Mens sana in corpore sano

INTRODUCERE
Sanatatea reprezint starea organismului datorita proceselor fizico-chimice ale vieii
dasfasurate in mod normal. Pentru meninerea sanatatii sunt necesare alimentele care sunt substante
care introduse in organism contribuie la creterea celulei la meninerea ei in stare de funcionare
specifica si la furnizarea energiei necesare activitatii zilnice(proteinele au rol plastic, iar zaharurile si
grsimile, rol energetic. !and mecanismul fizico-chimic al vieii se deregleaza. apare starea
anormala-patologica-sau boala. "ducerea organismului la starea fiziologica normala se face
administrandu-se, dupa sfatul medicului, medicamente.
^ Pentru prevenirea si tratamentul bolilor se utilizeaza metode si mi#loace variate , numite
remedii, farmacia fiind cunoscuta, in trecut, ca $stiinta remediilor%.
&emedii sunt considerate toate mi#loacele capabile sa acioneze favorabil organismului,
produc'nd vindecarea sau prevenirea unei boli( ele pot fi grupate in)
* &emedii fizice) diferii ageni fizici utilizati pentru combaterea anumitor stri
morbide, astfel sunt razele solare , cldur , razele ultraviolete, ultrasunetele, razele
+ , curentul electric de diferite tensiuni, tratamente balneoterapeutice.
,-. &emedii psihice ) sugestia, hipnotismul, $trainingul-autogen% (antrenament.
* &emedii chimice (cele mai utilizate cunoscute sub denumirea de medicamente ,
forme farmaceutice care se administreaza bolnavului pe diferite cai) generale ( sau
sistemica si locala ( sau topica .
/tilizarea remediilor terapeutice ce provin din plante medicinale a cunoscut in ultimul
deceniu o cretere deosebita in cadrul populaiei de pe intreg globul in special datorita to0icitatii
minime a acestor produse asupra organismului.
1 2edicamentul este o substan natural sau sintetic folosit 3n practica medical pentru
prevenirea, ameliorarea sau vindecarea bolilor. Sunt considerate medicamente i substanele folosite
pentru investigaii de diagnostic. 2edicamentul va fi administrat bolnavului numai de ctre cadrele
medicalele specializate, iar formularea terapiei medicamentoase trebuie s 3ndeplineasc anumite
condiii, si anume) substana medicamentoas s aib drept efect vindecarea bolnavului, iar
administrarea s fie fcut in'ndu-se seama de v'rsta i se0ul pacientului.
4upa 5.2.S.( abreviere de la fr. 5rganisation 2ondiale de la S'nte sau 6.7 7.5.(abrev. de la
eng. 6orld 8ealth 5rganization, medicament este este orice substanta sau asociere de substante care
modifica un proces fiziologic sau patologic, in beneficiul celui care-9 foloseste sau orice substanta
Mens sana in corpore sano
sau combinaie de substante care poate fi administrata la om sau animale in vederea stabilirii unui
diagnostioc sau a restaurarii, corectrii sau modificrii funciilor fiziologice.
2edicamentele sunt constituite din substante , ingrediente sau componente . :olnavilor li se
administreaza mai rar o singura substanta , in general fiind asociate mai multe substante.
Substantele utilizate in scop farmaceutic se mai numesc substante farmaceutice, sau materii
prime farmaceutice, al doilea termen fiind frecvent utilizat in industria de medicamente( ele sunt de
origine diferita ) naturale(minerale, vegetale, animale, de semisinteza sau de sinteza.
2edicamentele sunt prezentate sub diferite forme farmaceutice
)2edicamentele sunt preparate care se administreaza pentru a vindeca sau a preveni o stare
patologica, la prepararea lor folosindu-se substante farmaceutice.
Substantele farmaceutice sau materiile prime farmaceutice sunt toate produsele de origine
minerala, animala, vegetala, de etractie sau de sinteza , care corespund condiiilor de puritate
prevzute de farmacopee, standarde de stat sau alte norme interne si care pot fi prelucrate sub forma
de medicamente. Prelucrarea se face prin intermediul ...operaiunii farmaceutice se mai numesc si
materii prime farmaceutice . . ; <
7n vederea obinerii unui medicament, materiile prime sunt transformate prin intermediul
operaiunilor farmaceutice fizice, chimice sau bio-chimice intr-o forma farmaceutica, put'nd fi
administrata bolnavului( rareori se administreaza ca atare, neprelucrate .
Pentru a-si atinge scopul medicamentele trebuie sa indeplineasca alaturi de proprietile
legate de complozitia lor o serie de condiii si anume ) resorbia si elimenarea din organism sa fie
statisfacatoare si modul de administrare sa fie potrivit scopului urmrit . Pentru ca o substanta sa
acioneze si sa fie resorbit de organism ea trebuie sa fie solubila. Substantele insolubile sunt relativ
inactive.
!a un medicament sa poata aciona el trebuie sa intre in circuitul sanguin , sa nu fie prea
repede transformat sau eliminat din organism dar nici sa nu se elimine prea incet , put'nd produce
astfel fenomene de cumulare to0ica. Pentru a intarzia eliminarea unor substanta active din organism
si ale prelungi aciunea se poate inlocui dizolvantul, modifica modul de administrare, schimba forma
farmaceutica sau transforma molecula respectiva.
=actorul cel mai important care influenteaza aciunea unui medicament este calea de
administrare care poate condiiona, dupa caz, efectul si durata lui de aciune. ;impul dupa acre
intervine efectul medicamentul depinde in mare masura de modul de administrare.
9
;ehnica farmaceutica - 7onescu Stoian, s.a., pag >
Forma farmaceutica este si un factor determinant in modul si viteza de resorbia a
medicamentului. Deci in funcie de modul de aciune urmrit entru
substantele active si de articularitatile fizico!c"imice ale acestora se va ale#e o
forma farmaceutica si un mod de administrare coresunztor.C$%. I.
&ENER$'IT$TI
Comrimatele
(
sunt preparate farmaceutice solide, obtinute prin presarea substanelor
medicamentoase, cu sau fara adaos de substante a#utatoare.
7n unele manuale de specialitate , comprimatele sunt denumite tablete. 7n farmacopeea
internaionala (P7, elvetiana au denumirea de compresii, in farmacopeea americana, engleza sunt
denumite tablets.
4e cele mai multe ori, denumirile de comprimate si tablete sunt intrebuintate ca sinonime, in
unele tratate sunt considerate ca forme medicamentoase aparte, care difer prin modul de preparare.
4enumirea de comprimate are ca origine verbul latin comprimo-comprimare (a presa, a
comprima si se refera la modul de preparare, pe cand denumirea de tableta, deriva de la cuv'ntul
latin tabula, tabuletta (tabla, tablita si se refera la forma e0terioara a preparatului. 7nvenia
comprimrii prafurilor este atribuita lui 6. :roc?edon, care obine brevet in 9@>A pentru presarea
pulberilor in matrita. "ceasta metoda insa nu a fost destul de apreciata si in parte a fost uitata, astfel
ca in anul 9@BA, profesorul &osenthal intr o comunicare mentioneaza ca invenie proprie, prepararea
pilulelor comprimate.
=abricarea comprimatelor a fost inceputa de farmacistul ;. 4unton din Philadelphia, cu
maina sa, brevetata in 9@BC.
!omprimatele, la inceput, nu au avut popularitate. 4upa brevetarea inveniei lui :roc?edon
au trecut >D de ani, pana cand au aparut comprimatele pentru prima data ca preparate oficiale, si
anume in farmacopeea britanica in anul 9@@E.
Fa noi in tara, abia in 9G>A, in ediia .-a a =armacopeei
9
este oficializat acest produs. "cest
lucru se e0plica prin faptul ca, comprimatele de la inceput au fost preparate mai mult in condiii
industriale si in farmacopeele din trecut figurau numai produsele care se preparau in farmacie.
"stzi este una dintre formele medicamentoase cel mai des intrebuintate.
!omprimatele, fata de pulberi, capsule si pilule, in locul carora se utilizeaza, prezint
urmatoarele avanta)e*
9
;ehnica farmaceutica - 7onescu Stoian, s.a., pag E
H prepararea lor se poate uor rezolva pe scara industriala, unde procesul de producie
este apoape total mecanizat, ceea ce duce la un randament ridicat si pret si cost
sczut(
H prin sufrafata lor mica, in raport cu pulberile din care sunt preparate, sunt mai puin
e0puse la aciunea agenilor atmosferici(aer, umezeala, lumina, praf, etc(
H poseda un volum mic in raport cu componentele, deci ocupa un spaiu redus( sunt
uor transporabile si pot fi uor distribuite publicului(
H pe comprimate se pot inprima denumirile lor sau diverse semne, care
micsoreazaposibilitatiile de eroare la e0pediere(
H pentru a se putea micora doza medicamentului, se imprima la comprimate crestaturi, care
a#uta bolnavul sa le imparta singur, in #umatati sau sferturi(in general se administreaza
uor si comod( miroul si gustul neplcut al medicamentelor este perceput mai puin ca la
pulberi, datorita faptului ca suprafaa de contact a comprimatului cu mucoasa cavitatii
bucale este mica(
H comprimatele se pot acoperi cu substante plcute la gust si la miros, cu diferite invelisuri,
se poate diri#a locul de absorbie si viteza de absorbie a medicamentului(
H in comparaie cu pilulele, dezagregarea lor este mai rapida.
Pe langa aceste proprietati pozitive, putem meniona si cateva dezavanta)e*
H in comparaie cu prafurile, absorbia medicamentelor este mai lenta si este in funcie de
viteza de dizolvare sau dezagregare a comprimatelor(
H unele comprimate, conin'nd substante uor solubile in apa, la locul de I#, dezagregare,
in tractful gastrointestinal, creeaza o soluie concentrata de
substante medicamentoasa, care poate iri1a mucoasa( in asemenea cazuri recomanda ca la
intrebuintare,comprimatele sa fie dizolvate in prealabil intr-o cantitate suficienta de apa
sisIa se administreze soluia(
H inghitirea comprimatelor mai marite?rr 3ndeosebi la copii este anevoioasa(
H prepararea comprimatelor necesita o aparatura speciala si, in ma#oritatea cazurilor,
substantele medicamentoase trebuie prelucrate inainte de comprimare.
Condiiile pe care trebuie sa le indeplineasca comprimatele sunt urmatoarele)
H sa conin cantitatea prescrisa de substante medicamentoase, diferentele in cantitatea
substantei active sa nu depaseasca limitele admise de farmacopee(
H sa1si menin efectul terapeutic si aspectul e0terior plcut timp cat mai 3ndelungat(
H dupa administrare sa se dizolve sau sa se dezagrege in timp util(
D
;ehnica farmaceutica - lonescu Stoian, s.a., pag B
sa aiba o rezintenta mecanica destul de mare+ entru ca la ambalare si in timul
transortului sa nu se sfarame.C$%. II. C'$,IFIC$RE$
CO-%RI-$TE'OR
!omprimatele pot fi)
o neacoperite (!ompressi(
o acoperite (!ompressi onducti. i o J, -, K
L
M
N
,, 1
E
Dupa calea
de administrare
1
, comprimatele se clasifica)
o comprimate administrate pe cale bucala, cand sunt ingh#itite in intregime. !ele
mai multe comprimate fac parte din aceasta grupa, ca de e0emplu ) "ntinevralgicul, !odamina( o
comprimatele peringuale sau sublinguale sunt acelea care se pun sub limba si pastrate pana la
absorbie prin mucoasa bucala. 4in aceasta categorie fac parte comprimatele de nitroglicerina( o
comprimatele bucale sunt acelea care trebuie sa se dizolve in gura mai incet. 4e cele mai multe ori
conin substante antiseptice sau alte medicamente, care e0ercita o aciune locala, de e0emplu )
faringosept( o comprimatele efervescente se dizolva in apa inainte de administrare de e0emplu )
acidul acetilsalicilic efervescent( o comprimate destinate pt prepararea unor soluii pentru uz e0tern
sau care servesc la prepararea unor reactivii ca de e0emplu ) comprimatele de sublimate,
gtecloramina,etc( o comprimatele sterile destinate prepararii unor soluii in#ectabile e0tempore(
o comprimatele vaginale se administreaza in scop ginecologic, de e0emplu )
2etronidazol( O
o comprimatele folosite sub forma de implante se aplica printr-o incizie sub
piele. Sub aceasta forma se administreaza preparate de hormoni, in aciunea lor
este de durata. "ceste comprimate sterile sunt denumite microtablete.
=ormele principale ale comprimatelor sunt cilindri aplatizai sau cu feele mai mult sau mai
puin biconve0e, uneori cu forma sferic cu un diametru de EPB mm i greutatea 3ntre
0, 9L-9 g. "u avanta#ul unui volum mai mic, ceea ce permite o administrare mai uoar. ;otodat,
pe suprafaa comprimatelor pot fi imprimate anumite semne, litere, cuvinte, care permit recunoaterea
uoar a medicamentului at't de cadrele medicale, c't i de bolnav. "a, de e0emplu, pe comprimatele
de antinevralgic este gravat litera $"Q, pe cele de meprobamat litera ,(!Q (de la carba0in( pe cele de
aspirin o linie transversal i un punct( pe comprimatele de piramidon este gravat un $RQ i aa mai
departe.
"tunci, c'nd substanele medicamentoase coninute 3n comprimate au miros sau gust neplcut,
comprimatele se 3nvelesc la e0terior cu un 3nveli (zahr, gelatin, ?eratin i poart denumirea de
dra#euri. 3nveliul e0terior are adesea i rol protector pentru substana medicamentoas coninut,
prote#'nd-o de e0emplu de efectul aciditii gastrice. 4e aceea dra#euri le nu trebuie niciodat
fragmentate de cel care le utilizeaza
.