Sunteți pe pagina 1din 34

SEMINARULUI TEOLOGIC ORTODOX SFANTUL GHEORGHE

ROMAN, NEAMT
LUCRARE DE ATESTAT
CONDITIILE INSUSIRII MANTUIRII SUBIECTIVE

INDRUMATOR,

CANDIDAT,

SEMINARULUI TEOLOGIC ORTODOX SFANTUL GHEORGHE ROMAN,
NEAMT

LUCRARE DE ATESTAT

CONDITIILE INSUSIRII MANTUIRII
SUBIECTIVE
INDRUMATOR,

CANDIDAT,

LISTA CU ABREVIERILE FOLOSITE
E.I.B.M.B.O.R. Editura Intitutu!ui Bi"!i# i d$ Miiun$ a!
Bi$ri#ii Ort%d%&$ R%'an$,
E.I.B.E. Orad$a ( Editura Intitutu!ui Bi"!i# E'anu$! Orad$a
S.B.I.R. S%#i$tat$a Bi"!i#a Int$r#%n)$i%na!a din R%'*nia
n.n. n%ta au #%'$ntariu! n%tru
+
PREFATA
A' ,ait ,ra-u! S#%!ii d$ #antar$ti din #adru! S$'inaru!ui T$%!%-i#
S)*ntu! G.$%r-.$ din R%'an a#u' tr$i ani, intr(un !%# #un%#ut d%ar
din au/it$, #u d%rin0a d$ a(L !u1i ,$ Du'n$/$u a!2turi d$ ,r$%tu! din
3
atu! '$u, #ar$ '(a i u0inut in t%t a#$t ti',. E&,$ri$n0a din #adru!
$'inaru!ui a )%t una d$%$"it d$ "%-ata i ,r%)unda ,$ntru 'in$,
$&,$ri$n0a !a #ar$ a #%ntri"uit at*t '$diu! du.%4ni#$# #$ iradia/2 din
4atra tr24$#.ii E,i#%,ii, #at i dra-%t$a '$r$u a,rina #u #ar$ a' )%t
5n#%n1urat d$ ,2rin0ii, ,r%)$%rii i #%!$-ii.
In#a d$ #*nd $ra' $!$4 !a 6#%a!a din atu! in #ar$ a' #r$#ut, a'
r$'ar#at in ,r$di#i!$ ,2rint$!ui ,ar%. a##$ntu! ,$ #ar$(! ,un$a ,$
$'ni)i#a0ia %,$r$i d$ '*ntuir$ a M*ntuit%ru!ui in 4iata #r$din#i%6i!%r. In
#%n$#in0a, !a dir$#ta 5ndru'ar$ a d%'nu!ui ,r%)$%r..., '(a' %,rit !a
a#$ata t$'a, in tratar$a !u#r2rii '$!$ d$ at$tat.
I
CONSIDERATII GENERALE
a7 Cr$ar$a %'u!ui
Du'n$/$u C$! in Tr$i'$, Tat2!, Fiu! i Du.u! S)*nt, L(a #r$at ,$
%' din ,!$nara i in)inita Sa iu"ir$ d$ %a'$ni. Du,2 #$ Du'n$/$u
8
#r$$a/2 !u'$a ,ur ,iritua!a, adi#2 5n-$rii i t%at$ #$t$!$ #$r$6ti, a #r$at
!u'$a %r-ani#a i an%r-ani#a, iar !a ur'a #a ,$ % #ununa a #r$a0i$i, dar i
#a un ,ri4i!$-iu d$ r$,%na"i!itat$ a %'u!ui ,$ntru t%at$ #$!$ din 1uru! !ui
9a $ 4$d$a ,ri'a data a#$t !u#ru, atun#i #*nd Ada' $t$ 5n2r#inat a
,un2 nu'$ tutur%r 4i$0uit%ar$!%r7, ,rintr(un act divin specia, ,r$!un-it
,ana at2/i ,rin Pronia divina, a )%t #r$at %'u!, din tarana i ,rin
u)!ar$ d$ Du. S)*nt. In Dogmatica S!"nt##i I$an Da%asc&in
5nt*!ni' r$'ar#a S!"nt##i G'i($'ie de Na)ians* #u' #a trebuia sa se
fac o mpreunare din cele doua lumi, 9,iritua!a au du'n$/$ia#a i
'at$ria!a au %r-ani#a, 7
:
ca o dovada a unei nelepciuni mai mari si a
bogatiei fata de firi, ca sa fie un fel de unire intre natura vzuta si cea
nevzuta.
2
T%tu6i #%ntitu0ia di.%t%'i#a 9tru, i u)!$t7 a %'u!ui nu $ra
d$a4arita, $! )iind d%ar intr(% )$ri#ir$ r$!ati4a, ai-urata d$ traiu! !i,it
d$ -ri1i din Ed$n, ,r$#u' i d$ i'$diata a,r%,i$r$ d$ Du'n$/$u. Tr$"uia
#a %'u! a tr$a#2 d$ 5n#$r#ar$a a#u!t2rii 9#). G$n. II, :;(:<7
3
. Nu
inta',!at%r a' %'i % r$'ar#a i',%rtanta i anu'$ a#$$a a #r$2rii
%'u!ui du,2 c&ip# i du,2 ase%+na'ea N%atr2 9#). G$n. I, +;7.
V$d$' #a ,un$ S)*nta S#ri,tura #a a )2#ut Du'n$/$u ,$ %' du,2
#.i,u! Sau= du,2 #.i,u! !ui Du'n$/$u !(a )2#ut= a )2#ut "2r"at i )$'$i$.
9G$n. I, +<7, ,$ntru #a d$6i #2d$r$a in ,2#at a ,r%t%,arinti!%r n%6tri, Ada'
i E4a a )%t un ,2#at $&#!ui4 a! 4%in0$i !%r, !a ind$'nu! dia4%!u!ui,
Du'n$/$u 6tia dinaint$ d$ a#$ata #2d$r$, din 4$#i, #u' ,un S)in0ii
>2rin0i, i t%t din 4$#i a i .%t2r*t '*ntuir$a )2,turi!%r Sa!$. La #$ $
r$)$ra c&ip# !ui Du'n$/$u din %' i !a #$ $ r$)$ra ase%+na'ea, 6ti'
d$1a ,$ntru #a, #%n$#in0a #r$2rii %'u!ui a )2#ut #%r,u! din ,a'ant, iar
u)!$tu! ra0i%na! i -*ndit%r ,rin inu)!ar$a Sa ,r%,ri$?nu'i' #.i,
du'n$/$i$#, #2#i #u4int$!$ du,2 #.i,u! indi#a ra0iun$a i !i"$ru!
ar"itru, iar #u4int$!$ du,2 a$'2nar$ arata a$'2nar$a #u Du'n$/$u in
4irtut$ at*t #at $t$ ,%i"i!.
8

A' )2#ut a#$ata nuan0ar$, ,$ntru #a $a $t$ i',%rtanta in
d$'$ru! n%tru i anu'$ in u"!ini$r$a id$a!u!ui n%tru d$ '*ntuir$. In
#%ntinuar$ 4%' ,un$ #*t$4a #u4int$ d$,r$ u"tratu! #2d$rii %'u!ui in
,2#at i #$ a 5n$'nat a#$ata #2d$r$ ,$ntru 5ntr$a-a %'$nir$.
"7 C2d$r$a %'u!ui i #%n$#in0$!$ #$ d$#ur- d$ ai#i, ,r$#u' i
,%i"i!itat$a '*ntuirii du,2 #2d$r$.
Cu t%at$ #a $&ita d%rin0a d$ a $&,un$ 'ai 'u!t$ a,$#t$, n$ 4%'
%,ri ina a int$ti/a' d%ar a,$#t$!$ $$n0ia!$ a!$ in#uriunii n%atr$.
Du,2 r2/"%iu! din #$r in #ar$ '*ndria, a#$t ,2#at #a,ita! #ar$ !(a
arun#at in it%ri$ ,$ dia4%! i 5! 4a arun#a i ,$ %', din ,i/'a,
9@n0$!$,#iun$a !ui S%!%'%n II, +87, dia4%!u! ii r2/"%i$6t$ i'0uri!$ %'u!ui,
A
#.i,u! Ar.$ti,u!ui, i a#$ta #ad$ !a r*ndu! !ui, ,rin '*ndri$, in ,2#atu!
n$a#u!t2rii i n$r$#un%6tin0$i )ata d$ Cr$at%ru! au. Izbnda ispitirii
diavole!ti s"a datorat, pana la urma, cunoa!terii #sau g$icirii % celor ce
erau in inima omului nsu!i. &u diavolul a pricinuit cderea lui 'dam, ci
insasi dorina lui 'dam. (fntul )frem scrieB *uvntul ispititor nu i"ar fi
dus in pcat pe cei ispitii, daca ispititorul nu ar fi fost cluzit de insasi
dorina lor. *$iar daca nu ar fi venit ispititorul, pomul insusi, prin
frumuseea lui, ar fi dat rzboi dorinei lor. De!i strmo!ii si"au cutat
dezvinovire in sfatul !arpelui, s"au vtmat mai mult de propria pofta,
dect de sfatul !arpelui.
+
V$d$' in #%ntinuar$ a#$ata u"/it$nta a
,2#atu!ui i ,rin )a,tu! #a, dia4%!u! % i,it$6t$ ,$ )$'$i$, din d%rin0a d$ a(
! d%'ina ,$ %' i a(! )a#$ a ,iard2 )$ri#ir$a #%'uniunii #u Cr$at%ru!=
)$'$ia, !a r*ndu! $i, a d%rit, #%n)%r' #$!%r ,u$ d$ S)*ntu! E)r$', a
r2,$a#2 5nt*i$tat$a i r%!u! "2r"atu!uiB s"a grbit sa mnnce nainte
de brbatul ei, ca sa poat a,unge cap peste cel ce era capul ei, ca sa
poat a,unge cea care porunce!te celui care trebuia sa"i porunceasc,
si ca sa fie mai vec$e in dumnezeire dect cel ce era mai vec$i dect ea
in omenire.
-
Iara "2r"atu! ,a#atui$t$ in ,ri'u! r*nd )ata d$ Du'n$/$u,
a,%i )ata d$ )$'$ia a i nu in u!ti'u! r*nd )ata d$ )ir$a naturii
5n#%n1ur2t%ar$.
Du,2 #$ au a4arit ,2#atu!, ,un$ S)*nta S#ri,tura #a li s"au
desc$is oc$ii amndurora si au cunoscut ca erau goi. si au cusut frunze
de smoc$in si si"au fcut acoperamanturi mpre,urul trupului 9G$n .III,
<7. Iat2 #$ ,un$ S)*ntu! I%an Gura d$ Aur d$,r$ a#$t$ !u#ruriB &u
mncarea din pom le"a desc$is lor oc$ii / cci vedeau pomul si nainte
de a manca / ci mncarea din pom a fost temei de neascultare si de
calcare a poruncii date lor de Dumnezeu, din care pricina li s"a luat
slava care"i ncon,ura, nevrednici facandu"se pe sine de o cinste a!a de
mare.
0
D$ ai#i 5naint$ 4%r )i n$4%i0i a(i ,%art$ in-uri d$ -ri1a 4i$0ii
#%tidi$n$, i d$6i %'u! )u$$ ,!2'uit #u ,ri4ir$a #2tr$ #$r, $! 4a ,ri4i
'ai 'u!t #2tr$ #$!$ ,a'ant$ti.
Du,2 ,2#at, in #%n4%r"ir$a ,$ #ar$ % ,%arta #u Du'n$/$u, in !%#
a(i '2rturi$a#2 #u ,%#2in0a ,2#atu! !u#i)$ri#, Ada' da 4ina ,$ )$'$i$B
1emeia pe care mi"ai dat"o sa fie cu mine aceea mi"a dat din pom si am
mncat 9G$n. III, :+7, i i',!i#it ,$ Cr$at%r. E4a da 4ina ,$ 6ar,$, #*nd
!a )$! d$ u6%r $ra a ,un2 Iart2('2C . Iar Cr$at%ru! Ii 42ra 'ania
au,ra dia4%!u!ui ,r$#.i'"at in 6ar,$, ,$ntru #a $! $ intari$ d$1a in
r2utat$ 9G$n. III, :8(:A7. A#$ata $t$ Protoevang$elia au ,ri'a 4$t$
"una, ,$ntru #a 4ra1'aia dintr$ a'anta 6ar,$!ui i #$a a )$'$ii nu $t$
a!t#$4a d$#*t !u,ta n%atr2 5',%tri4a i,it$!%r i #ur$!%r dia4%!$6ti dar i
a #$!%r din 4%in0a i )ir$a n%atr2= )$'$ia #ar$ 4a 4$ni $t$ E4a #$a n%ua,
adi#2 >r$a)*nta F$#i%ara Maria= /dr%"ir$a #a,u!ui 6ar,$!ui du.%4ni#$#
d$ #2tr$ a'anta )$'$ii, 5n$a'n2 #a Drit% 4a "irui d$,!in ,$ dia4%!, iar
;
rana #a!#aiu!ui r$,r$/int2 a#$a ,utina 42t2'ar$ ,$ #ar$ dia4%!u! $t$ in
tar$ a n$(% )a#2 d$ !a 4$nir$a !ui Drit%.
F$'$ii ii ,un$B 2oi nmuli mereu necazurile tale, mai ales in
vremea sarcinii tale. in dureri vei na!te copii. atrasa vei fi ctre brbatul
tu si el te va stpni 9G$n. III, :;7, iar 4i(E(4i d$ ,r%"!$'a $!i"$r2rii
)$'$ii au a $'an#i,2rii $i, iat2 #$ %!u0i$ n$ %)$r2 S)*ntu! I%an Gura
d$ AurB facei"va sfinte, si toate problemele voastre se vor sfr!i.
F

Iar !ui Ada' ii /i#$B Pentru ca ai ascultat vorba femeii tale si ai
mncat din pomul din care ti"am poruncit sa nu mnnci, blestemat va fi
pamantul pentru tine3 *u osteneala sa te $rne!ti din el in toate zilele
vieii tale3 (pini si plmida ii va rodi el si te vei $rni cu iarba
cmpului3 In sudoarea fetei tale ii vei manca pinea ta, pana te vei
ntoarce din pamantul din care e!ti luat. cci pamant e!ti si in pamant te
vei ntoarce 9G$n. III, :<(:G7. In ,ri'u! r*nd $t$ "!$t$'at ,a'antu! i
natura ,$ntru ,2#atu! !ui Ada', iar a,%i %'u! d$4in$ %#'it$'. Iat2 #$
,un$ in a#$t #%nt$&t S)*ntu! I%an Gura d$ AurB cnd au auzit4 Pamant
eti si in pamant te vei ntoarce, au si primit osnda de moarte. au a,uns
muritori si se poate spune ca din acea clipa au si murit. 'cest lucru l
las sa se inteleaga si (criptura. cuvintele4 In zia in care ve!i manca"
c moarte ve!i mri, sunt in loc de #e!i primi $eci os%n$a $e a &i
mritori.
5
D$ a#u' 5naint$, '%art$a ,un$ #a,2t ,2#atu!ui. D$6i din
,un#t d$ 4$d$r$ tru,$# n$ t$'$' d$ '%art$, $a n$ ind$a'na ,r$
n$4%in0a i ,r$ ,%i"i!itat$a d$ a nu 'ai ,2#2tui. >$ntru #a d$ )i$#ar$
data #*nd ,2#2tui', nu )a#$' a!t#$4a d$#*t a 'uri' in tru,, a 'uri'
u)!$t$6t$ #.iar, atun#i #*nd n$ in#a,atana' a 4i$0ui' in tar$a d$ ,2#at,
au #*nd ,2#atu! n$ d$4in$ a d%ua natura. A4*nd in 'int$a n%atr2 '$r$u
,r$/$nt ta"!%u! Raiu!ui i #$! a! i/-%nirii %'u!ui din Rai, dar 'ai a!$
'%art$a, n%i u,ina' n$5n#$tat du,2 tar$a d$ )$ri#ir$ #$a dint*i. Iat2
#u' d$#ri$ ,2rint$!$ Stani$ae #%n$#in0$!$ ru,turii #au/at$ d$ ,2#atB
6enunnd la comuniunea cu Dumnezeu si cu semenii, omul a restrns
cunoa!terea sa la cunoa!terea lumii ca obiect. )l a slbit in cunoa!terea
(ubiectului divin, superior lumii, cci cunoa!terea (ubiectului divin se
realizeaz in comuniunea cu )l si nu"i da omului niciodat posibilitatea
de a fi suveran asupra 7ui. 2oind sa cunoasc totul deplin sau numai
raional, el ramane numai la aspectul de obiect al lumii si al corpului
uman. 6amanand cu cunoa!terea strict raionala a naturii si a semenilor,
a desprit cunoa!terea de nelegerea creaiei ca dar al lui Dumnezeu si
de iubirea lui Dumnezeu ca druitor continuu al ei si al semenilor ca
parteneri ai unui dialog al iubirii.
89
D$#i #%n$#in0$!$ ,2#atu!ui tr2'%6$# au a)$#tat 5ntr$a-a )iin0a a
%'u!ui, #au/*ndu(i ,$ inie s#!eteasca a!t$rar$a #.i,u!ui !ui Du'n$/$u
in %', d$,2r0ir$a d$ #%'uniun$a #u Du'n$/$u, d$ #%'uniun$a .ari#a,
a1un-*ndu($ !a % #%nda'nar$ !a '%art$a ,iritua!a, #ar$ $ r$)!$#ta i in
<
r$!a0ii!$ %#ia!$= pe inie t'#peasca $ a1un-$ !a a!t$rar$a tutur%r
)un#0ii!%r i #a,a#ita0i!%r ,rin $&,$ri$r$a r2u!ui i ii atra-$ u)$rin0$ d$
t%t )$!u!, dur$ri, #.inuri i '%art$a )i/i#a. >$ntru #a Plata pcatului este
moartea 9R%'. VI, +37.
In a! d%i!$a r*nd, a4$' d$(a )a#$ d$ a#u' 5naint$ #u % r$a!itat$ a
t2rii d$ ,2#at, i 'ai 'u!t a#$t ,2#at a! !ui Ada' d$ tran'it$ 5ntr$-u!ui
n$a' %'$n$#, d$4$nindu(i % tar$ .a"itua!a in #ar$ 4a !*n#$/i ,ana !a
4$nir$a M*ntuit%ru!ui. A#$t !u#ru $ 5nt*',!a d$%ar$#$ in ,2#atu!
tr2'%6$# $ -2$# d%ua a,$#t$B a7 )a,ta ,$r%na!a a !ui Ada' i "7
di,%/i0ia ,2#2t%aa r$/u!tata din ,ri'a #a!#ar$ a 4%in0$i !ui Du'n$/$u i
tran'ia n%ua.
Nu #r$d$' #a $t$ #%n#!ud$nt a inita ,r$a 'u!t ,$ r$a!itat$a, ,$
tran'it$r$a ,2#atu!ui tr2'%6$#, i ni#i ,$ t$%rii!$ r$)$rit%ar$ !a a#$ata
#i 'ai 'u!t ,$ ur'2ri!$ ,2#atu!ui tr2'%6$#. S,un$' a#$t !u#ru dat%rita
)a,tu!ui #a, in d$#uru! it%ri$i, ,$ntru #a 4%in0a !i"$ra u'ana (a %ri$ntat
'ai 'u!t #2tr$ $&,$ri$n0a r2u!ui, n$'ai,ut*ndu($ ridi#a !a #%'uniun$a
#u Cr$at%ru! i i',!i#it !a )$ri#ir$a %'u!ui. Era n$#$ar #a i#%n%'ia
du'n$/$ia#a a ,r$-2t$a#2 %'$nir$a i !a ,!inir$a 4r$'ii9Ga!. IV., 87
a .%t2r*t #a ,rin @ntru,ar$a Fiu!ui !ui Du'n$/$u i ,rin 5ntr$a-a %,$ra d$
R2#u',2rar$, a n$ adu#2 !a tar$a d$ n$4in%4ati$ i n$,a#atuir$ d$ !a
5n#$,ut, ,$ntru #a at)$!, #u 4a!u! ,2#atu!ui !uat d$ ,$ %#.ii n%6tri, a
,ut$' a n$ uni in iu"ir$ #u Du'n$/$u. 'stfel, in sine mntuirea a fost
posibila pentru om, Dumnezeu prevznd"o si voind"o, dar nu numai prin
puterile proprii ale omului, din cauza gravitaii cderii si a urmrilor ei.
:ntuirea neamului omenesc este posibila numai ca lucrare
dumnezeiasca, pentru om nee;istnd nici un pre care sa rscumpere
sufletul sau4<<*a rscumprarea sufletului e prea scumpa si niciodat
nu se va putea face== #Ps.>72III, ?%. <<(coal"te, Doamne si vino in
a,utorul nostru3 Izbve!te"ne pentru numele @u== #Ps.>7III, 2?%, se
spune c$iar nainte de venirea :ntuitorului.
::
Si ,$ntru #a %,$ra a#$ata d$ '*ntuir$ 4in$ din i#%n%'ia
du'n$/$ia#a, din .%t2r*r$a 4$6ni#a a !ui Du'n$/$u d$ a nu(i !2a
d$%,art$ ,art$n$ru! d$ dia!%-, ,$ntru #a Dumnezeu fiind ve!nic si
nesc$imbabil, $otrrea de rscumprare in Aristos este strns legata de
planul 7ui din veci pentru crearea lumii si este rnduita mai nainte de
veci, spre mrirea noastr 9I C%r., II, <7
:+
, din a#$t #%nid$r$nt %,$ra
%t$ri%!%-i#a ar$ un aspect $,iectiv. Iar ,$ntru #a $a ar$ % di'$niun$
antr%,%!%-i#a i r%ad$!$ $i ni !$ 5nu6i' n%i, %a'$nii din t%at$ !%#uri!$ i
din t%at$ ti',uri!$, i nu nu'ai at*t, dar .aru! i .ari'$!$ #$ !$ ,ri'i'
tr$"ui$ a !$ dir$#0i%na' ,r$ a$'2nar$a #u Du'n$/$u= din a#$t
#%nid$r$nt '*ntuir$a ar$ un aspect s#,iectiv.
F
II
MANTUIREA OBIECTIVA SAU RASCUMPARAREA
a7 O,$ra d$ '*ntuir$. >$r%ana !ui Iiu Drit%. Ra,%rtu! dintr$
'*ntuir$a %"i$#ti4a i u"i$#ti4a.
Eti'%!%-i#, #%n)%r' Dicionarului grec"roman al &oului
@estament, '*ntuir$a 4in$ din -r$#$#u! s$te'ia - as -i$s i $t$B ./
'*ntuir$, a!4ar$, i/"24ir$, #2,ar$, $!i"$rar$ F.A. VII, +A= +<= 38= E4r.
XI, <= 0/ '*ntuir$ 9du.%4ni#$a#a7 F.A. XIII, +;= II C%r. VII, :H= I T$. V,
G= E4r. V, G= Iuda I, 3
:3
i din !atin$#u! sa#s uti, #ar$ $'ni)i#a
a#$!a6i !u#ru. Et$ actul in care Dumnezeu, prin ntruparea, moartea si
nvierea 1iului (au, Iisus Aristos, restabile!te omul in starea de
comuniune personala cu )l, dndu"i acestuia germenele unei viei
ve!nice, noi4 <<Dumnezeu ne"a dat viata ve!nica si aceasta viata este
intru 1iul (au #I In 2, 88%.II
:8
.
M*ntuir$a !u'ii ,rin 5ntru,ar$a Fiu!ui !ui Du'n$/$u, dup sfatul
voii (ale 9E)$.I, A, G7, #a i #r$ar$a !u'ii t%t ,rin Fiu! 9I%an I, 37 ii ar$
te%ei#! in 'ar$a iu"ir$ i "un2tat$ a !ui Du'n$/$u4 *ci Dumnezeu
a!a a iubit lumea, incat pe 1iul (au *el Bnul"&scut 7"a dat ca oricine
crede in )l sa nu piar, ci sa aib viata ve!nica 9I%an III, :;7.
D$ a$'$n$a, sc$p# 5ntru,2rii Fiu!ui !ui Du'n$/$u ,$ntru
'*ntuir$a %a'$ni!%r $t$ JJacela!i ca si cel al creaiei4 slvirea lui
Dumnezeu si implicit fericirea creaturilor (ale4 :ai nainte rnduindu"
ne, in a (a iubire, spre nfierea intru )l, prin Iisus Aristos C spre lauda
slavei $arului (au, cu care ne"a druit pe noi, prin 1iul (au *el iubit
#)fes.I, +"-%, ca sa fim spre lauda (lavei (ale #ibid., 82% si ca sa se
arate in veacurile viitoare covr!itoarea bogatie a $arului (au, prin
buntatea artata noua intru Aristos Iisus #)fes., II, 0% II.
:A

D$#i %,$ra d$ '*ntuir$ au r2#u',2rar$ $t$ !u#rar$ a dra-%t$i i
)i!antr%,i$i !ui Du'n$/$u, #ar$ ,rin .ar n$(a #.i'"at tatutu! n%tru,
a#u' n$'ai)iind r%"i 9Ga!. IV, ;(<7, #i )ii i '%6t$nit%ri9i"id.7.
R%"u! au $r4it%ru! nu 6ti$ #$ )a#$ t2,*nu! au, dar ,ri$t$nu! au
#ani#u! nu nu'ai #a 6ti$, dar $ i "u#ura d$ daruri!$ i "in$)a#$ri!$
a#$tuia. Dmul devine prin Iisus Aristos fiu al lui Dumnezeu si semen al
lui Aristos"Dumnezeu. ) cea mai nalta demnitate si stare la care e
ridicat. Dar ce altceva nseamn aceasta daca nu ridicarea la cea mai
intima comuniune de eu"@u cu DumnezeuE Iar cine sta in comuniune cu
Dumnezeu este ve!nic, cci pe cine iube!te Dumnezeu att de mult incat
G
l prime!te in comuniune cu (ine, nu"l poate lsa sa piar, a!a cum nici
noi n"am lsa sa piar cei iubii de noi, daca ne"ar sta in putere.
:;

D$ a#$$a, ,$ntru S!"nt# Ma1i% M+'t#'isit$'# supremul
instrument divin al mntuirii este ceea ce am putea numi misterul
tean$ric #adic divino"uman%. C instrumentul efectiv al mntuirii este
mai degrab activarea reciprocitii Fntruprii, adic Dumnezeu se
mi!ca tropologic 9'%ra! n.n.7 spre om, ntrupndu"se. 7a rndul lui,
omul, care s"a fcut tropologic pasiv si s"a ntors intr"o direcie falsa, se
mi!ca spre Dumnezeu, activat de mi!carea divina, si astfel se
ndumnezeie!te.
80
O,$ra d$ '*ntuir$ ar$ d$#i i #ara#t$ru! un$i in$r-ii t$andri#$,
adi#2 a #%n!u#r2rii di4in%(u'an$.
In a!ta %rdin$ d$ id$i, 'ap$'t# dint'e $pe'a de '+sc#%p+'a'e si
Pe's$ana M"nt#it$'##i $t$ unu! d$ int$rd$,$nd$nta, ,$ntru #a nu ,%0i
a"tra#ti/a !u#rar$a d$ #r$at%ru! $i. Daca in lumea noastr suntem
obi!nuii sa gndim si sa spunem ca opera unui om, de indata ce este
savarsita, se desprinde de autorul ei, la :ntuitorul insa, lucrarea
mntuitoare se realizeaz in Persoana (a si se desfasoara continuu, fara
ntrerupere, direct sau indirect, vizibil sau tainic, prin intermediul
autorului ei, Domnul Fnsu!i. C (i s'iectiv" numai prin legtura
permanenta cu Iisus Aristos *el ve!nic viu, ne putem mantii. )l,
Dumnezeu viu, Isi arata iubirea (a desavarsita fata de oameni si tot )l,
Dmul, prin cinstirea desavarsita a @atlui, face sa se reverse asupra
oamenilor bunvoina si iubirea lui Dumnezeu @atl, reconstituindu"se
astfel comuniunea dintre om si Dumnezeu. Aarul mntuitor, impartasit de
(fntul Du$, se prime!te prin omenitatea ndumnezeita a 1iului lui
Dumnezeu ntrupat si ,ertfit pentru oameni. De aceea, persoana si opera
lui Iisus Aristos, de!i distincte, nu sunt desprite, ci constituie una si
aceea!i realitate teandrica mntuitoare.
:F

Mai tr$"ui$ a'intit un )a,t $$n0ia! ,$ntru d$'$ru! n%tru, i
anu'$ )a,tu! #a M*ntuit%ru! n(a 4$nit #u un it$' d$ !$-i au #u %
,aradi-'a %#ia!a i $ti#a, du,2 #u' 5nt*!ni' d$$%ri in ra0i%na!i'u! i
dia!$#ti#a %##id$nta!a, #i M*ntuit%ru! a 4$nit #a >$r%ana ,!ina d$ iu"ir$
,$ntru %a'$ni. Iat2 #at d$ )ru'% #r$i%n$a/2 a#$t a,$#t ,2rint$!$
,r%)$%r D#%it'# P$pesc#B :ntuitorul nu a venit cu un program
social sau economic pentru soluionarea problemelor economice si
sociale specifice timpului (au, ci )l ne"a adus revelaia religioasa, care
sa fie izvorul nesecat de inspiraie pentru conduita morala a
credincio!ilor din toate timpurile. Aristos a descoperit credincio!ilor
cine este Dumnezeu, pentru ca sa li se desc$id oc$ii si sa inteleaga cine
sunt ei insisi si in ce raport sa stea cu semenii lor. )l le"a ndreptat
credincio!ilor oc$ii spre cer, ca astfel, cu sufletul luminat si transfigurat,
:H
sa"si ndrepte apoi privirile spre pamant si sa aprecieze lucrurile de aici
in lumina noua adusa de )l.
:G
D$ a#$$a in #r$6tini' nu $ ,%at$ 4%r"i ,r%,riu(/i d$ %
in4atatura '*ntuit%ar$ i nu n$ '*ntui' ,rintr(% !$-$, ni#i '2#ar ,rin
L$-$a V$#.iu!ui T$ta'$nt, #i ,rin >$r%ana !ui Iiu Drit%.
In #$ ,ri4$6t$ 'ap$'t# dint'e %"nt#i'ea $,iectiva si cea
s#,iectiva* $t$ i',r%,riu a' ,ut$a ,un$ n%i, #a d$ #$!$ 'ai 'u!t$ %ri
$ ,un$ ,r%"!$'a at)$!, #*nd $ 4%r"a d$ una i a#$$a6i '*ntuir$, d%ar #u
d%ua a,$#t$B $,iectiv, adi#2 d$ !a Du'n$/$u #2tr$ %' i s#,iectiv, d$ !a
%' #2tr$ Du'n$/$u i #2tr$ $'$ni, i #.iar natura 5n#%n1ur2t%ar$, #ar$ i
$a u,ina du,2 '*ntuir$, %dat2 #$ a )%t "!$t$'ata d$ #2tr$ Du'n$/$u
i'$diat du,2 #2d$r$a %'u!ui. Si da#a a##$,ta' a#$ata d$nu'ir$
#%!ati#a d$ '*ntuir$ %"i$#ti4a, $i "in$ $a ar$ un #ara#t$r uni4$ra!, #u'
$ra i )ir$#, ,$ntru #a $ adr$$a/2 tutur%r %a'$ni!%r din t%at$ !%#uri!$ i
din t%at$ ti',uri!$. T%0i a' )%t ra#u',arati din r%"ia ,2#atu!ui i
i',a#ati #u Du'n$/$u, dar #a a intra' in raiu! #$! #$r$# ,i$rdut
%dini%ar2 ,rin 4$#.iu! Ada', tr$"ui$ a n$ adu#$' i a,%rtu! ,$r%na!,
d$,r$ #ar$ 4%' 4%r"i 'ai t*r/iu.
"7 @ntr$ita !u1ir$ a M*ntuit%ru!ui i a,$#t$!$ $$n0ia!$ a!$ %,$r$i
d$ R2#u',2rar$.
Nu ,ut$' 4%r"i d$ #%ndi0ii!$ 5nu6irii '*ntuirii u"i$#ti4$ )ara a n$
r$)$ri !a #$!$ tr$i dir$#0ii ,rin#i,a!$ a!$ a#ti4it20ii M*ntuit%ru!ui i anu'$
c&e%a'ea p'$!etica, s#2i'ea a'&ie'easca i de%nitatea i%pa'ateasca,
,r$#u' i d$ a,$#t$!$ $$n0ia!$ a!$ %,$r$i %t$ri%!%-i#$B aspect# de
2e't!a, aspect# $nt$$(ic i aspect# 'ecapit#ativ.
In trei direcii trebuia sa se ndrepte lucrarea :ntuitorului de
reparare a firii noastre, de ndreptare a ei.
In direcia refacerii legturii cu Dumnezeu, legtura stricata prin
pcat, Iisus trebuia sa mpace pe Dumnezeu cu omul. 'ceasta nu se putea
face dect prin slu,ba preoiei. Preotul este cel ce sta intre om si
Dumnezeu si realizeaz mpcarea prin rugciune si ,erfa.
Prin alta lucrare Iisus Aristos trebuia sa"i lumineze mintea omului
cat a stat pe pamant si sa continue aceasta lucrare prin incredintatii (i
si dup Inaltarea la cer.
Pe de alta parte, trebuia sa"l intareasca si sa"l susin pe om
pentru a putea merge pe drumul cel drept. Dmul este slab, nu se poate
conduce singur. Iisus a venit sa"i spri,ine voina prin conducerea (a
personala si printr"o conducere mi,locita de organele (ale. 'ceasta este
lucrarea de conductor, de imparat.
+H

D$/4%!t*nd, M*ntuit%ru! i(a $&$r#itat s#2i'ea a'&ie'easca ,rin
5',2#ar$a !ui Du'n$/$u #u %'u! i ar$ in #$ntru $i K$rt)a ,$ Cru#$ a Sa,
::
1$rt)a #$ $ a#tua!i/$a/2 ,$r'an$nt, ,ana !a )*r6itu! 4$a#uri!%r, in 1$rt)a
$u.ariti#a, du,2 #u' n$(a !2at ,%run#a M*ntuit%ru!B Caceasta sa o
facei spre pomenirea :ea. *ci ori de cate ori vei manca pinea
aceasta si vei bea pa$arul acesta, moartea Domnului vestii, pana cnd
va veni 9I C%r. XI, +A, +;7. Dar i c&en$)a, au d$6$rtar$a d$ !a4a Sa
du'n$/$ia#a, ,$ntru a ,ut$a a $ 5ntru,$/$, $t$ t%t un a,$#t $$n0ia! a!
a#$t$i !u1iri ar.i$r$6ti 9Fi!i,. II, ;(F7. M*ntuit%ru! n%tru $t$ Ar.i$r$u!
ar.i$r$i!%r i ni'$ni, ni#i #.iar ,r$t$n0ii!$ un%r #%ndu#2t%ri #r$6tini nu
,%t a r$4$ndi#$ a#$t !u#ru.
+:
In #$ ,ri4$6t$ c&e%a'ea p'$!etic$3invatat$'easca, M*ntuit%ru! nu
$t$ A!tu! d$#*t 5',!inir$a ,r%)$0ii!%r, $t$ ,r%)$tu! ,r%)$0i!%r au ,r%)$tu!
,rin $&#$!$nta, 5',!inir$a R$4$!a0i$i, #ar$ nu 4$t$6t$ ,$ a!t#in$4a, #i
I',aratia #$ruri!%r 9I%an XIV,;7. In Aristos s"a mplinit toata revelaia
si proorocia. *ci prezentndu"se pe (ine ca Dumnezeu devenit om, si ca
om care este in acela!i timp in ma;ima apropiere de oameni, Aristos
anuna Imparatia lui Dumnezeu care ncepe c$iar in momentul ntruprii
1iului lui Dumnezeu, a na!terii 7ui ca om in mi,locul oamenilor.
Predicndu"se pe (ine, predica 7ui este revelaia prezentei acestei
imparatii aduse de Insasi Persoana (a. Predica lui Aristos este c$emarea
adresata oamenilor ca sa primeasc aceasta imparatie, ca fiind unicul
drum al vieii lor adevrate, pentru dobndirea vieii ve!nice in
Dumnezeu.
++
De%nitatea i%pa'ateasca a !ui Iiu Drit% $ $4id$n0ia/2 in
'2r$0ia i ,ut$r$a Du'n$/$u!ui(O', M*ntuit%r, I',arat du.%4ni#$#,
I',arat #$r$#, I',arat a! ad$42ru!ui, I',arat a! dr$,t20ii i a! ,2#ii,
I',arat a! i',arati!%r. D$'nitat$a a#$ata i',arat$a#a a)ir'ata d$
nu'$r%a$!$ ,r%)$0ii '$iani#$, $t$ r$!i$)ata 'ai a!$ d$ n$nu'2rat$!$
'inuni ,$ #ar$ !$(a )2#ut M*ntuit%ru!, 5n#$,*nd #u t2'2duiri!$ "%!i!%r i
n$a1unuri!%r %'$n$6ti, #%ntinuand #u 5n4i$ri!$ din '%r0i i #u!'in*nd #u
#$a 'ai 'ar$ 'inun$ a Sa, 4nvie'ea. Iar r$)$rit%r !a -u4$rnar$a !u'ii,
n"a e;istat conductor pe lume care sa"si menin peste veacuri aceea!i
autoritate asupra sufletelor, a!a cum si"o menine )l. Pentru Iisus au
murit, mor si vor muri, veacuri de"a rndul, oamenii. 7ui Iisus au fost,
sunt si vor fi in stare, cea mai mare parte din oameni, sa I se supun cu
toata fiina lor. &u e supunere pentru vreun interes realizabil in lumea
aceasta sau o supunere de suprafaa, ci o supunere deplina pana in cele
mai intime fibre ale fiinei omene!ti.
+3

Bin$5n0$!$ #a, a#$t$ tr$i d$'nitati au, 'ai "in$ /i, tr$i a,$#t$
a!$ un$ia i a#$!$ia6i !u#r2ri d$ '*ntuir$ )iin0$a/2 intr(% r$!a0i$ d$
int$rd$,$nd$nta, d$ ,$ri.%r$/a, r$!a0i$ #ar$ r$/ida i din #ni'ea
ip$statica i c$%#nica'ea 5ns#6i'i$' in >$r%ana !ui Du'n$/$u
Cu4*ntu! @ntru,atB n$a'$t$#at, n$#.i'"at, n$i',artit, n$d$,2r0it,
#%n)%r' Sin%ad$!%r $#u'$ni#$ III, IV i VI.
:+
T$%!%-ia Ort%d%&a, n$,ut*ndu($ d$ta6a intru t%tu! d$ #%!ati#a
%##id$nta!a, ditin-$, d$ri4*nd d$ !a #$!$ tr$i dir$#0ii a!$ !u#r2rii
%t$ri%!%-i#$ a M*ntuit%ru!ui t'ei aspecte !#nda%entae ae %"nt#i'ii
$,iective sa# 'asc#%pa'a'ii7
:7 Aspect# de 2e't!a a Rasc#%pa'a'ii, ar$ % ,ri'a dir$#0i$
5ndr$,tata ,r$ Du'n$/$u, ,$ntru #a 1$rt)a !ui Drit% $t$ ,r$0u! ,!2tit
,$ntru ,2#at$!$ %a'$ni!%r i un %'a-iu adu !ui Du'n$/$u, dar i %
,$d$a,a u,%rtata ,$ntru ,2#at. 9E4r.IX, :8(:A7. Gertfa lui Aristos este
e;presia ascultrii de @atl pana la moarte, si in acela!i timp,
preamrirea @atlui, cu care era dator omul4 )u @e"am preamrit pe
@ine pe pamant. lucrul pe care :i l"ai dat sa"l fac, l"am savarsit #In.
>2II,H%. In ,ertfa lui Aristos, Dumnezeu Isi redescoper si reevidentiaza
mrirea, dar si iubirea, prin faptul ca nu (e arata omului in mod
dezvluit ca sa"l cople!easc cu slava 7ui, ci ca un om smerit.
+8
D$ ai#i, i %$a'tea #i 8'ist$s ,$ #ru#$ $ra n$#$ara, ,$ntru #a,
a6a #u' ,un$ S!"nt# Ma1i% M+'t#'isit$'#, toate cele create tind
prin insasi constituia lor spre cruce, mormnt si nviere, intelegand prin
aceasta odi$na tuturor in Dumnezeu, ncetarea activitii lor create si
primirea activitii necreate a lui Dumnezeu.
+A

+7 Aspect# $nt$$(ic a R+sc#%p+'+'ii $t$ % a d%ua dir$#0i$ #$
u"!inia/2 d$a4arir$a )irii %'$n$6ti ,rin %,$ra M*ntuit%ru!ui. A#$t
a,$#t $t$ %ri$ntat 'ai 'u!t #2tr$ )ir$a u'ana, i da#a a,!i#a' #$!a!a!t
a,$#t, d$ 1$rt)a, %"$r4a' #a $&ita % #%',!$'$ntaritat$ d$ !a dir$#0ia
#2tr$ Du'n$/$u !a #$a #2tr$ )ir$a %'$n$a#a a M*ntuit%ru!ui. *ci
aducndu"(e ,ertfa lui Dumnezeu, prin ascultare si ndeosebi prin
moarte, Iisus Aristos a eliminat din firea (a umana slbiciunile si
moartea, intrate in fire dup cdere, ridicnd"o pe aceasta la
nestricaciune si desavarsind"o nu numai din punct de vedere moral, ci si
fiintial, ontologic.
+;
Si a#$ata #a,ata )ina!itat$ d$%ar$#$ C$! Car$ a
)2#ut a#u!tar$, a ,2ti'it, a 'urit i a 5n4iat, nu a )%t un i',!u %', au
5nt$'$i$t%r d$ r$!i-i$, #i Inui Du'n$/$u!(O'.
37 Aspect# 'ecapit#ativ a R+sc#%p+'+'ii $t$ tri"utar )a,tu!ui
#a n%i t%0i %a'$nii din t%at$ !%#uri!$ i din t%at$ ti',uri!$, ,rin 5ntr$a-a
a#ti4itat$ a M*ntuit%ru!ui, n$ 5nu6i' r%ad$!$ K$rt)$i Sa!$B .aru! i
,%i"i!itat$a d$ a in 5ndu'n$/$i din ,un#t d$ 4$d$r$ .ari#. )ste vorba
de o recapitulare virtuala, datorita creia noi toi am fost cuprin!i
relaional in Aristos prin firea (a umana4 ntruct )l ("a ,ertfit
ndumnezeindu"(i firea umana, noi toi am fost adu!i ,ertfa lui
Dumnezeu"@atal si ndumnezeii. (i anume, )l nu ne cuprinde pe noi cum
cuprindem fiecare firea celorlali semeni ai no!tri, ci intr"un mod cu totul
:3
deosebit. );ista o tainica unitate spirituala a umanitatii ntregi in
Aristos.
+<

Iar a#$ata ,unt$ %nt%!%-i#a r$a!i/ata d$ Drit% i 5ntina intr$ n%i
i Du'n$/$u d$4in$ i 'ai $)i#i$nta in Bi$ri#a, ,rin Du.u! S)*nt.
In #%n#!u/ia a#$tui #a,it%!, %"$r4a' #a n(a' )i ,utut 4%r"i d$
#%ndi0ii!$ 5nu6irii '*ntuirii u"i$#ti4$, da#a n(a' )i $4id$n0iat #u' (a
r$a!i/at %,$ra d$ '*ntuir$ din ,art$a !ui Drit%. >rin .aru! i $n$r-ii!$
n$#r$at$ a!$ !ui Du'n$/$u, n%i n$ i',artai' d$ a#$t$ r%ad$ in '%d
-ratuit, n$ )a#$' ,2rta6i !a #.$'ar$a i %,atu! D%'nu!ui i i',!i#it !a
)$ri#ir$a n%atr2.
III
CONDITIILE INSUSIRII MANTUIRII SUBIECTIVE
a7 Du.u! S)*nt i !u#rar$a Sa in Bi$ri#a. Dar i .ari'$.
O,$ra d$ '*ntuir$ $ #%ntinua du,2 Ina!tar$a !a #$r a
M*ntuit%ru!ui d$ #2tr$ Du.u! S)*nt Car$(L a#tua!i/$a/2 in Bi$ri#a ,$
Drit% i ,$ Tat2! Car$ L(a tri'i in !u'$, au 'ai "in$ /i, u!ti'a $ta,a
a %,$r$i d$ '*ntuir$, $ta,a #ar$ $ a#tua!i/$a/2 '$r$u in 4iata
#r$din#i%6i!%r $t$ !u#rar$a d$ )in0ir$ i d$a4arir$ a C$!$i d$(a Tr$ia
>$r%an$, S)*ntu! Du., #%nu"tan0ia!a i $-a!a #u Tat2! i #u Fiu!.
Pe's$ana D#&##i S!"nt $t$ a'intita at*t in Vec&i# Testa%ent,
5n#$,*nd #u G$n$/a 9G$n. I, += id$', II, <= XI, A7, #%ntinu*nd #u ar#ini!$
,$#ia!$ 9Kud$#2t%ri. III, :H7, #u 4%#i!$ ,r%)$0i!%r 9Iaia LXI, :(3 i I%i!
III, :(A7, t%tu6i intr(un '%d taini#, ,$ntru #a ,%,%ru! a!$ a nu #ada in
id%!atri$= dar #u ,r$#2d$r$ in N$# Testa%ent, #*nd ,$ !an-a d$$!$
r$)$riri a!$ M*ntuit%ru!ui, ,!$nitudin$a %,$r$i d$ '*ntuir$ % adu#$ Du.u!
S)*nt !a Cin#i/$#i'$, #*nd ia )iin0a Bi$ri#a, 42/uta #a intitu0i$ di4in%(
u'ana.
Nu n$ ,r%,un$' a inita' 'ai 'u!t ,$ r$)$riri!$ !a >$r%ana
Du.u!ui S)*nt, ni#i ,$ du'n$/$ir$a Sa, #%nt$tata au )i&ata in d$#uru!
it%ri$i, a6a #u' (a 5nt*',!at #u $r$/ii!$ ,n$4'at%'a.i!%r, #*nd (a )i&at
i in Si%,$# de c'edin9a #a Domnul de viata 1acatorul, *are de la
@atl purcede, i C2ruia I $ #u4in$ 5n#.inar$ mpreuna cu @atl si cu
1iul au #u ada%u! Fi!i%Lu$, $t#., #i n$ 4%' %,ri 'ai 'u!t au,ra
!u#r2rii d$ )in0ir$ a S)*ntu!ui Du. ,rin .aru! du'n$/$i$#, #u t%at$ #a
%,$ra d$ '*ntuir$ $t$ % !u#rar$ #%'una 5ntr$-ii S)int$i Tr$i'i. Cu t%at$
:8
#a )i$#ar$ >$r%ana ar$ % i#%n%'i$ ditin#ta in '*ntuir$a i
5ndu'n$/$ir$a n%atr2, Du.u! S)*nt ne impartaseste $arul dumnezeiesc
sfinitor c!tigat de Iisus Aristos, ca *el *are ne une!te cu @atl prin
1iul, si ca dup inaltarea lui Aristos la cer, Du$ul (fnt iese pe prim
plan pentru sfinirea noastr #nelund locul lucrrii lui Aristos in lume"
n(n.%. dimpotriv, Du$ul (fnt ca Du$ al 1iului#Ial.I2, -% *are
purcede din @atl si odi$ne!te in 1iul
0:
, este *el *are Fl aduce si
salasluieste pe Aristos in noi, incat venirea Du$ului (fnt in noi
nseamn tocmai salasluirea du$ovniceasca a lui Aristos in noi,
indu$ovnicirea sau $ristoformizarea noastr prin Du$ul lui Aristos
#1il. I, 85%, care Fl modeleaz pe Aristos in noi, facandu"ne conformi
c$ipului lui Aristos. C
25
Prin Aristos am redobndit accesul la @atl si
rec!tigat dragostea lui Dumnezeu fata de noi, iar Du$ul (fnt
impartasindu"ne dragostea lui Dumnezeu #6om. 2, +% si $arul lui Aristos
#II *or. >III, 8J%, ne menine in comuniunea cu @atl, prin salasluirea lui
Aristos in noi, cu trupul 7ui nviat, plin de Du$ul (fnt. 1iul, zice (fntul
(imeon &oul @eolog, este u!a spre @atl, iar Du$ul (fnt c$eia care ne
desc$ide u!a si daca u!a nu se desc$ide nu intra nimeni in casa @atlui.
Daru! #ar$ ni(L )a#$ '$r$u ,r$/$nt ,$ Du'n$/$u in Bi$ri#a i(n
u)!$t$!$ n%atr$, $t$ mani&estarea i'irii si atotpterniciei )i
*mneze in +iserica prin S&inte)e Taine, ener-ie necreata" izvornd
continuu din fiina dumnezeiasca a celor trei Ipostasuri dumnezeie!ti, C
lucrare a celor trei Persoane ale (fintei @reimi, iar ca energie sfinitoare
este revrsata de (fntul Du$ peste toi cre!tinii, ca <<n-ere
imparateasca== pentru c$emarea de a domni cu :ntuitorul, in veacul
viitor, sfinii si desavarsiti in )l #II *or. I, J%.
J9

Daru! $t$ i',artait i !u#r$a/2 '$r$u in S)*nta Bi$ri#a #ar$ $t$
Tru,u! !ui Drit%, ,rin n%i, #%'unitat$a d$ #r$din#i%6i, #ar$ unt$'
'2du!ar$!$ a#$tui Tru,, ,rin int$r'$diu! S!inte$' Taine, !2at$ d$
M*ntuit%ru! Drit% ,rin 1$rt)a Sa ,$ #ru#$ i ,rin @n4i$r$a Sa din '%r0i.
La Cin#i/$#i'$ Bi$ri#a ia )%r'a au $ d$a4ar$t$ ,rin $&it$nta
42/uta a a#$t%r S!inte Taine, i in #%!a"%rar$ #u %'u!, r$taur$a/2 i
r$5nn%i$6t$ #.i,u! !ui Du'n$/$u in $! i r$a!i/$a/2 a$'2nar$a a#$tuia
#u Cr$at%ru! au unindu(! t%t 'ai tr*n #u Drit%.
>rin )a,tu! #a .aru! $ da %'u!ui in '%d #u t%tu! -ratuit i nu
,$ntru 4r$un %ar$#ar$ '$rit, #i din iu"ir$a i "un2tat$a !ui Du'n$/$u,
*are voie!te ca toi oamenii sa se mntuiasc si sa a,ung la cuno!tina
adevrului 9I Ti'. II, 87, ar$ un ca'acte' de ('at#itate. Iar ,rin )a,tu!
#a $ da tutur%r %a'$ni!%r, din t%at$ !%#uri!$ i din t%at$ ti',uri!$
$4id$nt #a Du'n$/$u nu )a#$ a#$t !u#ru 5',%tri4a 4%in0$i u'an$ ar$
un ca'acte' de #nive'saitate 9 a $ 4$d$a in t$%!%-ia ,r%t$tanta t$%ria
p'edestina9iei, #ar$ nu(i ar$ ni#i un t$'$i ni#i in !%-i#a i ni#i in
#r$din0a, n;n.7.
:A
In #$ ,ri4$6t$ necesitatea sa# i%p$'tanta .aru!ui ,$ntru 'antuir$,
$ #u4in$ a a'inti' d$ #ara#t$ru! ,r$'$r-2t%r a! !ui, a6a #u' r$i$$ din
#%n4%r"ir$a M*ntuit%ru!ui #u Ni#%di'B De nu se va na!te cineva din
apa si din Du$, nu va intra in imparatia cerurilor 9In. III, A7, dar i
indi,$na"i!itat$a !ui ,$ ,ar#uru! 5ntr$-ii 4i$0i a %'u!ui 9In. XV, 87. Iat2
#$ ,!ati# d$#ri$ a#$ata i',%rtanta a .aru!ui in 4iata #r$din#i%6i!%r un
ditin t$%!%-B Aarul este puntea aruncata peste abisul infricosator
dintre cer si pamant, care umple nesfr!itele spatii. este scara de
nestemate a lui Iacov spre pogorrea celor nalte si inaltarea celor
smerite. el ne face prta!i dumnezeie!tii firi si mpreuna"lucrtori cu
prea sfintele energii divine necreate ale Du$ului (fnt. ) buc$etul de
roze revrsate din frumuseile luminii dumnezeie!ti care umple sufletul,
strabatandu"l pana in strfunduri, transfigurndu"l si facandu"l prea
iubit lui Dumnezeu si semenilor lui, a!a incat sa se nvredniceasc a fi
prta! in Du$ul (fnt alturi de Bnicul (au 1iu la bucuriile braelor
printe!ti ale vieii si slavei (ale ve!nice.
J8
Mai a'inti' i d$ a!t$ )%r'$ a!$ ,r$/$nt$i Du.u!ui S)*nt ,rin
$n$r-ii!$ du'n$/$i$6ti n$#r$at$, ,rin &a'is%e au daruri ,$#ia!$ d$ #ar$
$ in4$t$# anu'it$ ,$r%an$ d$ #2tr$ Du'n$/$u, in 4$d$r$a )a#i!ita0ii
dru'u!ui ,r$ 'antuir$, at*t a! !%r #at i a! $'$ni!%r. D$6i unt
i',%rtant$, nu unt a"%!ut indi,$na"i!$ ,$ntru 'antuir$, #i au un
#ara#t$r ,$r%na! i ,r%4i/%riu.
A'inti' d$ #*t$4a dintr$ a#$t$ daruri au .ari'$B c#v"nt#
5n9eepci#nii sa# a e1p#ne'ii= c#v"nt# c#n$6tin9ei au a! $&,!i#2rii
ana!%-i#$= !ace'ea de %in#ni= daru! t+%+d#i'i$' sa# ta#%at#'(iei=
p'$$'$cia< de$se,i'ea d#&#'i$'= ($s$aia au 4%r"ir$a in !i'"i
n$#un%#ut$ in ,r$a!a"i!= t+%+ci'ea i%,i$'= &a'is%a speciaa a
ap$st$iei i &a'is%a p+st$'i'ii, $t#.
"7 C%!a"%rar$a !i"$ra a %'u!ui #u .aru!. Eta,$!$ 5ndr$,t2rii.
Lu#rar$a Du.u!ui S)*nt #a ,$r%ana in n%i #$r$ #%!a"%rar$a n%atr2
!i"$ra, n$)%r0*ndu(n$ !i"$rtat$a d$ a!$-$r$ au d$ 4%in0a, ar2t*ndu($ ,rin
a#$ata i',%rtanta #$ n$(% a#%rda Du'n$/$u #a ,$r%an$. Du$ul cere
sa ne nsu!im lucrarea 7ui si sa ne"o facem proprie printr"o voina si
printr"o lucrare a noastr. Du$ul nu foreaz, adic nu anuleaz voina,
pe care tot )l, ca Dumnezeu ne"a dat"o prin creaie. 7ibertatea e cea mai
proprie caracteristica a Du$ului, a (piritului autentic suprem #II *or. III,
80%. C Du$ul vrea acordul liber al persoanelor umane, in conducerea lor
in infinitatea vieii lor dumnezeie!ti si in ve!nica ei noutate. )l vrea sa
elibereze pe om de pasiunile care l robesc si l in nc$is intr"o repetiie
monotona.
3+
:;
>rin !i"$rtat$a a d$ ,aiuni, Drit% n$ )a#$ ,$ n%i !i"$ri, ur'*nd
#a i n%i, ,rin $)%rtu! n%tru a nu luam iar!i ,ugul robiei9Ga!.V, :7.
Dar a#$ata !i"$rtat$ a n%atr2 nu 5n$a'n2 % !i"$rtat$ #ar$ a 5n#ura1$/$
au a )i$ dir$#0i%nata ,r$ ,2#at$, #i $ !i"$rtat$a #ar$ n$ a1uta a #r$6t$'
din ,un#t d$ 4$d$r$ ,iritua!, a ,ar#ur-$' a#$!$ tr$,t$ a!$ #2rii
,iritua!$ d$#ri$ d$ S)*ntu! I%an S#2raru! au d$ a#$ti#a i 'iti#a
r22rit$ana. Nu $t$ a#$a !i"$rtat$ .a%ti#a i $-%ita a iu"irii d$ in$ au a
,ati'i!%r, #i $t$ !i"$rtat$a #ar$ n$ $!i"$r$a/2 d$ ,ati'i i ,2#at$ i n$
%"!i-a !a d2ruir$a d$ in$, !a i$6ir$a au tran#$nd$r$a d$ in$ ,rin iu"ir$a
d$ Du'n$/$u i a,r%a,$!$. De altfel libertatea colaborrii noastre cu
Du$ul e implicata c$iar in faptul ca $arul e o lucrare a Du$ului ca
persoana si prin ea Du$ul vrea sa ne duca la desavarsirea iubirii. In
insasi colaborarea aceasta cu Persoana Du$ului se manifesta si spore!te
iubirea dintre noi si )l, deci desavarsirea noastr. In Dccident, disputele
despre cine e mai tare in relaia dintre $ar si libertate s"au nscut din
conceperea $arului ca o fora impersonala. In acest caz, fora
impersonala a $arului nu poate fi dect sau mai slaba, sau mai tare ca
fora omului. Dar intre Dumnezeu ca Persoana si credincios ca
persoana, nu poate fi concurenta in manifestarea puterii.
JJ
A#$ata di)un#0i%na!itat$ ,iritua!a %##id$nta!a $ dat%r$a/2 in
,ri'u! r*nd 4i/iunii t$%!%-i#$ au,ra u"tan0$i .aru!ui, #u' $ 5nt*',!a
in r%'an%(#at%!i#i' und$ $ )a#$ ditin#0ia intr$ .ar i -rati$ i und$ in
.ar $&ita $#0iuni 4$rti#a!$ 9-ratia provenien!a7 i %ri/%nta!$ 9-ratia
s&icenta7, a#$t !u#ru )iind d$ %r-int$ #%!ati#a dar i i',artirii in d%ua
a -rati$iB -ratia e.citanta, #ar$ tr$/$6t$ u)!$tu! !a a#0iun$ 2n2t%aa i
-ratia a/t0toare, #ar$ 5! a1uta ,$ %' a )a#2 % )a,ta "una au a r$/it$ !a
i,it$= dar i d$ !a a"tra#ti/ar$a !i"$rt20ii i d$ta62rii $i d$ #adru! '%ra!(
u"i$#ti4 u'an i #$! %"i$#ti4 du'n$/$i$#. D$ ai#i $ ,un$ ,r%"!$'a
5nt*!nirii dintr$ !i"$rtat$, #ar$ ar )i a"%!ut n$utra i ,$ntru "in$ i ,$ntru
r2u, i -ratia i #ar$ dintr$ $!$ ,%at$ 5n4in-$ in a#$ata #%n)runtar$. In
cazul cnd nvinge libertatea, aceasta se decide oarecum singura pentru
bine #pelagianism
JH
% . in cazul cnd nvinge gratia, aceasta libertate e
dusa oarecum la bine cu sila #predestinatianism%. In nici unul din cazuri
nu se realizeaz colaborarea adevrata, sau nu se dobnde!te libertatea
adevrata, att prin $ar cat si prin voina noastr.
3A
In ,ri4in0a #$!ui d$(a! d%i!$a u"i$#t a! a#$tui u"#a,it%!, i anu'$
etapee 5nd'ept+'ii sa# ae %"nt#i'ii s#,iective, 'ai intai a 4$d$'
$'ni)i#a0ia a#$t$ia.
A#$ata $t$ %"nt#i'ea s#,iectiva sa# 5nd'epta'eaB #%!a"%rar$a
!i"$ra a n%atr2 #u Du.u! S)*nt ,rin Fiu! i in Tata, i 5nu6ir$a au
i',r%,i$r$a n%atr2 a r%ad$!%r 1$rt)$i ,$ #ru#$ a M*ntuit%ru!ui, a '%r0ii i
a 5n4i$rii Sa!$. Et$ % in$r-i$ t$andri#a i ,!ina d$ iu"ir$ i nu %
:<
1uti)i#ar$ $&t$rna au d$ %rdin 1uridi#, #a in t$%!%-ia %##id$nta!a, in #ar$
$ ,i$rd$ di'$niun$a %nt%!%-i#a a 5ndr$,t2rii.
In -$n$ra!, t'eptee ,rin#i,a!$ #%'un$ unt ur'2t%ar$!$B
:7 P'e(+ti'ea 'ena6te'ii $%##i sa# a saas#i'ii #i 8'ist$s* sa#
a &a'##i in e.
A#$ata $ta,a $t$ ,r$'$r-2t%ar$ B%t$/u!ui. Ea tr$/$6t$ in %'
$nti'$ntu! ni'i#ni#i$i a!$ i $ '$r$6t$, iar ,$ d$ a!ta ,art$ i't$
#.$'ar$a int$ri%ara a u)!$tu!ui au #ar$ 4r$a a $ un$a#2 #u
Du'n$/$u. Lu#rar$a d$ ,r%,%42duir$ a E4an-.$!i$i !ui Drit%, in#a din
,$ri%ada A,%t%!i!%r, a i'"ra#at a#$ata )%r'a, ,rin $ni"i!i/ar$a
u)!$t$!%r #$!%r #ar$ a#u!tau ,r%,%42duir$a i ,rin 'i6#ar$a u)!$t$!%r !%r
d$ #2tr$ .ar ,r$ Bi$ri#a.
+7 Rena6te'ea $%##i in 8'ist$s* sa# saas#i'ea #i 8'ist$s in
e.
A#$t $4$ni'$nt ,iritua! $ ,r%du#$ ,rin Taina B%t$/u!ui i
$#.i4a!$a/2 #u intrar$a %'u!ui in #%r,u! taini# a! !ui Drit% au in
Bi$ri#a. E! #%nta, ,$ d$ % ,art$, din d$)iin0ar$a ,2#atu!ui tr2'%6$# i
a #$!%r!a!t$ ,2#at$ a4arit$ din !2"i#iun$a 5ntr$0inuta d$ ,ut$r$a
,2#atu!ui tr2'%6$#= ,$ d$ a!ta, din a!a!uir$a !ui Drit% au a .aru!ui
Sau in u)!$t, #ar$ $#.i4a!$a/2 #u 5n#$,utu! un$i 4i$0i n%i in %'. A#$ata
di'$niun$ nu ar$ d%ar d$#.id$r$a d$,!ina #2tr$ Du'n$/$u, #i i #2tr$
#$!$!a!t$ '2du!ar$ a!$ Tru,u!ui !ui Drit% $&tin in u'anitat$.
37 P'$('es# $%##i in viata cea n$#a in 8'ist$s;
Da#a ,rin Taina S)*ntu!ui B%t$/ $ r$taur$a/2 Mc$ipul !ui
Du'n$/$u din %', adi#2 a,$#tu! '%ra! i int$!$#tua!, $ r$)a#$ ( -rati$
%,$r$i d$ '*ntuir$ #2r$ia M*ntuit%ru! n$(a )2#ut ,2rta6i ( #%'uniun$a
dit%ri%nata dintr$ %' i Cr$at%ru! au= ra'an$ a,ira0ia #2tr$
d%"*ndir$a Masemnrii #u E!. Adi#2 ra'an$ d%ru! d$ d$a4arir$, !a )$!
#u' ,un$a Fe'icit# A#(#stin, #ar$ !a n%u r$n2#uta )iin0a, din )$ri#ir$
ar$ a#u' un t$r$n ,i.%(%'ati# 'ai ,ri$!ni#, 'ai du.%4ni#$#. Et$
tr$#$r$a d$ tinda Bi$ri#ii, tr$#$r$a din#%!% d$ tar$a d$ intrar$ in
5n#2,$r$a #$a 'ai din2untru i !u,ta nu nu'ai ,$ntru $!i"$rar$a d$ ,2#at
#i ,$ntru a(L ur'a ,$ Drit% in t%at$, t%td$auna. Et$ .riti)i#ar$a,
5ndu'n$/$ir$a %'u!ui du,2 .ar, du,a #$ a #%ni'0it a tr2ia#2 i a
-*nd$a#2 in i'$diata a,r%,i$r$ a !ui Drit%, du,a #$ a ur#at ,$ Ta"%r
5',r$una #u Drit% ,rin Taina B%t$/u!ui. Si ,$ntru #a Imparatia
cerurilor este luntrul vostru 9Lu#a XVII, +:7, 5nt*!nir$a #u Du'n$/$u
in iu"ir$ $ )a#$ in !2untru! n%tru, in in$r-ia )i$r"int$ a iu"irii. D$ a#u'
5n#%!% tr$"ui$ a a#tua!i/a' nu nu'ai 4irtu0i!$ a#un$ in Drit%, #i i
#$!$ a#un$ a!$ )iin0$i n%atr$. (fntul 1arc Ascet) cere sa aducem
lui Aristos ca ,ertfe toate gndurile noastre din prima clipa a apariiei
lor, cat timp nu sunt amestecate cu ceva ru in ele, cat timp nu sunt
:F
muscate de fiare, cum zice el. &umai a!a le putem pstra curate, sau ne
putem uni deplin cu Aristos.
3;

V%' 4$d$a in #%ntinuar$ #ar$ unt #%ndi0ii!$ 5nu6irii '*ntuirii
u"i$#ti4$ i #u' $ d$)a%ara a#$t$a in *nu! Bi$ri#ii.
#7 Cr$din0a i r%!u! $i in 5nu6ir$a 5ndr$,t2rii.
:7 C'edin9a si ist$'ia.
D$(a !un-u! 5ntr$-ii it%rii di'$niun$a dar i #2i!$ d$ a"%rdar$ a!$
#r$din0$i au )%t ,$ #at d$ ,r%)und$, ,$ at*t d$ #%',!$&$ i 'inunat$.
A#$t !u#ru $ dat%r$a/2 i )a,tu!ui #a #r$din0a nu $t$ d%ar un ,r%#$
#%-n%#i"i! #$ $ $)$#tu$a/2 !a ni4$!u! ,i.i#u!ui u'an, #i $t$ i ,r%duu!
.aru!ui du'n$/$i$#. E&,r$ia c'edin9a si ist$'ia $ r$)$ra !a %
'u!titudin$ d$ ,r%"!$'$ -$n$rat$ in a,ar$nta d$ r$a!itat$a in#$ra #a
#r$din0a #r$6tina $ ,ri1in2 in #2i!$ a!$ i ad$42ru! $i ,$ !$-2tura #u
tr$#utu!. In ,$ri%ada ,r$'%d$rna au ,r%"!$'$!$ !$-at$ d$ ,r%"!$'ati#a
#r$din0$i i it%ri$i $rau in -$n$ra! adunat$ u" 4ata ru"ri#a a r$!a0i$i
dintr$ ra0iun$ i r$4$!a0i$ i a '%du!ui d$ int$ra#0iun$ dintr$ $!$. D$a!t)$!,
n$(a' r$)$rit 'ai ,$ !ar- ant$ri%r !a 5nt*!nir$a dintr$ .ar au )a#t%ru!
di4in, #ar$ nu i!$6t$ i nu )%r0$a/2 !i"$rtat$a %'u!ui i )a#t%ru! u'an #ar$
a##$,ta .aru! ,rin !i"$rtat$a a, at*t ,rin int$r'$diu! ra0iunii au #.i,u!ui
!ui Du'n$/$u din %', #at i ,rin #r$din0a, atun#i #*nd a4$' d$(a )a#$ #u
r$a!it20i!$ du'n$/$i$6ti #ar$ tran#$nd ,ut$r$a n%atr2 d$ 5n0$!$-$r$.
Din ,un#t d$ 4$d$r$ it%ri#, in i ,rin Iiu Drit% $ #$ntr$a/2
,ri4ir$a r$tr%,$#ti4a au,ra it%ri$i $!$'$ntu!ui d$ #r$din0a i '*ntuir$
din V$#.iu! T$ta'$nt, ,rin a6t$,tar$a a#$!ui M$ia #ar$ $t$ ,r%'i
,%,%ru!ui a!$, #a r$/u!tat a! t2rii d$ )$ri#ir$ d$ri4at din ,ri4i!$-iu! d$ a )i
,%,%r a!$ d$ Du'n$/$u ,rintr(un !$-2'*nt ,$#ia! i un tatut ,$#ia!.
*redina lui 'vraam, ca rspuns artat si dovedit la fagaduinta
ce i s"a fcut, i"a fost socotita ca un act de dreptate #6om. III, J9. I2, J"+.
2, 8. Ial. III, -, ?, 2H%, ca dreptate.
J0

In #%n)%r'itat$ #u V$#.iu! T$ta'$nt, a c'ede in D#%ne)e#
,r%4in$ d$ !a a te ncrede sau sa te bizui pe ceva # evr. $ifil%, 9in #a/u! d$
)ata e(+%"nt# dintr$ Du'n$/$u i ,%,%ru! a!$, ,e'it7 au a )i )$r',
.%t2r*t in #u4*ntu! Sau 9G$n.XV, :(;= I$.IV, :A= +F(3H= Iaia XLIII, :=
:H= In.III, :(A7.
3F

In #$ ,ri4$6t$ N%u! T$ta'$nt, #r$din0a $ #$ntr$a/2 a6a du,2 #u'
a'int$a' in >$r%ana !ui Drit% M*ntuit%ru!. (fatul 'postol Pavel
pune ca temelie a mntuirii credina in Aristos, dar nu credina in
importanta ,uridica a morii lui Aristos, ca ec$ivalent al pcatelor
noastre, ci credina ca legtura personala cu Aristos, prin care iradiaz
in om puterea lui Aristos. e o credina care ec$ivaleaz cu o unire
treptata cu Aristos, din a *rui ,ertfa si Fnviere primim si noi putere de a
:G
muri pcatelor, adic de a muri egoismului si izolrii noastre, si de a
nvia la o viata noua, care sta in comunicarea intima cu Aristos si care
ne va duce si pe noi la nviere din puterea nvierii 7ui.
3G
Cr$din0a #r$6tina $t$ 5nt*!nir$a n%atr2 #u Drit%, !u#rar$a .aru!ui
!ui Du'n$/$u, #ar$ ,r%du#$ in %'u! #2/ut tar$a d$ '*ntuir$B *ci
dreptul prin credina va fi viu 9R%'.I, :<7 i &oi socotim ca omul este
ndreptat prin credina, nu din faptele legii 9R%'.III, +F7.
+7 C'edin9a si i#,i'ea;
Cr$din0a d$ #ar$ 4%r"$6t$ 5ntr$-u! N%u T$ta'$nt, $t$ % #r$din0a
dina'i#a, !u#r2t%ar$ ,rin iu"ir$, i a#$t dina'i' ,r$ iu"ir$ $
dat%r$a/2 #%'uniunii dintr$ >$r%ana !ui Drit% i ,$r%ana %'u!ui. Cat
d$ )ru'% $!%-iu adu#$ dra-%t$i S)*ntu! A,%t%! >a4$! in E,it%!a intaia
#2tr$ C%rint$ni 9I C%r.XIII, 8(<7.
Cr$din0a in Drit% $t$ iu"ir$a )ata d$ Drit% i 5nu6ir$a iu"irii
!ui Drit% )ata d$ %a'$ni. Nu $t$ % iu"ir$ tru)a6a i %,%rtunita, #i %
iu"ir$ dia!%-i#a.
R$-r$tatu! ,2rint$ ,r%)$%r I$n B'ia, in a$nti'$ntu! #$!%r!a!0i
#$r#$t2t%ri i t$%!%-i, ditin-$ d%ua a,$#t$ 'a1%r$ a!$ #r$din0$i,
"in$5n0$!$, #ar$ #%n4$r- unu! #2tr$ a!tu! i #ar$ $ #%',!$t$a/2 r$#i,r%#B
cre$in!a 2 mo$ $e viata, adic credina lucrtoare prin iubire #Ial.2,
-%, care are un caracter soteriologic4 <<*redina ta te"a mntuit==
#:t.I>, 82% si cre$in!a 2 mo$ $e cnoatere" sau contemplaie a
'devrului, cu caracter epistemologic4 <<2estea pe care am auzit"o de
la )l si pe care v"o propovduim este ca Dumnezeu e lumina si in )l nu
este ntuneric== #I In I, +%.
H9
In #$ ,ri4$6t$ ,ri'u! a,$#t, a#$!a a! c'edin9ei #c'+t$a'e p'in
i#,i'e, #a i )a,t$!$ "un$, du,2 #u' 4%' 4$d$a in #$!$ #$ ur'$a/2,
credina presupune dialogul iubirii, relaia personala cu Dumnezeu. &u
este vorba de adeziunea intelectuala la e;istenta lui Dumnezeu. si
demonii <<cred== in acest sens #Iac. II, 85%. )ste vorba de acceptarea,
prin strpungerea inimii #1apte II, J0%, a fagaduintelor lui Dumnezeu,
*are (e manifesta in prezenta lui Aristos, acceptare care determina nu
numai un nou stil de viata, o sc$imbare a spiritului prin pocina #1apte
II, J?%, ci si destinul pentru eternitate #II *or. 2, 8%. De aceea temerea $e
*mneze este nceputul credinei, deoarece aceasta elibereaz sufletul
de inspaimantarea pcatului si a morii, a,utndu"l sa intre in stpnirea
$arului #7c. >II, +. :t. >, 2?%. Din cre$in!a ncepe si la ea sfarseste
mntuirea4 <<fara de credina nu este cu putina a plcea lui
Dumnezeu== #)vr.>I, 0%.
8:
D$ a#$$a iu"ir$a #a )unda'$nt %nt%!%-i# a! #r$din0$i $t$ d$ %
d$%$"ita i',%rtanta, ,$ntru #a in $a $ arata #ara#t$ru! #r$at%r d$
#%'uniun$ a! #r$din0$i.
+H
In #$ ,ri4$6t$ a! d%i!$a a,$#t a! #r$din0$i, a#$!a d$ c#n$a6te'e au
episte%$$(ic, $t$ n$#$ar a u"!ini$' #ara#t$ru! ,$r%na! a! a#$t$ia.
N%i 5n6in$ $&,$ri'$nta' #r$din0a i nu din a!t$ ,r%"$. Dup Pave), aici
pe pamant nu avem o cunoa!tere clara si definitiva, ci <<ca prin
oglinda==, pariala #I *or. >III, 82%.
'postolul Ioan prefera sa dea credinei sensul de <<ve$ere==, de
dezvluire a 'devrului, de aceea sinonimele ei sunt )mina #I In. III,
29"28%, /$ecata, $iscern0m%nt). Isac (irul distinge cre$in!a care vine
din ceea ce s"a auzit, primita pe temeiul unui cuvnt, de cre$in!a
ntemeiata in ipostas, primita printr"o <<vedere== contemplativa a
realitilor crezute4 <<'lta este cre$in!a cea de ob!te a
dreptcredincio!ilor, adic dogmele drepte despre Dumnezeu si despre
fpturile (ale inteligibile si sensibile, precum cu $arul lui Dumnezeu le"a
primit sfnta si soborniceasca Kiserica, si alta, cea a vederii, adic a
cuno!tinei, care nu se mpotrive!te celei ce o na!te pe ea, ci o face si mai
sigura. Pentru ca cea dinti am invatat"o din auz, mo!tenind"o de la
prinii binecredinciosi si de la invatatorii cre$in!ei dreptmaritoare, iar
cea de a doua vine prin aceea ca credem drept si ne temem de Domnul,
in *are am crezut == #citat dup Petru Damasc$in, Invataturi
du$ovnice!ti, in 1iloc. 6om., vol.+, p.85H%.
H2
D$a!t)$!, #$!$ t'ei vi't#9i c'e6tine6ti #ar$ ar tr$"ui a
5',%d%"$a#2 #a,u! #r$din#i%u!ui a#$t$a untB #r$din0a, n2d$1d$a i
dra-%t$a. Cr$din0a in Du'n$/$u i in #$!$ ,r%'i$ d$ E! #2tr$ n%i,
n2d$1d$a in 5',!inir$a a#$t%r ,r%'iiuni i dra-%t$a, #ar$ $ ,%at$
,un$, )ara 5nd%ia!a, #a $t$ #$a 'ai 'ar$ dintr$ 4irtu0i, d$%ar$#$
Du'n$/$u $t$ iu"ir$, du,2 #u' ,un$ A,%t%!u! iu"irii. Cr$din0a $t$
a6$/ata in )runt$a #$!%r!a!t$ d%ua i ,$ntru #a din ,un#t d$ 4$d$r$ ,i.i#
$a $t$ ,ri'u! ,a in 5n#r$din0ar$a E4an-.$!i$i.
37 C'edin9a si Bise'ica.
T%ata tr2dania i 5nu6iri!$ r%ad$i K$rt)$i i @n4i$rii M*ntuit%ru!ui
nu $ ,%t 'ani)$ta i 'ai a!$ 'at$ria!i/a d$#*t in #%'uniun$a d$
dra-%t$ $&it$nta in S)*nta Bi$ri#a, Tru,u! !ui Drit% $&tin in
u'anitat$. Bi$ri#a $t$ d$tinat%ar$a a#$tui t$/aur a! .aru!ui, ,rin
S)int$!$ Tain$. Daca Kiserica se na!te din salasluirea lui Aristos cu
trupul 7ui ndumnezeit, sau pnevmatizat, in cei ce cred si daca aceasta
salasluire are un caracter activ, eficient, prin lucrarea Du$ului sau prin
$ar, $arul este constitutiv Kisericii si el nu poate fi dect o lucrare in
Kiserica.
HJ
>$ d$ a!ta ,art$, ni#i $)%rtu! n%tru u"i$#ti4, da#a nu 4a )i u"
.aru! i in nu'$!$ Bi$ri#ii, nu ,%at$ )i d$,!in. In afara Kisericii nu
e;ista mntuire ,un$ S)*ntu! Ci,rian i in Bi$ri#a n%i n$ #ana!i/a'
5ntr$a-a )iin0a ,r$ a$'2nar$a #u Du'n$/$u )2#ut n%ua ,r$/$nt d$
+:
Du.u! S)*nt. Tru,u! 5ndu'n$/$it a! D%'nu!ui, a6$/at in tar$ d$ dr$,tat$
i ,r$a!24it, 5n4iat i ina!tat !a #$ruri ni $ #%'uni#a ,rin S)int$!$ Tain$ i
ra'an$ '$r$u ,r$/$nt i 4iu ,rin Du.u! S)*nt i .aru!, in #r$a0i$,
a!#2tuind at)$! Bi$ri#a. Din a#$t '%ti4 Bi$ri#a #%'unitat$ a
#r$din#i%6i!%r 4ii #ar$ $ tr2dui$# a $ a$'$n$ #u Drit% i a(i
inu$a#a r%ad$!$ '*ntuirii %"i$#ti4$, ,%arta nu'$!$ d$ Bise'ica
#pt+t$a'e* #a unii #ar$ n$ a)!a' in#a in dur$ri!$ )a#$rii, ai#i ,$ ,a'ant,
#a unii #ar$ 1induind Raiu! #$! ,i$rdut %dini%ar2 d$ Ada' #$! 4$#.i, n$
!u,ta' a d$4$ni' a$'$n$a !ui Ada' #$! n%u, Drit% i a intra' in
Bise'ica t'i#%!+t$a'e au c# t$9i s!in9ii;
d7 Fa,t$!$ "un$.
Fndumnezeirea #teosis% creaturilor se va realiza in deplintatea sa
in veacul viitor, dup nvierea morilor. @otu!i, aceasta unire
ndumnezeitoare trebuie sa se infaptuiasca ncet"ncet inca de aici,
sc$imbnd firea striccioasa si stricata, adaptnd"o la viata cea ve!nica.
Daca Dumnezeu ne"a dat in Kiserica toate condiiile obiective, toate
mi,loacele pentru a atinge acest scop, trebuie ca noi sa realizam, din
partea noastr, condiiile subiective necesare, pentru ca unirea se
desavarseste in <<sinergie==, intr"o conlucrare a omului cu Dumnezeu.
'ceasta latura subiectiva a unirii cu Dumnezeu constituie calea unirii
care este viata cre!tina.
HH
A#$ata unir$ a n%atr2 #u Du'n$/$u $t$ i/4%r*ta din dra-%t$a
,$ #ar$ % ,%arta Drit% )ata d$ n$a'u! %'$n$#, dar i n%i n$ $&,ri'a'
in a)ara, da#a ,ut$' ,un$ a6a, ,rin !aptee i atitudini!$ n%atr$. Et$
tar$a a#$$a d$ moarte a n%atr2 )ata d$ ,2#at, ,rin a##$,tar$a !a
E4an-.$!i$i, $t$ intrar$a in Bi$ri#a, ,rin ,ri'ir$a B%t$/u!ui i a .aru!ui
"pecetea darului Du$ului (fnt, #u' $ r%t$6t$ !a !u1"a B%t$/u!ui in
Taina 'irun-$rii, i #%ntinuar$a in 4iata #$a n%ua #u Drit% i in Drit%
,rin a4arir$a d$ !apte ,#ne, #ar$ a $ 5na!t$ #a t2'*ia 5naint$a !ui
Du'n$/$u. Ca un r2,un a! t$%!%-i$i r22rit$n$ !a aut%n%'ia "in$!ui i
!a a"tra#ti/ar$a 4irtu0i!%r 4i(E(4i d$ ,ra#ti#ar$a !%r in Bi$ri#a i in
du.u! $i, #ar$ unt ,r%'%4at$ d$ t$%!%-ia %##id$nta!a, binele autonom
nu trebuie sa e;iste pentru un cre!tin. o fapta este buna in msura in care
slu,e!te unirii cu Dumnezeu, in msura in care ne a,uta sa dobndim
$arul
8A
, au du,2 #u' ,un$ p+'intee Stani$ae, nu faptele in afara
lui Aristos ne mntuiesc, deci nu faptele noastre, savarsite pe baza
vreunei legi normative impersonale, ci faptele ce izvorsc din puterea lui
Aristos cel salasluit in noi sunt necesare pentru nsu!irea personala a
mntuirii, pentru ca ele sporesc in noi unirea cu Aristos si asemnarea
cu )l. In ele se arata ca ne"am nsu!it mntuirea in Aristos.
H-

++
@ntr$a-a S)*nta S#ri,tura 4%r"$6t$ d$ )a,t$!$ "un$ i d$
indi,$na"i!itat$a !%r ,$ntru '*ntuir$. 'stfel, :ntuitorul zice4 << &u
tot cel ce":i zice4 Doamne, Doamne, va intra in imparatia cerurilor, ci
cel ce face voia @atlui :eu care este in cer== #:t. 2II, 28%. De
asemenea, tot )l ne arata ca la ob!teasca ,udecata, cnd 1iul Dmului va
veni intru slava sa ,udece lumea, mo!tenirea imparatiei cerurilor sau
e;cluderea de la ea se vor face dup criteriul mplinirii sau nemplinirii
de ctre cre!tini a faptelor milei trupe!ti #:t. >>2, JH"H+%. 7a fel, (fntul
'postol Pavel subliniaz in numeroase ocazii ca, la dreapta ,udecata,
Dumnezeu va rsplti fiecruia dup faptele sale #6om. II, -. II *or. 2,
89. I @im. 2I, 8? s.a.%. *at prive!te pe (fntul Iacov, el spune clar4 <<
Dmul se indrepteaza prin fapte, iar nu numai prin credina == #Iacov II,
28%, iar despre credina care nu se manifesta in fapte, spune4 <<*redina
fara fapte moarta este == #Iacov II, 80%.
8<
Dar i S)in0ii >2rin0i unt #at$-%ri#i in #$ ,ri4$6t$ i',%rtanta
)a,t$!%r "un$ ,$ntru '*ntuir$. S!"nt# C&i'i a Ie'#sai%##i /i#$B
*instirea de Dumnezeu consta in doua parti4 din cunoa!terea e;acta a
dogmelor pietii si din fapte bune. Dogmele fara de fapte bune nu sunt
plcute lui Dumnezeu. )l nu prime!te insa nici faptele, daca nu sunt
ntemeiate pe dogmele pietii.
8F

Atun#i #*nd 4%r"i' d$ )a,t$!$ "un$ i #%ndi0ia i $'ni)i#a0ia !%r
in '*ntuir$a u"i$#ti4a, aut%'at 4%' atin-$ i d%'$niu! T$%!%-i$i
M%ra!$ ,rin ,un$r$a in di#u0i$ a 4irtu0i!%r i a ,ra#ti#2rii iu"irii, "in$!ui
i )ru'%u!ui, a n2d$1dii, $t#. D$,r$ 4irtut$a iu"irii a' 4%r"it in #$!$ d$
'ai u.
Din ,un#t d$ 4$d$r$ es&at$$(ic, )a,t$!$, #a i #r$din0a, au %
i',%rtanta d$%$"ita, d$%ar$#$ $!$ unt in-uru! !u#ru #ar$ $ ,2tr$a/2
din#%!% d$ '%r'*nt, #a % '2rturi$ a #%n6ti$nti/2rii $nu!ui 4i$0ii d$ #2tr$
)i$#ar$ #r$din#i%. Ni#i un a!t !u#ru au %"i$#t nu ,%at$ !ua %'u! #u $! in
tr$#$r$a din#%!% d$ '%art$, in tar$a in #ar$ ii $t$ .2r2/ita, "in$ au r2u,
,$ntru #a i #%'uniun$a #u Du'n$/$u nu $t$ d$ %rdin 'at$ria! au
,a!,a"i!, #i tran#$nd$ a#$t$ a,$#t$. >$ d$ a!ta ,art$, )a,t$!$ %'u!ui,
"un$ au r$!$, in )un#0i$ d$ r2,unu! )i$#2ruia !a #.$'ar$a !ui Drit%,
a!2turi d$ #%n6tiin0a ,$r%an$i r$,$#ti4$, #ar$ a#u' 4a )i 'art%ru! i
#.$/a6u! )a,t$!%r, $ 4%r a)!a intr(un ,r%#$ in )ata Cr$at%ru!ui, ,$ntru a
,ri'i r2,!ata #u4$nita.
+3
IV
MANTUIREA SUBIECTIVA SI CONDITIILE INSUSIRII EI
DIN PUNCT DE VEDERE INTERCONFESIONAL

N$(a' %,rit ,ana a#u' au,ra in4ataturii #r$6tin %rt%d%&$ i #u'
4$d$ $a #%ndi0ii!$ 5nu6irii '*ntuirii u"i$#ti4$. V%' 5n#$r#a, in #$!$ #$
ur'$a/2 a ,un#ta' #*t$4a a,$#t$ $$n0ia!$ a! #$!%r!a!t$ d%ua #%n)$iuni
#r$6tin$, r$,$#ti4 '$%an$3cat$ica i p'$testanta, i d$ #$ nu, a
a'inti' i d$,r$ sectee i den$%ina9i#nie #ar$ d$ri4a din
,r%t$tanti', i #ar$ 'ai n%u, du,2 :GFG au u',!ut #$na #u!t$!%r din
tara n%atr2 i din 5ntr$a-a !u'$.
V%' 4$d$a in #$!$ #a din ,un#t d$ 4$d$r$ int$r#%n)$i%na!, i n$
r$)$ri' !a d%#trina r%'an%(#at%!i#a i !a #%n#$,0ii!$ ,r%t$tant$ i
n$%,r%t$tant$ #a dat%rita 4i/iunii !%r au,ra t2rii %ri-inar$ a %'u!ui,
,2#atu!ui tr2'%6$# i ur'2ri!%r a#$tuia, a!ta 4i/iun$ au i au,ra
n$#$ita0ii i %,$r$i d$ '*ntuir$ au R2#u',2rar$ i a!ta i au,ra
#%ndi0ii!%r 5nu6irii '*ntuirii u"i$#ti4$.
a7 M*ntuir$a u"i$#ti4a i #%ndi0ii!$ 5nu6irii $i din ,un#t d$ 4$d$r$
r%'an%(#at%!i#.
Tri"utari )i!%%)i$i arit%t$!i#$ i #%!ati#ii, r%'an%(#at%!i#ii unt
d$ ,2r$r$ #a in#a d$ !a #r$ar$a %'u!ui, tru,u! $ra u,u u)!$tu!ui #a
,rintr(un )r*u d$ aur #frenum aureum n.n.% dona superaditta, i #a !a
un '%'$nt dat, %ri#$ a#0i%n$a/2 %'u!, dat%rita a#$t$i $&#r$#$nt$, nu
a)$#t$a/2 ,r$a 'u!t )iin0a u'ana, #i d%ar ,$ a#$ata. D$ ai#i i tar$a
,ri'%rdia!a a %'u!ui, #ar$ du,2 t$%!%-ia r%'an%(#at%!i#a $ra % tar$
a"%!ut ,$r)$#ta, dr$,tat$a %ri-inara )iind un r%d $&#!ui4 a!
u,ranatura!u!ui, #2d$r$a d$4$nind at)$! i',%i"i!a, iar da#a a#$ata
#2d$r$ $ 5nt*',!a, $a nu a)$#t$a/2 ,r$a 'u!t ,$ %', #i d%ar a#$a #ununa
d$ daruri u,raad2u-at$.
V2/*nd !u#ruri!$ ,rin a#$ata !u'ina, $t$ ,ua in di#u0i$ inai
!i"$rtat$a %'u!ui, ,$ntru #a r$dua d%ar !a a#$t$ daruri u,raad2u-at$,
dr$,tat$a %ri-inara a,ar$ #a #$4a $&tr$' d$ '2r-init, !a % tar$ tri#t
natura!a, )ara a 'ai )a#$ % ditin#0i$ n$ta intr$ %'u! dinaint$ d$ #2d$r$ i
#$! d$ du,2 9pelagianism n.n.7, iar a#0i%n*nd in '%d '$#ani#it #u'
#r$d$ Arit%t$!, %'u! ii ,i$rd$ d$'nitat$a i 4iata r$!i-i%aa i a1un-$'
t%t !a ,$!a-iani'. C2d$r$a a,2r*nd #a un n%n($n, !a )$! a,ar$ i %,$ra
d$ '*ntuir$ au r2#u',2rar$, ,$ntru #a, da#a %'u! n(a ,2#2tuit
%nt%!%-i# )ata d$ Du'n$/$u, #$ r%t 'ai ar$ 4$nir$a ,$ ,a'ant a Fiu!ui
O'u!uiN D$ ai#i (au n2#ut a6a(/ia d%-'a a i%ac#atei c$ncep9ii a
+8
S)int$i F$#i%ar$ Maria, #ar$ #%ntra4in$ in4ataturii %rt%d%&$ r$)$rit%ar$ !a
'*ntuir$a r$a!i/ata d$ Drit%, dar i !a #ara#t$ru! ,ur 1uridi# a!
r2#u',2r2rii, #ar$ $t$ 42/ut #a % 1uti)i#ar$ )ata d$ %)$na adua d$ %'
!ui Du'n$/$u. @eologia romano"catolica in e;punerea doctrinei despre
rscumprare #mntuirea obiectiva%, pleac de la ideea ca fiina
pcatului strmo!esc consta doar in pierderea gratiei supranaturale #sau
a $arului%, gratie supraadugata naturii omene!ti prin creaie, fara ca
pcatul sa fi !tirbit insasi natura umana. (i atunci prin mntuire nu se
urmre!te refacerea naturii umane alterate prin pcat, ci rec!tigarea
gratiei pierdute si mpcarea cu Dumnezeu.
H5
C%n#$,0ia a#$ata ,%arta nu'$!$ d$ teoria satis&ac!iei s'stittive,
#ar$ a!2turi d$ #$!$!a!t$ a,$#t$ a!$ %t$ri%!%-i$i #at%!i#$, i a4$' in
4$d$r$ satisfacia supraabundenta sau prisositoare, #%nid$ra #a %'u!,
dat%rita ,2#atu!ui i %n%ar$i 1i-nit$ a !ui Du'n$/$u, $t$ n$#$ar a adu#2
ati)a#0i$ D%'nu!ui, #%n#$,0i$ 5',ru'utata din #%du! ,$na! '$di$4a!.
Din ,un#tu! n%tru d$ 4$d$r$ a#$t a,$#t 1uridi# ar$ un #ara#t$r
$&t$rn i $! nu 4i/$a/2 5ntr$a-a )iin0a a %'u!ui #ar$ $ un$6t$ #u
Du'n$/$u. R$!a0i%na!, $t$ 4%r"a d$ % a#0iun$ )%r'a!a, in #ar$ %'u! nu
,i$rd$ ni'i# i nu #*6ti-a ni'i#. *adrul ,uridic e;teriorizant al teoriei
aseaza pe omul Aristos in raport e;clusiv ,uridic cu Dumnezeu si cu
oamenii. Bnde mai este cre!terea si ndumnezeirea omenitatii lui Aristos
prin opera de mntuire, ca si revrsarea peste oameni a bogatiei
interioare a lui Aristos omulE 'poi, in teoria satisfaciei, si gratia apare
doar ca un drept la recompensa, ca rezultat al meritului c!tigat prin
reevidentierea onoarei. In acest caz, gratia nu este o ptrundere
interioara a lui Aristos in oameni, dup desavarsirea omenitatii in )l, ci
un dar pe care Aristos l face oamenilor indirect, impersonal, din
tezaurul depus in Kiserica.
+9

D$ ai#i i ,ana !a a ,un$ #a ('atia $t$ % ,ut$r$ ,$ #ar$ % tin$
Du.u! S)*nt #a % at*rnar$ d$ u)!$t, #a un a##id$nt ,$ !an-a u)!$t, #a $t$
un a##id$nt d$ %rdin di4in, )iin0a -rati$i )iind un acci$ent creat, % #a!itat$
in)u/a au un .a"it in$r$nt u)!$tu!ui, nu a 'ai )%t d$#*t un ,a. Iar
)a,tu! #a r%'an%(#at%!i#ii 5',art -ratia au .aru! in gratia e;citanta,
adi#2 #ar$ tr$/$6t$ u)!$tu! !a % a#0iun$ #%r$#ta i gratia a,uttoare, #ar$ 5!
a1uta ,$ %' a )a#2 % )a,ta "una au a r$/it$ !a i,it$, iar26i $t$ un
'ar$ 'inu, d$%ar$#$ $ di%#ia/2 natura d$ .ar i d$ '*ntuir$ in -$n$ra!
9a $ 4$d$a t%'i'u!, '%!ini'u! i #%n-rui'u!, n.n.7.
Cat ,ri4$6t$ %"nt#i'ea s#,iectiva sa# 5nd'epta'ea du,2 d%#trina
r%'an%(#at%!i#a, -2i' )%art$ 'u!t$ $!$'$nt$ #%'un$ #u in4atatura
%rt%d%&a. O di)$r$n0a n%t%ri$ tr$"ui$ a'intita a )i a#$$a a a##$ntu!ui ,u
,$ tar$a d$ $reptate, dar dr$,tat$a a#$$a 1uridi#a d$ #ar$ a' 4%r"it in
#$!$ d$ 'ai u.
+A
Kiserica 6omano"*atolica a valorificat meritele lui Iisus Aristos
ca un tezaur personal de gratie creata, c!tigata de )l prin satisfacia
adusa lui Dumnezeu prin ,ertfa de pe cruce. 1aptele bune ale cre!tinilor
sunt considerate ca un adaos la ec$ivalentul ,uridic ac$itat de Aristos
pentru pcatele noastre. Dar Kiserica 6omano"*atolica considera ca
mntuitoare pentru cre!tin nu numai faptele sale personale, ci si ale
martirilor, sfinilor si ale celor ce au trit dup sfaturile evang$elice,
care au realizat un surplus de fapte bune ce depaseste necesarul lor
pentru mntuire. 'cestea sunt faptele suprameritorii #er-a
sperero-atoria% ale acestora, care se adaug la meritul :ntuitorului
si constituie <<tezar) merite)or prisositoare ==, pe care Kiserica le
distribuie cre!tinilor care n"au satisfcut pe deplin dreptatea divina, prin
indulgente.
+8
Din ,un#tu! n%tru d$ 4$d$r$, unt$' d$ a#%rd #a 5ntr$a-a S)*nta
Tradi0i$ $ 5nt$'$ia/2 i ,$ )a,t$!$ 'artiri!%r i a!$ )in0i!%r, ,$
'2rturiiri!$ !%r d$ #r$din0a, ,$ .%t2r*ri!$ in%ad$!%r $#u'$ni#$ .a.'.d.,
dar r%!u! )i$#2r$i ,$r%an$ in 5nu6ir$a r%ad$!%r '*ntuirii %"i$#ti4$ $t$
"in$ ta"i!it i d$)init%riu. Nu'ai ,rin iu"ir$a dintr$ Du'n$/$u i %',
,rin #%'uniun$a 5ntr$-ii )iin0$ di4in$ i %'$n$6ti, $ r$a!i/$a/2
'*ntuir$a.
"7 M*ntuir$a u"i$#ti4a i #%ndi0ii!$ 5nu6irii $i du,2 #%n#$,0ii!$
,r%t$tant$.
V%r"i' d$,r$ #%n#$,0ii ,r%t$tant$ d$%ar$#$ t$%!%-ia
,r%t$tanta )iind 'ai radi#a!a i tri"utara ra0i%na!i'u!ui a $'anat %
'u!titudin$ d$ ,2r$ri i d$ id$i, a1un-*ndu($ !a di#t%nu! cate capete
attea sensuri, d$ a#$$a i t$%!%-ii!$ ,r%t$tant$ unt "a !i"$ra!$, "a
radi#a!$, dar nu n$a,2rat intr(% unitat$ id$%!%-i#a.
Iat2 #*t$4a !inii -$n$ra!$ a!$ R$)%r'$i in #$ ,ri4$6t$ tar$a
,ri'%rdia!a a %'u!ui, #ad$r$a i '*ntuir$a !ui. Poziia morala si fizica
in starea originara se datora puterilor fire!ti rezultate din creaie. iar
c$ipul si asemnarea lui Dumnezeu in om, considerate fiind ca numiri
sinonime, denumesc aceea!i realitate umana, anume perfeciunea
originara a omului.
+2
Sunt$' d$ a#%rd #u )a,tu! #a $ a$a/a dr$,tat$a
%ri-inara in natura %'u!ui, nu #a in r%'an%(#at%!i#i', in a)ara !ui, dar
nu unt$' d$ a#%rd #u $&#!ud$r$a .aru!ui di4in, #a )iind d$ ,ri% din
#au/a naturii u'an$ d$#2/ut$ t%ta!. C2d$r$a $t$ radi#a!a a$'$n$a unui
stlp de sare sau unui bu!tean, du,2 #u' ,un$ L#t&e'. A#$ata
4i/iun$ au,ra t2rii %'u!ui nu 'ai ,%at$ )a#$ ditin#0i$ intr$ #$ $t$
natura! i u,ranatura! in %', i ,$ d$ a!ta ,art$ nu ,%at$ 5',i$di#a
#2d$r$a ir$'$dia"i!a i ir$4$ri"i!a a %'u!ui. In speculaiile teologiei
protestante despre R0scmp0rare sau despre 3mp0care / cum numesc ei
+;
cu preferina 6scumprarea / se accentueaz ndeosebi suportarea
maniei dumnezeie!ti, Iisus Aristos a!ezndu"se voluntar si actual sub
mania si pedeapsa lui Dumnezeu, care lovesc omenitatea (a, le suporta
pana la moarte si ntruct le prime!te ca 1iu credincios @atlui, rbdarea
7ui devine biruina asupra puterilor pcatului, a legii punitive si a
morii. 'ceasta este teo)o-ia crcii.
+J
Lut.$r !$a-2 tr*n '*ntuir$a %"i$#ti4a #u 5nu6ir$a $i u"i$#ti4a,
,rin #r$din0a. Iat2 #$ ,un$, in a#$t $nB 'm nceput sa neleg ca
<<,ustiia lui Dumnezeu == nsemna acea dreptate prin care omul
traieste prin darul lui Dumnezeu, adic prin credita. Iat ce nsemna4
,ustiia lui Dumnezeu este revelata de )vang$elie, o dreptate pasiva
A8
prin care Dumnezeul plin de mila ne ,ustifica prin credina, dup cum
este scris4 <<*el care este ,ustificat prin credina, va trai ==. 'cesta
este punctul in care am simit ca am fost pe deplin nscut din nou si cnd
am intrat in Paradis prin porile larg desc$ise.
++
A#$ata $t$ '*ntuir$a in t$%!%-ia !ut$rana #%n$r4at%ar$. Dar
ntruct in protestantism opiniile personale ale teologilor se bucura de o
atenie deosebita, si sunt variate, nu e u!or de precizat care anume
direcie teologica, reprezentata de teologi aparintori diverselor ramuri
ale protestantismului, este mai mult sau mai puin specifica acestuia.
'stfel de opinii sunt4 Aristos, prin credina in )l, produce doar o nnoire
religios"morala in om #Fr( Sc4)eiermac4er%. isp!irea nu"i necesara,
cci Dumnezeul )vang$eliei e superior Dumnezeului 7egii, numai
credina in iubirea lui Dumnezeu e necesara 5 A)( Ritsc4) %. crucea este
semnul iubirii lui Dumnezeu, dar si al refacerii prestigiului legii clcate #
P( A)t4ass % si altele, a cror e;aminare nu e necesara aici.
A;

D$,r$ 5ndr$,tar$, #ar$ $ r$a!i/$a/2 in ,r%t$tanti' nu'ai ,rin
cre$in!a, iat2 #$ n$ ,un$ =ean CavinB #r$din0a $t$ o cunoa!tere ferma
si sigura despre bunvoina lui Dumnezeu fata de noi, bazata pe
adevrul promisiunii fara plata data de Aristos, descoperita mintii
noastre si sigilata in inima noastr prin Du$ul (fnt. Din aceasta
definiie se observa ca, pentru *alvin, credina este departe de a fi o
capacitate nnscuta, intrinseca naturii umane. ' crede sau a nu crede nu
sta in posibilitile desc$ise celor care se afla in afara sferei de aciune a
lucrrii mntuitoare a lui Dumnezeu.
A<
Din a#$t$ #u4int$ d$,rind$' #%n#$,0ia r2,*ndita in ,r%t$tanti'
a pre$estina!iei, d$,r$ #ar$ nu 'ai inita' ,r$a 'u!t ai#i, ,$ntru #a
n$#$ita % d$/"at$r$ 'ai a',!a. N$ 4%' !i'ita a a'inti #a ,ri1inindu($
in '%d in#%r$#t ,$ #itatu! din R%'ani VIII, +G, t$%!%-ii!$ ,r%t$tant$
)%r'u!$a/2 d%#trina ,r$d$tina0i$i, in $nu! d$#ri d$ Cavin at)$!B
&umim pre$estina!ie acel decret etern al lui Dumnezeu, prin care a
$otrt ce trebuie sa fac orice om, cci nu spre aceea!i destinaie au
fost creai toi, ci unora li s"a $otrt viata ve!nica, altora osnda
+<
ve!nica. Deci dup cum a fost creat cineva spre un sfr!it sau altul, l
numim predestinat spre viata sau spre moarte.
AF
Dar a#$ata #%n#$,0i$ #%ntra4in$ "unatatii i iu"irii !ui Du'n$/$u,
#ar$ nu nu'ai #a a #r$at %'u! #i !(a '*ntuit, d*ndu(i )i$#2ruia
,%i"i!itat$a d$ a $ 5na!ta !a #$r a6a #u' a )2#ut(% E!. Din ,un#tu! d$
4$d$r$ ,r%t$tant %'u! $t$ )i$ dr$,t )i$ ,2#2t%, n$%#%tindu(i($
,2#at$!$, din #au/a dr$,t20ii !ui Drit%. :i,locitorul ndreptrii este
cre$in!a" care nseamn convingerea deplina si acceptarea operei
rascumparatoare a lui Aristos, dimpreun cu meritele 7ui, prin $arul 7ui
iertndu"i"se pcatele. 'ceasta credina, fara fapte si fara dragoste,
indrepteaza pe om. )a va putea avea ca roade corespunztoare, dar care
nu contribuie la ndreptare, dragostea si faptele bune. Dar prezenta sau
absenta acestora nu contribuie la ndreptare nici nu pericliteaz
ndreptarea. Dumnezeu indrepteaza pe om numai datorita
devotamentului acestuia prin credina fata de :ntuitorul si de opera (a
rascumparatoare.
AG
D$ ai#i d$,rind$' )a,tu! #a 5ndr$,tar$a nu ar$ ni#i un $)$#t in 4iata
#r$din#i%u!ui. E! $t$ i$rtat d%ar ,$ntru 1$rt)a !ui Drit%, #ar$ %
ditri"ui$ ,rin #r$din0a #$!ui #r$din#i%, dar #ar$, in )iin0a !ui, dat%rita
4i/iunii antr%,%!%-i#$ #%n)%r' #2r$ia %'u! $t$ ir$'$dia"i! #2/ut,
ra'an$ t%t un ,2#2t% r2u i d$#2/ut din ,un#t d$ 4$d$r$ '%ra!. E)%rtu!
,$r%na! nu(i 'ai ar$ !%#u! ai#i, ,$ntru #a d$#i/ia $t$ a !ui Du'n$/$u.
:ntuirea omului este conceputa ca o contravaloare pltita de Aristos
printr"un act trecut, odat pentru totdeauna, pentru pcatele continue ale
oamenilor. Deci ntreaga mntuire se refera la un act trecut, valoros in
sine nsu!i, dar nu la Persoana lui Aristos in permanenta comuniune cu
noi. 'ceasta concepie despre mntuire face de prisos faptele bune, unii
reformatori susinnd c$iar ca ele sunt pgubitoare pentru mntuire.
Daca totu!i unii teologi admit faptele bune o fac aceasta nu pentru
valoarea sau puterea faptelor de a contribui la mntuire, ci numai fiindc
ele sunt poruncite de Dumnezeu, sau fiindc sunt consecine ale credinei
care indrepteaza. '!adar, dup protestani numai credina indrepteaza,
ea fiind nceputul, mi,locul si sfr!itul mntuirii. )ste cunoscuta
concepie despre mntuirea so)a &i$ae.
;H
N%i #r$d$' #a a#$ata '*ntuir$ nu(i ar$ t$'$iu! $&#!ui4 intr(%
#r$din0a $ar"2da i r$#$, #i i(n )a,t$!$ "un$ in #%'uniun$a d$ iu"ir$ din
Bi$ri#a, tru,u! !ui Drit% $&tin in u'anitat$. Daru! #a r$/u!tat a! %,$r$i
%t$ri%!%-i#$ a M*ntuit%ru!ui #%!a"%r$a/2 in$r-i# #u #r$din0a i )a,t$!$
%'u!ui, r$-2indu($ intr(% #%'uniun$ iu"it%ar$, at*t $&t$rna, !a ni4$!
#u!ti#, #at i int$rna, 'iti#. Nu ,ut$' $,ara 5ndr$,tar$a d$ )in0ir$a i
5ndu'n$/$ir$a %'u!ui.
#7 M*ntuir$a u"i$#ti4a du,2 $#t$ i a!t$ d$n%'ina0iuni #r$6tin$.
+F
V%r"ind d$1a d$ a#$t$a, $#t$!$ i #$!$!a!t$ d$n%'ina0iuni in
-$n$ra!, 4%r"i' d$ un radi#a!i', i/4%r*t t%t din $&#$i4a ra0i%na!i/ar$.
G%!ind t%ata Tradi0ia i a&*ndu($ d%ar ,$ S#ri,tura '%di)i#ata du,2
,!a#u! !%r, a#$6tia d$'it%!%-i/$a/a i d$a#ra!i/$a/2 t%t #$ 5nt*!n$#.
V
EPILOG
Iat2 #a !a )*r6itu! a#$t$i 'i#i in#uriuni in in4atatura d$ #r$din0a
%rt%d%&a ,ri4it%ar$ !a #%ndi0ii!$ 5nu6irii '*ntuirii u"i$#ti4$ a' 42/ut #u
t%0ii #u' a )%t #r$at %'u! #a un in$! d$ !$-2tura intr$ !u'$a #$r$a#a,
du.%4ni#$a#a i #$a 'at$ria!a i !u'$a 'at$ria!a au ,2'*nt$a#a, #u'
a )%t #r$at ,rintr(un a#t di4in ,$#ia! du,2 #.i,u! !ui Du'n$/$u, adi#2
#u 4%in0a !i"$ra, #u $nti'$nt i ra0iun$, ur'*nd a(i d$/4%!t$ a#$t
#.i, intru a$'2nar$a #u Cr$at%ru! au. O'u! #a!#a ,%run#a #$ $ra
'$nita a(i intar$a#a )a#u!t20i!$ ,i.%()i/i#$ in d$a4arir$a t2rii
,ri'%rdia!$ i #ad$ in ,2#atu! n$a#u!t2rii i a '*ndri$i, #ar$ $ 4a
tran'it$ !a t%0i %a'$nii d$ !a Ada' 5n#%a#$, dat%rita r$it$r2rii a#$!uia6i
,2#at i a t2rii .a"itua!$ d$ ,2#at. O'u! a 5n#$,ut a r$-r$$/$ in r2u i (
a a1un !a int$r4$n0ia din 4$#i a !ui Du'n$/$u, #ar$ din iu"ir$ i "un2tat$
!(a #r$at ,$ %' i t%t din iu"ir$ i "un2tat$ !(a '*ntuit ,rin @ntru,ar$a
M*ntuit%ru!ui Drit%. @ntr$a-a a#ti4itat$ '*ntuit%ar$ a !ui Iiu Drit%
n$(a %)$rit !a t%0i %a'$nii din t%at$ ti',uri!$ i din t%at$ !%#uri!$, in '%d
-ratuit .aru! au #%ndi0ia %"i$#ti4a a '*ntuirii #ar$, a!2turi d$ #r$din0a i
)a,t$!$ "un$ a!$ u'anitatii 5ntr$-$# a#$ata %,$ra. Cr$din0a #a #%ndi0i$ a
5nu6irii '*ntuirii u"i$#ti4$ $t$ ad$/iun$a n%atr2 n$'i1!%#ita !a
ad$42ru! R$4$!a0i$i, $t$ 'ani)$tar$a #un%a6t$rii i a iu"irii )ata d$
Du'n$/$u i )ata d$ $'$ni, iar )a,t$!$ "un$ unt r$4$r"$ra0ia a#$t$i
#r$din0$ ,!ina d$ iu"ir$, i unt #%ndi0ia #%ntruirii #2rii #2tr$ #$r, in
5nt*!nir$a #u Du'n$/$u. Cr$din0a i )a,t$!$ "un$ au un r%! .%t2r*t%r in
5ntr$a-a in$r-i$ di4in%(u'an.
NOTE BIBLIOGRAFICE

+G
:
Et$ 4%r"a indu"ita"i! d$ taina i#%n%'i$i di4in$, #ar$ a 5'"inat at*t d$ ar'%ni% in )iin0a u'ana
,iritua!u! #u 'at$ria!u!, ,$ntru #a a4$' ,%i"i!itat$ adita d$ Du'n$/$u a n$ ridi#a' d$ !a ,*'ant
!a #$r. S!ant# Ma1i% M+'t#'isit$'#, in #$!$ #in#i '$di$ri a!$ %'u!ui, #a r$a!i/ar$ d$a4arita a
di'$niunii t$andri#$ a uni4$ru!ui, $nu'$ra a tr$ia #a )iind intr$ #$r i ,a'ant, (vita
c$nte%pativa7 'ceasta mediere este savarsita de Aristos prin urcarea (a la ceruri cu trupul
pmntesc, consubstanial cu al nostru, prin aceasta revelnd unitatea de esena a naturii sensibile
dincolo de orice separare. 'cest fapt implica si restaurarea omului in vocaia lui originara, aceea
de a savarsi aceasta mediere. 2iata omului trebuie sa se asemene, cat mai mult posibil, desavarsirii
virtuoase a ngerilor. )l trebuie sa nving greutatea trupeasca prin subirimea du$ului sau, printr"
o ascensiune spirituala permanenta spre ceruri, dorind comuniunea cu Dumnezeu. 9#%n)%r' La's
T&#n,e'(, Dmul si cosmosul in viziunea (fntului :a;im :rturisitorul6* E.I.B.M.B.O.R., Bu#.,
:GGG, ,.F:(F+7.
+
S!"nt# I$an Da%asc&in* LDogmatica* E.I.B.M.B.O.R., Bu#.,+HH:, ,.F+.
3
LKiblia sau (fnta (criptura, Cu a,r%"ar$a S)*ntu!ui Sin%d, E.I.B.M.B.O.R., Bu#., :GG8.
8
S!"nt# I$an Da%asc&in, %,. #it., ,.F+.
A
Ie'$%; Se'a!i% R$se, L*artea 1acerii, crearea lumii si omul nceputurilor, Ed. S%)ia,
Bu#.+HH:, ,.:+G.
;
i"id. %,. #it., ,.:+G.
<
i"id. %,. #it., ,.:+G.
F
i"id. %,. #it. , ,.:38.
G
i"id. %,. #it., ,.:3A(:3;.
:H
P';p'$!;d';D#%it'# Stani$ae, M@eologia Dogmatica Drtodo;a, 4%!.:, E.I.B.M.B.O.R., Bu#.
:GG;, ,.3+;
::
P';p'$!;d';Isid$' T$d$'an OA'&;p'$!;d';I$an >a('ean, L@eologia Dogmatica, 'anua!
,t.$'inarii, E.I.B.M.B.O.R., Bu#.:GG:, ,.+HA
:+
P';p'$!;d';D#%it'# Rad# ?c$ectiv de a#t$'i, Fndrumri :isionare, E.I.B.M.B.O.R., Bu#.,
:GF;, ,.+G:
:3
Ma#'ice Ca''e) ? F'an@$is M$'e, P Dicionar grec"roman al &oului @estament Q , tradu#$r$
d$ G&e$'(&e Badea, S.B.I.R., Bu#., :GGG, ,.+F3
:8
P';p'$!;d'; I$n B'ia, MDicionar de @eologie Drtodo;a '"M, E.I.B.M.B.O.R., Bu#. :GG8, ,.+;:
:A
P';p'$!;d';D#%it'# Rad#, %,.#it., ,.+G:
:;
P';p'$!;d'; D#%it'# Stani$ae, LIisus Aristos sau restaurarea omului, Ed.O'ni#%,, Crai%4a,
:GG3, ,.GH
:<
La's T&#n,e'(, %,. #it. in n%ta :, ,.AH
:F
P';p'$!;d'; Isid$' T$d$'an, %,. #it., ,.+3F(+3G
:G
P';p'$!;d'; D#%it'# P$pesc#, LAristos, Kiserica, (ocietate, E.I.B.M.B.O.R., Bu#. :GGF, ,.+:(
++
+H
P';p'$!;d'; D#%it'# Stani$ae, %,.#it. n%ta :;, ,.+HA
+:
Ai#i 4r$' a adu#$' in di#u0i$ ,ri'atu! i 'ai a!$ in)ai!i"i!itat$a ,a,a!a, #%n#$,tu! vica'i#s
C&'isti, #ar$ (a tran,u i in %#i$tat$a i #u!tura $ur%,$ana %##id$nta!a, d*nd na6t$r$ !a #ur$ntu!
d$it, #ar$(! $&i!$a/2 ,$ Du'n$/$u in #$ruri, ,$ntru #a %'u! a(i ,%at2 )a#$ d$ #a, ,$ ,a'ant. Et$
% r$4$r"$ra0i$ a i!u'ini'u!ui, au,ra #2r$ia tra-$ $'na!u! d$ a!ar'a S!"nt# I#stin P$p$vici,
unu! dintr$ a,%t%!ii /i!$!%r n%atr$, a! *r"i!%r, dar i a! 5ntr$-ii Ort%d%&ii, dar #ar$ i da
antid%tu!, i anu'$, D#%ne)e#3$% %+s#'a t#t#'$' #c'#'i$'B &imeni, nimeni in afara de
Dumnezeul"om. Pentru ca Dumnezeul"om Aristos, biruind moartea prin Fnviere, a desfiinat
<<trupul morii== ca realitate ontologica #vezi 'pocalipsa >>,8H%, a izbvit neamul omenesc din
moarte, i"a druit viata cea ve!nica, 'devrul cel ve!nic, Dragostea cea ve!nica, Dreptatea cea
ve!nica, Kucuria cea ve!nica si toate celelalte Kunuri dumnezeie!ti ve!nice, pe care poate sa le
druiasc numai Dumnezeul Dragostei si al Iubirii de oameni. (i, in acest fel, )l a dezlegat toata
problema omului, imensa problema a omului 9A'&i%and'it# I#stin P$p$vici, Dmul si
Dumnezeul"Dm, Ed.D$ii, Si"iu, :GG<, ,.:A<7.
++
P';p'$!;d'; D#%it'# Rad#, %,.#it., ,.38<
+3
P';p'$!;d'; D#%it'# Stani$ae, %,. #it., ,.+::
+8
P';p'$!;d'; D#%it'# Rad#, %,. #it., ,.3AA
+A
i"id., %,. #it., ,.3AA(3A;
+;
P';p'$!;d'; Isid$' T$d$'an, %,. #it., ,.+8A
+<
P';p'$!;d'; D#%it'# Rad#, %,. #it., ,.3AF
+F
D$,r$ Ada%u! Fi!i%Lu$, t%0i S)in0ii >2rin0i, 5n#$,*nd #u >2rin0ii #a,ad%#i$ni i #%ntinu*nd #u
S)*ntu! Ma&i' M2rturiit%ru!, )%!%ind t$r'in%!%-ia n$%,!at%ni#a 0in a $4id$n0i$/$9 d$6i )i!%%)ia
!atina ia in #%nid$rar$ 'ai intai natura i a,%i tr$#$ !a ,$r%ana, iar )i!%%)ia -r$a#a a"%rd$a/2 'ai
intai ,$r%ana i tr$#$ ,rin $a !a d$#%,$rir$a naturii, !atinii #u-$t*nd ,$r%ana #a un '%d d$
$&it$nta a! naturii, -r$#ii #%n#$,*nd natura #a )iind #%n0inutu! ,$r%an$i7, #a 5ntr$a-a n%atr2
-*ndir$ "i"!i#a i ,atriti#a r22rit$ana ar$ #ara#t$r antin%'i# i ,arad%&a!.
+G
P';p'$!;d'; Isid$' T$d$'an, %,. #it., ,.+;:
3H
P';p'$!;d'; D#%it'# Rad#, %,. #it., ,.3<H(3<:
3:
i"id., %,. #it., ,.3<+
3+
P';p'$!;d'; D#%it'# Stani$ae, @eologia Dogmatica Drtodo;a, 4%!.+, E.I.B.M.B.O.R.,
Bu#.:GG<, ,.+HF
33
i"id., %,. #it., ,.+HG
38
Iata #u' d$#ri$ a#$ata $r$/i$ i #%n$#in0$!$ $i in '$diu! %##id$nta! 'ar$!$ t$%!%- Vadi%i'
L$ssABB Ire!eala fundamentala a lui Pelagius a fost aceea de a fi transpus taina $arului pe
taram raional, unde realitile de ordin du$ovnicesc, $arul si libertatea, au devenit doua concepte
,u;tapuse care trebuiau sa se pun de acord una cu alta ca doua obiecte strine unul de altul. 9#).
Vadi%i' L$ssAB, @eologia :istica a Kisericii de 6srit, Ed. Anataia, Bu#ur$6ti7.
3A
i"id., %,. #it., ,.+:H
3;
i"id., %,. #it., ,.+3<
3<
P';d'; I$an Mi'cea, LDicionar al &oului @estament, E.I.B.M.B.O.R., Bu#.:GGA, ,.:H<
3F
Mai ,$ !ar- d$,r$ $&,!i#ar$a credinei a $ 4$d$a !a t$%!%-u! -$r'an Ca' Ra&ne',
)ncNclopedia of @$eologN / @$e *oncise (acramentum :undi, S$a"urR >r$, N$S T%rU, :G;H.
3G
P';p'$!;d'; D#%it'# Stani$ae, %,. #it., ,.+8:
8H
P';p'$!;d'; I$n B'ia, %,. #it., ,.:H;
8:
i"id. %,. #it., ,.:H;
8+
i"id., %,. #it., ,.:H;
83
P';p'$!;d'; D#%it'# Stani$ae, %,. #it., ,.+H8
88
Vadi%i' L$ssAB, %,. #it., ,.++<
8A
i"id. %,. #it., ,.++F
8;
P';p'$!;d'; D#%it'# Stani$ae, %,. #it., ,.+8:
8<
P';p'$!;d'; Isid$' T$d$'an, %,. #it., ,.+FH
8F
i"id., %,. #it., ,.+FH
8G
i"id., %,. #it., ,.+8F
AH
i"id., %,. #it., ,.+8G
A:
i"id., %,. #it., ,.+F+
A+
i"id., %,. #it., ,.:F3
A3
i"id. %,. #it., ,.+AH
A8
Dr$,tat$a a#$ata ,ai4a )a#$ #a %'u! a nu 'ai ai"2 ni'i# d$ ,u. Ori#u' ar )i, dat%rita #2d$rii
a!$ ir$'$dia"i!$, %'u! nu 'ai ,%at$ )a#$ ni'i# ,$r%na! ,$ntru '*ntuir$a a. N%i -*ndi' #a
a#$ata nu $t$ % #ara#t$riti#a ,ai4a, #i di',%tri42 $t$ 5nt*!nir$a iu"it%ar$ dintr$ %' i
Du'n$/$u. Nu $t$ 4%r"a d$ % ,ai4itat$ #i d$ % r$#i,r%#itat$, % #%'uniun$ dia!%-i#a i intrin$#a
!a ni4$! %nt%!%-i#.
AA
Ti%$t&B Ge$'(e, L@eologia 6eformatorilor, E.I.B.E.Orad$a, Orad$a, :GGF, ,.<8
A;
P';p'$!;d'; Isid$' T$d$'an, %,. #it., ,.+AH
A<
Ti%$t&B Ge$'(e, %,. #it., ,.+;8
AF
P';p'$!;d'; Isid$' T$d$'an, %,. #it., ,.+<A
AG
i"id., %,. #it., ,.+F3
;H
i"id., %,. #it., ,.+F8
BIBLIOGRAFIE MINIMALA
:. DBi,ia sa# S!"nta Sc'ipt#'a, #u a,r%"ar$a S)*ntu!ui Sin%d, E.I.B.M.B.O.R.,
Bu#., :GG8
+. B'ia* p';p'$!;d';* I$n, M Di#0i%nar d$ T$%!%-i$ Ort%d%&a A(V, E.I.B.M.B.O.R.,
Bu#., :GG8
3. Ca''e)* Ma#'ice ? M$'e F'an@$is, Di#0i%nar -r$#(r%'an a! N%u!ui
T$ta'$nt, trad. d$ G.$%r-.$ Bad$a, S.B.I.R., Bu#.:GGG
8. Da%asc&in* S!"nt# I$an, D%-'ati#a, E.I.B.M.B.O.R., Bu#.+HH:
A. Ge$'(e* Ti%$t&B, T$%!%-ia r$)%r'at%ri!%r, E.I.B.E. Orad$a, :GGF
;. L$ssAB* Vadi%i', T$%!%-ia Miti#a a Bi$ri#ii d$ R22rit, Ed. Anataia,
Bu#.:GG3
<. Mi'cea* p';d';* I$an, Di#0i%nar a! N%u!ui T$ta'$nt, E.I.B.M.B.O.R., Bu#. :GGA
F. P$pesc#* p';p'$!;d';* D#%it'#, Drit% Bi$ri#a S%#i$tat$, E.I.B.M.B.O.R.,
Bu#.:GGF
G. P$p$vici* A'&i%; I#stin, O'u! i Du'n$/$u!(%', Ed.D$ii, Si"iu, :GG<
:H. Rad#* p';p'$!;d';* D#%it'#* ?c$ectiv de a#t$'i, @ndru'2ri 'ii%nar$,
E.I.B.M.B.O.R., Bu#. :GF;
::. Ra&ne'* Ca'* En#i#!%,$dia %) T.$%!%-R T.$ C%n#i$ Sa#ra'$ntu' Mundi,
S$a"urR >r$, N$S T%rU, :G;H
:+. R$se* Ie'$%$n; Se'a!i%, Cart$a Fa#$rii, #r$ar$a %'u!ui i %'u! 5n#$,uturi!%r,
Ed. S%)ia, Bu#. +HH:
:3. Stani$ae* p';p'$!;d';* D#%it'#, ( T$%!%-ia D%-'ati#a Ort%d%&a, 4%!.:i +,
E.I.B.M.B.O.R., Bu#.:GG;
( Iiu Drit% au r$taurar$a %'u!ui, Ed.
O'ni#%,, Crai%4a, :GG3
:8. T&#n,e'(* La's, O'u! i #%'%u! in 4i/iun$a S)*ntu!ui Ma&i'
M2rturiit%ru!, E.I.B.M.B.O.R., Bu#. :GGG
:A. T$d$'an* p';p'$!;d';* Isid$' si >a('ean* a'&;p'$!;d';* I$an, T$%!%-ia
D%-'ati#a, 'anua! ,t.$'inarii, E.I.B.M.B.O.R., Bu#.:GG:
CUPRINS
Lita #u a"r$4i$ri!$ )%!%it$???????????????..3
>r$)a0a???????????????????????...8
C%nid$ra0ii -$n$ra!$??????????????????A
M*ntuir$a %"i$#ti4a au R2#u',2rar$a??????????..G
C%ndi0ii!$ 5nu6irii '*ntuirii u"i$#ti4$??????????.:8
M*ntuir$a u"i$#ti4a i #%ndi0ii!$ 5nu6irii $i din ,un#t d$ 4$d$r$
int$r#%n)$i%na!??????????????????????+8
E,i!%-???????????????????????.+G
N%t$ "i"!i%-ra)i#$??????????????????..3H
Bi"!i%-ra)i$ 'ini'a!a?????????????????33
Cu,rin??????????????????????.. 38