Sunteți pe pagina 1din 30

CULTURA

Vitei de vie

1
Cuprins:

1-scurta introducere in cultura vitei de vie


2- Ianuarie, februarie
5-martie
11-aprilie
13-mai
14-iunie
16-iulie
17-august
18-septembrie
19-octombrie
20-noiembrie, decembrie
22-zone de favorabilitate de crestere a vitei de vie,
date privind evolutia productiei de vita de vie

Bibliografie

1-internet, google (imagini)

2
2-calendarul viticultaorului, Vladimir corobca, Chisinau
2001
3-www.agroinfo.ro

Scurta introducere in cultura vieti de vie

Cultura vitei de vie si prepararea vinului reprezinta practici


umane realizate din cele mai vechi timpuri, in care conditiile de clima si
sol pentru cultura vitei de vie sunt cele mai favorabile. Intre tarile cu

3
viticultura si vinificatie din Europa, Romania ca tara vitivinicola ocupa
locul 5 la suprafata viticola, locul 6 la productia de struguri si locul 6 la
productia de vin. Sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de masa
cuprinde soiul Chasselas d’oré, Muscat Hamburg, Afuz Ali, Italia,
Victoria, Tamina, Greaca precum si alte soiuri. Din sortimentul soiurilor
nobile pentru struguri de vin , 74% reprezinta soiurile pentru vinuri albe
si 26% soiurile pentru vinuri rosii. Dintre soiurile nobile pentru vinuri
albe mentionam: Feteasca regala, Feteasca alba, Riesling italian,
Aligoté, Pinot gris,Muscat Ottonel, Tamaioasa romaneasca, Grasa de
Cotnari, Chardonnay, Sauvignon, Traminer roz iar pentru vinuri rosii:
Merlot, Feteasca neagra, Babeasca neagra ,Cabernet Sauvignon,
Pinot noir, Cadarca, Burgund mare, Busuioaca de Bohotin si alte
soiuri.
Romania a devenit stat memmbru al Oficiului International al Viei
si Vinului din anul 1927. In anul 2002, Romania a ratificat Acordul
privind creearea Organizatiei Internationale a Viei si Vinului, adoptat la
Paris la 3 aprilie 2001, aprobat prin Legea nr.297/15.05.2002.

In acest referat este prezentat amanuntit modul de ingrijire si de


cultivare cat si modul de intretinere a Vitei de Vie, in special dupa anul
5 de la plantare, punandu-se accent pe recoltarea strugurilor, modul de
lucru pentru a se ajunge la un rezultat cat mai bun de productie al
strugurilor cat si ingrijirea plantei in sine pentru productiile viitoare.
Este infaptuit in mod cronologic, pe toata perioada anului, luna de luna.

Ianuarie

1. În aceastã lunã temperaturile sunt relativ scãzute de aceea în vii,


practic, lucrãri nu se executã. Timpul trebuie folosit util la:
· prepararea lãzilor pentru soiurile de struguri pentru masã;
· prepararea cosurilor din mlajã pentru recoltarea strugurilor pentru vin;

4
· pregãtirea inventarului, utilajului, masinilor agricole, tractoarelor si
autocamioanelor pentru anul agricol care se apropie.

2. În ultimii ani verile sunt secetoase de aceea, în afarã de aratul de


toamnã, fisurarea adîncã a solului, amenajarea de constructii
antierozionale, în scopul acumulãrii umiditãtii în sol se petrec si lucrãri
de mentinere a zãpezii în plantatia viticolã prin tasarea ei, ce duce la
topirea mai lentã a ei si infiltrarea apei în sol.

3.Viticultorii permanent trebuie sã-si perfectioneze nivelul cunostintelor


în domeniul cultivãrii vitei de vie, deoarece fiecare an se deosebeste
prin unele particularitãti climatice (inclusiv îngheturi tîrzii de primãvarã,
grindinã, secetã, temperaturi prea scãzute în timpul iernii etc.), se
propun soiuri si elemente tehnologice noi, preparate chimice pentru
protectie si îngrãsãminte noi etc.

Februarie

1. Continuã lucrãrile începute în luna ianuarie.

2. În decada a 2-3-a a lunii februarie, de obicei, timpul se mai


încãlzeste, dispare riscul înregistrãrii temperaturilor mai mici de 8-10C
si de aceea se încep lucrãrile de pregãtire cãtre tãiatul (curãtitul) vitei
de vie:
* se întocmeste un plan - grafic al efectuãrii tãiatului (care trebuie sã
includa succesivitatea tãierii pe soiuri, numãrul de butuci, necesitatea
în angajati sezonieri etc.) încît aceastã lucrare sã fie finalizatã în
termenii care ar permite sã efectuam restul lucrãrilor, inclusiv legatul în
uscat, pînã la dezmuguritul vitei de vie;
* se determinã cum au iernat butucii. Dacã temperatura aerului în
timpul iernii a coborît mai jos de 24 - 25C atunci pot fi afectate
coardele si lemnul multianual; dar dacã temperatura aerului a fost
cuprinsã între - 17 - 25C - pot fi afectati numai ochii de iarnã (la vita de
vie mugurii se numesc ochi de iarnã si constau dintr-un mugure central
si 2-4 muguri secundari). Afectarea ochilor de iarnã depinde de mai
multi factori, printre care soiul, încãrcãtura butucilor în anul
precedent, asigurarea solului cu elemente nutritive etc.
Pentru a determina gradul afectãrii ochilor de iarnã - din vie se ia
o probã medie de 25-30 coarde de pe sectorul dat. Coardele se taie de

5
la bazã, cu lungimea de 16-18 ochi, se aduc într-o încãpere unde se
analizeazã fiecare ochi de iarnã, sectionîndu-se longitudinal cu o lamã.
Rezultatele observatiilor se înscriu într-un tabel, în care se
fixeazã (tabelul 1) la toate coardele si pe toatã lungimea ochii sãnãtosi
(mugurele principal si cei secundari sunt vii), vãtãmati (mugurele
central este pierit, iar cei secundari sunt vii) si pieriti (toti mugurii sunt
pieriti). În baza acestor date se determinã procentul celor trei categorii
de ochi de iarnã dupã viabilitatea lor.
Atentie! Dacã procentul ochilor vãtãmati este pînã la 30% la
soiurile pentru vinuri pînã la 40% la soiurile de struguri pentru masã,
atunci încãrcãtura butucului se lasã la nivelul anului precedent. Iar
dacã procentul ochilor vãtãmati este mai mare, dar nu au depãdit 80%
atunci încãrcãtura butucului se majoreazã cu 40-50%. Dacã procentul
ochilor vãtãmati depãseste 80% se utilizeazã tãieri speciale în functie
de gradul afectãrii butucilor.
Notã: 2 ochi de iarnã vãtãmati echivaleazã cu 1 ochi de iarnã sãnãtos
si cu 1 ochi de iarnã pierit.
Înainte de tãierea vitei de vie este foarte important de a
determina încãrcãtura butucului. Cea mai bunã încãrcãturã a butucului
se considerã aceea care asigurã obtinerea unei recolte înalte si de
calitate superioarã a strugurilor, fãrã a diminua puterea de crestere si
fructificare a butucilor în anul viitor. Dacã pe butuc majoritatea lãstarilor
sunt normal dezvoltati (lungimea - 0,75-2,0 m, iar diametrul mediu la
bazã - 6-12 mm), atunci înseamnã cã încãrcãtura butucului în anul
trecut a fost normalã; dacã majoritatea lãstarilor sunt slab dezvoltati -
încãrcãtura butucului a fost mare, iar dacã majoritatea
lãstarilor sunt puternic dezvoltati - încãrcãtura butucului a fost micã.
Sunt mai multe metode de determinare a încãrcãturii butucilor.
Se propune o metodã practicã si simplã. Metoda constã în faptul cã
încãrcãtura butucului se considerã normalã dacã la soiurile cu strugurii
mici (Chardonnay, Ponot, Feteascã albã, Traminer roz, Cabernet
Sauvignon, Sauvignon, Malbec, Saperavi, Muscat alb, Muscat Ottonel,
Silvaner, Aligoté etc.) pe o coardã de rod de anul trecut sau dezvoltat
în medie 2 lãstari normal dezvoltati, la soiurile cu strugurii mijlocii
(Muscat iantarnîi, Chasselas doré, Merlot, Riesling, Rkaþiteli etc.)
- 2,5 lãstari, iar la soirile cu strugurii mari (Caraburnu, Regina viilor,
Coarnã neagrã, Cardinal, Leana, Moldova, Codreanca, Muscat de
Hamburg, Rannii Magaracia, Alb de Suruceni, Startovîi, Frumoasa
albã, Ialovenschii ustoicivîi etc.)

6
- 3 lãstari. În general mãrimea strugurilor se determinã dupã lungimea
medie a cca 50 struguri: pînã la 13 cm . mici; 13-18 cm . medii; mai
mult de 18 cm . mari.
În baza metodei propuse stã determinarea încãrcãturii în coarde
de rod pe fiecare punte de rod (tab.2) în functie de numãrul de lãstari
normal dezvoltaþi pe aceasta.
Determinarea încãrcãturii butucului pe fiecare punte de rod
Þine-þi minte! În timpul tãiatului, de obicei, se formeazã verigã de rod
clasicã sau fortificatã.
Printre altele, încãrcãtura butucului se determinã pe parcursul
primei jumãtãti a anului , utilizîndu-se urmãtoarele procedee:
a. plînsul . încãrcãtura se determinã orientativ si se regleazã prin
tãierea în uscat.
b. cresterea lãstarilor si inflorescentelor. Incãrcãtura butucului se
determinã mai ral în functie de gradul de emitere a lãstarilor si
inflorescentelor si se regleazã prin 2-3 pliviri a lãstarilor verzi (la
început se înlãturã toti lãstarii care sunt amplasati nu în corespundere
cu forma butucului, mai apoi toti acei care sunt slab dezvoltati sau cu
inflorescentele slab dezvoltate, precum si o parte din cei sterili),
c. cresterea boabelor. Incãrcãtura butucului se determinã
definitiv în functie de conditiile pedoclimatice ale anului, care se
înregistreazã si în functie de rezultatele fecundãrii florilor si se regleazã
prin înlãturarea unor pãrti ale strugurilor sau a strugurilor întregi.

3. Spre finele lunii februarie se începe tãiatul vitei de vie.


Atentie! Vita de vie se taie cînd temperatura aerului nu este mai
mica de -5C.
Mai întîi se taie plantatiile pe rod, apoi cele tinere. Succesivitatea
tãierii pe soiuri este urmãtoarea: hibrizii producãtori directi, Lidia,
Isabella, Noah, soiurile de selectie nouã, soiurile europene de struguri
pentru vin si în sfîrsit soiurile de struguri pentru masã. Tãiatul soiurilor
europene începe cu Riesling de Rhin, Sauvignon, Cabernet
Sauvignon, Traminer roz, Feteascã albã, Aligoté, Rkatiteli etc.
Vita de vie se taie dupã principiul .veriga de rod. adicã anual pe
cepul de înlocuire de anul trecut se formeazã o nouã verigã de rod, iar
coarda de rod de anul trecut cu toti lãstarii anuali dezvoltati pe ea se
înlãturã.
La determinarea lungimii corzilor de rod, în afarã de gradul de
vãtãmare a ochilor de iarnã, mai influenteazã particularitãtile biologice

7
ale soiului, grosimea coardelor, gradul de maturare a coardelor si
caracterul depunerii inflorescentelor embrionare pe lungimea corzilor.
Tine-ti minte! De obicei, la determinarea lungimii corzilor de rod .
pentru 1mm grosime la baza lãstarului maturat se lasã un ochi de
iarnã.
Locul prin care s-a efectuat sectiunea de scurtare a lãstarului
anual maturat destinat pentru coarda de rod nu poate fi mai subtire de
7 mm si trebuie sã fie viu.
Pentru a determina lungimea corzilor de rod în functie de
depunerea inflorescentelor embrionare în ochii de iarnã, acestia
trebuie cercetati sub microscopul special MBI-9.
În general toate soiurile omologate în funcþie de lungimea
corzilor de rod pot fi divizate în 3 grupe:
1. Muscat Ottonel, Muscat Perlã de Csaba, Irsai Oliver, Muscat
iantarnîi, Chasselas doré, Ranii Magaracia, Muscat de Hamburg,
Regina viilor, Moldova etc.- 4-7 ochi;
2. Muscat alb, Pinot, Traminer, Chardonnay, Aligoté, Merlot, Riesling,
Malbec, Silvaner, Bastardo Magaraceski etc. - 5-9 ochi;
3. Sauvignon, Cabernet Sauvignon, Rkaþiteli, Feteascã albã, Coarnã
neagrã, Rarã neagrã etc. - 6-10 ochi.

Martie

1. Continuã tãiatul vitei de vie.

2. Butucii care au fost îngropati toamna se dezgroapã, se determinã


starea iernãrii si se taie dupã principiul descris mai sus.

3. Reparaþia spalierului - se schimbã toti stîlpii deteriorati; se adaugã


sîrma care s-a rupt în anul precedent; toti stîlpii înclinati se restabilesc
în poziþia strict verticalã, apoi se întind toate firele de sîrmã.

4. Copcitul - este agroprocedeul de înlãturare a lãstarilor subterani si a


rãdãcinilor superficiale. Scopul copcitului: preîntîmpinarea trecerii
butucilor de soiuri europene pe rãdãcini proprii (pot fi atacati de
filoxerã) sau pe rãdãcinile superficiale (pot fi afectati de secetã sau
temperaturile scãzute din timpul iernii).

8
Tine-ti minte! Copcitul (cotorîtul) se face în mod obligatoriu anual
la toate soiurile, indiferent, dacã au fost plantate cu vite altoite sau pe
rãdãcini proprii. Copcitul se face în felul urmãtor: cu hîrletul sau cu
sapa se face o groapã în
jurul tulpinii subterane a butucului la adîncimea de 15-18cm, apoi cu
secatorul sau cutitul se înlãturã lãstarii subterani si rãdãcinile
superficiale. Dupã aceasta groapa se acoperã din nou cu sol.

5. Completarea golurilor din vii. Cel mai bine ca golurile din vie sã fie
completate în primii ani de viatã, dar e posibil de completat golurile cu
vite (de o calitate foarte bunã) si la anii 5-10 dupã plantare. Pentru o
reusitã bunã este foarte important ca sã se facã urmãtoarele lucrãri:
· Solul sã se lucreze între rînduri, cît si în rînduri foarte calitativ;
· Butucii vecini cu golul trebuie sã fie condusi astfel încît ei sã ocupe
numai spatiul destinat lor si chiar un pic oprimati spre butucul lipsã;
· Vitele altoite sau pe rãdãcini proprii (materialul sãditor) trebuie sã
fie de soiul care se completeazã si de o calitate impecabilã: cel
putin 3 rãdãcini cu grosimea de cel putin 2mm (amplasate uniform
pe cãlcîiul vitei) si lungimea de cel putin 12 cm; punctul de altoire
trebuie sã aibã o concrestere circularã si durã; partea maturatã a
lãstarului altoiului sã fie cu lungimea de cel putin 15cm, iar grosimea
între nodul 2 si 3 (pe diametrul mare) de cel putin 5mm; vitele
trebuie procurate de la pepinierele viticole ce posedã licentã;
· Înainte de plantare vitele se pregãtesc timp de 2-3 zile în felul
urmãtor: se fasoneazã, rãdãcinile se scurteazã la10-12cm, iar lãstarul
altoiului se lasã numai unul si se scurteazã la 2-3 ochi; se umecseazã
. se tin sub apã timp de 1-2 zile; se parafineazã . 1/3 a pãrtii
superioare a vitei, la temperatura de 10-15ºC cu un amestec din
94% parafinã tehnicã +3% sacîz +3% smoalã; se mocirlesc . în
ziua plantãrii vitele se pun cu 1/3 a pãrtii inferioare în mocirlã
(consistenta smîntînii; bãligar fermentat + sol de pãdure .1:1).
· Plantarea . în gropi fãcute cu hîrletul în ziua plantãrii; groapa se face
la distanta de 5 cm de pichet, fãrã a fi clintit din loc, pentru a asigura
amplasarea strictã a vitei în directia rîndului; lãtimea gropii nu se
reglementeazã ( cu cît mai latã cu atît mai bine), iar adîncimea gropii
trebuie sã fie de 45-50 cm (lungimea portaltoiului vitei este de 33-35
cm); la fundul gropii se face un cotlon (orientat spre vitã) pentru a
amplasa normal rãdãcinile si unde se pune sol negru (de deasupra),
bãligar fermentat 5-7 kg si cîte 10-20g de îngrãsãminte minerale de
NPK; totul se amestecã, astfel încît adîncimea gropii sã rãmînã de

9
32-34 cm (des. 4); dupã ce groapa este gata se amplaseazã vita (cu
punctul de altoire la nivelul solului) lîngã peretele cu pichet (a), se
umple o jumãtate de groapã cu sol negru, se taseazã cu picioarele
(b), se toarnã 15-30 l apã si dupã ce aceasta se infiltreazã în sol, se
umple groapa cu sol; se mai taseazã o datã usor si se face un musuroi
(c) de asupra vitei plantate (5-7 cm deasupra lãstarului altoiului).

· În cazul în care, pe sectorul dat lipsesc putini butuci atunci aceste


goluri pot fi completate prin marcote:
- aeriene . în plantatiile cu soiuri europene;
- prin sol (prin arcuire sau cu cãlcîi) - în plantatiile cu soiuri rezistente la
filoxerã (hibrizii producãtori directi Seibel, Baco 1 etc, unii hibrizi de
selectie nouã . Moldova, Negru de Ialoveni etc.).
Marcote aeriene. Pînã la locul lipsã se conduce unlãstar verde,
pe care, pe parcursul a 2-3 ani se formeazã puntile de rod si verigile
de rod; este important ca acestea sã fie formate din lãstari normal
dezvoltati (diametrul 8-12 mm), amplasate bine în spatiu; majoritatea
operatiilor de formare se fac în timpul vegetatiei în scopul reducerii
efectuãrii rãnilor.
Marcotã prin arcuire. Pe parcursul vegetatiei se
educã special un lãstar verde, care va fi utilizat primãvara
urmãtoare pentru marcotaj. Acest lãstar trebuie sã fie de o
dezvoltare normalã fãrã copili si îndreptat spre locul lipsã.
Primãvara acest lãstar se amplaseazã într-un sant (cu adîncimea
de 38-40 cm, lãtimea - un hîrlet, iar în locul lipsã lãtimea . 40
cm) dupã ce au fost orbiti toti ochii, cu exceptia ultimilor 2-3, care vor fi
amplasaþi la nivelul solului în locul lipsã si vor fi acoperiti cu un
musuroi de sol mãruntit. Pe parcursul a 2-3 ani se formeazã toate
organele aeriene ale butucului, iar lãstarul utilizat ca marcotã se
detaseazã de planta-mamã.

10
Marcotã cu cãlcîi.Se fac aceleasi lucrãri ca în cazul precedent,
numai cã lãstarul destinat marcotajului se conduce pînã la locul lipsã
pe la suprafata solului, iar la locul golului se face o groapã (adîncimea
- 38-40 cm, lãþimea . 40 cm), prin care se trece acest lãstar, apoi
partea superioarã cu 2-3 ochi se scoate la suprafaþa solului si se
acoperã cu un musuroi.

Vitele plantate în scopul completãrii golurilor precum si


marcotele, trebuie îngrijite în mod special primii 1- 4 ani (irigatul,
cotorîtul, lucrarea solului, tratarea contra bolilor si dãunãtorilor,
operatiile în verde etc.).
Pe parcursul primilor 4 ani, vitele plantate în locul golurilor
precum si marcotele, trebuie formate în conformitate cu forma
butucului care este utilizatã pe sectorul dat.

11
Pentru a grãbi formarea butucilor, cu organele verzi ale acestora
se lucreazã foarte intensiv. În acest caz, butucii fãrã tulpinã pot fi
formati pe parcursul a 3 ani, iar butucii cu tulpinã pe parcursul a 4 ani.

12
Pe parcursul acestor ani se lucreazã exemplar solul, butucii se
trateazã contra bolilor si dãunãtorilor si sunt supusi lucrãrilor indicate
mai jos:
-1 an de la plantare: lucrãri de formare a butucului nu se aplicã;
se instaleazã spalierul;
-anul 2: primãvara se repetã tãiatul scurt la 2-3 ochi; cînd lãstarii
verzi ating lungimea de 10-15cm se plivesc ce-i de prisos, lãsîndu-se
numai viitoarele brate sau tulpini si 1 lãstar de rezervã; lãstarii lãsati se
leagã de tutor sau prima sîrmã; dacã apar lãstari de prisos se înlãturã
încã de 2-3 ori pe parcursul vegetatiei; cînd lãstarii ating lungimea
viitoarelor brate sau tulpini se ciuntesc, cea ce favorizeazã dezvoltarea
abundentã a cópililor; cînd cópilii ating lungimea de 3-5cm se înlãturã
toti în afarã de cei 2-3 de pe partea superioarã a fiecãrui brat sau
tulpini; la formele cu tulpinã în scopul majorãrii erectitãtii (trãiniciei
verticale) acestora se propune de a forma 2 tulpini care se împletesc
reciproc.
Atenþie! Tulpinile si bratele se fac din lãstari de o singurã vîrstã.
-anul 3: la formele fãrã tulpinã se formeazã verigile de rod pe
partea superioarã a fiecãrui brat; la formele cu tulpinã se taie lãstarii
destinati pentru brate la lungimea acestora; dacã pe brate (mai jos de
verigile de rod) si pe tulpini se dezvoltã lãstari de prisos se plivesc
lãsîndu-se cîte 3 pe fiecare brat viitoarele punti de rod: cînd lãstarii
viitoarele punti de rod au 6-7 noduri se ciupesc de asupra nodului 4;
aceasta favorizeazã dezvoltarea cópililor, care se copilesc lãsîndu-se
numai cîte doi mai bine dezvoltaþi;
-anul 4: la toate formele se taie dupã principiul “veriga de rod” se
aplicã operatiuni în verde în scopul mentinerii formei butucilor.
A se tine minte unele reguli care trebuie respectate în timpul tãiatului si
formãrii butucilor:
· În calitate de cep de înlocuire si coardã de rod se aleg numai
lãstarii normal dezvoltati;
· De pe elementele verigii de rod se înlãturã uscãturile, cîrceii,
rãmãsitele de struguri, cópilii etc.;
· Tãieturile de scurtare se fac : prin coardele anuale maturate -
1,5-2,0 cm deasupra nodului; prin lemn multianual - se lasã un
ciot de 5-6 mm;
· Butucul suportã mai usor operatiile în verde utilizate în scopul formãrii
butucilor decît tãiatul de primãvarã;

13
· Utilizarea operatiilor în verde (plivitul lãstarilo verzi, ciupitul, ciuntitul,
copilitul, legatul lãstarilor verzi) permite urgentarea (cu 1-2 ani) formãrii
butucilor;
· În scopul pãstrãrii posibilitãtii de a restabili butucii cu tulpinã, afectati
de îngheturile de iarnã, în fiecare an la baza tulpinii se conduce cîte
1-2 lãstari (amplasati pe cepul de rezervã), care toamna dupã cãderea
frunzelor se acoperã cu sol.
6. Constructiile antierozionale se practicã în plantatiile amplasate pe
pantã. În rîndurile de vie se fac constructii simple (baraje) - se
utilizeazã piloni din lemn, stîlpi de spalier deteriorati, nuiele etc. Pe
drumurile centrale si magistrale, pe lîngã fîsiile de protectie, barajele
pot fi fãcute prin plantarea arbustilor si pomilor fructiferi, astfel încît sã
nu împiedice la deplasarea tehnicii prin plantaþiile viticole.

Aprilie

1. Legatul în uscat . trebuie de terminat pînã la dezmuguritul vitei de


vie, deoarece legatul în timpul dezmuguritului duce la pierderea a
20-50% din potentialii lãstari si corespunzãtor a strugurilor. Termenul
optimal al legatului este cînd via “plînge”, atunci corzile sunt mai
mlãdioase si nu se rup la arcuire. În timpul legatului mai întîi se leagã
tulpinile, bratele si, în ultimul rînd, coardele de rod. Coardele de rod se
leagã cîte 1-2 la un loc. Dacã lungimea corzilor de rod permite, e mai
bine ca acestea sã fie legate în formã de arc, deoarece în acest caz
emiterea de lãstari si corespunzãtor de struguri este cu mult mai mare.

2. Scoaterea coardelor detasate în timpul tãiatului dintre rînduri se face


imediat dupã legat si pînã la dezmugurit (mai ales în cazul îndeplinirii
mecanizate a acestui agroprocedeu (cu agregatul T-25 + LNV.1,5B).
Coardele strînse pot fi utilizate în diferite scopuri (la încãlzirea
caselor, industria de mobilã, producerea stîlpilor de spalier din ecoplast
etc.)
Lucrarea se face cînd solul este maturat fizic.

14
3. La finele lunii, dupã ce în vie au fost terminate toate lucrãrile de
primavera se face cultivarea cu graparea (boronirea) solului între
rînduri, iar fîsia de sol ocupatã de rîndul de vie este sãpatã manual la
adîncimea de 12-15 cm cu mãruntirea solului în scopul de a
preîntîmpina evaporarea excesivã a apei din sol. În cazul în care sunt
sectoare îmburuenite cu pir se recomandã de a le acoperi cu peliculã
de polietilenã neagrã, astfel, pe parcursul unui an, practic, se poate
distruge aceastã buruianã. Dacã aceasta ocupã suprafete mai mari,
atunci se recomandã tratãri chimice (în ultimii ani se produc preparate
chimice foarte eficiente). Ele pot fi administrate cît mecanizat (T-70V+
UGPV + BDV-2,4) atît si cu stropitoarea de spate (manual). Se
administreazã înainte de dezmuguritul viei sau dupã recoltare cu
discuirea imediatã a solului. Erbicidele utilizate contra pirului, pirului
gros (sad sau iarba cîinelui) sunt administrate în perioada de vegetatie.
Atentie! Pe sectorul care se administreazã erbicide nu trebuie sã
fie butuci mai tineri de 4 ani.
Se recomandã urmãtoarele erbicide:
· Împotriva buruienilor anuale si multianuale, monocotilidonate si
bicotiledonate . basta 3-5 l/ha, glifosat 360 . 4 l/ha, cidocor .2-4 l/ha,
uragan .3-4 l/ha etc.
· Împotriva la pir, pir gros etc.- raundop .2-4 l /ha, fosulen
. 2,8 . 7,2 kg /ha, milkagro .0,6-0,8 l/ha.

15
Mai

1. Plivitul lãstarilor verzi:


· Cînd au lungimea de 3-5 cm . se înlãturã toti acei care împiedicã
mentinerea formei butucului, care sunt amplasai pe tulpinã si
brate între puntile de rod; acest plivit se mai repetã de 1-2 ori;
· Cînd lãstarii au lungimea de 20-25 cm se utilizeazã la butucii care
se aflã în perioada de formare, adicã la butucii care au fost plantati
în locurile lipsã sau la butucii afectati de temperaturi joase în timpul
iernii si care se restabilesc - se lasã numai lãstarii care sunt necesari
pentru formarea organelor corespunzãtoare ale butucilor.

2. Înainte de înflorit (ramificarea completã a inflorescentelor) butucii se


trateazã pentru prima datã contra bolilor (în deosebi, mana vitei de vie
si oidiumul). Pentru aceasta de obicei se utilizeazã zeama bordolezã
de 1% si solutia de sulf de 1% (sulf muiabil de 80%). Tratarea se face
pe timp linistit si rãcoros, de obicei dimineata sau seara. Tratarea se
face manual (cu stropitoarea portativã de spate) sau mecanizat (T-25 +
OM-630).
Soiurile de vitã de vie europene trebuie tratate contra
bolilor în mod obligatoriu de cel putin 3 ori pe parcursul vegetatiei,
indiferent de conditiile climatice ale anului. Prima si a treia datã . cu
preparate de contact (zeamã bordolezã, sulf etc.) iar a doua oarã . cu
preparate sistemice (mical, baileton etc.)
Atentie! La prepararea zemii bordoleze solutia de piatrã vînãtã
se toarnã printr-o suvitã subþire în solutia de var si se amestecã
permanent. Vasele sã nu fie din metal. Reactia zemii bordoleze trebuie
sã fie neutrã. Este obligatoriu ca solutia cu care se trateazã sã cadã pe
partea inferioarã a frunzelor si pe inflorescente. Cu cît picãturile solutiei
sunt mai mici cu atît efectul protector este mai mare.
Printre dãunãtori pagube mai mari la vita de vie aduc molia
strugurilor si acarianul galicol. În cazul prezentei acestora se trateazã
corespunzãtor cu insecticide si acaricide.
În scopul sporirii radei si ameliorãrii calitãtii strugurilor se
propune, ca concomitent (cu prima si a doua tratare) cu tratarea contra
bolilor sã se administreze îngrãsãminte (extraradicular). Pentru
aceasta se recomandã utilizarea solutiilor: 0,3-0,5% - salpetru de
amoniu, 3-5% - superfosfat simplu, 0,7-1,0% - clorurã de potasiu, 0,03-
0,1% - acid boric sau sulfat de zinc.

16
În ultimul timp industria chimicã produce multe preparate, înainte
de utilizare trebuie atent de citit instructia de utilizare si e necesar
de a o respecta strict.

3. Legatul lãstarilor verzi . Acestia se leagã cînd întrec cu 20-30 cm


înãltimea etajului corespunzãtor de sîrme - în cazul în care se
utilizeazã spalier cu sîrme.

Iunie

1. Se face al 2-lea plivit al lãstarilor verzi de prisos, înlãturîndu-se toti


acei care sunt amplasati nu în conformitate cu forma butucului si care
pot majora încãrcãtura butucilor în lãstari. Lãstarii care trebuie
înlãturati în timpul plivitului al 2-lea se observã usor. Ei sunt slab
dezvoltati.

2. La soiurile pentru struguri de masã (si în deosebi la soiurile cu


floarea functional femeninã Coarnã neagrã, Ceaus etc.) In timpul
înfloritului se recomandã de fãcut polenizarea artificialã.
Sunt mai multe variante:
· dacã pe sectorul dat sunt mai multe soiuri (la distanta nu mai mare de
5-6 rînduri), atunci polenizarea artificialã este executatã de vînt; dacã
nu este vînt puternic în timpul înfloritului, atunci manual, se scuturã
(agitat) butucii soiurilor cu flori bisexuate;
· dacã pe sector este numai soiul Coarnã neagrã, atunci trebuie de
colectat polen de la soiurile de portaltoi sau soiurile de hibrizi
producãtori directi (care înfloresc mai înainte); pentru aceasta se
colecteazã inflorescentele, se usucã la umbrã, într-un loc uscat, timp
de 1-2 zile; inflorescentele uscate se cern printr-o sitã cu ochiul mic;
polenul pînã la înflorirea soiului Coarnã neagrã se pãstreazã (2-7 zile)
în pachete de hîrtie într-un loc uscat si umbrit; în timpul înfloritului în
masã (s-au deschis cca 75% din flori) se face polenizarea artificialã,
transferînd, cu un pãmãtuf din blãnitã, polenul pãstrat pe
inflorescentele butucului, destinat polenizãrii.
Polenizarea artificialã la soiurile de masã (în deosebi la Coarnã
neagrã, Ceaus) majoreazã roada la butuc, strugurii au un aspect
mai frumos, în boabe se acumuleazã mai mult zahãr.

3. Se face al 2-lea legat al lãstarilor verzi în partea a 2-a a lunii.

17
4. Toti lãstarii (dupã legat), care ies deasupra stîlpilor de spalier (si au
lungimea de cel putin 1,3-1,4 m), se cîrnesc (ciuntesc) manual sau
cu ajutorul unui agregat special (T-70V+CVL-1). Acest agroprocedeu
asigurã maturarea mai bunã a strugurilor si coardelor, amelioreazã
microclimatul în habitusul butucului, amelioreazã aspectul strugurilor
etc.

5. În scopul pregãtirii bune cãtre recoltare, dupã terminarea înfloritului,


cînd boabele au diametrul de 2-3 mm se poate determina aproape
exact, care va fi roada pe sectorul dat. Pentru aceasta la 20-30 de
butuci se numãrã cantitatea totalã de struguri si se determinã numãrul
mediu de struguri la un butuc (N.s.). Apoi se determinã numãrul total
de butuci pe sector (N.b.) si stiind greutatea medie a unui strugure (m)
în kg (se va lua din orice sursã de informatie, în care se descriu
soiurile de vitã de vie) se va determina recolta (R) pentru sectorul dat
în kg:
R=Nb x Ns x m
Exemplu: Pe un sector sunt 86 butuci de soiul Muscat iantarnîi
(chihlimbariu). Numãrul mediu de struguri la 1 butuc este de 24
struguri. Greutatea medie a unui strugure este de 0,195 kg.
R=86but. x 24str./but x 0,195kg/strg=402,48kg

6. În scopul cãpãtãrii anuale a unor roade înalte si calitative de


struguri, dupã înflorit (cînd boabele au în diametru . 1,5-2,5 mm) se
corecteazã, pentru ultima datã, încãrcãtura butucului prin înlãturarea
strugurilor. Determinarea definitivã a încãrcãturii butucilor prin
înlãturarea strugurilor sau a pãrtii superioare (a unor ramificatii) a lor
este un lucru responsabil si poate fi fãcut efectuînd observatii pe
sectorul dat pe parcursul a 2-3 ani, deoarece aceasta depinde de
foarte multi factori: asigurarea cu elemente nutritive, depunerea
inflorescentelor, starea iernãrii, nivelul agrotehnicii etc. Însã, odatã
determinatã încãrcãturã butucilor în struguri si repetînd în fiecare an
aceleasi agroprocedee, va permite anual de cãpãtat roade înalte de
struguri si calitativi.
Ca bazã a calitãtii înalte a strugurilor serveste continutul
zahãrului în boabe de cel putin a 170 g/l, iar cantitatea strugurilor cu
acest continut de zahãr. Cu cît mai mult, cu atît mai bine.
Pentru început se pot face urmãtoarele recomandãri (mai apoi va
trebui de fãcut observatii pentru fiecare sector aparte si în functie de

18
calitatea si cantitatea strugurilor, precum si a dezvoltãrii lãstarilor
anuali se va majora numãrul de struguri la butuc sau se va diminua; în
toate cazurile lãstarii verzi, care sunt amplasati nu în conformitate cu
forma butucului, se înlãturã):
· se va lãsa pînã la un strugure în mediu la un lãstar fertil normal
dezvoltat (diametrul 6-13 mm, lungimea . 1,0-1,5 m)- în toate plantatiile
viticole tinere (primii 4 ani);
· se va lãsa pînã la 1,0-1,5 struguri în mediu la un lãstar fertile normal
dezvoltat în plantatiile viticole productive cu soiuri de selectie nouã de
struguri pentru masã;
· se va lãsa pînã la 1,5-2,0 struguri în mediu la un lãstar fertil normal
dezvoltat în plantatiile viticole productive cu soiuri europene de struguri
pentru masã si soiuri de selectie nouã de struguri pentru vin;
· se va lãsa pînã la 2,0 struguri în mediu la un lãstar fertil normal
dezvoltat . în plantaþiile viticole productive cu soiuri europene pentru
vin;

7. Dupã ce s-a terminat înfloritul si au trecut 12-14 zile dupã prima


tratare contra bolilor si dãunãtorilor se face tratarea a 2-a. De preferat
pentru aceastã tratare preparate cu actiune sistemicã, care în ultimii
ani se produc foarte multe si care sunt foarte eficiente.
Atentie! Preparatele chimice se procurã numai de la persoanele
juridice ce posedã licentã în domeniul acesta de activitate ai certificat
de calitate pentru preparatul dat.

8. Spre finele lunii se lucreazã solul între rînduri (mecanizat) si în rînd


(manual) în scopul combaterii buruienilor si minimalizãrii pierderii apei
din sol.

Iulie

1. În aceastã lunã pot apãrea (vlãstari) lãstari subterani ai portaltoiului


(pot apãrea si în mai-iunie, dacã nu s-a fãcut copcitul calitativ) de
aceea ei trebuie înlãturati, pentru ce se fac aceleasi operatiuni ca si la
cotorît.

2. Se face legatul al 3-lea al lãstarilor verzi.

19
3. În legãturã cu faptul, cã pe lãstarii care au fost ciuntiti în luna
precedentã pornesc în crestere cópilii, precum si cã unii din lãstari nu
au fost ciuntiti luna precedentã din motivul cã au fost mai slab
dezvoltati - acum se face al 2-lea ciuntit. Acesta se reduce la aceea cã
se ciuntesc toti lãstarii, care depãsesc înãltimea spalierului (adicã au
lungimea mai mare de 1,3-1,4 m) si cópilii care iese din habitusul
butucului. Lucrul acesta se face mecanizat sau manual. Pentru ciuntitul
mecanizat se utilizeazã agregatul T-70V+CVL-1.

4. În decada a 2-ua a lunii se face tratarea a 3-a contra bolilor (în


special mana vitei de vie si oidiumul) cu preparate de contact (zeamã
bordolezã si sulf) si contra dãunãtorilor (în special molia strugurilor) cu
insecticide.

5. Spre finele lunii se face a 3-a lucrare a solului între rînduri si în rînd.
Lucrarea solului între rînduri se face cu ajutorul cultivatorului
KRV-3 la adîncimea de 10-12 cm. Rezultate foarte bune se capãtã la
lucrarea solului cu boroana cu discuri . BDV-2,4.

6. Pregãtirea cãtre recoltare:


· Se face un plan al recoltãrii - în care se prevede succesivitatea
recoltãrii pe soiuri, cantitatea necesarã de recipiente (vase pentru
cules, eventual, pentru prelucrare) numãrul de culegãtori, transport
etc.
· Se pregãtesc recipientele pentru recoltarea strugurilor si primirea
strugurilor pentru prelucrare;
· Se pregãtesc unitãtile de transport necesare pentru transportarea
culegãtorilor si a strugurilor;
· Se verificã lucrul frigiderelor destinate pentru pãstrarea strugurilor;
· Se niveleazã drumurile.
Atentie! Ultima tratare chimicã în vie se face la sfîrsitul lunii iulie .
cu 21-24 zile înainte de începutul recoltãrii strugurilor.

August

1. În prima decadã a lunii se face al 3-lea (dacã este necesar) ciuntit


mecanizat sau manual, încît fiecare rînd de vie sã prezinte un gard
(perete) viu cu înãltimea stîlpilor de spalier, iar grosimea de cca 45-50
cm (pentru spalierul simplu).

20
2. În scopul ameliorãrii microclimatului si conditiilor fitosanitare în zona
strugurilor, la soiurile pentru struguri de masã, se recomandã de
înlãturat frunzele din aceastã zonã (primele 1-4 noduri). Acest lucru se
face cu 15-20 zile înainte de maturarea strugurilor si duce la
ameliorarea considerabilã a calitãtii si aspectului strugurilor.

3. Începînd cu decada a 2-3 a lunii o datã în 3-4 zile se determinã


zaharitatea în boabe, cu scopul de a determina dinamica acumulãrii
zahãrului. Acest lucru se face cu refractometrul portativ sau prin luare
a probelor medii de 5-6 kg struguri, din care apoi în conditii de
laborator se preseazã sucul si cu ajutorul ariometrului se determinã
continutul de zahãr. Determinarea dinamicii acumulãrii zahãrului se
face în scopul determinãrii timpului recoltãrii strugurilor si directiei
utilizãrii acestora.

4. În decada a 2-3 a lunii se recolteazã unele soiuri de struguri pentru


masã. De obicei, soiurile de masã se recolteazã în 2-3 reprize, adicã
selectiv . se aleg struguri care sunt copti si se comercializeazã.
Strugurii se recolteazã atent, se tin de peduncul (pentru a nu distruge
stratul de pruinã), se aseazã într-un strat (cu peduncul în jos) în lãzile
nr.5 (cu picioruse). Dacã sunt struguri cu boabe afectate, acestea se
înlãturã cu un foarfece de croitorie. Strugurii culesi se tin în locuri
umbrite si rãcoroase si trebuie urgent comercializati (pe parcursul a cel
mult 3-6 zile în functie de gradul de transportare si pãstrare a soiurilor)

Septembie

1. Continuã recoltarea si comercializarea soiurilor de struguri pentru


masã.

2. Se pregãtesc depozitele pentru pãstrarea temporarã (1-3 sãptãmîni)


a strugurilor. Trebuie sã fie niste clãdiri capitale, curate, fãrã curenti de
aer, în care temperatura sã nu varieze si sã se mentinã relativ joasã
(între +6 - 12C). Peretii depozitelor se vopsesc cu o solutie de va (în
care se adaugã 100g piatrã vînãtã la 10 litre solutie), se dezinfecteazã
prin fumegare (prin arderea sulfului . 50 g/m3). În acelasi mod se

21
pregãtesc pentru pãstrare si frigiderele. Fumegarea dureazã 30-36
ore, dupã aceasta încãperile se aerisesc bine (pînã la dispariþia
mirosului).

3. Se începe recoltarea soiurilor de struguri pentru vin.


Un vin bun se capãtã dacã continutul de zahãr în boabe este de
cel putin 170g/l. La fermentarea alcoolicã a 10g/l de zahãr se capãtã
0,6 grade alcool.

Octombrie

1. Se terminã recoltarea soiurilor pentru vin.

2. Se terminã recoltarea soiurilor tardive pentru masã. O parte din


acestea se pun la pãstrare:
· Pe termen scurt (1-3 sãptãmîni) - în depozite
· Pe termen lung (3-6 luni) - în frigidere.
Strugurii destinati pentru pãstrare trebuie sã fie bine maturati
(continutul de zahãr - cel puþin 170g/l), cu toate boabele sãnãtoase.
Se culeg atent, fãrã a deteriora stratul de pruinã de pe boabe, se
amplaseazã în lãzi noi cu capacitatea de 5-10 kg. Strugurii se culeg
cînd nu mai au rouã pe ei si ploaia a fost cel putin cu 2-3 zile în urmã.
În ziua cînd camera s-a umplut se face o dezinfectare prin ardere
a sulfului (1,3-1,5g/m3), care se repetã peste fiecare 5-6 zile. În cazul
în care pe parcursul pãstrãrii se înregistreazã un început de putrezire a
strugurilor, acestia se comercializeazã urgent. În frigider regimul de
pãstrare: temperatura aerului 1+10C, umeditatea relativã a aerului .92 .
94%.

3. În scopul completãrii golurilor (primãvara), acum se face o


inventariere a viilor si se cautã material sãditor de soiul dat. Dacã nu e
posibil de procurat, atunci trebuie de dat comandã (în luna august)
pentru a fi plantati peste un an.

4. Dupã terminarea recoltãrii se executã aratul (cu PRV-3) între rînduri


la adîncimea de 18-22 cm cu aruncarea solului spre butuci. O datã în
3-6 ani se face reînnoirea desfundatului (cu PRV-3 + MVU-2) cu
administrarea îngrãsãmintelor (60kg substanþe active de azot, fosfor si
potasiu). Reînnoirea desfundatului constã în executarea a 3 fisure (una

22
la mijlocul rîndului, iar cele laterale la distanta de 25-35 cm de la
butuci) la adîncimea de 50-55 cm.

5. Spre finele lunii, dupã cãderea frunzelor butucii care sunt condusi
fãrã tulpinã, precum si lãstarii de pe cepii de rezervã se îngroapã în sol
pentru iernare. Pentru aceasta se desprind coardele si bratele de pe
araci sau sîrmã, se lipesc de pãmînt si cu hîrletul sau sapa se acoperã
cu un strat de sol de 20-30 cm. La fel se procedeazã si cu lãstarii care
se dezvoltã pe cepul de rezervã de la baza formelor cu tulpinã.

Noiembrie

1. Continuã aratul solului între rînduri.

2. Continuã îngropatul butucilor pentru iernare.


Atentie! Unele soiuri omologate de struguri pentru masã trebuie
îngropate pentru iernare în mod obligatoriu (Cardinal, Regina viilor,
Caraburnu, Muscat de Hamburg etc.).

3. Se terminã comercializarea strugurilor care au fost destinati pentru


pãstrarea temporarã.

4. Se verificã cum decurge pãstrarea strugurilor din frigidere. Se face


fumegarea conform recomandãrilor. Lãzile în care se încep a strica
(putrezi) boabele se comercializeazã urgent, fãrã a sorta suplimentar
strugurii înainte de comercializarea lor.

5. Se verificã starea constructiilor antierozionale si care sunt


deteriorate se reparã; în locurile riscante pentru eroziunea de apã se
fac constructii antierozionale noi.

Decembie

1. Se verificã cum decurge pãstrarea strugurilor în frigidere - o datã în


3-4 zile.

23
2. Se pregãteste tehnica necesarã pentru efectuarea lucrãrilor de
retinere a zãpezii, în special a buldozerelor si tractoarelor cu senile.

3. În legãturã cu faptul, cã se terminã anul, viticultorii trebuie sã-si


adune toate mijloacele financiare, sã calculeze cîte mijloace bãnesti le
trebuie pentru îngrijirea plantatiei viticole în anul viitor si se purcede la
procurarea materialelor necesare reesind din urmãtoarele normative:
Îngrãsãminte minerale:
· Superfosfat simplu – cca 600-650 kg /ha
· Selitrã amoniacalã . cca 200 kg /ha
· Clorurã de potasiu - cca 120-130 kg /ha
Preparate chimice contra bolilor si dãunãtorilor:
· Piatrã vînãtã . cca 40 kg /ha
· Var nestins . cca 30 kg /ha
· Sulf (praf muiabil) . cca 30 kg /ha
· Insecticide . cantitatea va varia în functie de dozele indicate în
instructiuni.
În locul zemii bordoleze si sulfului se pot utiliza alte preparate dozele
cãrora sunt indicate în instrucþiunile care se elibereazã o datã cu
preparatele procurate. Se procurã material de legat în uscat si verde în
functie de greutatea acestuia si randamentul util (rãmãsite ale
industriei de textile - cca 20 kg /ha, rafie - cca 25 kg /ha etc.)
Se procurã si inventarul mic, reiesind din numãrul angajatilor: foarfece
de vie, ferestree, sape, hîrlete etc.

24
Zone de favorabilitate de crestere a Vitei de Vie in tara noastra.

Zona foarte favorabila


- Regiunea viticola a Colinelor Dobrogei
- Regiunea viticola a Dealurilor Moldovei
- Regiunea viticola a Dealurilor Munteniei si Olteniei

Zona favorabila
- Regiunea viticola a Podisului Transilvaniei
- Regiunea viticola a Banatului
- Regiunea viticola a Nisipurilor si altor Terenuri Favorabile din Sudul
Tarii
- Regiunea viticola a Crisanei si Maramuresului
- Regiunea viticola a Teraselor Dunarii

DATE PRIVIND EVOLUTIA PRODUCTIEI

Specificar UM 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
e
Suprafata mii 248,8 251,8 255,0 253, 251,1 247,5 244,4 242,9 238,3 191,8
vii pe rod ha 9
Propductie Kg/h 5281 5685 4623 3443 4449 5234 4590 4433 4626 5529
medie a
Productia mii 1313, 1431, 1179, 874, 1117, 1295, 1121, 1076, 1102, 1060,5
de struguritone 9 4 0 3 2 3 7 7 4
totala

a) Exploatatii agricole comerciale din sectorul vegetal plantatii de vii nobile


cu suprafete mai mari de 50 ha

Denumirea Suprafata Forma de Adresa Tel_fax


exploatatiei ha proprietate
S.C.Jidvei srl 907 P Jidvei str. Unirii nr. 9 tel.881881
SCPVV Blaj 427 S Blaj str. Gh. Baritiu nr.2 tel 711623
S.C.Papadia srl 90 P Aiud tel.861283
S.C.Viticola srl 75 P Aiud,Ciumbrud tel.865216
Asociatia Caritas 51 P Blaj,str.Republicii nr.8
S.C.Vitis srl 50 P Sebes,Rahau 0744527314

25
SCVV MINIS 140 GHIOROC –str6 Martie
nr 6
S.C. AFOR S.R.L. 157 P Com. Vultureni
S.C. VINALCOOL 465 n P BRAILA, Aleea Mecaniz. 39684700
S.A.
S.C. COMAGRIM 341 M COM. DUDESTI 39663528
S.A.
S.C. DROPIA S.A. 241 P ORAS ÎNSURATEI 39660540
S.C.Rovinsah 621 S com.Merei 0755155070
S.A.Merei
S.C.Rovinsah 621 S com.Merei 0755155070
S.A.Merei
S.C.P.V.V.Pietroasa 401 P com.Pietroasele
S.C.Romagribuz 263 S com.Vl.Rimnicului
Vl.Rimnic.
S.C.Romagribuz 83 S Sos.Brailei Km 3
Rm.Sarat
S.A.Cerchez Iz.Dulce 70 P com.Merei
Burtea Delia 105 P Bucuresti 242520324
SA Vitisem 50 P Manastirea 722729043
SC Fruct prod SA 64 P Ramna 0255/528063
Ramna
SC FRUVIMED 1321 P Medgidia 820791
MEDGIDIA
SCPVV 688 S Basarabi 234105
MURFATLAR
SC ERGOVENT SRL 644 S Constanta,A.Vlaicu 125 0740231358
SC FRUVISAT SA 597 S Satu Nou - Mircea Voda 852605
SC AGROSTRAL SA 425 P Aliman 856273
SA VIA 409 P M.Viteazu 257991
SC VITICOLA SA 364 P Cogealac 769078
SC RKATITELI SA 333 P Chirnogeni 854374
SC VITICOM SRL 219 P Cernavoda,M.Sadoveanu 238876
SC STEPOLIS SRL 100 P Mangalia 755715
SC GRAMED SRL 100 P Cernavoda,Cochirleni 1 237222
SC FAMILIA AGRO 81 P Mangalia 0722344081
SRL
SC SALPREST SP 51 P Constanta
SRL
SC NAZARCEA SA 50 M Nazarcea 255161
STATIUNEA 178 M C-va; Cl. Bucuresti nr.

26
DIDACTICA BANU 264
MARACINE
SC Romnef 925 P str.Pacii nr. 5 Galati jud. 036/495759
Galati
Institutul de 400 S Valea Mantei nr.1 0244/236690
Cercetare Dezvoltare
pentru Viticultura si Valea Calugareasca jud
Vinificatie Valea Prahova
Calugareasca
Statiunea de 459 S str. Er. Grigorescu nr. 65 036/344640
Cercetari Viti-Vinicole
Bujoru
S.C. Nicorvin Tecuci 283 S str. Tecuci Marasesti 036/820404
km.5 Tecuci jud. Galati
SA Dealul Covurlui 211 P com. Baleni, jud.Galati 036/330408
S.C. Horincea S.A. 180 S str.Muncii 036/342314
nr.33,os.Beresti jud.
Galati
SC Pimland 165 P str. Afinului jud. Galati 036/496682
SA 1 Martie 162 P com. Cudalbi,jud Galati 036/862372
S.A. Viitorul 115 P com.Nicoresti, Galati 036/867491
S.C. Agrimat 93 P com. Matca, jud. Galati 036/860421
SC Pontenegro 91 P com.Ivesti jud.Galati
SC Prodvinalco 75 p Galati, B-dul Cosbuc 036/331805
nr.256
SC Prowine 73 P com. Cudalbi,jud Galati 862024
Tanase Ion 55 P com. Sl.Conachi Galati 036/823737
SA Zori Noi 52 P com. Vladesti jud.Galati
Statiunea de 94 S Calea Severinului, nr. 71,
Cercetare si Tg.-Jiu
Dezvoltare Horticola
S.C VITIPOMICOLA 390 S STR. CALARASI NR.44 369175
FETESTI
S.C. 111 P Urziceni Soseaua 0243/251277
AGROINDUSTRIALA Bucuresti -Buzau
URZICENI
SC Cotnari SA 778 P com. Cotnari 0232/730396
SC Agroindustrial 612 M Str.Fundac Plopii fara sot 0744/632945
Bucium SA 18-22 Iasi
SC Vinia SA 567 P Iasi, B-dul Metalurgiei,7 0232/132700
SCPVV Iasi 311 S Al. M. Sadoveanu, nr. 48, 0232/219500
Iasi

27
SC Podgoria Copou 308 S Iasi - Al. Mihail 0745/663841
Sadoveanu, nr. 39
SC Agromixt Iasi 201 P Iasi, sat Valea Lupului, 0722/549583
com Rediu
SC Vinifruct Copou 72 P Iasi, Al M. Sadoveanu nr. 0744/889716
SA 39
SA Ceres Boureni 59 P com. Tg.Frumos 0232/710460
Statiunea Agricola 55 r S Sos. Nationala, nr. 87, 0232/740234
Pd.Iloaiei com Pd. Iloaiei, Iasi
SC VINARTE SRL 161.46 P Comuna Rogova 052352206
SC Agrozooviticola 280 S Ganesti,Principala 265
Seuca
SC Agrocomplex 205 M Bozieni
Cuci
STAT.DE CERC.SI 127 S STREJESTI 49472036
PROD.POMICOLA
SC TOHANI SA 1314 P Gura Vadului 251231
SC VIDELMAR SA 1020 P Urlati, str. Independenta 271581
SC ROVIT SA 951 P Valea Calugareasca 235286
SC DIONYSOS SA 504 S Ceptura 445201
SC Ela Servcom SRL 77 P Iacobeni nr. 34 0745/096234
SC Hoser SRL 60 P Sibiu, str. Salajului nr. 2 534244/25
S.C.Vintners 668 P Recas,str.Principala 0256/330296
Transilvanian nr.322
SC POSTA Aegyssus 943 S Tulcea 511948
SCA NICULITEL 853 S NICULITEL 540092
SC SILEX IMPEX 530 S OSTROV 0744354167
SC INTER-REG 300 S Tulcea 533010
SC SOFAX 229 P Valea Teilor 52
SC VITIS Babadag 180 P Babadag, Str Cabanei 561946
nr.3
SCPC TULCEA 110 S Tulcea 515540
SC NUFARU 106 S Tulcea 511902
SCV SARICA 85 P Niculitel 540092
NICULITEL
EXP.AGR.PAROHIA 505 P com. Stefanesti
STEFANESTI
S.C.VITICOLA 228 S mun Dragasani 250810340
DRAGASANI
S.C.PVV 192 P mun. Dragasani 250810640
S.A. 89 P mun, Dragasani 250810571

28
MIXTAPODGORIA
DRAGASANI
SC Vidisamp SA 778 P Calea Basarabiei nr.1-3 235471059
Husi
SC Vinicola Averesti 570 P Com. Bunesti Averesti 235471194
2000
SC Fructera SA 407 P Str. 1 Decembrie nr.91, 0744964831
Barlad Barlad
Sc Vitipomicola SA 316 M str. Stefan cel Mare 276 235315211
Dumbrava Vaslui
SC Viticola Sa 170 P Com. Dranceni 235482527
Rasesti
SC Podgoria SA Husi 144 P Com.Stanilesti 235471006
Asoc.fam.Vitis 143 P Com Suletea 235426921
Suletea Ghenghea
Eugen
SA Agroind Berezeni 110 P com.Berezeni 235450138
Soc. Agricola 100 P Com. Munteni de Jos 235361569
Munteni
SC Vascovin SA 91 P str.Stefan cel Mare 275 235361784
Vaslui
SC Veritas SA 1440 P Panciu str. M. 0237/635511;
Panciu Kogalniceanu nr.24 0237/635713
SC Rovinco SA 956 P Com.Cotesti jud.Vrancea 0237/252018
Cotesti
Statiunea de cerc.si 453 P Odobesti str.Stefan cel 0237/676623
prod. Viti-vinicola Mare nr.61
SC Romvitis SA 406 P Odobesti str.Maresal 0237/675354;
Odobesti Antonescu nr.125 0237/675217
SC Vincon SA 350 P Focsani str.Avintului 0237/222100
Vrancea nr.12
SC Agroindustriala 285 P Marasesti Sos.Nationala 0237/630363;
SA Marasesti nr.22 0237/630775
SC Est Vitis Cirligele 127 P Com.Cirligele 0237/25 3141
jud.Vrancea
SC Aispa Stars 95 112 P Focsani Str.Brailei nr.121 0237/231938
SA bis
SC Dionysos SA 91 P Com.Cotesti jud.Vrancea 0237/252020
Cotesti
SA Viticola Cotesti 83 P Com.Cotesti jud.Vrancea 0237/252102
Axente Dan 68 P Odobesti jud.Vrancea
A.F.Tataru 55 P Focsani Str.Anul 1948 0237/229112

29
Constantin nr.4
SC MTR END PROD 52 P Focsani Str.Mitopolit 0723377320
SRL Varlam nr.17
34.703.46

30