Mamiferele sunt cele mai dezvoltate si adaptabil vertebrate de pe Pamant.

Inrudite mai
indeaproape sau nu cu Omul, ele reprezinta cea mai importanta avutie a oricarei biocenoze.
Diversitatea

Clasa mamiferelor include aproximativ 5.000 de specii aranjate in 26 de ordine. Specialistii inca nu
sunt toti de acord despre cum unele ordine sau familii sunt inrudite intre ele, de aceea cercetarile si
analizele enetice continua.

!oate mamiferele au in comun cel putin trei caracteristici care nu sunt intalnite la celelalte animale"
urec#ea medie este formata din trei oase, blana si productia de lapte prin lande sudoripare adaptate
numite si lande mamare. Cele trei oase ale urec#ii medii, scarita, ciocanul si nicovala au functia de a
transmite vibratia de la timpan la urec#ea interna. Scarita si ciocanul sunt derivate din oase reasite
pe mandibula la stramosii mamiferelor. $lana este prezenta la toate mamiferele cel putin intr%un
anumit punct din dezvoltarea acestora. $lana are mai multe functii printre care izolare termica, colorit
si imbunatatirea simtului tactil. !oate femelele mamifere produc lapte cu ajutorul landelor mamare
pentru a%si #ranii puii nou nascuti. &emelele mamifere investesc forte multa enerie in rija fiecarui
pui. 'cest lucru duce la ramificari foarte importante in evolutia, ecoloia si comportamentul
mamiferelor. In definitiv totul se reduce la perpetuarea speciei.

(esi mamiferele au in comun forte multe caracteristici varietatea dintre specii este foarte mare. Cele
mai mici mamifere se asesc in randul rozatoarelor si al liliecilor si unele pot cantari c#iar ) rame. Cel
mai mare mamifer, care este si cel mai mare animal ce a locuit vreodata planeta noastra este balena
albastra care poate ajune la *60 de tone. +xista o variatie in reutate de 5) de milioane de ori dintre
cel mai mare si cel mai mic mamifer. ,amiferele au evoluat astfel incat sa poata exploata o varietate
mare de nise ecoloice si practic au foarte multe adaptari pentru a le permite un maxim de stilurile de
viata diferite. (e exemplu, mamiferele care zboara, planeaza, inoata, aleara, sar sau isi fac culcusul
in vizuina si%au dezvoltat morfoloii pentru a le permite sa faca aceste lucruri cat mai usor. -ractic
mamiferele si%au dezvoltat o varietate foarte lara de morfoloii pentru o varietate foarte lara de
functii.

Habitat si distributie geografica

,amiferele se asesc pe toate continentele, in toate oceanele si pe multe insule oceanice ale lumii.

Speciile diferite de mamifere s%au dezvoltat pentru a supravietui aproape tuturor #abitatelor terestre si
acvatice de pe planeta. ,amiferele traiesc in fiecare biom terestru, de la desert la paduri tropicale si
c#iar calotele laciare polare. ,ulte dintre speciile de mamifere sunt arboricole, adica isi petrec
majoritatea vietii in copaci. .n rup de mamifere
/liliecii0 a invat sa zboare, incidenta aparuta a treia
oara in randul vertebratelor. Celelalte doua rupuri
sunt reprezentate de catre pasari si pterozauri,
reptile disparute acum.
,ulte dintre mamifere sunt partial acvatice care
traiesc in apropierea lacurilor, raurilor sau pe
coastele oceanelor /focile, leii de mare, morsele,
vidrele si multe altele0. $alenele si delfinii din
ordinul cetacee sunt in intreime acvatice si se
reasesc in toate oceanele lumii, dar si in unele
fluvii si rauri. $alenele pot fi asite in ape polare,
temperate si tropicale atat in apropierea tarmului
cat si in lar la adancimi de pana la un 1ilometru.

Descriere fizica

!oate mamiferele au par la un moment dat pe parcursul dezvoltarii acestora, iar cele mai multe
mamifere au par pe tot parcursul vietii. 'dultii din unele specii raman fara par la un anumit stadiu, dar
c#iar si balenele si delfinii au par in ontoeneza lor. -arul mamiferelor este format dintr%o proteina
numita c#eratina si are cel putin patru functii. -rima functie este de a incetini sc#imbul de caldura
dintre oranism si mediul inconjurator. ' doua functie consta in specializarea unor peri pentru a avea
functii senzoriale. (e exemplu mustatile permit mamiferelor care le au sa stie cand au ajuns in contact
cu un obiect din mediul inconjurator. 2adacinile mustatilor sunt bine inervate si de multe ori acestea
sunt dotate cu musc#i pentru controlul pozitiei. In al treilea rand parul afecteaza felul in care arata un
mamifer prin tiparul coloristic. 'cesta poate ajuta la camuflarea animalului pentru a evita pradatorii sau
pentru a se ascunde de prada sau sa avertizeze eventualii pradatori ca poseda un anumit mecanism
de aparare 3 sconcsii au blana neara cu duni albe late pentru a fi mai vizibili. -rin culori mamiferele
pot si sa comunice. (e exemplu, lupilor li se ridica parul pe spate atunci cand sunt amenintati, iar
cerbii comunica faptul ca exista un pericol ridicandu%si coada care are blana alba in partea de jos.
.nele specii de maimuta au coloritul blanii diferit in functie de sex. ' patra functie a blanii este de a
oferi un anumit rad de protectie prin simplu fapt ca exista un strat suplimentar intre oranism si
mediu. $lana poate proteja animalul de abraziuni sau de arsuri solare, sau c#iar poate lua forma de
tepi pentru a se apara de pradatori. 'cesta este cazul aricilor si a porcilor spinosi.

,amiferele sunt de obicei caracterizate dupa dentitia lor foarte diferentiata. (intii sunt inlocuiti doar o
sinura data pe parcursul vietii mamiferelor. 'lte caracteristici intalnite la majoritatea mamiferelor sunt"
mandibula este formata dintr%un sinur os, inima are patru compartimente, cerul urii separa de la
nivelul cavitatii bucale caile respiratorii de tubul diestiv, diaframa care separa abdomenul de torace
este musculara, creierul este foarte dezvoltat, temperatura corpului este constanta si relata intern,
sexe separate, iar sexul unui embrion este determinat de prezenta a cromozomilor 44 la femele sau
45 la masculi si fertilizarea are loc intern.

(eseori rupurile de mamifere sunt diferentiate si dupa caracteristicile craniului.

Dezvoltarea

+xista trei rupuri majore de mamifere, fiecare bazandu%se pe o caracteristica a embrionului comuna
la fiecare specie din rup. ,onotremele /ornitorincul, ec#idna0 depun oua, iar aceasta metoda de
reproducere intalnita la mamifere este cea mai primitiva. ,arsupialele /canurul, 1oala0 dau nastere
unor pui foarte slab dezvoltati dupa o perioada de incubatie foarte scurta /cuprinsa intre 6 si 7) de
zile0. -uii sunt nascuti intr%un stadiu relativ precoce de dezvoltare morfoloica. 'cestia se ataseaza de
mameleonul mamei lor unde petrec o perioada proportional mai mare de timp ca sa se dezvolte pentru
a compensa durata scazuta a estatiei. 8estatia mamiferele placentare dureaza mult mai mult decat
la marsupiale. In timpul estatiei fetii interactioneaza cu mamele prin placenta, un oran complex care
leaa embrionul de uter. Imediat dupa nastere puii de mamifere sunt foarte dependenti de laptele
matern. In afara de aceste eneralitati mamiferele manifesta o diversitate comportamentala foarte
mare.
Reproducerea

In eneral cele mai multe specii de mamifere sunt fie poliame /un mascul se imperec#eaza cu mai
multe femele0, fie promiscue /atat femelele cat si masculii au parteneri multipli in perioada de
imperec#ere0. (eoarece femelele trebuie sa c#eltuiasca atat de multa enerie de%a lunul estatiei si
a lactatiei se intampla de multe ori ca un mascul sa produca mai multi urmasi decat o femela. Ca si
consecinta cea mai des inatalnita forma de imperec#ere este cea poliama in care doar cativa masculi
fertilizeaza relativ multe femele. 'cest aspect incurajeaza intens competitia acerba intre masculi de a
se imperec#ea cu femelele la multe specii si totodata potentialele femele devin mult mai selective
cand vine vorba de masculul cu care acestea vor produce urmasi. (in cauza acestei concurente
pentru imperec#ere multe mamifere si%au dezvoltat comportamente complexe asociate cu
reproducerea. ,ulte dintre rupurile de mamifere sunt marcate de dismorfismul sexual ca rezultatul
selectiei naturale a masculilor care concureaza pentru accesul la femele.

Cam trei procente dintre mamifere sunt monoame unde masculii se imperec#eaza cu o sinura
femela in timpul unui sezon de imperec#ere. In acest caz masculii ajuta la cresterea puilor. (e multe
ori sistemele de reproducere pot fi variate in cadrul aceleasi specii in functie de conditiile de mediu
locale. 'tunci cand resursele sunt limitate masculul se va imperec#ea cu o sinura femela si acesta va
ajuta la cresterea puilor. 'tunci cand resursele sunt abundente mama poate avea sinura rija de pui,
iar masculul va incerca sa se imperec#eze cu mai multe femele.

9a mamifere pot fi intalnite si alte sisteme de imperec#ere cum ar fi poliandria. .nele specii, cum ar fi
marmotele si leul african, manifesta reproducerea cooperativa. In acest sistem mai multe femele,
cateodata si masculi, au rija de puii unei sau mai multor femele. Cartita olasa /:eterocep#alus
laber0 are un sistem de reproducere unic in randul mamiferelor. 'semenea insectelor sociale, cum ar
fi albinele si furnicile, cartitele olase au o reina
care se imperec#eaza cu mai multi masculi si va
naste toti puii din acea colonie. 'lti membri ai
coloniei vor avea rija de pui, dar nu se reproduc.

,ulte dintre mamifere se imperec#eaza sezonier in
functie de anumiti stimuli din mediul inconjurator
cum ar fi lunimea zilei, temperatura sau
abundenta resurselor. 'cesti factori externi
dicteaza sezonul de imperec#ere. &emelele unor
specii depoziteaza sperma pe care o vor folosi doar
atunci cand conditiile vor deveni favorabile si doar
atunci isi vor fecunda ovulele. 9a alte mamifere
ovulele vor fi fertilizate imediat dupa copulatie, dar
embrionul se va implanta in peretele uterului cu
intarziere. O alta forma a intarzierii estatiei este
dezvoltarea intarziata in care dezvoltarea embrionului este oprita o perioada de timp. !oate aceste
metode de control a estatiei sunt factori care ajuta mamiferele sa aduca pe lume puii atunci cand
conditiile de mediu sunt cele mai favorabile cresterii acestora pentru a le spori sansele de
supravietuire.

.nele mamifere dau nastere unor pui slab dezvoltati la fiecare ciclu de reproducere. 'cesti pui sunt
lipsiti de par si orbi, total dependenti de ajutorul matern. In ciuda faptul ca acesti pui se nasc intr%un
stadiu relativ de subdezvoltare acestia se vor maturiza repede si la randul lor vor da nastere unor
astfel de pui. ,ortalitatea la astfel de specii este relativ mare, iar durata medie de viata este relativ
scurta. ,ulte dintre astfel de specii de mamifere sunt din randul rozatoarelor si al insectivorelor. 9a
polul celalalt exista specii de mamifere care la fiecare ciclu de reproducere dau nastere unui sau mai
multor pui foarte precoce. 'ceste specii au tendinta de a trai in medii stabile unde concurenta pentru
resurse este un factor c#eie pentru supravietuire si pentru inmultire. Strateia acestor specii este de a
investi enerie si resurse in doar cativa pui, foarte bine dezvoltati, care vor creste si vor deveni
competitori foarte buni. Specii din aceasta cateorie sa asesc in ordinele cetaceelor, primatelor si a
paricopitatelor.

Se pot observa mai multe strateii de reproducere in randul mamiferelor, iar exemplele prezentate mai
sus sunt extremele variatiilor continue in comportamentul de reproducere. &actorii de mediu contribuie
la tiparul de reproducere la fiecare populatie sau specie. (iferentele dintre acesti factori au dus la
diversitatea trasaturilor mamiferelor.

O componenta fundamentala din evolutia mamiferelor si al comportamentul acestora este rija
crescuta ce femelele trebuie sa o acorde puilor lor. Investitiile incep inca dinainte ca ovulul sa fie
fertilizat. !oate femelele mamifere trec printr%o forma de estru in care ovulele se dezvolta si sunt
preatite pentru fertilizare. :ormonii relementeaza unele aspecte ale fizioloiei femelei 3 inrosarea
peretelui uterului si preatirea femelei pentru o posibila fertilizare si estatie. (e indata ce a avut loc
fertilizarea femela incepe sa%si #raneasca embrionul prin una dintre cele trei metode mentionate mai
sus 3 depunerea oului, alaptarea in interiorul marsupiului sau prin placenta in cazul estatiilor de luna
durata. 8estatia la mamiferele placentare reprezinta o c#eltuiala metabolica foarte mare. C#eltuiala
din timpul estatiei depinde de prolificitate si de radul de dezvoltare a embrionului pana sa fie fatat.

(e indata ce puii sunt fatati /sau eclozati in cazul monotremelor0 femelele ii #ranesc cu lapte, o
substanta boata in rasimi si in proteine. (eoarece femelele trebuie sa produca aceasta substanta
boata, lactatia este un proces care consuma cu mult mai multa enerie decat estatia. (e indata ce
puii de mamifere sunt fatati acestia trebuie sa%si mentina sinuri temperatura corpului nemaifiind
posibil sa depinda de mama pentru relarea temperaturii corpului cum a fost cazul in timpul estatiei.
&emelele trebuie sa furnizeze puilor suficient lapte cat acestia sa%si mentina temperatura corpului cat
si creasca si sa se dezvolte. -e lana ca femelele trebuie sa%si #raneasca puii, acestea trebuie sa%i si
protejeze de pradatori. 9a unele specii puii raman impreuna cu mamele lor c#iar si dupa ce s%a
inc#eiat lactatia pentru dezvoltare comportamentala si invatat.
In functie de specie si de conditiile de mediu masculii pot avea sau nu rija de pui la un anumit nivel.
8rija masculilor se rezuma de multe ori la protejarea teritoriului, a resurselor sau a puilor. Cateodata
masculii furnizeaza #rana femelei si puilor.

(e multe ori puii mamiferelor se nasc intr%un stadiu de dezvoltare scazuta si au nevoie de multe
inrijiri din partea mamei. Cele mai multe mamifere se folosesc de cuiburi sau vizuine pentru a avea
rija de pui, in sc#imb altele dau nastere unor pui bine dezvoltati si sunt capabile sa se deplaseze
impreuna cu puii la scurt timp dupa nastere. Cele mai reprezentative mamifere din aceasta cateorie
sunt paricopitatele. -uii cetaceelor trebuie de asemenea sa inoate la scurt timp dupa nastere.

Durata de viata

9a fel cum mamiferele au o marime foarte variata asa variaza si durata de viata a acestora. In eneral
mamiferele mai mici au o durata de viata mai mica decat cele mai mari. 9iliecii sunt o exceptie de la
aceasta reula. 'cestia sunt de mici dimensiuni,
dar traiesc in conditii naturale timp de mai multe
decenii, considerabil mai mult decat alte mamifere
de marimi similare. (urata de viata a memiferelor
se intinde intre aproximativ un an sau c#iar mai
putin si ;0 de ani sau c#iar mai mult. $alenele de
8roenlanda /$alaena m<sticetus0 traiesc peste 200
de ani.

Comportament

Comportamentul mamiferelor difera substantial de
la o specie la alta. (eoarece isi mentin sinure
temperatura corpului, mamiferele au nevoie de un
aport eneretic mai mare decat animalele cu sane
rece de aceeasi marime, iar activitatile in care se
antreneaza mamiferele explica cererea mare de
enerie a acestora. (e exemplu, termorelarea
joaca un rol foarte important in dictarea comportamentului mamiferelor. ,amiferele care traiesc intr%un
climat rece trebuie sa isi pastreze caldura in timp ce mamiferele care traiest in climate calde si uscate
trebuie sa se racoreasca si sa conserve apa. -rin comportament mamiferele isi mentin si ec#ilibrul
fizioloic.

+xista specii de mamifere care manifesta aproape toate tipurile de stil de viata dintre care pot fi
mentionate subteran, terestru, acvatic si arboricol. Si stilurile de locomotie sunt foarte diverse in radul
mamiferelor. ,amiferele pot inota, alera, catara, zbura, plana sau sapa alerii subterane, fiecare in
functie de mediul inconjurator.

Si comportamentul social variaza foarte mult de la specie la specie. .nele mamifere traiesc in rupuri
de zeci, sute, mii sau poate c#iar mai multi indivizi. 'lte mamifere sunt in eneral solitare cu exceptia
perioadei in care se imperec#eaza sau isi cresc puii.

!iparul de activitate printre mamifere acopera intreaa plaja de posibilitati. ,amiferele pot fi diurne,
nocturne sau crepusculare.

Comunicarea si perceptia

In eneral cele mai importante simturi pentru mamifere sunt mirosul, auzul, perceptia tactila si
vederea. ,irosul joaca un rol c#eie in multe aspecte ale ecoloiei mamiferelor, in special pentru
procurarea #ranei, imperec#ere si comunicarea sociala. ,ulte dintre mamifere folosesc feromoni sau
alte semne olfactive pentru a comunica informatii despre stadiul de reproducere in care se afla,
teritoriu, indentitate individuala sau a rupului. -roducerea de mirosuri este o metoda de comunicare
intalnita des la mamifere. 'lte mamifere duc producerea mirosului la extrem si%l folosesc pentru a tine
la distanta pradatorii, de exemplu sconcsul.
In mod normal auzul la mamifere este foarte bine dezvoltat. 9a unele specii auzul practic este modul
de perceptie principal. +colocatia reprezinta abilitatea de a percepe obiecte in mediul extern ascultand
ecoul sunetului enerat de acel animal. +colocatia este modalitatea principala prin care liliecii se
#ranesc si navi#eaza, lucru valabil si la multe specii de balene si delfini. +colocatia s%a dezvoltat la
un rad mult mai mic la alte specii cum ar fi unele rozatoare.
,ulte mamifere sunt foarte sonore si comunica intre ele folosindu%se de sunet. Scoaterea sunetelor
este si o modalitate de comunicare dintre mama si pui, intre potentiali parteneri si intr%o varietate mare
de interactiuni sociale. Sunetele pot comunica identiatatea individuala sau a rupului, pot alerta de
prezenta unui pradator, pot reprezenta o forma de aresiune in interactiunile de dominare sau in
apararea teritoriului sau pot comunica starea de reproducere. Comunicarea prin sunete este foarte
complexa la unele rupuri, iar cea mai dezvoltata este la oameni.

,amiferele percep de asemenea mediul inconjurator prin informatiile primite de la perii special
adaptati pentru simtul tactil 3 mustatile. .n alt oran de simt important pentru mamifere este pielea. In
multe cazuri anumite zone ale pielii sunt foarte sensibile la stimuli tactili care sunt adauate la functii
specifice cum ar fi #ranirea /deetelor primatelor sau tentaculele nazale la cartita cu nasul stelat %
Cond<lura cristata0. Simtul tactil indeplineste si functii de comunicare ce se asociaza deseori cu
comportamentul social.

=ederea este foarte bine dezvoltata la un numar foarte mare de mamifere, desi este cu mult mai putin
importanta la unele specii care traiesc subteran sau folosesc ecolocatia. ,ulte dintre mamiferele
nocturne au oc#ii mari si bine dezvoltati. =ederea este importanta la procurarea #ranei, naviare,
sincronizarea ritmului bioloic la durata zilei sau la anotimp, la comunicare si aproape la toate
aspectele din ecoloia si comportamentul mamiferelor.

Comportamentul alimentar

Ca rup mamiferele mananca o foarte mare varietate de oranisme. ,ulte mamifere pot fi carnivore,
erbivore sau omnivore. ,amiferele mananca atat animale nevertebrate cat si vertebrate /incluzand
alte mamifere0, plante /incluzand fructe, nectar, frunze, lemn, radacini, seminte etc.0 si ciuperci. &iind
#omeoterme mamiferele au nevoie de mult mai multa mancare decat ectotermele de dimensiuni
similare. &oarte putine dinte mamifere au un impact major asupra populatiilor din speciile cu care
acestea se #ranesc.

Pradatori

-radarea este o cauza semnificativa a mortalitatii multor mamifere. Cu exceptia catorva specii de
mamifere care sunt pradatori de top, mamiferele sunt pradate de multe alte oranisme, incluzand alte
mamifere. 'lte rupuri de paradatori care in mod obisnuit mananca mamifere sunt pasarile si reptilele.
,ulte dintre speciile de mamifere supravietuiesc pradatorilor folosind strateii cum ar fi coloritul blanii,
prin a cauta #rana doar in momentele in care
pradatorii sunt mai putin abundenti sau prin felul in
care aceste socializeaza /formarea de rupuri si
alertand prezenta pericolului0. .nele mamifere
beneficiaza de substante c#imice de aparare /cum
ar fi sconcsii0 sau beneficiaza de o anumita
protectie fizica externa /armura la armadilo sau
tepii ariciului0.
Rolul in ecosistem

2olul ecololoic sau de nisa pe care le joaca cele
aproape 5.000 de specii de mamifere este foarte
diversificat. ,amiferele sunt pradatori si prada,
carnivore, omnivore, erbivore, specii care isi creaza
sau isi modifica #abitatul si structura comunitatilor
acestora. Castorii construiesc baraje pe cursurile
paraielor, populatiile de copitate care pasuneaza si cartitele care sapa alerii sub pamant. In parte, din
cauza ritmului metabolic ridicat mamiferele joaca deseori un rol important care este disproportional
mare fata de numarul de indivizi dintr%o populatie. Cu toate acestea multe mamifere sunt pradatori
c#eie sau au roluri foarte importante in imprastierea semintelor sau in polenizare. 2olurile jucate de
catre mamifere in ecosistem sunt foarte diverse si este dificil ca acestea sa fie eneralizate la nivel de
rup. In ciuda numarului relativ scazut de specii comparand cu alte rupuri de animale, mamiferele au
un impact mai substantial asupra biodiversitatii lobale.

Importanta economica pentru oameni

,amiferele sunt o resursa economica vitala pentru oameni. ,ulte dintre ele, domesticite, furnizeaza
produse cum ar fi carnea si laptele /vacile0 sau lana /oile0. ,ulte dintre mamifere sunt folosite ca
animale care ofera servicii sau ca animale de companie /cainii, pisicile0. ,amiferele sunt importante si
pentru ecoturism. +xista foarte multi oameni care calatoresc sa poata vizita radini zooloice sau in
diverse colturi ale lumii pentru a vedea animale cum are fi elefantii, leii sau balenele. .nele mamifere,
cum ar fi liliecii, ajuta la controlul daunatorilor aricoli. 'lte specii cum ar fi cobaii sunt de importanta
vitala in studiile medicale si stiintifice deoarece oamenii sunt mamifere, iar alte mamifere pot servi ca
modele de studiu in medicina.
Importanta economica negativa pentru oameni

.nele specii e mamifere sunt considerate a avea un impact paubitor pentru oameni. ,ulte dintre
mamiferele care se #ranesc cu fructe, seminte si alte tipuri de veetatie sunt considerate daunatoare
ariculturii. .nele carnivore sunt considerate primejdioase pentru animalele din ospodarie si c#iar
pentru oameni. ,amiferele obisnuite din zonele urbane si suburbane pot deveni o problema atunci
cand provoaca paube la intalatiile electrice sau la retelele de telecomunicatii. +xista mamifere
salbatice sau domestice care coexista foarte bine cu oamenii /sobolanii, soarecii, porcii, cainile,
pisicile etc.0. Ca rezultat a introducerii intentionate sau neintentionate a unor mamifere lana
#abitatele umane acestea au avut un impact neativ deosebit in special asupra speciilor endemice de
pe insulele oceanice.

,ulte dinte mamifere pot transmite boli oamenilor sau animalelor din ospodarie. Ciuma bubonica
este probabil printre cele mai cunoscute exemple. 'ceasta boala este transmisa de catre purecii
purtati de rozatoare. !urbarea este o alta boala care se transmite intre speciile de mamifere si
reprezinta o amenintare rava asupra animalelor din ospodarii sau a oamenilor.

Stadiul de conservare
Supraexploatarea, distruerea sau framentarea #abitatului sau introducerea de specii exotice si alte
modificari antropice ameninta mamiferele din intreaa lume. In cursul ultimelor cinci secole au disparut
cel putin 62 de specii de mamifere. In prezent I.C> considera ca mai mult de *.000 de specii de
mamifere prezinta risc de a disparea. 'cest numar reprezinta aproape un sfert din numarul de specii
de mamifere. +xista mai multi factori care contribuie la vulnerabilitatea mamiferelor in contextul
extinctiei provocate de oameni. Speciile rare au de obicei nevoie de #abitate mari si de cele mai multe
ori pierderea sau framentarea acestuia le pun in pericol. Speciile care sunt considerate ca ameninta
in mod direct viata animalelor din ospodarie sau a oamenilor sunt deseori o tinta pentru starpire.
'cele specii care sunt exploatate de catre om ca resursa /blana sau carne0, dar nu sunt domesticite,
sunt epuizate pana la niveluri critice. Sc#imbarile climatice la nivel lobal afecteaza de asemenea
multe dintre speciile de mamifere. 'realul eorafic la multor mamifere se muta fenomen corelat cu
sc#imbarile locale de temperatura si climat. -e masura ce temperaturile cresc, fenomen pronuntat in
zonele polare, unele mamifere nu se pot adapta suficient de repede la aceste sc#imbari si consecinta
este riscul de a%si pierde mediul cu care acestea au fost obisnuite.