Sunteți pe pagina 1din 9

Numrul omerilor din Romnia a

crescut cu peste 20.000, n numai o


lun. Care sunt cele mai afectate
judee

n luna noiembrie au fost nregistrai
peste 476.000 de omeri, cu mai mult de
20.000 de omeri fa de luna
precedent. Rata omajului din
noiembrie a fost de 5,40%, a
informat Agenia Naional pentru
Ocuparea Forei de Munc (ANOFM).
Rata omajului n noiembrie a fost mai
mare cu 0,23% fa de octombrie i cu
0,35% fa de noiembrie 2011, a precizat ANOFM ntr-un comunicat de pres. Rata
omajului a sczut n noiembrie n judeul Iai cu 0,11% i n Bucureti, cu 0,01%.

Rata omajului din Teleorman, aproape 10%

Cele mai ridicate niveluri ale ratei omajului au fost atinse n judeele Teleorman (9,99%),
Vaslui (9,91%), Dolj (9,56%), Mehedini (9,54%), Galai (8,69%), Buzu (8,14%), Olt (7,82%) i
Covasna (7,75%). Rata omajului n cazul brbailor a crescut de la 5,42% n octombrie la
5,72% n noiembrie, iar rata omajului n cazul femeilor a crescut de la 4,89% la 5,03%.

Din numrul total de omeri, 89.002 au sub 25 de ani, 36.301 au ntre 25 i 30 de ani,
106.974 au ntre 31 i 40 de ani, 122.522 au ntre 41 i 50 de ani, 58.034 au ntre 51 i 55 de
ani, iar 63.488 au depit 55 de ani. ANOFM a precizat c, n noiembrie, au fost 174.945 de
omeri indemnizai i 301.376 neindemnizai. Numrul omerilor indemnizai a crescut n
noiembrie fa de octombrie cu 13.707, iar al celor neindemnizai, cu 6.466.


Rata omajului, n scdere: 6,9% n
trimestrul II din 2012

Somajul din Romania a scazut in al doilea trimestru al
anului la 6,9%, fata de 7,6% in trimestrul anterior. In
proportie de 21,5%, cei pana in 24 de ani nu reusesc
sa-si gaseasca un loc de munca.

Datele Institutului National de Statistica arata ca in
trimestrul II din 2012, rata de ocupare a populatiei in
varsta de munca (15-64 ani) a fost de 60%. Rata de
ocupare a populatiei in varsta de 20-64 ani a fost de 64,3%.

In trimestrul II al anului 2012, populatia activa a Romaniei era de aproximativ 10 milioane de
persoane, din care peste 9 milioane de persoane persoane erau ocupate si 693 mii persoane
erau someri.

Raportul de dependenta economica (numarul persoanelor inactive si in somaj ce revin la
1.000 persoane ocupate) a fost de 1281, mai ridicat pentru persoanele de sex feminin
(1.608), precum si pentru cele din mediul urban (1.289).

Rata de ocupare a populatiei in varsta de munca (15-64 ani) de 60% a crescut atat fata de
cea inregistrata in trimestrul corespunzator din anul precedent (+1,2 puncte procentuale),
cat si fata de cea inregistrata in trimestrul anterior (+2,0 puncte procentuale).

Gradul de ocupare era mai mare pentru barbati (66,7%, fata de 53,3% pentru femei) si
pentru persoanele rezidente in mediul rural (61,5% fata de 58,9% in mediul urban). Rata de
ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 24,4%.

Pe sexe, distanta dintre cele doua rate ale somajului a fost de 1,4 puncte procentuale (7,5%
pentru barbati fata de 6,1% pentru femei), iar pe medii rezidentiale, de 3,1 puncte
procentuale (8,3% pentru mediul urban, fata de 5,2% pentru mediul rural).

Potrivit INS, cei mai afectati sunt tinerii. Rata somajului a atins nivelul cel mai ridicat (21,5%)
in randul celor cu varsta cuprinsa intre 15-24 ani.

Cauzele Somajului in Romania


Somajul este un dezechilibru al pietei muncii la nivelul ei national, un
excedent al ofertei fata de cererea de munca cu niveluri si sensuri de evolutie
diferite pe tari si perioade, ce are in prezent un caracter permanent, dar care
nu exclude definitiv existenta starii de ocupare deplina a fortei de munca.
Exista mai multe cai prin care o persoana poate deveni somer, adica rezerva
de munca asocietatii:

persoana poate deveni somer atunci cand intra in randul fortei de
munca si cautapentru prima data un loc de munca
Devine somer o persoana care se reintoarce la forta de munca dup ace
nu a cautat delucru o perioada maxima prevazuta de legislatia muncii(
timp de 4 saptamani cum prevede legea)
persoana poate fi concediata definitive sau pentru o anumita perioada
de timp atuncicand spera ca cererea din bunurile sau serviciile
respective va reveni la normal
Lucratorii pot pierde definitive slujba prin inchiderea firmei , adica este
vorba de oparasire involuntara(fortata)a slujbei.

Somajul a devenit o problema odata cu dezvoltarea industriala, respectiv
incepand cu cea de adoua jumatate a secolului al XVIII-lea, in perioadele de
recesiune, cand intreprinderile industriale isimicsorau productiile si, ca urmare,
eliberau un numar important de muncitori ce deveneau someri.

La inceput, somajul era considerat un fenomen trecator, conjunctual.
Realitatea din toate tarile ademonstarat ca somajul are un caracter
permanent, astfel incat economistii si-au indreptat atentia asupralui inca din
zorii economiei, ca stiinta. Conceptul de somaj este, dupa cum am constatat,
oarecumambiguu, din moment ce oricine ar dori sa lucreze in schimbul unei
sume generoase de bani.

Economistii tind sa rezolve aceasta dilema coreland dorinta indivizilor de
a munci cu salariulmediu pe respectiva piata a muncii.

O prima delimitare a somajului este aceea in somaj voluntar si somaj
involuntar. Somajul voluntar exista atunci cand muncitorii refuza oportunitatile
de a se angaja in anumite slujbe, la salariile existentepe piata. Somajul
involuntar exista atunci cand in economie sunt insuficiente locuri de munca,
la salariile existente. Procentul somerilor care sunt neangajati voluntar este
cunoscut, potrivit unor definitii,ca fiind rata naturala a somajului.

Separarea somajului in voluntar si involuntar este una din controversele
majore din teoriaeconomica. Economistii keynesieni au afirmat ca cea mai
mare parte a somajului din timpul crizelor economice din anii 30 si 80 s-au
datorat deficitului cererii, fiind, deci, de natura involuntara. Pe de altaparte,
economistii clasici ai teoriei asteptarilor rationale pleaca de la premisa ca piata
muncii ajusteazaimediat cresterile somajului, prin scaderea salariilor. Din
punctul lor de vedere, in anii 30 erau locuri demunca suficiente, dar muncitorii
au refuzat sa le ia. Tot somajul din timpul crizelor economice eravoluntar,
mentinandu-se la rata sa naturala.

Cel mai frecvent sistem de clasificare are la baza impartirea somajului pe
cauze in urmatoarelemari tipuri: somaj frictional, structural, in timp ce dupa
raportul cerere-oferta, se identifica somajulsezonier si ciclic. S-a incercat si o
grupare a acestor tipuri de somaj in functie de caracterul lor voluntar si
involuntar: somajul ciclic este considerat involuntar in timp ce toate celelalte
tipuri sunt consideratesomaj voluntar.




















Metode de Reducere a Somajului


Politicile economice care sa impulsioneze investitiile interne, sa mareasca
productiasi cresterea economica in general au ca implicatii imediate in
utilizarea mai deplina a fortei demunca.Masurile concrete in acest sens sunt:
Cresterea cheltuielilor guvernamentale
Cresterea venitului net al gospodariilor
Actiuni de promovare a vanzarilor cu efecte asupra cresterii cererii pe
piatainterna
Devalorizarea monedei nationale
Politici protectioniste(taxe vamale sporite pentru unele importuri)
omajul determinat de conjunctur economic, cnd cererea se reduce
pe piaaeconomic, se poate printr-o politic fiscal flexibil de a
echilibra pierderile provocate prin reduceavnzrilor.
msur pentru combaterea omajul structural, este stabilirea unor tarife
flexibile desalarizare, prin colaborare mai bun dintre sindicate i
conducerea firmelor, ca tarifele s fie reglaten funcie de gradul ratei de
inflaie.
Metoda prelungirii colarizrii elevilor i pensionarea timpurie a angajailor
s-a doveditpe o perioad mai lung de timp ca o msur costisitoare i
neeficace. O alt msur de reducere aomajului a fost crearea serviciilor mai
scurte de 8 ore cu scopul ca un post s fie ocupat de doiangajai
Msuri politice active pentru reducerea omajului sunt:
la noii angajai este un timp de prob, timp n care primesc o retribuie
mai mic,flexibilitate a timpului de lucru, uurarea desfacerii contractului
de munc i tarife desalarizare flexibile dup conjunctura economic
instruirea i trenarea omerilor n felul n care trebuie s-i caute un loc
demunc
integrarea n acest proces a celor care triesc n ar i au o cetenie
strin
ridicarea nivelului de calificare i pregtire a colilor
n multe situaii, msurile active au ca efect sporirea numarului i a
intensitiibarierelor de pe piaa muncii, accentund omajul.Eliminarea
tuturor barierelor de pe piaa muncii (normele specifice legislaiei muncii),
ar avea drept consecin eliminarea oricarei forme de omaj involuntar,
sporirea competiiei dintresalariai pentru cele mai bune locuri de munc
(salarii i condiii de munc superioare), sporireacompetiiei dintre angajatori
pentru cei mai buni salariai, efectele fiind creterea productivitiimuncii,
reducerea birocraiei, creterea generalizat a veniturilor reale ale populaiei i
va fistimulat dorina oamenilor de a se instrui







Rata Somajului in Ultimi Cinci Ani



























Efectele Somajului Asupra Individului



Somajul afecteaza individul pe un plan complex si de cele mai multe ori
lasa pagube permanente atat la nivel psihic cat si in abilitatile acestuia de a
concura pe piata de munca sau de a excela in activitatile sale.
In primul rand, somajul afecteaza nivelul de trai, datorita lipsei bruste de
fonduri, cauzand astfel incapacitatea de a-si plati datoriile sau de a-si asigura
comfortul strict necesar. Aceast prim efect conduce la al doilea, si anume
degradarea fizica si morala.
Prin asta ne referim la eventualitatea unei intrari in depresii in cazul
prelungirii perioadei in care individul nu are un loc de munca. De asemenea,
intra in discutie si pierderea dexteritatii si a contactului cu noile tehnologii,
care in perioada de somaj sunt neglijate.
In al doilea rand, somajul afecteaza si comportamentul social al
indivdului, acesta putand fi predispus la pierderea increderii in sine, si de
asemenea la schimbarea atitudini fata de piata de munca si societate ca
ansamblu.
Nu in ultimul rand, acesta poate fi expus la riscurile muncii la negru, care
in perioada de somaj poate aparea ca o solutie temporara, dar totusi rapida de
a amortiza cheltuielile in lipsa altor fonduri.