Cercetarile istorico-lingvistice au dovedit ca daco-getii sunt unul si acelasi

popor. Geograful antic Strabo, care a trait la cumpana dintre era veche si era
noastra, ne spune raspicat ca dacii si getii vorbeau aceasi limba, iar
arheologia ii intareste in mod indirect spusele prin dovedirea unitatii depline
a culturii materiale create de dansii. Astfel vom urma exemplul lui Strabo si
vom folosi fara discernamant denumirile de daci, geti, geto-daci si daco-geti
ca insemnand unulsi acelasi lucru.
Cercetarile modern, in special cele ale lui I. I. Russu, au demonstrate ca
limba limba geto-dacilor nu a disparut fara a lasa urme in limbile vorbite azi.
In romana exista cuvinte care nu pot explicate nici prin in!uenta straina,
nici prin mostenirea latina care reprezinta vestigii ale graiului traco-dacic"
baci, balaur, barza, gard, grumaz, mistret, manz, prunc, strugure, strung,
urda, vatra, zgarda.
#na dintre cele mai dezbatute probleme din istoriograa romaneasca,
problema care de fapt indica insusi drumul parcurs de aceasta, este
problema originilor. Situatia ne pare reasca pentru un popor cu o veche,
dar, in acelasi timp, enigmatica atestare, cu o limba care se revendica de la
Roma, dar cu relativ tarzii organizari statale.
Cronicarii moldoveni Grigore #reche si $iron Costin vorbesc despre originile
noastre romane negand existent elementului dac. %e altfel, $iron Costin
redeacteaza prima istoire care arata originile pur romane ale poporului sau
&%e neamul moldovenilor', linie continuata de %imitrie Cantemir, apoi de
Scoala Ardeleana, cel mai de seama reprezentant al ei in acest domeniu ind
(etru $aior. %e altfel, o sumara ancheta asupra marturiilor europene din sec.
)*-)*III referitoare la originea romanilor, releva ideea descendentei
romanilor din coloniile romane aduse de +raian in %acia. +eoriile savantilor
romani ai Scolii Ardelene ,Samuil $icu--lein, (etru $aior, Gheorghe Sincai.
care pledau pentru originea pur romana a romanilor, au fost preluate de
partizanii teroriei imigrationiste ,/r. 0. Sulzer, 0. Chr. *on 1ngel, R. Roessler.,
ce acceptau ad literam marturiile lui 0ulian Apostatul ,Caesares 234. si
1utropius ,5reviarium, *III, 6, 3. dupa care +raian ar nimicit poporul getilor,
respectiv %acia ar ramas lipsita de barbati ca urmare a indelungatelor
razboaie contra lui +raian, apreciate ulterior ca ind doar formule retorice,
necomrmate de inscriptiile care folosesc termeni normali pentru denirea
unei victorii, respectiv unei infrangeri militare 7 vicit, triumphavit, superavit.