Sunteți pe pagina 1din 11

Teme pentru practica

1) Evidenta si decontarea produselor farmaceutice; (salvat pe desktop cu


denumirea 1.)
2) Eliberarea produselor farmaceutice fara reteta; (salvat pe desktop marcat cu
2. Si denumirea).
3) Procesele mecaniate de colectare a produsului ve!etal;
Fondul naional de plante medicinale, aromatice i tinctoriale

Recoltarea plantelor medicinale

Selectnd din listele de mai jos putei afla informaii privind recoltarea diferitelor specii de plante medicinale,
aromatice i tinctoriale.

Cutare specie
Dup denumirea tiinific
Cauta
Dup denumirea popular
Cauta
"ecoltarea P#$T
Recoltarea PMAT reprezinta prima etapa in prelucrarea primara a produsului
vegetal, prin care acesta este pregatit pentru utilizarea in diferite ramuri ale
industriei. Recoltarea in conditii optime este determinanta pentru obtinerea unei
materii prime de calitate si in aceeasi masura pentru un randament de prelucrare
crescut.
Recoltarea PMAT, desi pare o operatie simpla si care poate fi facuta de oricine,
acest proces nu poate fi efectuat fara cunostinte minime de botanica, fiziologie
vegetala si farmacognozie. Colectarea organelor necorespunzatoare, prematura sau
tardiva, uscarea neglijenta sau conservarea neadecvata pot duce la compromiterea
produsului vegetal.
PMAT pot fi obtinute prin recoltarea:
a) florei spontane
b) culturilor
ndiferent de sursa, recoltarea PMAT trebuie sa indeplineasca in general aceleasi
conditii, cu mentiunea ca la speciile recoltate din flora spontana trebuie evitata
recoltarea e!cesiva, in vederea prevenirii disparitiei acestora. ntrucat la speciile de
PMAT cultivate e!ista te"nologii agricole, care includ conditiile si modalitatile de
recoltare si pastrare, cele ce urmeaza se refera la procesul de recoltare din flora
spontana.
%onditii !enerale de recoltare
&. $dministrative
#. Planificarea te"nica: denumirea arealului de recoltare, a speciilor ce urmeaza
a fi recoltate, modalitatile de colectare, capacitatea si conditiile de transport
si stocare, verificarea personalului implicat in proces
$. %btinerea aprobarii pentru recoltare &respectarea legislatiei referitoare la
conservarea biodiversitatii naturale si protectia mediului)
&&. 'e e(ecutie
#. Modalitati de recoltare:
Mecanizata &mai putin frecvent in flora spontana): cu combina, pluguri,
dislocatoare, cositori si tocatoare' este necesar sa e!iste instructiuni clare
referitoare la curatarea masinilor de recoltat, intrucat puritatea speciilor
recoltate este foarte importanta.
Manuala: seceri, coase, cutite, cazmale, piepteni speciali
$. Conditiile de recoltare se refera pe de o parte la caracteristicile meteorologice ale
perioadei in care se colecteaza plantele: vreme calda, fara precipitatii' la unele
specii sunt mentionate momente optime cum ar fi : pe roua &petale de trandafir), si
pe de alta la fenofaza optima &momentul de vegetatie in care planta are cel mai bun
potential productiv si calitativ).
(. Tipuri de organe ce pot fi recoltate:
Muguri &gemmae): se recolteaza primavara, odata cu inceperea circulatiei
sevei, uneori c"iar de la sfarsitul lunii februarie' se recolteaza cand sunt
complet dezvoltati, inainte de desc"idere' e!.: muguri de brad, de plop, nuc,
coacaz, etc
)coarta &corte!): se recolteaza primavara, dupa inceperea circulatiei sevei,
deoarece in aceasta perioada se desprinde mai usor' de obicei scoarta se
recolteaza de pe ramurile si tulpinile plantelor de cel putin ( ani, prin incizii
circulare practicate la distante de $*+(* cm si apoi longitudinale' e!: crusin,
salcie, etc.
,runzele &folium) se recolteaza numai pe timp frumos si uscat. n general
momentul optim se considera a fi perioada de dinainte si pe durata infloririi
plantei' se urmareste recoltarea fruzelor ajunse la maturitate, intregi,
neatacate de boli si daunatori si in vegetatie' e!.: patlagina, potbal, papadie,
menta, etc.
arba &"erba) se recolteaza in special in perioada de inflorire. -e la speciile
anuale se colecteaza toata partea aeriana, iar de la cele perene iarba va fi
taiata deasupra partii lignificate' e!.: sunatoare, sulfina, sovarv, rostopasca,
coada soricelului
,lorile &flores) se recolteaza la un anumit stadiu de imbobocire, determinat in
functie de nivelul de principii active acumulat' e!.: trandafir, salcam,
lavanda, soc, paducel, etc.
)emintele &semen) se recolteaza la maturitatea deplina, moment recunoscut
dupa culoare si forma' e!.: coriandru, castane, maces, dracila, etc.
Radacinile &radi!), rizomi &r"izoma), bulbi &bulbus), si tuberculii & tubera) se
recolteaza toamna la sfarsitul perioadei de vegetatie, cand sunt mai bogate in
principii active sau primavara, inainte de intrarea in vegetatie. .!: tataneasa,
brusture, cicoare, lemn dulce, etc.
/. Condiitile de calitate se refera la:
caracterizarea biomorfologica si botanica a speciilor: aspect, culoare, miros,
gust, descriere botanica macro si microscopica, puritate &corpuri straine si
impuritati minerale).
caracterizarea c"imica a PMAT include determinarea cantitativa a
compusilor c"imici raspunzatori pentru efectul terapeutic: glicozizi, alcaloizi,
carotenoizi, uleiuri volatile, pigementi, etc.
determinarea nivelului de contaminanti &pesticide si metale grele) din plante
n functie de destinatia PMAT, acestea trebuie transportate in conditii optime fie la
procesator &in acest caz materia prima este in general uscata), fie pe piata, caz in
care distributia trebuie facuta imediat, pentru e evita degradarea produsului.
)) Te*nica de preparare a un!uentelor si supoitoarelor; (din carte la cuprins+
marcat cu ).).
,) S&STE#E-E 'E E-&.E"$"E PE"&/'&%0+ P"/1"$#$T0;

)unt cele mai noi realiz0ri 1n acest domeniu de v2rf al te"nicii farmaceutice, ele
fiind
reprezentate p2n0 acum de: 3olul electronic 4i de sistemul Repidose &Auto5orm).
,olosirea sistemelor de eliberare periodic0 4i+a ar0tat superioritatea prin sc0derea
drastic0 a valorilor coproscopiilor prin cre4terile spectaculoase ale sporului 1n
greutate,
elimin2nd eventualele subdoz0ri ce ar putea duce la fenomenul rezisten6ei la
anti"elmintice.

7.(.8.9. 3olul electronic:

ntra Ruminal Pulse Release .lectronic -evice &.R.P.R...-)

.ste un sistem electronic de eliberare a albendazolului.
.ste un dispozitiv cilindric &#$:$,7cm) cu 1nveli4 e!terior nedegradabil din
polipropilen de
magneziu, un microcircuit electronic 4i trei compartimente, fiecare prev0zut cu
c2te un opercul
termolabil &un compus organic), c2te o microrezisten60 &amors0) 4i $
microelectrozi situa6i la
baza celor ( compartimente. ,iecare compartiment con6ine c2te $g de A3;.
<n contact cu mediul ruminal se va 1nc"ide circuitul dintre electrozi 4i gra6ie
microcircuitului electronic &care este un oscilator pe baz0 de cuar6) care se
comport0 ca un
orologiu se vor 1nc0lzi treptat la (#, 9$ 4i 8( de zile cele ( microrezisten6e aplicate
fiecare pe
c2te un compartiment al bolului.
Prin degradarea microrezisten6elor se vor elibera brusc c2te (ml de amestec gazos
&=%$ sau C%$) care vor e!pulza operculul termolabil pun2ndu+se astfel 1n
libertate A3;.
Astfel se va asigura 7+>,7+#*+#7 mg :?gcorp 1n func6ie de greutatea animalului
&#7*,$**,(** sau /** ?g). -orc"ies &cit. Cristina,#88>) arat0 c0 rezultatele
test0rilor au
atestat diminuarea net0 a coproscopiilor, comparativ cu martorii.

7.(.8.>.Repidose &Auto5orm)&%!fendazole Pulsed Release 3olus)&Pitman Moore)

Acest sistem se bazeaz0 pe principiul eroziunii progresive 4i este reprezentat de un
cilindru #8:$,7cm de #(*g) constituit dintr+o tij0 de magneziu parcurs0 pe toat0
lungimea sa
de un inel de o6el 1mp0r6it 1n cinci compartimente circulare din clorur0 de polivinil.
,iecare compartiment con6ine c2te >7*mg %,;.
Principiul de func6ionare se bazeaz0 pe efectul pilei de electroeroziune dintre sucul
ruminal 4i a!a de magneziu, care dup0 ( s0pt0m2ni de contact va desc"ide primul
din cele
cinci opercule, permi62nd astfel accesul substan6ei active 1n rumen.
.roziunea va continua p2n0 1n ma!imum ziua a #$/+a &operculele desc"iz2ndu+se
la un
interval mediu de $(,7 zile).
.ficacitatea acestui tratament a fost net0, produsul determin2nd sc0derea
parazitismului
gastrointestinal &87@ fa60 de %stertagia 4i Cooperia), sporul 1n greutate fiind remarcabil'
2) &nre!istrarea documentelor de intrare;
-ocumentele de 1nso6ire a produselor farmaceutice recep6ionate se 1nregistreaz0 la
intr0ri 1n urm0toarele documente:
#. Registrul intr0rilor de produse farmaceutice. Acest Registru serve4te ca baz0
pentru 1ntocmirea compartimentului Antr0riB al Raportului de gestiune des+pre
circula6ia produselor farmaceutice.
$. Registrul pentru eviden6a cantitativ0 a to!icelor, stupefiantelor 4i a alcoo+lului
etilic &Registrul de eviden60 cantitativ0). <n acest Registru se 1nregistreaz0 datele
cantitative ale intr0rilor medicamentelor supuse, conform regulamentelor 1n
vigoare, eviden6ei cantitative.
(. Registrul de eviden60 a medicamentelor cu un termen redus de valabilitate.
,orma acestui registru nu este reglementat0. <n el se introduc datele cantitative
despre medicamentele cu termen redus de valabilitate 1n scopul aten6ion0rii
permanente a persoanelor gestionare 4i celorlal6i speciali4ti pentru prevenirea
pierderilor posibile.
/. Compartimentul Antr0riB al ARaportului de gestiune a persoanelor gestionareB.
Aceast0 eviden60 este principala form0 de 1nregistrare valoric0 a intr0rilor de
produse farmaceutice. <n calitate de documente justificative pentru efectuarea
1nregistr0rilor 1n acest compartiment servesc facturile ce 1nso6esc produsele far+
maceutice de la depozit sau al6i furnizori. Trebuie de men6ionat c0 valoarea intr0+
rilor se 1nregistreaz0 deplin &total), c"iar dac0 pe parcursul recep6iei au fost depis+
tate divergen6e sau unele produse au fost alterate 4i n+au fost recep6ionate, fapt
confirmat prin documentele corespunz0toare. Acestea din urm0 se vor 1nregistra 1n
compartimentele corespunz0toare a Raportului de gestiune.
<n procesul circula6iei produselor farmaceutice pot avea loc 4i alte opera6ii
economico+financiare, ce servesc ca surse de intr0ri sau rezultatul c0rora duce la
majorarea stocurilor de produse farmaceutice. Aceste opera6ii, precum 4i rezultate+
le valorice ale lor se trec 1n compartimentul Antr0riB al Raportului de gestiune.
3) %antarirea si completarea recipientelor cu substanta farmaceutica;
Prin m0surare se 1n6elege determinarea unei m0rimi 1n raport cu alta de aceea4i natur0,
luat0 1n mod conven6ional ca unitate.

Prepararea corect0 a formelor medicamentoase impune cunoa4terea acestor
opera6iuni
&alegerea balan6ei ca sigla meseriei de farmacist nefiind 1nt2mpl0toare). <n
farmaceutic0,
determin0rile de greut06i, poart0 numele de m0surare gravimetric0 sau c2nt0rire,
iar
determin0rile de volum, m0surare volumetric0.
.!prim0rile m0sur0torilor gravimetrice &g) se face 1n grame, iar a celor
volumetrice &v) 1n
mililitri sau pic0turi &c2nd cantitatea este sub # ml).
<n prescriere se recomand0, 1n general e!primarea tuturor componen6ilor 1n acela4i
mod
de determinare &g:g sau v:v) 4i numai c2nd acest lucru nu este posibil, s0 se
e!prime 1n ambii
factori &g:v sau v:g). <n amestecul a mai multor substan6e se obi4nuie4te ca unele
componente
s0 fie e!primate procentual.
Trebuie 6inut cont c0 procentul include substan6a 4i nu 1nseamn0 adaosul acesteia.
.!emplu:
#. solu6ia de rivanol #@ &#:#**) nu 1nseamn0 # parte rivanol 4i #** p0r6i ap0, ci #
parte rivanol 4i 88 p0r6i ap0.
$. un unguent #:C cu biiodur0 de mercur este format dintr+o parte substan60 activ0
4i > p0r6i de e!cipient.
Dnit06ile de m0sur0 utilizate 1n farmacie sunt cele ale sistemului CentimetruE
FramE
)ecund0 &C.F.).), cu multiplii 4i submultiplii acestora. Acest sistem este adoptat 1n
majoritatea 60rilor lumii 1n diferite domenii ale activit06ii, precum 4i 1n practica
farmaceutic0.
.!cep6ie de la sistemul C.F.). fac 60rile anglo+sa!one unde sistemul utilizat poart0
denumirea
de troG sau apot"ecaries &apot".) 4i avoirdupois &a.v.d.p.) 1n func6ie de 6ar0.
Condi6ii obligatorii pentru balan6e
Pentru ca balan6a s0 dea c2nt0riri corecte#
la c2nt0riri se impun urm0toarele condi6ii:
#. s0 fie stabil0, adic0 s0 revin0 e!act la pozi6ia ini6ial0, dup0 ce s+a ridicat
greutatea
ad0ugat0 pe unul din platane'
$. s0 fie e!act0 &just0, dreapt0), adic0 s0 r0m2n0 1n ec"ilibru perfect, at2t c2nd sunt
platanele goale, c2nd se adaug0 dou0 greut06i egale pe fiecare platan, precum 4i
atunci c2nd
cele dou0 greut06i egale sunt sc"imbate 1ntre ele.
(. s0 fie fidel0, adic0 sc"imb2nd pozi6ia corpului de c2nt0rit 1n diferite punc+te ale
platanului, greutatea s0 corespund0 1ntotdeauna la aceea4i greutate de ec"ilibrare'
/. s0 fie sensibil0, adic0 s0 se 1ncline c"iar 4i la ad0ugarea unei greut06i foarte mici
&1n
limitele de sensibilitate ale balan6ei) indiferent de gradul de 1nc0rcare al platanului,
1nc0rcarea
nedep04ind limitele admise de 1nc0rcare.
Controlul balan6elor este obligatoriu 4i se efectueaz0 periodic &semestrial sau
anual) de
c0tre organele -irec6iei Fenerale de Metrologie &-.F.M.), conform
reglement0rilor legale,
precum 4i de c0tre farmacist, care are obliga6ia permanent0 de a verifica precizia
instrumentelor de m0surare cu care lucreaz0.
Reguli pentru verificarea unei balan6e 1n farmacie:
H balan6ele pot suporta 1nc0 o dat0 4i jum0tate sarcina ma!im0 la care sunt
prev0zute
constructiv. Cu toate acestea nu se recomand0 dep04irea limitei superioare de
1nc0rcare
deoarece pot apare erori de c2nt0rire. Dzul defectuos poate duce la uzura
prematur0 a
cu6itelor p2rg"iei.
H o balan60 bun0 trebuie s0 aib0 coloana vertical0 &bra6ele 4i platanele oscil2nd
liber f0r0
frec0ri, acul indicator balans2nd 1n mod egal 1n dreapta 4i st2nga punctului I*I).
H pentru a verifica e!actitatea balan6elor se va stabili ec"ilibrul balan6ei
ne1nc0rcate, apoi
al balan6ei 1nc0rcate cu c2te #*, #** sau #***g &unde e cazul) 1n fiecare platan. )e
vor
observa cu aten6ie oscila6iile balan6ei 4i pozi6ionarea acului indicator fa60 de
grada6iile scalei.
Pozi6iile de ec"ilibru succesive pt. aceea4i 1nc0rc0tur0 pot avea 1ntre ele o abatere
de cel mult
#:/ dintr+o grada6ie a scalei de *,7 mm.

4) 5erificarea termenului de valabilitate la formele farmaceutice; (salvat pe
'esktop ca 4.).
6) Prepararea plantelor medicinale;
Pentru utilizarea plantelor medicinale ca atare sau sub forma de ceaiuri medicinale,
tincture, e!tracte, ele trebuie sa siba o puritate cat mai ridicata.
nainte de a fi preparate sub forma de infuzii, decocturi, e!tracte sau alte forme
farmaceutice destinate in special uzului intern, plantele trebuie spalate in apa rece,
la fel ca fructele sau zarzavaturile.
#aceratul este cea mai simpla solutie e!tractiva apoasa obtinuta din plante la
temperatura camerei. Acest procedeu este indicat pentru speciile care contin
principia active care se e!trag la rece, ca e!emplu =alba mare, inul, viscul.
Material prima vegetala fragmentata sau intreaga se mentine in contact cu
cantitatea de apa potabila prescrisa un timp de #+#$ ore, agitand din cand in cand.
)e filtreaza pri tifon si se administreaza in aceiasi zi.
&nfuia se recomanda, de obicei, a fi preparata din flori sau din partile de planta cu
tesaturi friabile. Material prima fragmentata se umecteaza &se pune in apa la
inmuiat) cu ( parti de apa, lasandu+se in repaus 7 minute. -upa aceasta plantele cu
apa de aduc la fierbere acoperite cu un capac. Jasul se tine 7 minute in baia
fierbinte iar apoi se lasa in repaos #*+#7 minute. )e filtreaza.
'ecoctul este tot o solutie e!trctiva apoasa obtinuta la cald din materie prima
vegetala fragmentata, umectata &se pune in apa la inmuiat) la fel ca si la infuzie,
dar mentinuta la fierbere cu cantitete de apa precisa, timp de (* minute la foc
domol sau pe o baie de apa in clocot. )olutia astfel obtinuta se filtreaza fierbinte,
apoi peste plante se mai adauga o cantitate de apa fierbinte pentru a complete
pierderile prin evaporare. Acest procedeu se foloseste in special in cazul plantelor
cu consistenta dura: radacini, scoarte, unele fructe si seminte.
Toate aceste solutii apoase maceratul, infuzia si decoctul se prepara pentru
ma!imum # zi si se administreaza indulcit cu miere sau za"ar sau neindulcite.
Tintura este o solutie "idroalcoolica obtinuta la temperature camerei. n medicina
casnica, aceasta forma se obtine de obicei, prin macerarea plantei in alcol etilic
diluat la /*+>* grade, timp decirca > zile dupa care se filtreaza. )e administreaza
sub forma de picaturi diluat in putina apa.
)iropul care face parte din categoria solutiilor e!tractive apoase, se obtine din
macerate, infuzii, decocturi sau sucuri de plante la care se adauga cel putin 9*@
za"ar, care asigura o buna conservare in timp. n siropuri se pot adauga tinturi sau
alte substante medicamentoase care le maresc eficienta.
Jinul medicinal este o forma farmaceutica obtinuta din matreii prime vegetale
fragmentate, macerate in vin. )unt destinate uzului intern, in special pentru
stimularea poftei de mancare, in care scop se administreaza cu K ore inainte de
masa. Mu se recomanda celor cu gastrite "iperacide, "ipertensivilor si celor cu
afectiuni "epatice. =u se administreaza copiilor.
17) &ndeplinirea metodelor de control farmaceutic;
Sistemul de mana!ement al calit8 ii &)MC) este definit ca fiind un sistem de
management prin care se orienteaz0 i se controleaz0 o organiza ie 1n ceea ce
prive te calitatea.
L#M
<n acela i standard &)R .= )% 8***:$**9) este dat0 o
defini ie mai e!tins0: )istemul de management al calit0 ii este acea parte a
sistemului de management al organiza iei , orientat0 c0tre ob inerea rezultatelor, 1n
raport cu obiectivele calit0 ii, pentru satisfacerea necesit0 ilor, a tept0rilor i
cerin elor p0r ilor interesate, dup0 caz. % defini ie mai dezvoltat0 este enun at0
1n Enciclopedia calit ii (2005)
L$M
: IDn sistem de management al calit0 ii &)MC)
este ansamblul proceselor manageriale 1ntre care sunt interferen e, al documentelor
asociate acestora i al elementelor de natur0 structural0 ale organiza iei, ansamblu
al c0rui scop este orientarea i controlul organiza iei 1n ceea ce prive te
calitatea.I Societatea American pentru Calitate &American Society for Quality)
prezint0 urm0toarea defini ie :IDn sistem formalizat care documenteaz0 structura,
responsabilit0 ile i procedurile necesare pentru a realiza managementul calit0 ii 1n
mod eficace.I
L(M
L(M % defini ie alternativ0 care eviden iaz0 necesitatea 1ndeplinirii
condi iilor de calitate prescrise de standarde interna ionale &)%) a fost propus0 1n
lucrarea
L/M
: )istemul de management al calit0 ii poate fi definit ca un ansamblu de
ac iuni i m0suri planificate referitoare la calitate , care garanteaz0 c0 produsul
realizat 1ndepline te condi iile de calitate prescrise de o documenta ie elaborat0 1n
conformitate cu standardele europene &.=) sau interna ionale &)%).
-ic ionarul Business Dictionary.com include urm0toarea defini ie:
L7M
IPolitici
colective, planuri, practici i infrastructura de suport prin care o organiza ie
urm0re te s0 reduc0 i eventual s0 elimine non+conformitatea cu specifica iile, cu
standardele i cu a tept0rile clien ilor 1n modul cel mai eficace ca i costuri i mai
eficient.I -ezvoltarea i implementarea sistemului de management al calit0 ii
include stabilirea politicii referitoare la calitate i a oiecti!elor calit ii ,
a planificrii calit ii , a controlului calit ii , aasi"urrii calit ii i a #munt irii
calit ii . Conceptele+c"eie ale )MC sunt abordarea activit0 ilor ca procese i
inerea sub control a organiza iei 1n domeniul calit0 ii. Dn S$C a%at pe
procese1nseamn0 o abordare a activit0 ilor ca procese pentru a manageriza i ine
sub control modul 1n care este implementat0 politica calit0 ii i cum sunt atinse
obiectivele calit0 ii. Abordarea managementului calit0 ii ca proces implic0 :
elemente de intrare, analize, emiterea de directive i decizii referitoare la calitate.
Procesele sunt compuse din una sau mai multe activit0 i corelate, care trebuie
conduse pentru a ob ine elemente de ie ire &output+uri) predeterminate. e irea
dintr+un proces poate constitui intrarea pentru urm0torul proces, aceste procese
interac ioneaz0 i sunt corelate prin astfel de rela ii intr0ri+ie iri. Aceste
interac iuni ale proceselor creeaz0 un )MC unic ,bazat pe procese.

S-ar putea să vă placă și