Sunteți pe pagina 1din 6

BENEFICIILE CRESTERII PREPELITELOR

Cresterea prepelitelor japoneze pentru oua si carne este o afacere cu un potential de exceptie,
lucru datorat faptului ca oul de prepelita este un edicaent extraordinar, care poate !indeca o
ultitudine de afectiuni" O cura cu oua de prepelita rezol!a pro#lee $ra!e de sanatate, cu ar
fi% afectiuni ale iniii, ale stoacului sau ale sisteului circulator, si asta fara nici un altfel de
edicaente" In antic&itate, c&inezii tratau in od curent astul #ronsic cu oua de prepelita, iar
!ec&ii e$ipteni tratau inca de acu '((( de ani ipotenta si sterilitatea"
)octor *ean Claude Truffier, edic $eneralist francez, face studii aprofundate asupra
calitatilor terpeutice ale oului de prepelita, o#tinand rezultate rearca#ile in tratarea astului
#ronsic, rinitei, conjuncti!itei, tusei spastice, urticariei, etc"
)upa aceste rearca#ile succese, nuerosi edici, !or accepta acest trataent, extinzand
utilizarea lui in tratarea altor afectiuni, cu ar fi%
ulcer $astric si duodenal+
dia#et za&arat+
&ipertensiune arterial+
#oli ale ficatului si rinic&ilor+
ipotenta sexual"
Oul de prepelita este un ,-edicaent,- fara nici o contraindicatie si are arele a!antaj ca
ec&ili#reaza intre$ul or$anis, fiind o sursa naturala si foarte ieftina de !itaine esentiale" Care
este isterul. Niic ai siplu, daca porni de la factorii ce deterina aceste i#olna!iri%
stres cotidian, alientatie dezec&ili#rata, #o$ata in aditi!i si in$rediente sintetice /aelioratori,
conser!anti, sta#ilizatori0 precu si in produse de ori$ine aniala cu un continut ridicat de
$rasii si colesterol, etc"
Oul de prepelita este produsul de ori$ine aniala cu cel ai ec&ili#rat continut proteic,
!itaino 1 ineral si enziatic capa#il sa re$leze toate aceste carente, readucand in paraetrii
norali orice or$anis uan"
Coparati! cu oul de $aina, oul de prepelita are un continut de colesterol de nuai 2,'3 fata
de '3+ $rasii de circa 4 ori ai putine+ ca aport proteic $al#enusul contine 543 fata de 263 1
273 la oul de $aina" La continutul de inerale si !itaine, coparatiile nu1si au rostul% de 6 ori
ai ulta !itaina B2+ de 8 ori ai ult fosfor+ de 8 ori ai ult fier+ de 28 ori ai ulta
!itaina B5, precu si alte su#stante antialer$ice, ce fac ca oul de prepelita sa diinueze
cantitatea unor anticorpi responsa#ili de aparitia reactiilor aler$ice"
Toate acestea si ulte altele fac din oul de prepelita sin$urul ,-edicaent,- care are
nuai ,-indicatii,-, la ru#rica ,-contraindicatii,- troneaza un are ,-9ERO,-:

Carnea de prepelita este una dintre cele ai fine si apreciate in $astronoie, continutul scazut
in $rasii si colesterol caracteristic facand din aceasta o alternati!a dietetica si curati!a pentru
cei suferinzi /o#ezitate, colesterol arit, dia#et, re$i alientar de curatare0"
In inc&eiere un lucru deose#it de iportant% daca sunt reflectate toate instructiunile pri!ind
i$iena si se asi$ura conditiile de ediu optie, prepelita japoneza este sin$ura pasare de
productie care nu necesita !accinari pe toata durata !ietii, starea de sanatate fiind deterinata
prin exaene de la#orator asupra lotului de productie si a oualelor"
;ceasta constituie un ar$uent in plus pentru ca produsele prezentate sa fie consuate cu
toata increderea"
I#unatatesc functionarea cordului+
;u un efect poziti! in tratarea #olilor de rinic&i si ficat+
I#unatatesc di$estia, re$leaza aciditatea $astric+
Iprospateaza si i#unatatesc eoria+
;u un rol deose#it de iportant in cresterea si dez!oltarea copiilor+
Re!italizeaza or$anisul indiferent de !arsta"
INFOR<;TII =ENER;LE
Prepelitele fac parte din failia P&asianoideea din ordinul =alifore din clasa ;!es, la
fel ca si $ainile, poru#eii si potarnic&ile" Specii si su#specii ale $enului Couturnix sunt
ori$inare din toate continentele, ai putin din ;erica" >nele dintre ele Coturnix coturnix
sau prepelitele coune sunt pasari i$ratoare din ;sia, ;frica si Europa"Cate!a su#specii
sunt recunoscute, dar dintre ele, Coturnix coturnix coturnix /prepelita europeana0 este cea
ai cunoscuta dar si Coturnix japonica /prepelita japoneza0" O anuita su#specie care a
i$rat intre ;sia si Europa a fost doesticita pentru pria data in C&ina, fiind crescute ca
pasari de copanie cantatoare" Prepelitele doesticite au fost aduse dinspre C&ina spre
*aponia de1a lun$ul podului ?orean /confor lui @oAes, 2B6'0" Oricu, prepelitele au fost
doesticite in ;sia si nu in Orientul <ijlociu asa cu se spune" )esi prepelitele europene
i$rau inspre sud fiind prinse usor dupa calatoria extenuanta, scriereile #i#lice si e$iptene
nu contin date cu pri!ire la cresterea lor in capti!itate"

Priele consenari cu pri!ire la cresterea in capti!itate a prepelitelor in *aponia dateaza
din secolul al doisprezecelea unde aceste pasari erau tinute ca pasari de casa pentru cantecul
lor" Se spune ca un iparat japonez s1a !indecat de tu#erculoza dupa ce a consuat carne de
prepelita ceea ce a condus la cresterea prepelitelor in *aponia pentru carne si oua in a doua
parte a secolului al nouasprezecelea iar in jurul anului 2B2( prepelitele erau crescute pe
scara lar$a in a aceasta tara" Intre 2B2( si 2B'2, populatia de prepelite a crescut !erti$inos in
*aponia, ai ales in zona ToCDo, <is&ia, Na$oDa, =ifu si in zona ToDo&as&i" ;ceasta
perioada a insenat si expansiunea iperialisului japonez iar doesticirea prepelitelor s1a
raspandit in C&ina, ?orea, TaiAan si @on$ ?on$ si ai tarziu in ;sia de Sud"

Su#specia doesticita, Coturnix coturnix japonica, este nuita ,-japoneza,-, dar este
cunoscuta si su# alte nue% prepelita couna, prepelita1faron, prepelita $ri japoneza,
prepelita i$ratoare japoneza" )enuirea corecta pentru Coturnix coturnix japonica
este ,-prepelilta japoneza,- sau ,-coturnix,-, dar nu ,-prepelita coturnix,-, pentru ca in li#a
latina, coturnix inseana prepelita"

@R;NIRE; PREPELITELOR

Nutritia este unul din cei ai iportanti factori pentru entinerea prepelitelor la un ni!el
noral de crestere si de productie de oua" ;!and in !edere ca procesul de &ranire al
prepelitelor presupune aproxiati! 6(17(3 din in!estitia curenta a unei fere, este necesar
de a!ut in !edere o proportie corecta a su#stantelor &ranitoare" Sunt cate!a etode prin care
se poate face o &ranire corecta a prepelitelor% un fel de terci uscat, pastile sau su# fora de
furaj" In zonele calde se prefera terciul uscat" In Roania se practica &ranirea cu furaje
uscate, in diferite co#inatii"

>n proces de &ranire o#isnuit, folosit de crescatorii aatori poate consta dintr1o dieta
apropiata de cea a $ainilor, suplientata cu proteine precu praf de peste, soia sau lapte
praf" Pentru o crescatorie profesionista in care este necesar un proces de crestere ai rapid
se !a apela la diete cu un inalt $rad de proteine" Indeose#i prepelitele japoneze care se
aturizeaza la 816 saptaani raspund foarte #ine la diete cu un $rad inalt de proteine"
;ceasta etoda de &ranire intensi!a duce la o de!ansare a perioadei in care prepelitele !or
incepe sa oua"

Pentru prepelitele aproape ajunse la aturitate, dieta necesara se pastreaza, in afara
calciului si a fosforului" Se recoanda o dieta care sa contina cel putin 2"583 fosfor si 4"83
procent de calciu desi se poate ajun$e si la un procent de 4"B3 calciu in perioadele
calduroase de !ara, atunci cand prepelitele ananca ai putin dar au oricu ne!oie de
calciu pentru oua" Este foarte iportant ca &rana sa fie proaspata si sa fie pastrata in conditii
de i$iena, uscate si racoroase, departe de aniale doestice sau daunatori" @rana tinuta ai
ult de E saptaani se poate deteriora si isi pierde capacitatile &ranitoare, practic este
considerata stricata"

Furajarea pepelitelor este deose#it de iportanta" >n ou de prepelita cantareste
aproxiati! 2(3 din $reutatea prepelitei adulte, fata de 8163 la $aina, iar o prepelita poate
produce si 5 oua in 5' de ore" In aceasta situatie calitatea furajului utilizat la &ranire este
esentiala, de copozitia lui depinzand asi$urarea sanatatii pasarii si iplicit calitatea oualor
resultate" Este iportant de stiut ca nu toti crescatorii, din pacate, utilizeaza furaje adec!ate
si iplicit nu toate ouale !andute intr1un od sau altul pe piata sunt de cea ai #una
calitate, aspect foarte iportant ai ales cand ouale sunt utilizate crude pentru cura"

; fost deonstrat prin interediul unui experient ca adinistrarea unui preix 23 pe
#aza deicroeleente c&elatate, !itaine si zeoliti duce la realizarea unei productii de oua
cu 7,8'3 ai are decat in cazul cazul adinistrarii unui preix 23 pe #aza de
icroeleente asi$urate din saruri si oxizi, !itaine si suport din faina de poru#" In
priul caz, s1a inre$istrat si un consu specific cu 6,(53 ai ic" =reutatea oualor si
continutul de eleente inerale nu a fost influentat senificati! in cela doua cazuri, c&iar
daca inpriul caz ni!elul de suplientare cu icroeleent a fost cu 8 pana la 2( ori ai
ic fata de cel de1al doile caz"

P;STR;RE; S;N;T;TII POP>L;TIEI

Pre!enirea i#olna!irii prepelitelor japoneze depinde de aplicarea continua si
constiincioasa a principiilor fundaentale si a practicilor de carantina si curatenie"
<ana$eentul #un reduce riscul i#olna!irilor" Pria asura pentru pre!enirea cu succes a
acestor cazuri este dezinfectarea ediului in care !a sta populatia de prepelite" Iediat cu
ajun$ in acest loc, pasarile !or fi izolate de alte pasari de fera si tinute su# o#ser!atie pe o
periada de 5 saptaani" Se !or o#ser!a orice sen de i#olna!ire si cand se o#ser!a o
sc&i#are cat de ica in acest sens, se !or lua asuri iediate de dia$nostic si se !or
adinistra trataente" ; doua re$ula este de a separa atca /pasarile reproducatoare0 de
pasarile in crestere sau ouatoare"

<asurile de asi$urare a curateniei sunt cele ai eficiente etode de pre!enirile a
i#olna!irilor" Ec&ipaente precu custi, j$&e#uri de &rana sau de apa, instruente !o
tre#ui curatate frec!ent" Tre#uie asi$urata protectia spatiului in care stau prepelitele
ipotri!a anialelor, insectelor care pot transite icro#i iar pasarile oarte tre#uie
eliinate iediat" Teortic, prepelitele japoneze, fiind inrudite cu pasarile de curte sunt
predispuse acelorasi #oli precu acestea" Totusi, prepelirele sunt ai rezistente si cu un
ana$eent corect, ortalitata asi!a datorata #olilor nu !a fi o pro#lea"

C>R; C> O>; )E PREPELIT;

Sunt recoandate doua tipuri de cura cu oua de prepelita%
;" C>R; )E 25( )E O>; 1 contra% &ipertensiune arteriala, ulcer, tul#urari di$esti!e,
conjuncti!ite, urticarii, tuse con!ulsi!a, catalizarea procesului de dez!oltare a copiilor, cu tot
ceea ce iplica acest proces"
B" C>R; )E 5'( )E O>; 1 contra% TBC, afectiuni &epatice, renale, dia#et za&arat,
aler$ii, ast #ronsic, aneie, ipotenta, $uta, i$rene, neurastenie, o#ezitate+ dizol!a
depunerile de colesterol si ipiedica forarea altora, pre!ine arterioscleroza, re$enereaza
sisteul ner!os, etc"

Cu se deruleaza un aseenea trataent.
Ouale se adinistreaza diineata, in loc de cafea /la care tre#uie sa renunta in tipul
trataentului, pentru acel oent al zilei0, inainte de icul dejun" Este recoanda#il sa fie
in$&itite crude si cu $al#enusul intre$, fara sare, za&ar sau su#stante aroate" Pentru ca e
ic, se spar$e intr1o lin$ura de supa, lasandu1l sa alunece de la #aza li#ii catre esofa$"
Persoanelor care nu suporta aceasta aniera se recoanda aestecul cu iere de al#ine sau
pulpa de fructe" <icul dejun se !a ser!i dupa aproxiati! doua ore, acesta fiind alcatuit, de
preferinta, din &rana rece" In cazul unor #oli di$esti!e sau al aneiilor se!ere, icul dejun
se poate ser!i la o juatate de ora dupa adinistrarea continutului oualor"
In tipul trataentului, consuul de alcool /#auturi alcoolice0 reduce efectele terapeutice
cu cel putin 8(3"Trataentul se poate relua dupa trei saptaani de pauza 1 la adulti, iar la
copii 1 dupa doua, trei luni"

;2" Cura de 25( de oua in 45 de zile, pentru copiiFadolescenti intre 22 si 28 ani%
In priele patru zile 1 cate trei oua pe zi+
Intre a 81a si a 4(1a zi 1 cate patru oua pe zi+
In a 421a zi 1 trei oua, iar in a 451a zi 1 un ou"

;5" Cura de 25( de oua in 56 de zile, pentru adulti si adolescenti intre 26 si 2E ani%
Se respecta sc&ea de ai jos, doar ca in a 581a si a 561a zi se iau trei,
respecti! doua oua pe zi"

B" Cura de 5'( de oua in 8( de zile, nuai pentru adulti%
In priele doua zile 1 cate trei oua pe zi+
In a treia zi 1 patru oua pe zi+
Incepand cu ziua a patra, pana in a 'E1a zi inclusi! 1 cate cinci oua pe zi+
In a 'B1a zi 1 trei oua pe zi+
In a 8(1a zi 1 doua oua pe zi"

)e aseenea exista si alte sc&ee /$rafice0 de trataent, in functie de !arsta si 1 de ce nu 1
de recoandarile edicului curant" Este foarte iportant sa se consue oua proaspete%

a" Cura de 6( de oua in 4( de zile, pentru copii intre un an si trei ani%
Se pot adinistra cate doua oua zilnic"

#" Cura de 6( de oua in 5( de zile, pentru copii intre ' si 7 ani%
Se adinsitreaza cate trei oua zilnic"

c" Cura de B( de oua in 4( de zile, pentru copii intre E si 2( ani%
Se pot adinistra cate trei oua zilnic"

Exista si o reteta pentru ipiedicarea cal!itiei /c&elirii0 si a re$enerarii firelor de par
sla#ite%
Se iau 2( $al#enusuri de ou de prepelita si se aesteca pana la oo$enizare cu laptisor de
atca /doua fiole0, o lin$urita de iere de al#ine si putina drojdie /un !arf de cutit0" Se lasa
la dospit, intr1o incapere #ine incalzita, tip de 5' de ore" Se spala parul in fiecare seara si,
dupa uscare, se pensuleaza pielea capului pe carari forate cu pieptenele din cinci in cinci
ilietri, daca nu ne perite sa ne tunde de tot" Peste noapte, capul se acopera cu un
prosop curat" )iineata se spala, de preferinta cu ceai de usetel" Solutia raasa poate fi
pastrata la rece, in fri$ider, pana la consuare"

S-ar putea să vă placă și