NEUROINFECII

Sunt infecii ale SNC (sistemul nervos central) care pot implica leptomeningele (piamater i
arahnoida) i care se numesc MENINGITEsau creierul !n sine c"nd se numesc ENCE#$%ITE mai
ales ca i o consecin& a unei infecii virale acute ale creierului (aproape !ntotdeauna coe'ist& i
inflamaie sau infecie meningeal& ( meningita)( Infecia )acterian& difu*& a creierului este
denumit& CE+E,+IT- i poate complica o meningit& )acterian& i un a)ces cere)ral( .ac& e'ist&
o e'tensie c&tre m&duva spin&rii se numesc ENCE#$%/0MIE%ITE(
MENINGITE%E sunt inflamaii acute ale foilor meningene( Etiologia este )acterian& sau viral&(
Infestarea se face pe cale hematogen& pe cale limfatic& sau prin !ns&m"nare direct& prin puncie
lom)ar& traumatisme deschise etc( Meningitele sunt rare i !nt"lnite mai ales la copii persoane !n
v"rst& pacienii cu deficiene imunitare( E'ista mai multe variante clinice ale interes&rii
meningeale( $stfel vor)im despre meningism 0 sindrom meningeal cu %C+ normal (lichid
cefalorahidian) reacie meningeal& 0 sindrom meningeal cu modific&ri discrete ale %C+ si
meningita acut& 0 sindrom meningeal cu %C+ modificat(
Clasificarea meningitelor dup& aspectul %C+1 meningite cu %C+clar tul)ure (piogenic) sau
hemoragic( Meningitele cu lichid clar apar in infectiile T, )rucelo*ic& leptospiro*ic& si viral&(
Meningita tu)erculoas& este cau*at& prin diseminarea hematogen& fie a unei infecii primare sau !n
fa*a terminal& (fti*ia) la copii adolesceni pacieni v"rstnici( .e)utul este insidios cu cefalee
somnolen& o)nu)ilare si inapeten& urmat de un sindrom meningeal( Cri*e convulsive sunt
posi)ile precum si pare*e de nervi oculomotori +/T vii hipereste*ie cutanat&( .iagnosicul tre)uie
s& documente*e contactul cu o persoan& infectat& cu )2 ta)loul clinic tipic (sindrom meningeal
sindrom 3IC interesarea nervilor cranieni)( $nali*a %C+ releva lichid clar care face un v&l fin !n
45 de ore cu documentarea ulterioara a pre*enei ,2 prin coloraii i culturi( Celularitata este
dominata de limfocite *eci p"n& la sute 6 mm7 hiperal)uminorahia (n 8480878gr6litru) nivel
sc&*ut al glicorahiei (su) 78 mg9 c"nd n:;<8 mg69) nivel sc&*ut al clorurilor (= 7 gr(6liter c"nd
n: >? gr6litru)(
Meningita viral& (co'ac@ie EC3/ urlian adenovirusuri entervirusuri mi'ovirusuri) are o evoluie
)enign& (de)ut )rusc evoluie )enign& %C+ clar)
Meningita )acterian& este cu %C+ tul)ure cu mii de limfocite( $gentul patogen poate fi
meningoccoc pneumococ hemophilus influen*ae( Este sever& i este urmat& de sechele importante(
Meningita hemoragic& apare !n infecile cu )acilul antra'ului leucemii( .iagnosticul diferenial se
face cu hemoragia su)arahnoid& accidentele de puncie(
ENCE#$%ITE%E repre*int& inflamaii acute nonsupurative ale encefalului de etiologie viral& prin
aciune direct& sau aciune mediat& imuno0alergic asupra neuronilor i a celulelor gliale( Straturile
meningeale sunt implicate dar su)clinic( .in punct de vedere etiologic encefalitele pot fi primitive
virale cand e'ist& o agresiune (insult&) direct& viral& asupra structurilor nervoase secundare sau
post vacinuri micro)iene sau para*itare (denumite cere)rite) to'ice (infecia cu )(pertussis ) sau
alergice( In functie de locali*are e'ista polioencefalite cand le*iunile sunt pre*ente mai ales !n
su)stana cenuie leucoencefalite cand le*iunile sunt pre*ente !n su)stana al)& si panencefalite
cand le*iunile sunt per*ente at"t !n su)stana cenuie c"t i al)&(
.e)utul i evoluia delimitea*a forme acute su)acute si cronice ( virusurile au uneori calitatea de a
induce infecii cronice persistente replicarea viral& continuand o perioad& mai lung& de timp i
infecia fiind parial controlat& de sistemul imunitar al ga*dei astfel c& !n fiecare moment o mic&
cantitate de celule este distrus& 0 de e'( ru)eola virusul cAtomegalic) forme latente (virusul persist&
!n sistemul nervos !ntr0o form& nedetecta)il& i inactiv& astfel !nc"t sistemul imunitar al ga*dei
este de asemenea inactiv i pacientul !n consecin& asimptomaticB !n condiiile iniierii de e'emplu a
corticoterapiei la aceti )olnavi sau apariiei unei )oli maligne sau alte alter&ri !n sistemul imun al
ga*dei e'ist& o reactivare a infeciei virale) infecii lente sau persistente (cand e'ist& o infecie
acut& viral& iniial& urmat& de o perioad& de laten& sau de o progresiune lent& spre o )oal& a c&rei
caracteristici nu se aseam&n& cu sindromul iniialB o alt& alternativ& este cea a ta)loului clinic al unei
infecii cronice care nu e precedat& de simptome iniiale evidente)( Ca si agenti patogeni sunt
recunoscute virusuri convenionale (virusul ru)eolic virusul herpetic 3IC) si virusuri
neconvenionale Dfiltra)ileE care nu induc reacii inflamatorii i sunt relativ re*istente la
sterili*are ()oala Creut*feldt0 Fa@o))(
Ta)loul clinic varia*a in functie de cele trei sindroame pre*ente( Sindromul infecios general cu
astenie fatiga)ilitate cefalee fe)r&( Sindromul neurologic cu cri*e convulsive deviere oculogir&
nistagmus semne piramidale i e'trapiramidale mioclonii tonus muscular crescut semne
cere)eloase si simptome vegetative( Sindromul psihic cu alter&ri ale contienei de tipul o)nu)ilare
delir halucinaii si com&(
G/%I/ENCE#$%ITE
Encefalita letargic& a lui von Economo este o encefalit& datorat& unui virus neidentificat cu aciune
primar& (efect direct pe neuroni) descris& !n HIH> de c&tre von Economo !n perioada pandemiei
indus& de acesta( Cirusul a produs le*iuni !n regiunea me*o0diencefalic& a creirului (su)stana
neagr& locus ceruleus)( Ta)loul clinic general const& !n sindrom infecios hipersomnie (alter&ri ale
ciclului veghe0somn) tul)ur&ri de oculomotricitate (oftalmoplegie parial& sau total& tul)ur&ri de
convergen& (semnul $rgAll0+o)ertson inversat) sindrom e'trapiramidal i vegetativ cu simptome
hipotalamice (hipersialoree tul)ur&ri de sudoraie i vasomotorii)( $u fost descrise 7 forme clinice1
H( #e)r& somnolen& oftalmoplegie i semne focale ca hemipare*a i afa*ia( 4(Tul)ur&ri de somn
(hipersomnie) mioclonii coree ateto*& hiper@ine*ii( 7( Sindrom par@insonian acut cu stupor i
posturi de tip catatonic( In pandemia din HIH> 589 dintre pacieni s0au vindecat 789 au f&cut
forme cronice i 789 au decedat(%a supravieuitori a ap&rut un sindrom par@insonian tardiv
postencefalitic dup& 4078 de ani care a constat !ntru0un sindrom e'trapiramidal !n cri*e oculogire
(plafonare )rusc& a privirii) cri*e vegetative (se)oree e'cesiv& sialoree) i tul)ur&ri endocrine ca
o)e*itatea(
Encefalita ra)ic& este o encefalit& aproape inevita)il fatal& transmis& prin saliva mamiferelor
infectate !n urma muc&turilor *g"rieturilor sau lingerii pe r&ni deschise sau mucoase( $nimalele
care transmit cel mai frecvent virusul la om sunt c"inii lupii pisicile liliecii i vulpile( Incu)aia
durea*&078058 de *ile dar poate fi i de luni( Cirusul se multiplic& la nivelul pl&gii i migrea*& de0a
lungul a'onului (retrograd) pentru a aJunge !n sistemul nervos central unde virusul se locali*ea*&
mai ales la nivelul cornului lui $monunde se g&sesc inclu*iile citoplasmatice cunoscute ca
inclu*iile ,a)e0Negri)( M&rimea distanei !ntre locul de inoculare i sistemul nervos central
determin& durata perioadei de incu)aie (mai lung& pentru muc&turile la mem)rele inferioare mai
scurt& pentru locali*area la )rae sau fa&)( Ta)loul clinic este marcat de un de)ut insidios
nespecific cu pareste*ii la locul de inoculare mult timp dup& ce plaga s0a vindecat( Starea general&
este alterat& cu fe)r& tul)ur&ri psihice (an'ietate depresie irita)ilitate psiho*e)( E'cita)ilitatea i
spasmele muchilor faringieni i laringieni induse de cureni de aer sau vederea apei (hidrofo)ia)(
Simptome tipice sunt parali*ia ascendent& hipoton& tul)ur&rile cardio0respiratorii aritmiile
cardiace convulsiile spasmele evoluie fatal&( Tratamentul presupune administrarea
imunoglo)ulin&ra)ic& uman& vaccinare antira)ic& vaccinare profilactic& pre0e'punere i
imunoglo)uline c"t mai cur"nd dup& contactul cu saliva unui animal potenial tur)at(
G$N ENCE#$%ITE sunt cau*ate mai ales de ar)ovirusuri ($+thropode ,/rne viruses) transmise
prin muc&tura de "nar sau c&pue care acionea*& ca i ga*de (vectori) intermediari( $fectea*&
mai ales muncitorii forestieri si e'ist& de aceea focare endemice i forme circumscrise geografic
(encefalita si)erian& african& de taiga Japone*& nord0american& centro0european&)( Ta)lou clinic
e dominat de sindromul infecios neurologic si psihic cu modific&ri ale st&rii de contien&(
%EKC/ENCE#$%ITE au o forma acut& si o forma cronic& de asemenea denumit& leucoencefalita
cronic& diseminat& sau sclero*a multipl&( $ceasta din urma este o )oala cronica inflamatorie si
degenerativa SNC la nivel SNC care duce la demielini*ari si pierdere a'onala de cau*a
necunoscuta datorata unui proces imun mediat( Este caracteri*ata de distructia invelisului mielinic
a'onal glio*a grade diferite de pierdere a'onala disfunctie neuronala progresiva (cumul de
deficite neurologice si declin cognitiv)( SM repre*inta cea mai frecventa cau*a de di*a)ilitate
neurologica cronica a adultului tanar( Etiologia e'acta a )olii este necunoscuta fiind cel mai
pro)a)il o asociere de factori de mediu genetici si imunologici( Marca patologica a SM este
pre*enta unor focare multiple (sau placi) de demielini*are la nivelul su)stantei al)e a SNC cu
pierdere a'onala mai ales in le*iunile cronice(DGlacile D de demielini*are au dimensiuni care varia*a
de la cativa mm la H04 cm locatia fiind virtual in orice *ona cere)rala dar e'ista *one de electie
precum aria periventriculara nervii optici trunchi cere)ral maduva spinarii( Glacile au
caracteristici diferite in functie de profilul temporal (patologie si imagistica)( Glacile acute
pre*inta mansoane limfocitare perivasculare si infiltrate e'tinse de macrofage care devin incacate
cu lipide pe masura ce fagocitea*a mielina( Glacile su)acute au elemente de remielini*are( Glacile
cronice tipic sunt acelulare cu demielini*are completa si glio*a fi)rilara( #i*iopatologie e marcata
de demielini*area care cau*ea*a )loc de conducere si este responsa)ila de deficitele acute din primii
ani ai )olii (recaderile)( Inflamatia per se de asemenea contri)uioe la )locul acut de conducere(
+ecuperarea din pusee (recaderi ) denumita si remisiune are pro)a)il mai multe mecanisme printre
care re*olutia edemului si a inflamatiei remielini*are resta)ilirea conducerii nervoase la nivelul
fi)relor cu demielini*are persistenta prin insertia de canale de sodiu la nivelul mem)ranei
internodale precum si readaptare corticala( .eficitele ireversi)le pot fi datorate incapacitatii fi)relor
demielini*ate de a resta)ili conducerea nervoasa sau pierderii a'onale( Gierderea a'onala este
responsa)ila de cumulul progresiv de di*a)ilitate ceea ce caracteri*ea*a fa*ele avansate de )oala( In
urma investigarii imunohistologice pe fragmente de creier de la pacienti cu SM )iopsiate sau
autopsiate au identificat 5 su)tipuri de circumstante posi)ile de patogenie care determina le*iunile
in functie de gradul de inflamatie distructia mielinica pastrarea oligodendrocitelor(
Se descriu urmatoarele su)tipuri patologice1 I 0 demielini*are mediata de celulele T si macrofage
(HL9)( II 0 demielini*are mediata de celulele T si macrofage plus indusa de anticorpi si
complement mediata (?<9) III 0 .istrofia si apopto*a oligodendrocitelor cu dereglarea proteinelor
mielinice( 459)( IC 0 .egenerare primara a oligodendrocitelor cu caracteristici similare cu
afectarea oligodendrocitelor indusa viral ischemic sau to'ic (49)(
#ormele clinice de SM sunt CIS (ClinicallA Isolated SAndrome ) prima manifestare clinica
neurologica a )olii forma recurent remisiva SM ++ (L89 ) ca*uri forma secundar progresiva
SMSG forma primar progresiva (H?9) SMGG( I89 dintre de)uturi este cu simptome de tip
recidiv&0remisiune care se de*volt& tipic !n decurs de c"teva *ile persist& pentru mai multe
s&pt&m"ni apoi se remit spontan !n decurs de c"teva s&pt&m"ni sau luni( Cele mai frecvente
simptome de de)ut sunt legate de le*iuni !n m&duva spin&rii (?89) nervii optici (4?9) sau
trunchiul cere)ral6cere)el (489)(
Semne paraclinice sunt %C+ cu IgG crescute !n )en*i oligoclonale specifice (I89 din ca*uri)
poteniale evocate (vi*uale auditive sen*itive) cu valori crescute (!nt"r*ierea r&spunsului) +MN
0mai ales pe imaginile ponderate !n T4 se evidenia*& demielini*&rile !n su)stana al)&
periventricular& !n punte cere)el i m&duva cervical& (*onele de elecie)( .iagnosticul const& din
evoluia clinic& !n atacuri (pusee) separate !mpreun& cu elemente clinice de documentare astfel SM
cert& 04 pusee cu locali*&ri diferite !n SNC care durea*& peste 45 de ore i care sunt
desp&rite de cel puin o lun& M confirmare paraclinic& B SM pro)a)il& 04 pusee o le*iune evident&
clinic sau H puseu 4 le*iuni +MNM %C+B SM posi)il&0 H le*iune re*ultete paraclinice M60 primul
puseu(
.iagnostic diferenial se face la simptomele medulare cu sclero*ele com)inate compresiunile
medulare la simptomele cere)rale cu tumori de trunchi insuficiena verte)ro0)a*ilar&
malformaiile cere)rale sau vasculite 3IC ,H4 ,orrelia Sifilis $tc antifosfolipidici(
Tratamentul presupune corticoterapie si plasmafere*& !n pusee si !ntre pusee tratament modificator
de )oala (.MT) instituit cat mai precoce dupa principiul escalarii si anume imunomodulare cu
Interferon )eta (Ha H)) Glatiramer acetat anticorpi monoclonali impotriva unor antigene de
suprafata a limfocitelor si monocitelor ($lemtu*uma)) sau impotirva moleculelor de ade*iune
necesare limfocitelor pentru a penetra ,3E ( Natali*uma)) tratamentul
modificator de )oala oral cu fingolimod fumarat laNuinimod( Imunosupresie (Mito'antrona
Cladri)ina anlog purinic cu efect limfocitoto'ic) transplant medular( Tratamentul simptomatic
presupune rela'ante musculare neurotrofice vitamine antalgice anticolinergice( Importante sunt si
recuperare fi*ic& terapie de grup !ngriJire general& psihoterapie reinserie sociala(
Evoluia este varia)il& lent&( Goate fi primar progresiv& cu recidive0remisiuni secundar progresiv&(
E'ist& o acumulare de handicapuri i deficite( E'ist& scale de deficit pentru aprecierea severit&ii
)olii (scala E.SS)( Grognosticul este varia)il(