ELENA ZAMORA

DAN-DRAGO CRCIUN
MASAJ MEDICAL
PROCEDEE, METODIC, INDICAII TERAPEUTICE
EDITURA RISOPRINT
CLUJ-NAPOCA 2007

ISBN
2
Prof. univ. dr. Elena ZAMORA
Universitatea Bae!"Bol#ai $lu%"Na&o'a
(a'ultatea de Edu'a)ie (i*i'+ !i
S&ort
Medi' &ri,ar alneofi*iotera&ie !i re'u&erare ,edi'al+
-e'tor univ. drd. .an ".ra/o! $R$IUN
Universitatea Bae!"Bol#ai $lu%"Na&o'a
(a'ultatea de Edu'a)ie (i*i'+ !i S&ort
Pre!edintele $o,isiei Antido&in/ (R(
Medi' s&e'ialist0 ,aster 1n Medi'in+ s&ortiv+
3
4
CUPRINS
INTRODUCERE..........................................................................................9
CAP. I : CONDIII I REGULI PENTRU PRACTICAREA
CORECT A MASAJULUI ................................................................................... 11



-O$U- SI MOBI-IERU- ....................................................................................
23
AP4I4U.INI-E UNUI BUN MASEUR ..............................................................
25
RE6U-I $E 4REBUIE RESPE$4A4E .E PERSOANA $ARE .ORES4E SA
(IE MASA4A ...................................................................................................... 27
SUBS4AN4E (O-OSI4E PEN4RU E8E$U4AREA


CAP. II : EXERCIII DE MOBILIZARE A DEGETELOR I A
MINILOR PREGTITOARE PENTRU MASAJ............................... 20



E8ER$I4II PEN4RU .E6E4E........................................................................... 32
E8ER$I4II PEN4RU PUMNI ............................................................................. 33
E8ER$I4II PEN4RU AN4EBRA4E SI $OA4E ................................................
33
CAP. III : CONTRAINDICAIILE MASAJULUI .......................... 2
CAP. I! : E"ECTELE "IZIOLOGICE ALE MASAJULUI ............. 39


E(E$4E-E -O$A-E SI 6ENERA-E ................................................................ 39
E(E$4E-E IME.IA4E SI 4AR.I:E ................................................................ 3;
CAP. ! : IN"LUENELE MASAJULUI ASUPRA
ORGANISMULUI .....................................................................................27


IN(-UEN4E-E MASA<U-UI ASUPRA PIE-II ................................................
3=
IN(-UEN4E-E MASA<U-UI ASUPRA 4ESU4U-UI $ON<UN$4I: ...........
5


IN(-UEN4E-E MASA<U-UI ASUPRA APARA4U-UI -O$OMO4OR........ 3>
IN(-UEN4E-E MASA<U-UI ASUPRA $IR$U-A4IEI SAN6E-UI SI A
-IM(EI ....................................................................................................... . 52


IN(-UEN4E-E MASA<U-UI ASUPRA SIS4EMU-UI NER:OS ...................
53
IN(-UEN4E-E MASA<U-UI ASUPRA 4ESU4URI-OR SI OR6ANE-OR
PRO(UN.E ....................................................................................................... . 59
CAP. !I : PROCEDEELE DE MASAJ............................................... #




PRO$E.EE-E PRIN$IPA-E .E MASA< ......................................................... 5=
PRO$E.EE-E SE$UN.ARE .E MASA<......................................................... 9=
MASA<U- SPE$IA-........................................................................................... . 72
IN.I$A4II-E MASA<U-UI ................................................................................
;?
CAP. !II : MASAJUL PAR@IAL I GENERAL $ TE%NIC....... #1
MASA<U- PAR4IA- .......................................................................................... .
;3
o
o
o
MASA<U- 4RUN$AIU-UI .................................................................. ;3
MASA<U- MEMBRE-OR IN(ERIOARE ........................................... ;=
MASA<U- MEMBRE-OR SUPERIOARE........................................... =3
MASA<U- 6ENERA- ......................................................................................... =;
CAP. !III : MASAJUL TESUTURILOR I AL ORGANELOR ... 77
MASA<U- 4ESU4URI-OR................................................................................. ==
MASA<U- PIE-II .................................................................................. =B
MASA<U- 4ESU4U-UI $ON<UN$4I: ............................................. B2
MASA<U- MUS$AI-OR SI 4EN.OANE-OR ...................................
B2
MASA<U- AR4I$U-A4II-OR ............................................................ B9
o
o
o
o







MASA<U- :ASE-OR ........................................................................................ . B7
MASA<U- NER:I-OR........................................................................................ B;
MASA<U- OR6ANE-OR PRO(UN.E .............................................................
B=
MASA<U- $APU-UI.......................................................................................... . BB
MASA<U- 6A4U-UI ......................................................................................... .
>?
MASA<U- 4ORA$E-UI .....................................................................................
6
CAP. IX : MASAJUL TERAPEUTIC............................................. 99
MASA<U- IN A(E$4IUNI-E REUMA4ISMA-E
o
o
o
A(E$4IUNI REUMA4ISMA-E $RONI$E IN(-AMA4ORII .........
2?9
A(E$4IUNI REUMA4ISMA-E $RONI$E .E6ENERA4I:E ....... 2?7
A(E$4IUNI A-E 4EN.ONU-UI ...................................................... 2?>







A(E$4IUNI 4RAUMA4I$E A-E APARA4U-UI -O$OMO4OR ................
2?>
A(E$4IUNI A-E SIS4EMU-UI NER:OS PERI(ERI$ .................................
223
PAREZA SI PARA-IZIA .E NEURON ...........................................................
229
A(E$4IUNI $IR$U-A4ORII ........................................................................... 22;
A(E$4IUNI MUS$U-ARE............................................................................... 22>
MASA<U- IN OBEZI4A4E SI $E-U-I4A ......................................................
233
CAP. X: MASAJUL "EMEII, PRE I POST PARTUM .................. 129



MASA<U- IN 4IMPU- SAR$INII.................................................................... 23>
MASA<U- -AUZEI .......................................................................................... . 25?
MASA<U- (EMEII $ARE A-AP4EAZA......................................................... 253
CAP. XI: MASAJUL COPILULUI ..................................................... 1
CAP. XII: PARTICULARITI MOR"O"UNCIONALE NOR-
MALE I PATOLOGICE ALE STRUCTURILOR CARE POT "I
IN"LUENATE DE MASAJ .................................................................1#
PAR4I$U-ARI4A4I MOR(O(UN$4IONA-E A-E PIE-II ..........................
25=
7
8
INTRODUCERE
Masa%ul ,edi'al fa'e &arte din fi*iotera&ie.
Prin ter,enul de masaj se 1nCele/e o /ru&are siste,ati'+ !i !tiinCifi'+ de ,ani&ul+ri eDe'utate ,anual
asu&ra Cesuturilor 'or&ului u,an0 'u s'o&ul de a influenCa Cesutul nervos !i ,us'ular !i 'ir'ulaCia /eneral+.
$u eD'e&Cia auto,asa%ului0 ,asa%ul ,edi'al este o ,etod+ tera&euti'+ &asiv+.
Masa%ul ,edi'al se &oate fa'e !i &rin &ro'edee ,e'ani'e0 utili*Endu" se diverse a&arate sau a&a.
Pro'edeele ,anuale F ,anevre sau ,ani&ul+ri de ,asa% F 'onst+ din ,i!'+ri variate de alune'are a
,Einilor la su&rafa)a 'or&ului !i de &resiune 1n &rofun*i,e0 de strEn/ere !i stoar'ere a )esuturilor0 de
lovire rit,i'+ &e &+r)ile '+rnoase0 de s'uturare a se/,entelor et'. Pro'edeele ,anuale sunt 'ele ,ai
ve'Gi0 ,ai r+s&Endite !i ,ai efi'a'e for,e de eDe'utare a ,asa%ului0 deoare'e ,Ena o,ului
dis&une de ,ulti&le &osiilit+)i de ada&tare !i de &erfe')ionare a ,i!'+rilor.
Masa%ul ,e'ani' se eDe'ut+ 'u instru,ente sau a&arate ,i!'ate fie 'u ,Ena0 fie 'u a%utorul unor
surse diverse de ener/ie. EDist+ nu,eroase a&arate 'are 1ns+ nu &ot 1nlo'ui ,Ena o,ului. In &ra'ti'+0 se
folose!te nu,ai ,asa%ul virator0 'are este ,ai ine eDe'utat 'u a&arate de'Et 'u ,Ena.
Pro'edeele de ,asa% se eDe'ut+ 'u o anu,it+ teGni'+0 du&+ re/uli ,etodi'e ine stailite0 res&e'tEnd
toate 'ondi)iile de i/ien+ !i ur,End 'u
stri'te)e indi'a)iile sau 'ontraindi'a)iile ,edi'ale.
9
4eGni'a !i ,etoda de ,asa% varia*+ 1n ra&ort 'u for,a !i stru'tura
)esuturilor sau ale or/anelor &e 'are dori, s+ le ,as+, !i 'u s'o&ul &e
'are 1l ur,+ri,.
In ordinea dis&o*i)iei lor anato,i'e0 de la su&rafa)+ s&re
&rofun*i,e0 &+r)ile ,oi ale 'or&ului 'are sunt &relu'rate &rin ,asa%0 suntH
te/u,entele0 straturile sute/u,entare I)esut 'on%un'tiv !i /r+sosJ0
,u!'Gii0 vasele !i nervii0 )esuturile !i or/anele &rofunde.
Masa%ul &oate fi su&erfi'ial sau &rofund0 &ar)ial sau /eneral0
de durat+ ,ai s'urt+ sau ,ai lun/+0 'al,ant sau sti,ulant.
In anu,ite 'a*uri0 atun'i 'End ,asa%ul nu &oate fi eDe'utat de o
&ersoan+ &re/+tit+0 a'esta &oate fi 1nlo'uit0 1n &arte0 'u auto,asa%ul.
Re*ultatele o)inute &rin ,asa% de&ind 1n ,are ,+sur+ de
folosirea unei teGni'i 'ore'te.
Masa%ul F &ar)ial sau /eneral F eDe'utat &e )esuturile de la
su&rafa)a 'or&ului ,ai este 'unos'ut su nu,ele de ,asa% so,ati'.
.u&+ 'e a, tre'ut 1n revist+ teGni'ile !i ,etodele de ,asa%0 a,
&re*entat0 1n 'adrul 'a&itolului de ,asa% tera&euti'0 'ele ,ai fre'vente
afe')iuni 'are enefi'ia*+0 al+turi de alte for,e de trata,ent0 de
efe'tele lo'ale !i /enerale ale ,asa%ului.
Masa%ul tera&euti'0 ,edi'al0 re&re*int+ unul din ,i%loa'ele de
trata,ent fi*iotera&i' 'are0 'o,inat 'u Kinetotera&ia0 &oate 'ontriui la
vinde'area sau a,eliorarea ,ultor afe')iuni.
Aria de a&li'are a ,asa%ului ,edi'al este destul de vast+ !i0 da'+ este
indi'at 1n ti,& util !i a&li'at 'ore't0 'ontriuie0 al+turi de 'elelalte ,+suri
tera&euti'e la s'urtarea ti,&ului de re'u&erare a &a'ientului.
Masa%ul tera&euti' &oate fi indi'at 1n H
10
le*iuni ale &ielii !i ale stru'turilor 'ontinute de a'eastaL
le*iuni ale ,u!'Gilor !i ale tendoanelorL
le*iuni osoase0 arti'ulare sau se'Gele ale a'estoraL
le*iuni ale nervilor &eriferi'iL
afe'tiuni neurolo/i'e 'entraleL
afe'tiuni ale siste,ului 'ir'ulatorL
afe'tiuni or/ani'e et'.
A'eastM 'arte se adresea*M 1n &ri,ul rEnd Kinetotera&eutilor0 'are de
nenu,Mrate ori au &osiilitatea de a 1,ina0 1n enefi'iul &a'ientului0
teGni'ile de trata,ent &rin eDer'itiul fi*i' 'u ,asa%ul. .e ase,enea0 eDistM
nu,eroase ,i%loa'e !i teGni'i s&e'ifi'e Kinetotera&iei0 'are ne'esitM ,asa%ul
'a !i ,ano&erM &re/Mtitoare.
1. CONDIII I REGULI PENTRU PRACTICAREA CORECT A
MASAJULUI
Masa%ul este indi'at !i se a&li'M 'u s'o&ul de a se otine 'ele ,ai
une re*ultate. Pentru a'easta este nevoie deH
N
N
N
N
N
'unoa!terea te,eini'M a teGni'ii ,asa%uluiL
'unoa!terea influentelor ,asa%ului asu&ra or/anis,uluiL
asi/urarea unor 'onditii o&ti,e de lu'ruL
res&e'tarea unor 'onditii de i/ienML
'unoa!terea 'ontraindi'atiilor ,asa%ului.
11
1.1.1 LOCUL I MOBILIERUL
Masa%ul se &ra'ti'M de &referintM 1ntr"o 1n'M&ere s&e'ialM0 nu,itM salM
sau 'ainet de ,asa%L a'esta va fi a,ena%at &e lEn/M 'ainetul ,edi'al0 sala
de du!uri0 1n servi'iile de alneofi*iotera&ie !i de re'u&erare ,edi'alM.
In'M&erea treuie sM 1nde&lineas'M toate 'onditiile de i/ienMH
N
N
sM fie s&atioasM0 lu,inoasM0 'MlduroasM !i ine aerisitML
te,&eratura aerului nu treuie sM 'ooare su 3?O$0 &entru a nu eD&une
la rM'eli &e 'ei ,asati0 dar ni'i nu treuie sM fie &rea ridi'atM &entru a nu
oosi &e ,aseurL
'urMtenia sMlii treuie sM fie &erfe'tM0 sM se &oatM fa'e !i 1ntretine 'u
u!urintML
1n sala de ,asa% nu treuie sM eDiste de'Et ,oilierul si,&lu0 stri't
ne'esar &entru eDe'utarea ,asa%uluiL
eDistenta unei 'Giuvete 'u a&M 'urentM &entru s&Mlatul ,EinilorL
alMturi de sala de ,asa% sM eDiste un vestiar0 o salM de a!te&tare0 o 'a,erM
de odiGnM0 du!uri !i instalatii sanitare.
Moilierul ne'esar &entru eDe'utarea ,asa%ului este 'onstituit dinH
N
N
N
N
an'Gete de ,asa%0 s'aune sau taurete s&e'iale0 o ,MsutM &entru s'ris !i un
dula&.
Ban'Getele !i s'aunele de ,asa% vor fi astfel dis&use 1n'Et 'ei 'are
lu'rea*M sM aiM s&atiu sufi'ient &entru a se &utea ,i!'a !i a se de&lasa 1n
voie 1n %urul a'estora.
Masa%ul se &oate eDe'uta &e o an'GetM si,&lM de le,n0 vo&sitM 1n
al0 ta&isatM 'u o &En*M tare0 i,&er,eailM sau din ,aterial &lasti'0 'are se
a'o&erM 'u un 'ear!af al0 'urat.
Ban'Geta are un 'a&0 'are se &oate ridi'a la nevoie.
12
.i,ensiunile oi!nuite ale an'Getei suntH 3 , lun/i,e0 =? ',
lMti,e !i =?"=7 ', 1nMlti,e.
EDistM an'Gete s&e'iale de ,asa%0 de douM ti&uriH 1nalte sau %oaseL la
'ele 1nalte se lu'rea*M din &o*itia stEnd0 la 'ele %oase din &o*itia !e*End &e
un tauret.
Planul ori*ontal al a'estor an'Gete este al'Mtuit din douM se/,enteH
unul anterior0 ,ai s'urt !i altul &osterior0 ,ai lun/. Se/,entele sunt ,oile
!i se arti'ulea*M 1ntre eleL a'estea se ridi'M !i se 'ooarM0 &er,itEnd 'ul'area
!i a!e*area 1n &o*itii foarte variate. Su 'a&Mtul anterior are un se/,ent
,oil I1nainte !i 1na&oiJ 'are serve!te la s&ri%inul &i'ioarelor.
Pentru s&ri%inul 'a&ului sau al ,e,relor 1n &o*itii favoraile &entru
eDe'utarea ,asa%ului0 se foloses' suluri0 &erne sau sa'i de nisi& de diferite
,Mri,i.
1.1.2 APTITUDINILE UNUI BUN MASEUR
-a a*a &rofesiunii de ,aseur stau a&titudinile fi*i'e !i &siGi'e
naturaleL teGni'a !i ,etodele de ,asa% se 1nvatM !i se desMvEr!es' &rin
&ra'ti'M.
Un un ,aseur treuie sM fie sMnMtos !i re*istent la oosealM0 sM aiM
o 'onstitutie roustM !i o ailitate ,anualM naturalM.
Ori'ine &ra'ti'M ,asa%ul0 dar ,ai ales ,aseurul &rofesionist0 treuie
sM aiM o 1nMlti,e ,edie sau &utin deasu&ra ,ediei0 o ,us'ulaturM ine
de*voltatM0 o unM ,oilitate arti'ularM0 'a&a'itatea de se 1n'orda !i relaDa
'u u!urintM0 de a se ada&ta0 'on'entra !i orienta re&ede 1n ori'e situatie0 de a"
!i do*a efortul0 &entru a re*ista 'Et ,ai ,ult la lu'rul ,onoton !i de lun/M
13
duratM. .eoare'e &oate fi &us 1n situatia de a lu'ra ,ai ,ulte ore0 ,aseurul
treuie sM stea !i sM a'tione*e 'u 'al,0 nefortat0 fMrM /raM !i 'u 'GeltuialM
,ini,M de ener/ieH ,Einile vor fi folosite &e rEnd0 &entru a nu le oosi !i
vor fi inter'alate ,i'i &au*e du&M fie'are re/iune sau se/,ent ,asat0 du&M
fie'are suie't !i orM de lu'ru.
Printr"o unM &re/Mtire fi*i'M /eneralM !i &rintr"un antrena,ent
&rofesional ,etodi'0 ,aseurul va a%un/e sM 'a&ete0 &e lEn/M fortM !i
re*istentM0 su&lete !i 1nde,Enare 1n lu'ru. -u'rEnd 'u ,Ena ,oale !i ,oilM0
rit,i' !i unifor,0 ,aseurul va reu!i sM otinM re*ultate ,ai une &rin
1nde,Enare !i nu &rin fortM.
Pentru a re*ista la oosealM0 ,aseurul treuie sM se asi/ure de una
fun'tionare a or/anelor0 1n s&e'ial a 'elor ale a&aratelor res&irator !i
'ardiovas'ular.
Maseurului i se 'er un au* fin0 o vedere unM0 dar ,ai ales un si,t
&erfe't al &i&Mitului. MEinile ,aseurului treuie sM aiM o ,Mri,e &otrivitM0
sM fie lar/i !i 'Mrnoase0 &ielea de &e &al,e sM fie 'aldM0 ,oale !i us'atM0
de/etele sM fie su&le !i aile. MEna ,aseurului treuie sM fie Pu!oarMQ0 dar
&uterni'M la nevoie.
Pentru &rofesiunea de ,aseur sunt ne&otrivite o 1nMlti,e a 'or&ului
&rea ,are sau &rea ,i'M0 deilitatea !i ane,ia0 oe*itatea0 insufi'ienta
,us'ularM sau ,us'ulatura de*voltatM 1n eD'es.
Sunt contraindicate &entru a'eastM &rofesiune defi'ientele fi*i'e0
or/ani'e sau &siGi'e0 asi,etriile fetei0 defe'tele nasului !i /urii0 defor,atiile
'or&ului0 defi'ientele ,otri'e0 olile a&aratelor res&irator0 'ardiovas'ular0
di/estiv0 renalL le*iunile sau olile 'roni'e ale te/u,entelorH e'*e,e0 ul'ere0
trans&iratie eDa/eratM a &al,elor0 'i'atri'e0 defe'te
inesteti'e.
14
Maseurul treuie sM a'orde o atentie deoseitM 'urMteniei 'or&ului !i
a 1,rM'M,intei sale. Se va 1,rM'a 1ntr"o unifor,M alM lavailM I&antaloni
lun/i !i lu*M lar/M0 'u ,Ene'i s'urteJ. MEinile treuie s&Mlate 1nainte !i
du&M fie'are !edintM0 &entru a evita trans,iterea /er,enilor &ato/eni de la o
&ersoanM la altaL un/Giile sunt tMiate foarte s'urtL nu &oartM inele0 rMtMri I1l
stEn%enes' 1n ,un'M sau iritM !i le*ea*M &ielea 'elui ,asatJ. Nu va folosi
&arfu,uri !i &o,ade 'u ,iros &uterni'L nu va fu,a !i nu va folosi Muturi
al'ooli'e. :a evita ,un'ile fi*i'e /rele !i s&orturile 'are"l ooses'0 1i
1nMs&res' sau le*ea*M &ielea &al,elor.
Este ne'esar 'a ,aseurul sM"!i 1nsu!eas'M 'uno!tinte de a*M des&re
for,a !i stru'tura 'or&ului0 des&re fun'tiile or/anis,ului sMnMtos !i des&re
se,nele 'ele ,ai fre'vente !i ,ai 'ara'teristi'e ale unor stMri &atolo/i'e.
A'este 'uno!tinte 1l a%utM sM 1ntelea/M i,&ortanta efe'telor &e 'are le
&oate otine &rin ,asa%0 sM lu're*e ,ai si/ur &e sine !i 'u ,ai ,are
efi'a'itate.
Maseurul treuie sM &ro'ede*e 'u ,ult ta't !i 1n/MduintM0 'u dis'retie
!i 'on!tiin'io*itate0 1n relatiile 'u &ersoanele &e 'are le ,asea*M.
1.1. REGULI CARE TREBUIE RESPECTATE DE PERSOANA
CARE DORETE S "IE MASAT
A'easta treuie sM res&e'te 'Eteva re/uli ele,entare de i/ienM
individualM. Una dintre &ri,ele re/uli este 'urMtenia 'or&ului !i a
1,rM'M,intei.
In ,a%oritatea 'a*urilor0 ,asa%ul se a&li'M dire't &e &iele. Inaintea
!edintei se s'ot Gainele de &e re/iunea 'e ur,ea*M sM fie ,asatM !i 'ele 'are
15
stEn%enes' 'ir'ulatia sEn/elui0 res&iratia !i ,i!'Mrile se/,entelor sau 1l
1,&iedi'M &e ,aseur sM eDe'ute 1n voie ,anevrele ne'esare.
Masa%ul nu se &oate a&li'a &e &ielea ne1n/ri%itM sau olnavM0 'u rMni
sau infla,atii. Nu,eroase oli de &iele se &ot trans,ite &rin ,asa% de la o
&ersoanM olnavM la alta sMnMtoasM.
Nu treuie sM"i de*rM'M,0 &e 'ei &e 'are 1i ,asM,0 ,ai ,ult de'Et
este ne'esar0 &entru a nu le eD&une 'or&ul la rM'eli !i &entru a ,ena%a0 &e 'Et
&osiil0 senti,entele de &udoare ale fie'Mruia.
PMrtile ,asate vor fi a'o&erite 'u un 'ear!af sau &roso& 1nainte de a
'ontinua ,asa%ul.
Ori'ine se &re*intM la un ,asa% treuie sM"!i satisfa'M ,ai 1ntEi
nevoile de eva'uare a intestinului !i a ve*i'ii urinare.
Orele 'ele ,ai &otrivite &entru ,asa%ul i/ieni' sunt 'ele de
di,ineatM. Sedintele de &este *i se fiDea*M la 3"5 ore du&M ,asM sau0 1n a!a
fel0 1n'Et sM se ter,ine 'u 'el &utin o %u,Mtate de orM 1naintea ,eselor
&rin'i&ale.
$el ,asat este sfMtuit sM &Mstre*e 1n ti,&ul !edintei o &o*itie de
re&aus0 'u ,us'ulatura relaDatM !i sM evite ori'e 1n'ordare fi*i'M sau &siGi'M.
Masa%ul se a&li'M0 1n /eneral0 &e &ortiuni ine deli,itate ale
'or&ului. Pentru a fa'e 'Et ,ai a''esiile &Mrtile 'e vor fi ,asate !i &entru a
a&li'a ,anevrele de ,asa% 1n 'onditii teGni'e 'Et ,ai une0 se vor ale/e
&o*itiile 'ele ,ai favoraile atEt &entru 'el 'are va fi ,asat0 'Et !i &entru
,aseur.
In &rin'i&iu0 &entru 'el 'are va fi ,asat se 'autM &o*itii de re&aus
fi*iolo/i' !i de destindere &siGi'M0 iar &entru eDe'utant &o*itiile de lu'ru
'ele
16
Po*itiile 'ele ,ai odiGnitoare sunt 'ele de de'uit sau !e*End
re*e,at0 'u ,e,rele su&erioare !i inferioare 1n u!oarM fleDiune0 'are
asi/urM 'or&ului o su&rafatM ,are de s&ri%in0 &er,ite relaDarea ,us'ulaturii
!i lasM res&iratia lierM.
Maseurul &oate lu'ra din &o*itia stEnd sau !e*End &e un s'aun.
-u'rEnd &e un s'aun ,ai 1nalt !i folosind /reutatea trun'Giului sau a
,e,relor su&erioare 1n ti,&ul eDe'utMrii ,anevrelor de ,asa%0 eDe'utantul
1!i e'ono,ise!te ener/ia.
$ele ,ai une 'onditii de lu'ru le oferM an'Getele s&e'iale de
,asa%.
Pentru masajul p+r)ilor anterioare ale 'or&ului este re'o,andatM
&o*itia de de'uit dorsal0 'u 'a&ul s&ri%init ,ai sus de'Et trun'Giul !i 'u
ratele 1ntinse &e lEn/M 'or&.
O &o*itie ,ai 'o,odM este 'ul'at re*e,at &e &lanul 'el lun/ al
an'Getei0 ridi'at 1ntr"o &o*itie de 9?O"7?O0 'u ,e,rele inferioare 1n u!oarM
fleDiune din !old !i din /enun'Gi0 'u 'oa&sele s&ri%inite &e &lanul 'el s'urt al
an'Getei0 ridi'at la 3?O"5?O !i 'u tMl&ile s&ri%inite &e &lanul anterior al
an'Getei.
Pentru masajul p+r)ilor posterioare ale 'or&ului este indi'atM &o*itia
de de'uit ventral0 'u fata 1n %os0 'u 'a&ul 1ntors 1ntr"o &arte. Pentru
relaDarea ,u!'Gilor &osteriori ai /a,elor !i 'oa&selor se &oate ridi'a &utin0
'u 3?O"5?O0 &lanul 'el s'urt al an'Getei.
Masa%ul capului, gtului !i al membrelor superioare se &oate
eDe'uta din de'uit dorsal sau din !e*End re*e,at &e &lanul 'el lun/ al
an'Getei0 ridi'at la =?O"B?O.
Masa%ul membrelor inferioare se &oate eDe'uta din &o*itia 'ul'at0
'ul'at re*e,at !i !e*End re*e,at.
17
Efe'tele ,asa%ului de&ind 1n ,are ,MsurM de felul 1n 'are sunt
orEnduite !i 1,inate 1ntre ele diversele &ro'edee teGni'e0 a'estea treuind
sM fie ada&tate 'ara'terelor anato,ofun'tionale ale fie'Mrei &Mrti a 'or&ului
!i ne'esitMtilor fie'Mrui 'a*.
Masa%ul se 1n'e&e &rin ,anevre a,&le0 su&le !i u!oare0 'u 'ara'ter
&re/Mtitor !i &ro/resea*M 1n'et 1n a,&litudine !i fortM0 &EnM 'e atin/
intensitatea ne'esarML a&oi 1n'e& sM s'adM tre&tat0 !edinta 1n'Geindu"se 'u
,anevre lar/i0 lini!titoare. Intensitatea !i durata ,anevrelor de&ind de
sensiilitatea 'elui ,asat. .urerile0 %ena0 'ontra'turile0 se,nele de nelini!te
!i de 1n'ordare &e 'are le trMdea*M 'el ,asat sunt 'au*ate fie de eDe'utMri
defe'tuoase0 fie de 'ontraindi'atii ale ,asa%ului.
Durata !edin)ei de masaj varia*M du&M &referinte !i ne'esitMti.
Uneori sunt utile ,anevrele lente !i u!oare0 'are &relun/es' durata
,asa%ului0 alteori sunt &referate ,anevrele s'urte0 intense !i vii0 'are
s'urtea*M !edinta.
Masa%ul lo'al &oate dura 2?"27 ,inute0 'el re/ional 27"5? ,inute0
iar 'el /eneral 5?";? ,inute. Sedinta de ,asa% nu treuie sM de&M!eas'M
durata de o orM0 deoare'e devine oositoare atEt &entru ,asor0 'Et !i &entru
'el ,asat.
.u&M !edintele lun/i de ,asa%0 ,ai ales du&M 'el /eneral0 a&are
uneori nevoia de odiGnM !i de lini!te0 'are &oate sM dure*e de la 2?"27
,inute &EnM la 5? de ,inute.
Efe'tele ,asa%ului se si,t 'Giar du&M &ri,a !edintM0 da'M este ine
eDe'utat0 dar efe'tele a'estuia slMes' tre&tat 1n orele 'are ur,ea*M. Pentru a
otine efe'te de duratM este nevoie de un nu,Mr ,ai ,are de !edinte
eDe'utate 1n serie. O serie ,ini,M nu &oate fi ,ai ,i'M de 2?"23 !edinte.
18
Num+rul !i frecven)a !edin)elor dintr"o serie este deter,inat de
ne'esitMtile individuale. Se re'o,andM 'a !edintele sM fie rMrite s&re sfEr!itul
seriei !i eventual0 sM fie 1nlo'uite &rin auto,asa%.
Se re'o,andM 'a !edintele de ,asa% dintr"o serie sM fie eDe'utate de
a'eea!i &ersoanM0 'are s"a ada&tat la &arti'ularitMtile 'a*ului.
Atun'i 'End doi eDe'utanti ,asea*M o sin/urM &ersoanM0 ,anevrele
a'estora treuie sM fie identi'e0 adi'M sM lu're*e si,etri' !i si,ultan0
efe'tuEnd ,anevre e/ale 'a a,&litudine0 sens !i intensitate.
Masa%ul se &oate aso'ia 'u ,oili*area ,etodi'M a arti'ulatiilor0 'u
/i,nasti'a res&iratorie0 'u ,i!'Mri de relaDare sau alte eDer'itii fi*i'e.
Masa%ul tera&euti' fa'e &arte din 'o,&leDul trata,ent re'u&erator !i
se aso'ia*M0 de &referintM0 'u a/enti fi*i'i naturali sau artifi'iali0 'are 'res'
efi'a'itatea ,asa%ului.
1.1.& SUBSTANE
MASAJULUI
"OLOSITE PENTRU EXECUTAREA
Pentru eDe'utarea ,asa%ului se foloses' sustante 'are0 a&li'ate &e
&iele0 o fa' ,ai netedM !i ,ai alune'oasM. $ele ,ai utili*ate sunt &ulerile
fine0 li'Gidele !i sustantele /rase. Masa%ul eDe'utat 'u a%utorul li'Gidelor se
nu,e!te ,asa% Pu,edQ.
Sustantele utili*ate se 1ntind atEt &e &al,ele eDe'utantului0 'Et !i &e
*ona 'are ur,ea*M a fi ,asatM.
Pulberile folosite la ,asa% sunt de ori/ine ani,alM sau ve/etalM.
.intre &ulerile ,inerale0 'ea ,ai unM0 ,ai &ra'ti'M !i i/ieni'M este &udra
de tal'. 4al'ul nu ata'M tesuturile !i ni'i nu se 'o,inM 'u alte sustante
'Gi,i'eL nu se alterea*M !i &oate fi &Mstrat ,ult ti,&L nu ,urdMre!te &ielea0
19
'i o 'urMtM0 asorind se'retiile !i alte i,&uritMti0 'M*End 1,&reunM 'u
a'estea.
.intre lichide, se foloses'0 ,ai des0 solutii al'ooli*ate0 solutii
,edi'a,entoase sau a&M de sM&un.
Substan)ele grase 'ele ,ai utili*ate sunt vaselina &urM0 &arafina
li'GidM0 lanolina0 uleiul de 'a'ao sau a,idon0 untdele,nul0 untura. 6li'erina
este ,ai rar indi'atM0 deoare'e iritM &ielea.
Sustantele /rase sunt 1nde&Mrtate de &e &iele du&M fie'are ,asa%0
&rin s&Mlare 'u a&M 'aldM !i sM&un sau &rin !ter/ere 'u un ta,&on 1,iat 1n
al'ool diluat.
Pulerile0 solutiile !i uleiurile &ot fi 'o,inate 1ntre ele du&M diferite
for,ule. In a'estea sunt 'u&rinse !i sustante ,edi'a,entoaseH antise&ti'e0
antiinfla,atorii0 vasodilatatoare0 eD'itante sau 'al,ante.
.a'M &ielea &e 'are o ,asM, este netedM0 us'atM !i ne&MroasM0 este
ine sM se renunte la a'este sustante !i sM folosi, un ,asa% denu,it
Pus'atQ. -a fel se eDe'utM ,asa%ul atun'i 'End &ielea nu tolerea*M ni'i un fel
de ,i%loa'e de alune'are.
20
2. EXERCIII DE MOBILIZARE PREGTITOARE A
DEGETELOR I A MINILOR PENTRU MASAJ
Su&letea !i forta ,Einilor !i a de/etelor0 ailitatea !i ada&tailitatea
a'estora la ne'esitMtile teGni'e ale ,asa%ului se &ot 1,unMtMti0 ,ai ales la
1n'e&Mtori0 &rin eDer'itii &re/Mtitoare 'onstEnd 1n ,i!'Mri a'tive !i &asive0
eDe'utate a,&lu !i 1n rit, ra&id.
Pentru de/ete !i &u,n se fa' fleDiuni !i eDtensiuni0 ,i!'Mri de
lateralitate !i ,i!'Mri 1n 'er'L &entru anterate se fa' eDer'itii de &ronatie !i
de su&inatie0 iar &entru 'ot0 fleDiuni !i eDtensiuni.
2.1 EXERCIII PENTRU DEGETE
N ndoirea, ntinderea !i dep+rtarea degetelor. .e/etele ,Einilor se
fleDea*M toate odatM 1n &u,n strEns0 a&oi se eDtind !i se de&Mrtea*M 1ntre ele0
'u tensiuni a'tive finale. Mi!'area se &oate eDe'uta si,ultan !i alternativ !i
se re&etM0 la 1n'e&ut rar0 a&oi din 'e 1n 'e ,ai re&ede. 4ensiunile finale &ot fi
a''entuate &rin &resiunea re'i&ro'M a de/etelor a,elor ,Eini.
N Mi!c+ri active !i pasive ale fiec+rui deget. (ie'are de/et se ,i!'M
a'tiv sau este ,i!'at &asiv 1n toate sensurile0 ur,Mrind sM a,&lifi'M,
,oilitatea &rin tensiuni finale. Se 1ndoaie 1n &al,M !i a&oi se 1ntinde0
fie'are de/et 1n &arte0 unul du&M altul0 1ntr"o ,i!'are 'ontinuM0 'are 1n'e&e
de la de/etul ,i' s&re 'el ,are !i a&oi0 invers.
N Cu palma a&li'atM &e o su&rafatM &lanM0 ridi'M, &e rEnd 1n
eDtensiune fie'are de/et0 a&oi le ridi'M, &e toate 1,&reunM. Intor'End ,Ena
'u &al,a 1n sus0 fleDM, a'tiv fie'are de/et !i a&oi &e toate 1,&reunM0
strEn/Endu"le 'u &utere 1n &al,M.
N Cu degetele ncle!tate se eDe'utM eDtensiuni 'u tensiuni finale.
21
N Degetul mare se eDersea*M se&arat &rin ,i!'Mri a'tive0 &asive !i 'u
re*istentM0 1n fleDiune !i eDtensiune0 adu'tie !i addu'tie !i0 ,ai ales0 1n
o&o*itie.
2.2 EXERCIII PENTRU PUMNI
N Fleiunea !i etensiunea pumnului se eDe'utM a'tiv0 la 1n'e&ut 'u
a,EndouM ,Einile deodatM0 a&oi alternativ0 1ntr"un rit, din 'e 1n 'e
,ai viu0 'u de/etele 1ntinse sau u!or fle'tate.
!tensiunea accentuat+ a pumnului se eDe'utM din &o*itia 'u
&al,ele li&ite una de alta0 tinute 'u de/etele 1n sus0 de&MrtEnd sau
a&ro&iind 1ntre ele 'oatele sau du'End ,Einile 1ntr"o &arte !i 1n
'ealaltM.
Din po"i)ia cu minile lipite &e &artea lor dorsalM0 tinute &e
ori*ontalM 1n fatM0 se du' 1nainte0 1na&oi sau lateral.
ndoirea lateral+ din pumn, 1n sens ,edial sau lateral0 se eDe'utM 'u
&al,ele fatM 1n fatM0 de&Mrtate sau li&iteL ,i!'Mrile se eDe'utM lier !i
ra&id0 'u tensiuni finale. Mi!'area se &oate a,&lifi'a0 a%utEnd"o 'u
,Ena 'ealaltM.
Circumduc)ia pumnilor se &oate eDe'uta 'u de/etele 1ntinse sau
1ndoite. Mi!'area se eDe'utM 'u o ,EnM sau 'u a,ele ,Eini0
si,ultan sau alternativ0 1n a,ele sensuri. Se eDe'utM ,i!'area 1n
PBQ0 'u o ,EnM sau 'u a,ele0 si,ultan sau alternativ.
N
N
N
N
2. EXERCIII PENTRU ANTEBRAE I COATE
N Prona)ii !i supina)ii active0 eDe'utate si,ultan sau alternativ0 'u
de/etele 1ntinse sau strEnse 1n &u,n.
N Fleiuni !i etensiuni din coate0 eDe'utate si,ultan sau alternativ.
22
N In fleDiune se &oate eDe'uta &ronatiaL 1n eDtensiune se eDe'utM
su&inatia.
. CONTRAINDICAIILE MASAJULUI
$ontraindi'atiile ,asa%ului sunt 'ele /enerale 'are se a&li'M
trata,entelor 'u a/enti fi*i'iH olile infe'to'onta/ioase a'ute0 olile
veneri'e 1n stadiul a'ut !i 1n fa*a de 'onta/io*itate0 stMrile 'a!e'ti'e
indiferent de 'au*a a'estora0 olile &ara*itare0 olile or/ani'e de'o,&ensate
sau la li,ita de'o,&ensMrii0 Ge,ora/iile re&etate0 unele &siGo&atii0
nar'o,aniile0 al'oolis,ul 'roni'0 sar'ina.
Masa%ul ,ai are 'ontraindi'atii le/ate dire't de *onele su&use
,asa%uluiH
N olile &ielii de naturM infla,atorie sau &ara*itarM0 &lM/ile0
su&uratiile0 eru&tiile0 e'*e,ele L
a'esul0 fle/,onul0 artrita su&uratM0 osteita0 osteo,ielita L
fra/ilitatea vas'ularM0 de diverse etiolo/ii L
tu,orile.
N
N
N
In ,asa% ,ai a&ar o serie de restric)ii de naturM teGni'o",etodi'M.
Astfel0 la 1n'e&utul !edintelor de ,asa% se &rodu' unele refleDe de a&Mrare0
'are se ,anifestM su for,a unor 1n'ordMri nervoase0 a unor 'ontra'turi
,us'ulare !i a altor se,ne de intolerantM. $End a'este feno,ene sunt &rea
intense0 treuie sM renuntM, la a&li'area ,asa%ului.
Masa%ul &oate fi o 'au*M de oosealM !i de enervare &entru
&ersoanele 'are nu 'unos' ine teGni'a0 sunt li&site de fortM !i su&lete0 de
23
antrena,ent !i de eD&erientML ,asa%ul &oate deveni o ,etodM &li'tisitoare !i
oositoare &entru 'ei li&siti de rMdare0 &erseverentM0 vointM !i ener/ie.
In toate 'a*urile 1n 'are ,asa%ul &rodu'e ,ai ,ult efe'te ne/ative
sau in'erte0 de'Et &o*itive !i si/ure0 treuie sM renuntM, la a&li'area
a'estuia.
Masa%ul eDe'utat 'ore't !i re&etat 'on!tiin'ios o &erioadM lun/M de
ti,&0 dM or/anis,ului o sen*atie de ine0 de sMnMtate0 de vi/oare !i de
vioi'iune.
&. E"ECTELE "IZIOLOGICE ALE MASAJULUI
Efe'tele ,asa%ului asu&ra or/anis,ului sunt ,ulti&le. A'este efe'te
&ot fi 'lasifi'ate du&M ,ai ,ulte 'riterii.
&.1 E"ECTE LOCALE I GENERALE
N Efectele locale sunt 1n /eneral datorate a'tiunii fa'torului
,e'ani'. A'tionEnd asu&ra te/u,entelor !i a /landelor sudori&are0 ,asa%ul
're!te eli,inarea &er,anentM !i i,&ortantM a li'Gidelor de sta*M. Ai&ere,ia
&rodusM du'e la o iri/are ,ai unM a &ielii !i a tesuturilor suia'ente0
favori*End astfel !i nutritia tisularM. Prin ,anevrele de ,asa% se des'Gid
,ulte 'a&ilare0 'are a%un/ la 37??R,,
3
0 fatM de 'ele 3?? des'Gise 1n ,od
oi!nuit0 re*ultEnd feno,enul de 'a&ilari*are tisularM.
Masa%ul are o a'tiune deoseitM asu&ra stru'turilor 'ola/ene !i
elasti'e ale te/u,entului0 indu'End asortia s&e'ta'uloasM a unor firo*e0
,io/elo*e0 Gi&ertrofii 'utanate sau aderente. Masa%ul ,odifi'M &resiunea
intratisularM0 favori*End &ro'esele de difu*iune &rin ,e,ranele 'elulare.
24
Astfel0 1n tesutul su'utanat a'easta &oate 're!te de la >? ,, A/ la 33? ,,
A/L du&M un ,asa% &rofund0 la nivelul vastului lateral al 'oa&sei0 a'eastM
&resiune 're!te de la 2?? ,, A/ la 5?? ,, A/0 oservEndu"se !i o 're!tere
a te,&eraturii 'utanate 'u 3O$.
Nete*irea &rodu'e o s'Mdere a &resiunii intra,us'ulare !i &are a fi
,anevra de ele'tie &entru relaDare.
.u&M ,asa% se oservM o ,ai unM utili*are a O
3
la nivel tisular !i o
e&urare ,ai ener/i'M a 'ataolitilor lo'ali.
Elierarea de Gista,inM !i Ge&arinM &rin de/ranularea ,asto'itarM
a'reditea*M ,asa%ul 'a fiind foarte util 1n trata,entul !i &rofilaDia
ateros'lero*ei. Sustantele Gista,ini'e &rodu' erite, !i 'res' iri/atia
san/uinM0 dar0 1n 'antitMti &rea ,ari indu' &ro'esul de osteo&oro*M.
Aista,ina0 Ge&arina !i o serie de alti &rodu!i ai denaturMrii &rotei'e
lo'ale sunt res&onsaile0 1n &arte0 !i de efe'tele /enerale ale ,asa%ului.
Masa%ul a''elerea*M &ro'esele de resortie !i de re/enerare la nivelul
tesuturilor infla,ate ase&ti'.
$a re*ultat al a'estor a'tiuni 'on%u/ate se a,eliorea*M
si,&to,atolo/ia al/i'M0 iar Gi&ertoniile !i 'ontra'turile ,us'ulare s'ad0
indiferent de 'au*a lor.
N
Efectele generale. A'estea au la a*M ,e'anis,ul refleD0 'are
se de'lan!ea*M &rin sti,ularea eDtero'e&torilor din te/u,ente !i a
&ro&rio'e&torilor din ,u!'Gi0 tendoane0 'a&sule arti'ulare. -a nivelul
a'estora iau na!tere &rin sti,ularea 'u diverse intensitMti a re'e&torilor0
i,&ulsuri 'are a%un/0 &e 'Mile as'endente0 la siste,ul nervos 'entralL de ai'i
&ornes' i,&ulsuri s&re diverse siste,e !i or/ane0 influentEndu"le fun'tia.
Un rol i,&ortant 1n efe'tele /enerale 1l au ,ediatorii 'Gi,i'i
elierati la nivelul te/u,entelor.
25
In esentM0 efe'tele /enerale ale ,asa%ului suntH
sti,ularea fun'tiilor a&aratelor 'ardiovas'ular !i res&iratorL
're!terea ,etaolis,ului a*alL
efe'te favoraile asu&ra stMrii /enerale a olnavului0 'u
1,unMtMtirea so,nului !i 1nde&Mrtarea ooselii ,us'ulareL
influentarea fun'tiilor or/anelor interne afe'tate 'are se ,anifestM
&rin sen*atii dureroase ale &eretelui tora'i'
a'tionEnd &rin ,asa% asu&ra a'estor *one
fun'tiilor or/anelor &rofunde.
In ,asa%ul P&eriostalQ se 1ntMre!te
sau ado,inal I*one AeadJL
se a'tionea*M refleD asu&ra
tonusul &eretilor or/anelor
'avitare0 're!te &eristaltis,ul !i se sti,ulea*M se'retiile intestinale.
In ur,a ,asa%ului virator al tora'elui 're!te 'antitativ !i se
fluidifi'M se'retia ron!i'M.
&.2 E"ECTE IMEDIATE I TARDI!E
N Efectele imediate sunt strEns le/ate de natura0 teGni'a !i
intensitatea &ro'edeului de ,asa% folosit0 dar !i de natura0 sensiilitatea !i
1ntinderea tesuturilor ,asate. A'este efe'te se &rodu' !i tin tot ti,&ul 'Et
durea*M a'tiunea ,asa%ului0 dar s'ad !i dis&ar destul de re&ede0 du&M 'e
a'eastM a'tiune a 1n'etat.
N Efectele tardive sunt rea'tii lente 'are se &rodu' 1n'et0 1n ,od
se'undar fie 1n re/iunea ,asatM0 fie 1n &rofun*i,e sau la distantM. A&ar du&M
1n'etarea a'tiunii ,e'ani'e0 se ,entin un ti,& ,ai 1ndelun/at !i dis&ar ,ai
lent.
26
&. E"ECTE EXCITANTE I CALMANTE
Masa%ul &oate eDer'ita asu&ra or/anis,ului efecte excitante0
sti,ulatoare sau inhibitoare0 'al,ante.
'. IN"LUENELE MASAJULUI ASUPRA ORGANISMLUI
'.1 IN"LUENELE MASAJULUI ASUPRA PIELII
Masa%ul eDer'itM asu&ra &ielii !i a fun'tiilor a'esteia atEt influente
dire'te0 &rin a'tiunea sa ,e'ani'M0 'Et !i efe'te otinute &e 'ale refleDM.
In 'ontinuare0 vM &re*entM, efe'tele ,asa%ului asu&ra &ieliiH
N (avori*ea*M &ro'esele de eli,inare a sudorii !i a se'retiilor
sea'ee0 a%utEnd detoDifierea or/anis,ului.
N (avori*ea*M tre'erea sEn/elui din vasele 'utanate !i su'utanate 1n
torentul 'ir'ulator.
N :asodilatatia a'tivM refleDM0 1n 'on'ordantM
sti,ulilorL se tradu'e &rin Gi&ere,ie lo'alM Iro!eatMJ0
're!terea elasti'itMtii &ielii0 &revenind astfel tendinta
'u intensitatea
'are deter,inM
fi*iolo/i'M de
Gi&er,inerali*are a firelor elasti'e 'are se 1n'ar'M &ro/resiv 'u 'al'iu. Prin
're!terea 'alitMtii stru'turilor 'ola/ene !i elasti'e ale der,ului0 ,asa%ul a%utM
resortia &artialM sau totalM a 'i'atri'elor sau induratiilor 'utanate firoaseL
27
sti,ularea &enetrailitMtii 'utanate a unor ,edi'a,enteL ,ai una nutritie a
&ielii.
N Influentea*M refleD ter,ore/larea.
N (avori*ea*M 1ntr"o oare'are ,MsurM fun'tia res&iratorie a &ielii.
N (avori*ea*M eDfolierea 'elulelor 'ornoase0 sti,ulea*M noi
diferentieri a*ale0 s'urtEnd ti,&ul ne'esar re1nnoirii e&ider,ei !i
a,eliorEnd astfel &ro&rietMtile fi*i'e ale &ielii.
N (avori*ea*M li&oli*a0 ,asa%ul du'End la s'Mderea stratului adi&os.
'.2 IN"LUENELE MASAJULUI ASUPRA ESUTULUI
CONJUNCTI!
Prin
su'utanatH
a'tiunea dire'tM0 ,e'ani'M0 ,asa%ul tesutului 'elular
N 1ntretine su&letea !i ,Mre!te re*istenta firelor 'on%un'tive !i
elasti'eL
N a%utM la desfa'erea aderentelor0 de*a/re/M 'elulitele0 nodulii firo!i
sau s'lero!iL
N influentea*M favorail &ro'esul de vinde'are !i de for,are a
'i'atri'elorL
N a'tivea*M resortia infiltratelor &atolo/i'e Iase&ti'eJL
Prin ,e'anis, refleDH
N a'tivea*M 'ir'ulatia sEn/eluiL
N influentea*M ,etaolis,ul0 fun'tiile neurove/etative et'.
28
'. IN"LUENELE MASAJULUI ASUPRA APARATULUI
LOCOMOTOR
Masa%ul influentea*M favorail ,u!'Gii0 tendoanele0 fas'iile0
a&onevro*ele0 te'ile sinoviale0 'a&sulele arti'ulare0 tesuturile ,oi
&eriarti'ulare !i 'Giar &eriostul.
Masajul mu!c#ilor influentea*M atEt dire't0 &rin a'tiunea ,e'ani'M a
,ani&ulMrilor0 'Et !i refleD0 stru'turile a&aratului lo'o,otor.
N Prin &resiune !i relaDare se influentea*M tonusul !i elasti'itatea0
eD'itailitatea !i 'ontra'tilitatea firelor ,us'ulare. A'este &ro&rietMti sunt
sti,ulate &rin ,anevre ra&ide0 intense0 eDe'utate 1ntr"un rit, viu0 eD'itant.
Manevrele de ,asa% eDe'utate lent0 u!or0 lini!titor0 indu' 1n ,u!'Gi o stare
de relaDare.
N Prin ,anevre de stoar'ere se a'tivea*M 'ir'ulatia 1n 'a&ilarele !i
venele ,u!'GiuluiL se des'Gid 'a&ilarele de re*ervM0 're!te deitul 'ir'ulator
lo'al. A'easta se datorea*M a'tiunii ,e'ani'e !i refleDe a ,asa%ului.
N .u&M efort0 ,asa%ul a''elerea*M 1nde&Mrtarea ooselii ,us'ulare !i
refa'erea resurselor ener/eti'e ale ,u!'Gilor.
N Masa%ul influentea*M favorail ,u!'Gii atrofi'i0 trau,ati*ati0
&areti'i0 'ontra'turati.
Efectele masajului asupra sistemului muscular sunt sti,ulante0
relaDante !i de'on/estive.
N Efe'tele sti,ulante se indu' &rin ,anevre s'urte0 'entri&ete0 'u
intensitate &ro/resiv 'res'EndM0 a&li'ate ,u!'Gilor Gi&otrofi'i0 atrofi'i sau
neantrenati. Se 1n'ear'M P,odelareaQ ,u!'Giului 1n for,a sa0 deta!End
fie'are ,u!'Gi sau /ru& de ,u!'Gi de &lanurile &rofunde &rin insinuarea
29
de/etelor 1n interstitiul ,us'ular !i &resarea si,ultanM a ,aselor ,us'ulare
'u fetele &al,are ale ,Einilor. In felul a'esta0 se ru& aderentele 'are
deter,inM retra'tura ,u!'Giului !i se 1nlMturM sta*a venoasM !i li,fati'M
deter,inate de ina'tivitate.
N Efe'tele relaDante se indu' &rin ,anevre lun/i0 lEnde0 ne1nsotite
de &resiuni0 du'End la s'Mderea eD'itailitMtii !i a 'ontra'tilitMtii ,us'ulare.
N Efe'tele de'on/estive se indu' &rin ,anevre lEndeL ,Einile
alune'M ra&id0 'entri&et0 du&M 'are se &rind strEns ,asele ,us'ulare 'Mrora li
se i,&ri,M o ,i!'are de %os 1n sus. A'este efe'te sunt evidente atun'i 'End
se a&li'M &e ,u!'Gii soli'itati de efort0 ooseala ,us'ularM intensM &utEnd fi
1nlMturatM 1n 7 ,inute de ,asa%.
Masajul aneelor mu!c#ilor
Are 'a s'o& 1ntretinerea su&letei a'estor for,atiuni0 &rin a'tivarea
'ir'ulatiei !i &rin influenta eDer'itatM asu&ra ter,inatiilor nervoase din
a'este stru'turi.
Masajul articular
N 4esuturile ,oi &eriarti'ulare0 sinoviala !i 'artila%ul arti'ular sunt
influentate &rin sti,ularea 'ir'ulatiei san/uine !i a ter,inatiilor nervoase
din tesuturile &eriarti'ulare.
N A%utM la resortia revMrsMrilor de li'Gide seroase sau sEn/e din
'avitatea arti'ularM sau din ursele seroase &eriarti'ulare0 a%utEnd la
&Mstrarea sau re'u&erarea ,oilitMtii nor,ale.
N In trata,entul tulurMrilor de ,oilitate0 ,asa%ul arti'ular este
ne'esar &entru &re/Mtirea arti'ulatiei 1naintea eDer'itiilor de ,oili*are
,etodi'M.
N Prin ,asa% se 'o,at aderentele0 retra'turile0 de&o*itele &atolo/i'e
&eriarti'ulare0 'i'atri'ele !i toate se'Gelele artritelor !i &eriartritelor0
30
infla,atiilor !i trau,atis,elor li/a,entelor0 'a&sulei0 'artila%ului arti'ular0
entorselor 0 luDatiilor !i fra'turilor.
N Masa%ul
Gi&ere,iante.
S&eriostalQ &rovoa'M refleD0 rea'tii 'al,ante !i
'.& IN"LUENELE MASAJULUI ASUPRA CIRCULAIEI
SNGELUI I A LIM"EI
Masa%ul 'ontriuie la
efe'tele &e 'are le &rodu'e.
a'tivarea 'ir'ulatiei 1n 1ntre/ul 'or& &rin
N A%utM la /olirea venelor !i a 'a&ilarelor0 a li,fati'elor !i a
s&atiilor inter'elulare.
N
N
N
.i,inuM sta*a !i tensiunea din tesuturi.
U!urea*M 'ir'ulatia sEn/elui 1n artere0 s'M*End efortul 'ordului.
Masa%ul influentea*M 'ir'ulatia arterialM !i arteriolarMH fluDul
san/uin 're!te 'a ur,are a 're!terii deitului sistoli'0 se'undarM a'tivMrii
'ir'ulatiei de 1ntoar'ere.
N Masa%ul &rofund !i 'el lent0 'entri&et are 'a efe't s'Mderea
tensiunii arteriale0 &e 'End 'el vi/uros are efe'te Gi&ertensive.
N Manevrele de ,asa% efe'tuate 'entri&et0 1n sensul 'ir'ulatiei de
1ntoar'ere0 u!urea*M travaliul ini,ii stEn/i0 dar su&ra1n'ar'M u!or ini,a
drea&tM !i 'ir'ulatia &ul,onarM. .e'i0 se re'o,andM &re'autie 1n 'a*ul
&a'ientilor 'u insufi'ientM 'ardia'M drea&tM !i /loalM.
Influenta ,asa%ului asu&ra 'ir'ulatiei este datoratM 1n &ri,ul rEnd
a'tiunii ,e'ani'e0 sEn/ele din vase !i li,fa fiind 1,&ins s&re ini,M. Efe'tele
de duratM ale ,asa%ului se datores' 1nsM unor ,e'anis,e refleDe !i u,orale.
A'este rea'tii0 &e lEn/M efe'tele Gi&ere,i'e lo'ale0 &ot 'ontriui0 &rin efe'te
31
derivative0 la re&artitia !i la re/larea 'ir'ulatiei sEn/elui 1n or/anis,.
Masa%ul &oate interveni 1n ,e'anis,ele de e'Gilirare dintre 'ir'ulatia
&eriferi'M !i 'ea &rofundM a 'or&ului.
Masa%ul /eneral du'e la 're!terea nu,Mrului Ge,atiilor !i al
leu'o'itelor0 la 're!terea 'antitMtii de Ge,o/loinM0 &rin sti,ularea
or/anelor Ge,ato&oeti'e !i &rin ,oili*area re*ervelor de sEn/e din
or/anis,.
'.' IN"LUENELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI NER!OS
Ori'are din &ro'edeele ,asa%ului deter,inM 1n or/anis, rea'tii
fi*iolo/i'e 'ores&un*Mtoare0 &e de o &arte0 naturii !i fun'tiei tesutului ,asat0
iar &e de altM &arte0 for,ei0 intensitMtii !i duratei &ro'edeului a&li'at.
A'este rea'tii ale or/anis,ului la ,anevrele ,asa%ului se &rodu'
&rin inter,ediul siste,ului nervos. A'tiunea ,e'ani'M eD'itM ter,inatiile
nervoase ale eDtero" !i &ro&rio'e&torilorL i,&ulsurile a%un/ la 'entrii nervo!i
!i a&oi0 &e 'ale refleDM se deter,inM rea'tii ale diverselor or/ane.
A'tiunea refleDM a ,asa%ului 'onstituie a*a fi*iolo/i'M a
influentelor a'estuia asu&ra or/anis,ului.
Masa%ul a'tionea*M 1n ,od diferit asu&ra ter,inatiilor nervoase
&eriferi'e.
N EDe'utat ener/i' !i 1ntr"un rit, viu0 ,asa%ul &rodu'e efe'te
sti,ulatoare asu&ra siste,ului nervos. Manevrele sti,ulatoare sunt folosite
&entru a'tivarea fun'tiilor or/anelor0 a'estea ,Mrind sensiilitatea0
'ondu'tiilitatea !i rea'tivitatea stru'turilor nervoase.
N EDe'utat lent !i u!or0 ,asa%ul &rodu'e efe'te 'al,ante0 lini!titoare0
s'ade sensiilitatea0 'ondu'tiilitatea !i rea'tivitatea ele,entelor nervoase.
32
Manevrele 'al,ante sunt indi'ate 1,&otriva 1n'ordMrilor eD'esive0 a
durerilor !i a stMrii de nelini!te.
Masa%ul deter,inM rea'tii 'o,&leDe !i 1n do,eniul ,otor0 vaso,otor
!i trofi'.
Masa%ul &rovoa'M !i o serie de efe'te suie'tive atun'i 'End se
eDe'utM ,asa%ul /eneral. Astfel0 ,asa%ul sti,ulator deter,inM o sen*atie de
unM dis&o*itie !i de 're!tere a ener/iei0 &e 'End ,asa%ul lini!titor IsedativJ
deter,inM o stare de destindere nervoasM0 de relaDare ,us'ularM !i de
odiGnM.
Efe'tele ,asa%ului asu&ra siste,ului neuro&siGi' suntH efe'te
se/,entare0 efe'te /enerale !i &siGolo/i'e.
N !fectele segmentare se eD&li'M &rin interrelatiile dintre diferite
re/iuni ,eta,eri'e0 reali*ate &rin 'oneDiuni nervoase. .atoritM a'estora se
evitM0 la nivel
res&onsaile de
&er'e&erea ,ai
su'utanat0 're!teri ale tensiuni tesutului 'on%un'tiv0
instalarea retra'turilor. Interrelatia ,eta,eri'M &er,ite
,ult sau ,ai &utin a durerii0 fa&t 'e sustine teoria
P,asa%ului refleDQ.
N !fectele generale se datorea*M relatiilor su&rase/,entare !i
i,&li'Mrii siste,ului nervos 'entral.
Manevrele de ,asa% deter,inM des'Mr'area0 1n ter,inatiile
sen*itive0 de i,&ulsuri nervoase 'Mtre 'entrii0 'are de'lan!ea*M rea'tii
diferite0 1n fun'tie de teGni'a utili*atM. Manevrele eDe'utate 'ontinuu0 'u
rit, lent !i intensitate s'M*utM indu' efe'te sedative0 anal/e*i'e. Manevrele
s'urte0 ener/i'e0 efe'tuate 'u rit, viu !i intensitate 'res'utM indu' efe'te
sti,ulante.
EDistM &Mreri 'onfor, 'Mrora !i &rin sti,ularea durerii se &ot
otine rea'tii &aradoDale anal/e*i'e. Masa%ul are a'tiune antial/i'M diferitM0
33
'Giar dureroasM &e ,o,ent0 &rin ,anevra 1nsM!i I&rin'i&iul ,asa%ului
transversal &rofund a lui $#riaDJ.
N !fectele psi#ologice sunt induse tot &rin sti,ularea ter,inatiilor
sen*itive 'utanate. Masa%ul0 &rin a&ro&ierea &siGolo/i'M dintre &a'ient !i
,aseur0 deter,inM o stare de relaDare &er'e&utM 'a o stare Sde ineQ.
Masa%ul &oate restru'tura i,a/inea stati'M !i 'ine,ati'M a re/iunii
olnave 'are !i"a &ierdut &artial sau total fun'tiile ,otoare !i sen*itive0
inte/rEnd se/,entul afe'tat 1n s'Ge,a 'or&oralM /eneralM.
'.# IN"LUENELE MASAJULUI ASUPRA ESUTURILOR I A
ORGANELOR PRO"UNDE
4esuturile !i or/anele &rofunde ale 'or&ului nu &ot fi influentate de
a'tiunea ,e'ani'M a &ro'edeelor oi!nuite de ,asa%. Pentru a le &utea
influenta treuie folosite teGni'i s&e'iale0 'u a'tiune de &rofun*i,e sau la
distantM0 sau sM se utili*e*e a'tiunea siner/i'M a ,anevrelor de ,asa%.
Efe'tele siner/i'e se &ot otine &rin ,asa%ul tesuturilor 'are a'o&erM
'avitMtile 'or&uluiH 'ranianM0 tora'i'M !i ado,inalM.
Masajul capului0 &rin &ro'edee s&e'iale0 are un efe't
de'on/estionant !i lini!titor asu&ra 'entrilor !i a 'Milor nervoase .
Prin masajul spatelui !i al pieptului se otin efe'te refleDe utile
asu&ra or/anelor din tora'e.
Res&iratia este a'tivatM &rin refleDe 'u &un't de &le'are 1n &eretele
tora'i'0 'are sti,ulea*M0 la distantM0 'entrii auto,atis,ului
res&irator.
Prin &ro'edee s&e'iale se &oate a''elera sau lini!ti fun'tia 'ardia'M.
34
Se &ot staili siner/ii fun'tionale 1ntre 'ir'ulatie !i res&iratie0 1ntre
s'Gi,urile /a*oase din &lM,Eni !i tesuturi.
Prin masajul abdominal sunt sti,ulate0 ,ai ales0 fun'tiile a&aratului
di/estiv.
Se 1,unMtMtes' asortia !i di/estia &rin a'tivarea 'ir'ulatiei
intraado,inale !i &rin 're!terea se'retiilor di/estive.
$re!te &eristaltis,ul tuului di/estiv !i al 'Milor iliare.
$re!te a&etitul.
Se nor,ali*ea*M eva'uMrile.
Masa%ul influente*M fun'tiile de nutritie0 de eD'retie0 de eli,inare a
&rodu!ilor de 'ataolis, I'res' diure*a0 eva'uMrile intestinale !i sudorale
'utanateJ.
A'tivitatea /landelor endo'rine este influentatM indire't0 &rin
a'tivarea 'ir'ulatiei san/uine la nivelul a'estora.
$ndica)iile de aplicare a masajului0 1n s'o& &rofila'ti' sau tera&euti'
se vor fa'e nu,ai du&M eDa,enul 'lini' /eneral !i nu,ai du&M stailirea
dia/nosti'ului.
In 'a*ul eDa,enului 'lini' /eneral se va a'orda atentie ur,Mtoarelor
stru'turiH
N Piele0 tesut 'elular su'utanat0 ,u!'Gi. Prin ins&e'tie se va
oserva &re*enta unor nevi0 &a&ule0 afe'tiuni vas'ulare0 ,i'o*e0 ul'ere
vari'oase0 e'*e,e0 ver/eturi0 infe'tii et'. Masa%ul se va indi'a nu,ai 1n
ul'ere vari'oase0 es'are0 'i'atri'i0 ver/eturi0 'elelalte situatii 'onstituind
'ontraindi'atii ale ,asa%ului. Prin &al&are se &ot evidentia Gi&otrofii0
Ge&ertrofii0 'ontra'turi0 retra'turi ,us'ulare sau induratii !i infiltrate.
35
N 4endoane. -a &al&are se &ot evidentia dureri ale insertiilor Idureri
tendino&eriostaleJ 'au*ate de tensionarea tendoanelor &rin 'ontra'tii
i*o,etri'e0 ru&turi ale tendoanelor I,asa%ul este 'ontraindi'atJ.
N Arti'ulatii. Se a'ordM atentie atEt ele,entelor arti'ulare0 'Et !i
&Mrtilor ,oi &eriarti'ulareL
N Siste, 'ir'ulator. Se a'ordM atentie vaselor0 'GestionEnd &a'ientul
1n le/MturM 'u eDistenta ede,elor sau a unei stMri de /reutate0 tensiune0
oosealM la nivelul ,e,relor inferioare.
N Siste, nervos. Se 'autM eventualele tulurMri de sensiilitate !i
tulurMri trofi'e 'are &ot fi 'au*ate de afe'tiuni neurolo/i'e.
In fun'tie de &arti'ularitMtile suie'tului se vor staili &ro'edeele de
,asa% 'are vor fi efe'tuate !i ,odul de a&li'are al a'estora.
Se va fiDa durata !edintei de ,asa%0 rit,i'itatea a'esteia !i lo'ul &e
'are 1l va o'u&a 1n &ro/ra,ul de re'u&erare.
#. PROCEDEELE DE MASAJ
.u&M i,&ortanta efe'telor0 &ro'edeele de ,asa% ,anual 'lasi'0 au
fost 1,&Mrtite 1n douM /ru&e.
N P()*+,++ -(./*.-01+ ,+ 20304 Ifunda,entaleJH
alune'Mrile Inete*irea0 efleura%ulJL
fri'tiunileL
frM,Entatul !i stoar'erea I&etrisa%ulJL
lovirile u!oare !i rit,i'e Iaterea0 ta&ota,entulJL
36
viratiile.
N P()*+,++ 3+*5/,0(+ ,+ 20304 Ia%utMtoareJH
'ernutul !i rulatulL
&resiunileL
tra'tiunile !i tensiunileL
s'uturMrileL
'iu&irile si &ensMrileL
alte &ro'edee.
#.1 PROCEDEELE PRINCIPALE DE MASAJ
Manevrele &rin'i&ale nu &ot li&si din a&li'atiile &ra'ti'e ,ai
i,&ortante ale ,asa%ului. A'estea reali*ea*M &relu'rarea siste,ati'M !i
,etodi'M a &Mrtilor ,oi ale 'or&ului !i se a&li'M 1n ur,Mtoarea su''esiuneH
N
N
N
N
N
nete*ire Iefleura%JL
fri'tiuneL
frM,Entat I&etrisa%JL
atere Ita&ota,entJL
viratii.
#.1.1. N+6+7.(+0 se adresea*M 1n s&e'ial te/u,entelor !i 'onstM 1n
alunec+ri rit,i'e !i u!oare0 a&li'ate 'u diferite &Mrti ale ,Einilor 1n sensul
'ir'ulatiei de 1ntoar'ere. .e a'eea0 &e ,e,re0 alune'Mrile se efe'tuea*M de
la eDtre,itatea distalM s&re 'ea &roDi,alM0 &e trun'Gi ur,ea*M sensul
'ir'ulatiei de 1ntoar'ere s&re ini,M0 iar &e /Et !i 'eafM sensul ,anevrelor
este dins&re 'a& s&re u,eri !i o,o&lati.
37
Mi!'Mrile sea,MnM 'u ,En/Eierea0 nu,ai 'M se eDe'utM 'u o anu,itM
&resiune !i 'u rit, variail0 1n fun'tie de efe'tele 'are treuie induse.
.in &un't de vedere al modului de aplicare al ,Einilor0 ,anevrele
suntH
si,ultane0 atun'i 'End se efe'tuea*M 'u a,ele ,Eini 1n a'ela!i ti,&
!i 1n a'ela!i sens L
alternative0 atun'i 'End se efe'tuea*M 'u ,EnM du&M ,EnM0 1n a'ela!i
sens.
.in &un't de vedere al direc)iei suntH
lon/itudinale Ilun/iJL
oli'e I,ediiJL
transversale Is'urteJL
1n 'er'L
1n *i/"*a/.
.in &un't de vedere metodic nete*irea este initialM !i finalM.
Su''esiunea ,anevrelor 1n fun'tie de dire'tia !i ,odul de lu'ru al
,Einilor este ur,MtoareaH
N &entru nete*irea initialMH
si,ultane lun/i0 ,edii !i s'urteL
alternative lun/i0 ,edii !i s'urte.
&entru nete*irea finalMH
alternative s'urte0 ,edii !i lun/iL
si,ultane s'urte0 ,edii !i lun/i.
%itmul de eDe'utie s'ade tre&tat s&re sfEr!itul !edintei.
Nete*irea se eDe'utM 'u fata &al,arM sau dorsalM a ,Einilor0 'u
N
de/etele a&ro&iate sau de&Mrtate0 1ntinse sau u!or 1ndoite. Pe su&rafete ,i'i0
nete*irea se &oate eDe'uta 'u o ,EnM0 iar &e su&rafetele ,ari 'u a,ele
38
,Eini. Pe ,e,re0 ,Einile se a!a*M la a'ela!i nivel sau una ,ai sus de'Et
'ealaltM. Pe su&rafetele ,i'i !i rotun%ite0 nete*irea se eDe'utM 'u vErful a
douM sau trei de/ete0 'u&rin*End re/iunea 1ntre &oli'e !i 'elelalte de/ete. Pe
su&rafetele ,ai 1ntinse !i &lane0 nete*irea se &oate eDe'uta 'u &al,a
1ntrea/M0 'u laturile sau 'u rMdM'ina ,Einii.
Presiunea nete"irii este 1n fun'tie de stru'tura &e 'are dori, sM o
influentM,H
alune'Mrile u!oare !i su&erfi'iale a'tionea*M asu&ra &ieliiL
tesutul su'utanat este influentat de alune'Mrile ,ai a&MsateL
&entru tesuturile &rofunde se foloses' ,anevre ,ai &uterni'e
eDe'utate 'u rMdM'ina ,Einilor0 'u ,ar/inea ulnarM a ,Einii sau 'u &u,nii
1n'Gi!i.
Alune'Mrile eDe'utate 'u fata dorsalM a ,Einilor !i 'u de/etele
strEnse 1n &u,ni au efe'te ,ai &rofunde de'Et 'ele eDe'utate 'u fata &al,arM
a ,Einii.
nervii !i vasele din &iele sunt influentate de a&Msarea redusML
'ir'ulatia sEn/elui 1n vasele su&erfi'iale este a'tivatM de &resiunile
,ediiL
'ir'ulatia din tesuturile &rofunde este influentatM de ,anevrele
vi/uroaseL
'ir'ulatia li,fati'M este a'tivatM de alune'Mrile lente0 dar destul de
a&Msate !i efe'tuate sa'adat.
$a ntindere0 alune'Mrile se a&li'M de &referintM se/,entar0 &e
&ortiuni anato,i'e ine deli,itate.
Se distin/ ur,Mtoarele forme speciale de netezireH
N nete*ire sa'adatM0 a&li'ailM se/,entelor 'ir'ulare Ianterat0
rat0 /a,M0 'oa&sMJL
39
N
N
nete*ire S1n &erieQ0 folositM 1n re/iunile 'u &Mr 1n eD'esL
nete*ire liniarM0 lon/itudinalM eDe'utatM 'u vErful de/etelor0
utili*atM la nivelul tendoanelor !i al s&atiilor interosoaseL
nete*ire 1n S'le!teQ0 a&li'ailM la nivelul tendonului lui A'Gile. N
Nete*irile s'urte !i aso'iate 'u &resiuni sunt indi'ate 1n trata,entul
induratiilor !i al nodo*itMtilor firos'leroase0 &re'u, !i 1n de*a/re/area !i
1,&rM!tierea infiltratelor din tesuturile &rofunde.
!fectele nete"irii suntH
N &rin'i&alul efe't al nete*irii este a'tivarea0 &e 'ale refleDM0 a
'ir'ulatieiL
vasodilatatie lo'alM de duratM0 'onse'intM a a'tiunii ,e'ani'e !i
refleDelor 'u &un't de &le'are 'utanatL
alune'Mrile lun/i !i u!oare redu' sensiilitatea0 s'ad durerea !i
'ontra'tura ,us'ularM &e re/iunea ,asatM0 ,otiv &entru 'are
nete*irea este folositM 'a ,anevrM &re/Mtitoare 1n ,asa%0 1naintea
altor &ro'edee ,ai &uterni'eL
alune'Mrile lun/i !i u!oare sunt 'al,ante0 relaDanteL
,anevrele ,ai vi/uroase a'tivea*M 'ir'ulatia sEn/elui 1n
tesuturile &rofunde0 du'End la o ,ai unM oDi/enare a ,u!'Gilor
!i la 1nde&Mrtarea ,ai ra&idM a &rodu!ilor de 'ataolis, I'o,ate
ooseala !i a%utM refa'erea fun'tionalM du&M efortJL
,anevrele s'urte !i vii0 1n rit, ra&id !i ener/i'0 sunt sti,ulante.
N
N
N
N
N
#.1.2 "(.*).5/+0 se adresea*M 1n s&e'ial tesutului 'elular
su'utanatL
'onstM 1n &resiuni !i de&lasMri ale tesuturilor ,oi su'utanate &e tesuturile
dure sau &e un &lan dur Iosos sau 'artila/inosJ0 1n li,ita elasti'itMtii &ro&rii.
40
.in &un't de vedere teGni'0 fri'tiunea se eDe'utM 'u vErful de/etelor
1n sens liniar Ilon/itudinal sau transversalJ !i 'ir'ular I'on'entri' sau
eD'entri'J0 'u ,ar/inea 'uitalM0 rMdM'ina ,Einii Ie,inentele Gi&otenarM !i
tenarMJ0 &al,a sau &u,nul.
Forme specialeH
N transversalM0 P1n fierMstrMuQ eDe'utatM 'u ,ar/inea 'uitalM a
,Einii0 se a&li'M la nivelul tendonului lui A'GileL
N 1n *i/"*a/0 eDe'utatM 'u vErful a 3"5 de/ete IindeD0 ,edius !i
inelarJ0 se a&li'M la nivelul 'oloanei verterale.
:Erful de/etelor se a&li'M &e te/u,ent0 'u o anu,itM &resiune !i su
anu,ite un/Giuri.
Se eDe'utM ,i!'Mri 'ir'ulare 1ntr"un sens !i a&oi 1n sens o&us0
de&lasEnd ,Einile 1n li,ita ,oilitMtii !i a su&letei nor,ale a tesuturilor
,asate. .u&M un nu,Mr oare'are de ,i!'Mri eDe'utate &e o ,i'M &ortiune a
&ielii0 ,Ena se de&lasea*M 1n'et 1n ve'inMtatea lo'ului ,asat0 &EnM 'End este
'u&rinsM toatM re/iunea.
Presiunea !i amplitudinea ,i!'Mrilor de fri'tiune va fi la 1n'e&ut
,ai redusM !i de duratM ,ai s'urtM0 ,Mrindu"se &ro/resiv0 du&M ne'esitMti.
.u&M intensitatea &resiunilor !i a ,Mri,ii un/Giului0 fri'tiunea &oate
a'tiona su&erfi'ial sau &rofund. Astfel0 'u 'Et intensitatea &resiunilor 're!te0
iar un/Giul fatM de &lanul re/iunii res&e'tive s'ade0 'u atEt a'tionea*M ,ai
&rofund.
!fectele fric)iuniiH
N &rin a'tiunea ,e'ani'M ,oili*ea*M tesuturile ,oi0 le ,Mre!te
su&letea !i elasti'itatea0 asu&li*ea*M te/u,entulL
41
N tot &rin a'tiune ,e'ani'M se a'tivea*M 'ir'ulatia lo'alM I1nro!irea
&ieliiJ0 sti,ulEnd nutritia tesuturilorL
&e 'ale refleDM are efe'te de duratM0 'ir'ulatorii !i trofi'eL N
N fri'tiunea &relun/itM0 eDe'utatM 1ntr"un rit, lent0 s'ade
sensiilitatea lo'alM0 s'ade 'ontra'tura ,us'ularM0 redu'e
1n'ordarea nervoasML
rit,ul viu !i ,i!'Mrile s'urte0 dar vi/uroase0 sti,ulea*M siste,ul
nervos &eriferi'L
fri'tiunile &revin ru&turile ,us'ulare !i s,ul/erile de fire0 'are
&ot a&Mrea la nivelul %on'tiunii ,iotendinoase.
N
N
#.1. "(+28/60651 I&etrisa%ulJ re&re*intM &rinderea ,u!'Gilor !i a
altor tesuturi &rofunde0 ridi'area lor0 atEt 'Et &er,ite elasti'itatea &ro&rie !i
stoar'erea &rin 'o,&ri,are I1ntre de/ete sau 1ntre de/ete !i &al,MJ sau &rin
&resiune &e &lanul &rofund.
.in &un't de vedere te#nic se reali*ea*MH
N frM,Entat
re&re*intM
'or&uluiL
frM,Entat
S1n 'utMQ &e lo' sau de&lasailM P1n valQ0 'are
for,a traditionalM a&li'ailM tuturor se/,entelor
N 'ir'ular !i !er&uit0 'are re&re*intM for,a s&e'ialM
a&li'ailM se/,entelor 'ir'ulare sau tron'oni'eL
frM,Entat 1ntre ,ar/inile 'uitale ale ,Einii0 'are re&re*intM
for,a s&e'ialM a&li'ailM la nivelul &eretelui ado,inal et'L
frM,Entat 'u &u,nii0 se a&li'M re/iunilor volu,inoase ale
'or&ului Ifese0 eventual 'oa&seJ.
re/iunile 1ntinse !i &late0 frM,Entatul 'onstM 1n ridi'area !i
N
N
Pe
a&u'area 1ntre de/ete !i rMdM'ina ,Einii a unei 'ute de tesuturi0 'are este
42

stoarsM &rin du'erea rMdM'inii ,Einii s&re de/ete !i &rin 'o,&ri,area
a'esteia &e &lanul dur0 &rofund. Mi!'area se re&etM de ,ai ,ulte ori &e
a'ela!i lo'0 a&oi ,Einile se de&lasea*M din a&roa&e 1n a&roa&e0 1n aDul lun/
al /ru&elor de ,u!'Gi.
Pe ,e,re0 frM,Entatul se eDe'utM 'u ,Einile a&li'ate 1n 'er'0
&er&endi'ular &e se/,ent. Mu!'Gii sunt &rin!i 1ntre de/ete !i &al,e !i
strEn!i 'u &utereL &resiunea se slMe!te a&oi0 iar ,u!'Gii se relaDea*M.
Manevrele se eDe'utM de la rMdM'ina ,e,relor s&re eDtre,itMti0 &resiunile
fiind 1nsM orientate s&re sensul 'ir'ulatiei venoase a sEn/elui
IdistalT&roDi,alJ.
Pe ,asele ,ari de ,u!'Gi0 frM,Entatul se eDe'utM for,End o 'utM
lun/M de ,u!'Gi0 'are este &rinsM 1ntre de/ete !i &odul &al,ei !i strEnsM 'a
1ntr"un 'le!teL 'uta este ridi'atM !i a&oi &resatM &e &lanul &rofund0 fMrM a o
s'M&a din ,Eini !i fMrM a des&rinde &al,a de &e &iele.
-a nivelul ado,enului se frM,EntM tesuturile /rase su'utanate0 S1n
'utMQ sau S1n valQL se eDe'utM o ,i!'are de ridi'are !i &resare 1ntre ele a
tesuturilor0 ori de du'ere 1nainte !i 1na&oi a 'utei &rinse 1ntre de/ete.
(rM,Entatul este &ro'edeul 'el ,ai un &entru ,asa%ul tesuturilor
&rofunde !i 1n s&e'ial al ,u!'Gilor.
!fectele fr+mntatului
A'estea se &rodu' ,ai ales &e 'ale refleDM0 'o,&arativ 'u 'ele
,e'ani'eH
N ridi'area !i strEn/erea tesuturilor 'Mrnoase de*voltM elasti'itatea0
eD'itailitatea !i 'ontra'tilitatea ,u!'GilorL
43
N &rin stoar'ere se 'o,&ri,M vasele &rofunde0 se a'tivea*M
'ir'ulatia0 avEnd un efe't trofi' asu&ra or/anis,uluiL
&rin frM,Entare sunt 1nde&Mrtati &rodu!ii de 'ataolis, din
,u!'GiL
&revine atrofia ,us'ularML
Efe'tele frM,Entatului se datores' sti,ulMrii 'ir'ulatiei !i
trofi'itMtii nervilor0 ,ai ales ale 'elor ,otori. .in a'est ,otiv0 se
indi'M 1n stMrile de atonie !i atrofie ,us'ularM se'undarM
i,oili*Mrilor &relun/ite ale diferitelor se/,ente ale a&aratului
lo'o,otor.
,anevrele lente0 a&li'ate &e *one aderente !i infiltrate au efe't
de'ontra'turantL
,anevrele eDe'utate ra&id indu' efe'te sti,ulante.
N
N
N
N
N
#.1.& T0-)602+/651 9:06+(+0; 'onstM 1n a&li'area unor lovituri
rit,i'e !i u!oare eDe'utate 'u diferite &Mrti ale ,Einii !i ale anteratului.
.in &un't de vedere te#nic0 &ro'edeele de ta&ota,ent se /ru&ea*M
1nH
N ,anevre de to'atH 'u ,ar/inea 'uitalM I'uito"&al,ar sau
'uito"dorsalJ0 'u 2R5 inferioarM a anteratului0 'u vErful
de/etelor Itan/ential0 S1n ,Mnun'Gi de nuieleQJL
,anevre de MtMtoritH 'u &al,a 1n 'u&M sau ventu*M !i 'u &u,nul
'uital sau &al,arL
,anevre de &les'Mit sau li&MitH 'u fata &al,arM a ,Einii sau a
de/etelorL
,anevre de &er'utatH 'u vErful de/etelor.
N
N
N
44
S4o'atulQ se eDe'utM 'u de/etele a,elor ,Eini0 tinute fatM 1n fatM.
.e/etele 1ntinse0 de&Mrtate 1ntre ele !i u!or fle'tate 'ad &er&endi'ular &e
&iele0 de la o distantM ,i'M0 1ntr"un rit, foarte viu0 lovind 'u &artea lateralM
!i dorsalM sau 'u 'ea lateralM !i &al,arM. S4o'atulQ se &oate fa'e !i 'u
,ar/inea ulnarM a ,Einilor.
$ntensitatea ,anevrelor re*ultM ,ai ,ult din /reutatea de/etelor !i a
,Einilor0 de'Et din 'ontra'tiile ,us'ulare. MEinile 'ad ,oi0 ,i!'Endu"se din
arti'ulatiile &u,nilor. Pentru a a,&lifi'a a'este ,anevre se adau/M
1n'linarea lateralM a ,Einilor !i o ,i!'are de rMsu'ire a anteratelor 1n
&ronatie !i su&inatie. Bratele treuie sM fie a&ro&iate de trun'Gi0 iar
anteratele a&ro&iate de re/iunea ,asatM0 &entru 'a loviturile sM nu 'adM
&rea de sus !i sM nu fie intense.
Pe re/iunile sensiile0 intensitatea loviturilor treuie sM fie ,ai ,i'M0
&e ,ase ,ari de ,u!'Gi0 ,edie sau ,are.
%itmul &oate fi foarte viu sau rar !i lent I'a&0 re/iune &re'ordialMJ.
SPer'utatulQ este o for,M de atere 'u vErfurile de/etelor u!or
1ndoite. Manevra se eDe'utM 'u a,EndouM ,Einile ,i!'ate din arti'ulatiile
&u,nilor0 'u &al,ele orientate s&re re/iunea ,asatM. MEinile se ,i!'M
alternativ sau si,ultan0 1ntr"un ritm foarte viu.
$ntensitatea loviturii treuie sM fie uni'M0 re*ultat al /reutMtii
,Einilor.
Manevra se &oate eDe'uta 'u vErful unui sin/ur de/et.
SPles'MitulQ este o ,anevrM de lovire 'u fata &al,arM a de/etelor !i a
,Einii. Se eDe'utM 'u ,Einile ,oi !i u!oare0 &rin ,i!'Mri su&le !i re&e*i.
Mi!'Mrile se eDe'utM a'tiv0 'u o ,EnM sau 'u a,EndouM ,Einile0 nu,ai atEt
'Et este ne'esar sM se ridi'e anteratele la o 1nMlti,e &otrivitM0 a&oi a'estea
'ad &asiv0 alternativ sau si,ultan &e re/iunea res&e'tivM. Intensitatea
45
loviturii de&inde nu,ai de /reutatea &ro&rie a a'estor se/,ente. -oviturile
a'tive sunt ,ai &uterni'e0 dar &ot deveni dureroase. .a'M ,anevrele sunt
tan/entiale0 efe'tul lor eD'itant este di,inuat. Se indi'M 1n ,asa%ul eD'itant
al unor re/iuni 1ntinse0 'Mrnoase !i &utin sensiile.
SBMtMtoritulQ se deosee!te de S&les'Mit P &rin felul de a lovi 'u
&al,ele !i de/etele tinute ine 1ntinse !i foarte a&ro&iate de su&rafata
,asatM. Rit,ul ,i!'Mrilor este foarte viu0 iar loviturile sunt s'urte.
Manevra se &oate eDe'uta 1n douM ,oduriH
'u de/etele !i &al,ele strEnse P1n 'Mu!Q" MtMtoritul este ,ai &utin
as&ruL
'u &u,nulH este o ,anevrM ,ai &uterni'M0 indi'atM ,ai ales 1n
,asa%ul re/iunilor ,us'uloase !i &utin sensiile0 la &ersoanele sMnMtoase !i
vi/uroase. Se eDe'utM 'u &u,nul in'o,&let 1n'GisL intensitatea ,anevrei
're!te da'M se eDe'utM 'u &u,nul 1n'Gis sau 'u ,ar/inea ulnarM a &u,nului.
N !fectele baterii varia*M 1n fun'tie de intensitatea !i rit,ul
loviturilor0 de su&letea ,i!'Mrilor !i de sensiilitatea &ielii !i a
tesuturilor ,asate.
A'tiunea s&e'ifi'M este eD'itantM !i se validea*M &rin inter,ediul
nervilor &eriferi'i.
4o'atul0 &les'Mitul !i MtMtoritul eDe'utate 1ntr"un rit, ra&id0 'u
intensitate ,ai ,are !i un ti,& ,ai 1ndelun/at0 a'tionea*M asu&ra
nervilor vaso,otori !i &rovoa'M0 &rin vasodilatatie0 un afluD
'res'ut de sEn/e 1n re/iunea ,asatM0 'are se 1nro!e!te !i se
1n'Ml*e!te.
Manevrele aterii redu' 1n ti,& sensiilitatea nervilor sen*itivi.
N
N
N
46
N ED'itarea nervilor ,otori &rodu'e o 're!tere a tonusului ,us'ular
!i 'Giar o 'ontra'tie a firelor ,us'ulare0 fMrM a se &rodu'e un
lu'ru ,e'ani'.
N Baterea are efe'te sti,ulatoare asu&ra 'ir'ulatiei !i nutritiei
tesuturilor &rofunde0 se'undar de*voltEnd &ro&rietMtile fun'tionale
ale ,u!'GilorL se indi'M 1n trata,entul atoniei !iRsau atrofiilor
,us'ulare &osttrau,ati'e.
Per'utatul0 la nivel tora'i'0 favori*ea*M eli,inarea se'retiilor
ronGi'e.
Manevrele de atere sunt 'ontraindi'ate 1n trata,entul afe'tiunilor
dureroase0 'ontra'turilor ,us'ulare0 s&as,elor0 ooselii ,us'ulare.
#.1.' !.:(0)..1+ 'onstau din i,&ri,area 1n tesuturi a unui
nu,Mr 'Et ,ai ,are de ,i!'Mri os'ilatorii &e unitatea de ti,&L ele se eDe'utM
&e lo' sau 'u de&lasare lateralM.
Mi!'Mrile sunt ase,MnMtoare unui tre,urat 'ontinuu !i re*ultM din
'ontra'tiile alternative ale ,u!'Gilor a/oni!ti !i anta/oni!ti ai de/etelor !i
,Einii &e de o &arte0 !i ai anteratelor !i ratelor0 &e de altM &arte. .in
a'eastM 'au*M0 viratiile ,anuale sunt oositoare !i /reu de eDe'utat0 de
a'eea se 'o,&letea*M sau se 1nlo'uies' 'u for,e instru,entale.
:iratiile ,anuale se eDe'utM 'u vErful de/etelor sau 'u fata lor
&al,arM0 'u &odul &al,ei sau 'u rMdM'ina ,Einii0 'u &al,a !i 'u de/etele
1ntinse sau 'u &u,nul 1n'Gis.
.e re/ulM0 viratiile se a&li'M &e &ortiuni restrEnse0 dar se &ot efe'tua
!i de"a lun/ul unui nerv0 ,u!'Gi0 1n %urul unei arti'ulatii sau &e un se/,ent.
Frecven)a !i amplitudinea de&lasMrii ,Einilor sunt variaile !i indu'
efe'te o&use.
47
Manevrele fine !i &relun/ite sunt lini!titoare0 redu' sensiilitatea
&ielii !i a tesuturilor su&erfi'iale0 &rodu'End o sen*atie de a,ortire0 1n'Ml*ire
!i relaDare.
:iratiile eDe'utate 'u rit, ra&id !i a,&litudine 'res'utM au efe'te
eD'itante asu&ra siste,ului nervos 'entral0 dar !i efe'te esteti'e0 &rin
redu'erea stratului adi&os.
-a nivelul tora'elui &rodu' eD&ul*ia se'retiilor ron!i'e0 atun'i 'End
sunt eDe'utate 'u a,&litudine s'M*utM.
:iratiile ,anuale se 'o,inM 'u nete*irea0 fri'tiunile !i
frM,Entatul.
Mi!'Mrile viratorii0 'are au o a,&litudine !i o intensitate ,ai ,are
de'Et viratiile oi!nuite0 se nu,es' trepida)ii. A'este &ro'edee au 1n
/eneral a'elea!i efe'te !i indi'atii 'a !i viratiileL se a&li'M 1ndeosei &e
s&ate !i &e tora'e.
4re&idatia tora'elui se aso'ia*M 'u ,i!'Mrile de res&iratie0
a''entuEndu"se s&re sfEr!itul ins&iratiei0 al eD&iratiei !i al &au*ei res&iratorii.
A&li'ate &e tora'e !i &e ado,en0 viratiile &rodu' efe'te refleDe
&rofunde0 de'on/estionante !i 'al,anteL sunt folosite0 du&M indi'atiile
,edi'ului0 1n trata,entul unor afe'tiuni dureroase !i 'on/estive ale
or/anelor interne.
#.2 PROCEDEELE SECUNDARE DE MASAJ
Intre &ro'edeele sau ,anevrele &rin'i&ale de ,asa% sau du&M
efe'tuarea a'estora0 se inter'alea*M sau se adau/M o serie de alte 'Eteva
,anevre nu,ite a%utMtoare sau se'undare0 'are 'o,&letea*M a'tiunea
&ro'edeelor funda,entale.
48
Unele dintre a'este ,anevre se'undare derivM din 'ele &rin'i&ale0 &e
'are deseori le !i 1nsotes'0 altele au 'ara'tere teGni'e &ro&rii !i vin sM
1,o/Mteas'M &ro'edeele de a*M ale ,asa%ului.
$ele ,ai i,&ortante ,anevre a%utMtoare suntH
N
N
N
N
N
'ernutul !i rulatulL
&resiunileL
tra'tiunile !i tensiunileL
s'uturMrileL
'iu&irile !i &ensMrile.
#..
tron'oni'e.
R510651 !. *+(/5651 se a&li'M se/,entelor 'ir'ulare sau
Rulatul 'onstM 1n
&al,are ale ,Einilor 'u
&rinderea se/,entului res&e'tiv 1ntre fetele
,entinerea de/etelor 1n eDtensie. MEinile se
de&lasea*M rit,i'0 alternativ0 de %os 1n sus0 anterior !i &osterior sau invers0
&rin ridi'Mri !i &resiuni alternative.
Au a'tiuni relaDante0 de'on/estive asu&ra ,aselor ,us'ulare !i
redau su&letea stru'turilor ,asate.
#.. P(+3.5/.1+ 'onstau 1n a&MsMri su&erfi'iale sau &rofunde.
Se a&li'M 1n diverse ,oduriH
N
N
si,&leL
aso'iate 'u ,i!'Mri res&iratorii 1n rit,ul fre'ventei res&iratorii
nor,ale I2;"2B res&iratii &e ,inutJL
aso'iate 'u viratii0 sunt nu,ite &resiuni virate. N
Presiunile &uterni'e &rodu' asu&ra &ielii o u!oarM is'Ge,ie initialM
'au*atM de s'Mderea afluDului de sEn/e 'Mtre *ona ,asatM0 ur,atM de
Gi&ere,ie lo'alM !i s'Mderea sensiilitMtii &EnM la aneste*ie0 s'Mderea
49
tonusului ,us'ular lo'al !i se'undar0 relaDare ,us'ularM !i s'Mderea sau
dis&aritia ooselii. Pe a'est ti& de S&resiune &rofundMQ se a*ea*M teGni'ile
,asa%ului refleD0 'are foloses' fie *onele de inervatie ,eta,eri'M I'e
ur,Mres' der,atoa,eleJ des'rise de Aead !i ,odifi'ate de Aensen !i
S'GillaK0 fie &un'tele !i ,eridianele din a'u&un'tura traditionalM 'Gine*M.
Efe'tele &o*itive asu&ra tesuturilor &eri,us'ulare !i &eriarti'ulare
sunt induse &rin 1ntreru&erea ar'urilor refleDe la nivelul der,atoa,elor sau
,iotoa,elor0 1n sens vis'ero",us'ulo"'utanat.
#.. T(0*).5/.1+, 6+/3.5/.1+ !. 3*565(+(.1+ a'tionea*M ,ai
ales asu&ra arti'ulatiilor !i tesuturilor &eriarti'ulare.
4ra'tiunile se reali*ea*M 1n aDul lon/itudinal al se/,entelor.
4ensiunile sunt ,i!'Mri &asive0 eDe'utate &e aDele de ,i!'are ale
fie'Mrei arti'ulatii.
S'uturMrile 'onstau 1n ,i!'Mri os'ilatorii a,&le0 eDe'utate rit,i' la
nivelul ,e,relor sau ale se/,entelor a'estora.
4ra'tiunile !i tensiunile reali*ea*M 1ntinderea ele,entelor arti'ulare
!i &eriarti'ulare0 &re'u, !i s'Mderea &resiunii intraarti'ulare.
4ensiunile 'res' ,oilitatea arti'ularM0 ,ai ales du&M fra'turi0 'u
'onditia sM fie eDe'utate 'u lEndete lEnd !i sM atin/M a,&litudinea ,aDi,M
de ,i!'areL ,i!'area rus'M !i eDa/eratM &oate &rodu'e 'ontra'turM
,us'ularM !i0 se'undar0 redes'Giderea fo'arului de fra'turM.
Efe'tele s'uturMrilor de&ind de rit,ul eDe'utiei. Astfel0 rit,ul ra&id
va de'lan!a efe'te sti,ulante lo'ale !i /enerale0 1n ti,& 'e rit,ul lent va
avea efe'te relaDante.
#.. C.5-.(.1+ !. -+/3+(.1+ se a&li'M &e &ortiunile ,us'uloase ale
,e,relor. .iferenta 'onstM 1n &ri*ele 'u 'are se reali*ea*M. Astfel0 'iu&irile
se eDe'utM 'u &ri*M ,i'M I1ntre &oli'e !i indeDJ0 'u &ri*M ,edie I1ntre &odul
&al,ei !i de/eteJ sau ,are I1ntre vErfurile de/etelor 'elor douM ,EiniJ.
50
A&li'ate 1n rit, ra&id0 au efe'te eD'itante.
In /eneral0 ori'e &ro'edeu de ,asa% &oate indu'e efe'te sti,ulante
sau relaDante &rin ,odifi'area rit,ului0 a intensitMtii !i a &resiunii.
#.. MASAJUL SPECIAL
Masa%ul s&e'ial utili*ea*M0 1n /eneral0 teGni'i 'lasi'e0 res&e'tiv
nete*iri0 fri'tiuni0 viratii !i &resiuni.
Masa%ul s&e'ial in'lude ,ai ,ulte &ro'edee0 dintre 'are vi le
&re*entM, &e 'ele ,ai des utili*ate.
N
N
N
N
N
N
N
Masa%ul refleDo/en.
Masa%ul instru,ental.
Aidro,asa%ul.
Masa%ul 'u /GeatM.
Masa%ul li,fati'.
Masa%ul 'u %et de aer 'ald.
Masa%ul 'u ule /a*oase 1n a&M et'.
M030451 (+<1+=)>+/ se a*ea*M &e influenta refleDM a unor
,anevre 'lasi'e a&li'ate &e *onele de &roie'tie dureroasM te/u,entarM sau
&eriostalM.
A'eastM 'ate/orie in'lude teGni'ileH
teGni'a $#riaDL
teGni'a :o/lerL
teGni'a Una&&L
,aso&un'tura 'Gine*eas'ML
51
,asa%ul tesutului 'on%un'tivL
,asa%ul &e *one refleDo/ene Aead.
N &e#nica C'ria nu,itM !i masaj transversal profund se eDe'utM 1n
ur,Mtoarele eta&eH
2. Se de&istea*M punctul li/a,entar sau tendinos 'el ,ai dureros0
&rin &al&are dire'tM sau &rin 're!terea tensiunii ,us'ulare
otinutM &rin 'ontra'tie i*o,etri'M.
Se a&li'M &e a'est &un't dureros fie &oli'ele0 fie indeDul !i
,ediusul su&ra&use.
Se eDe'utM fri'tiuni 'ir'ulare0 'on'entri'e sau eD'entri'e0 de ,i'M
a,&litudine0 antrenEnd &ielea &er&endi'ular &e dire'tia firelor.
3.
5.
.urerea &rodusM treuie sM fie su&ortailML &resiunea este foarte
u!oarM la 1n'e&ut !i se intensifi'M &e ,MsurM 'e durerea s'adeL durata
!edintei nu va de&M!i 3? de ,inute.
Masa%ul transversal &rofund reali*ea*M 1nlMturarea
aderentelor firoase se'undare trau,atis,elor a&aratului lo'o,otor. Prin
,oili*area transversalM a tesuturilor ,oi se refa' *onele de 'liva% !i
de alune'are fi*iolo/i'M ale ,u!'Gilor !i ale tendoanelor. Are o a'tiune
trofi'M lo'alM0
4eGni'a $#riaD se folose!te 1n trata,entul tendinitelor0
&eritendinitelor0 ,iotendinitelor0 le*iunilor ,us'ulare 'i'atri*ate0 1n
se'Gelele du&M entorse.
Este contraindicat 1n stadiul a'ut al afe'tiunilor a,intite anterior !i 1n
afe'tiunile infla,atorii ale a&aratului lo'o,otor.
N &e#nica (ogler )masaj periostal* 'onstM 1n de&istarea &un'telor
dureroase !i a&li'area de &resiuni la a'est nivelL &resiunile se eDe'utM fie 'u
52
vErfurile de/etelor foarte ine 1ntinse0 fie 'u arti'ulatiile interfalan/iene
&roDi,ale ale indeDului !i ,ediusului fle'tate.
Intensitatea !i durata &resiunilor se vor ada&ta tolerantei olnavului.
.urerea de'lan!atM are ur,Mtoarea evolutieH este destul de intensM la
1n'e&ut0 devine su&ortailM &e &ar'urs !i dis&are la sfEr!it.
Presiunea se eDer'itM ti,& de 3"5 ,inute &e fie'are &un't0 fiind
1nsotitM de fri'tiuni 'ir'ulare. Manevra se &oate re&eta de 3"5 ori &e un
&un't0 a&oi se tre'e &e alte &un'te dureroase la &al&are.
Sedintele se re&etM de 3"5 ori &e sM&tM,EnM0 &EnM la vinde'are.
Masa%ul &eriostal 'o,ate feno,enele 'on/estive0 de 'ontra'turM !i
le atenuea*M &e 'ele dureroase0 &rin a&li'are &e *ona de &roie'tie &eriostalM
1nve'inatM *onei afe'tate. .e*avanta%ul ,etodei 'onstM 1n fa&tul 'M &a'ientul
are dureri &e toatM durata a&li'Mrii &resiunii.
Masa%ul &eriostal &oate fi folosit 1n trata,entul se'Gelelor du&M
afe'tiuni trau,ati'e ale a&aratului lo'o,otor0 'are interesea*M tesuturile
li/a,entare !i ,us'ulare.
N &e#nica +napp re&re*intM &ra'ti' &resiuni &rofunde0 'entri&ete eDe'utate
la nivelulH
2. siste,ului venos al ,e,relor inferioare0 &entru &revenirea
sta*eiL
ado,enului &entru efe'tul anti'onsti&antL
&un'telor dureroase 'are 'ores&undH insertiilor ,us'ulare0
tendinoase0 li/a,entare0 *onelor de e,er/entM ale nervilor0
*onelor de firo*M.
3.
5.
Masa%ul 'onstM 1n &resiuni ,oderate ur,ate de fri'tiuni 'ir'ulare0
'on'entri'e sau eD'entri'e0 re&etate de 9?"7? de ori.
53
N Masopunctura c#ine"easc+ )presopunctura* este o teGni'M derivatM din
a'u&un'turML a'easta ne'esitM 'unoa!terea &erfe'tM a lo'ali*Mrii &un'telor
asu&ra 'Mrora se a'tionea*M &rin ,asa%.
Pun'tele sunt situate &e anu,ite ,eridianeL la nivelul a'estora se
eDe'utM fri'tiuni su&erfi'iale0 'u &ul&a de/etelor sau 'Giar 'u un/Gia0
1nlo'uind astfel a'ele.
A'est &ro'edeu are 'a efe'te redu'erea durerii0 ,i'!orarea tonusului
,us'ular !i reali*area relaDMrii ,us'ulare. Pro'edeul se folose!te 1n
afe'tiuni ,us'ulare0 'u, ar fiH ,io*itele de efort0 'ontra'turile ,us'ulare
din artro*e !i &eriartrita s'a&uloGu,eralM0 1n afe'tiuni ale siste,ului nervos
&eriferi' de ti& nevral/ie0 1n tendinite !i ente*ite.
N Masajul )esutului conjunctiv se a*ea*M &e efe'tul sti,ulMrii nervilor
&eriferi'i0 &rin 1ntinderea tesutului 'on%un'tiv0 'u rMs&unsuri refleDe
ve/etative.
Se &ro'edea*M astfelH
2. se 1ntinde tesutul 'on%un'tiv &rin &lasarea &oli'elui !i a inelarului
&e te/u,entL
3. se de&lasea*M tesutul0 1n li,ita elasti'itMtii ,aDi,e0 &rin tra'tiune
&e ,asa tisularM0 1n dire'tia &oli'elui0 'are eDe'utM o addu'tie ,aDi,M.
Intinderile se vor do*a 1n fun'tie de &ra/ul durerii0 'are 're!te
tre&tat0 'a ur,are a Sde*e'Gilirului ve/etativQ.
Se re'o,andM 1nH ,io/elo*e0 'i'atri'i0 &eriartritM s'a&uloGu,eralM0
dureri lo,osa'rate.
N Masajul pe "one refleogene ,ead se a*ea*M &e fa&tul 'M un anu,it
neuro,er inervea*M &rin fire nervoase ve/etative o arie vis'eralM !i 1n
54
a'ela!i ti,&0 &rin fire nervoase so,ati'e0 o su&rafatM ine deli,itatM a
te/u,entelor0 nu,itM der,ato,.
.u&M Ma'Ken*ie !i Aead0 1n 'a*ul suferintei unui vis'er0 i,&ulsurile
&le'ate de la a'est nivel sunt &roie'tate de 'entrii tala,i'i &e *onele
so,ati'e ale &ielii. In a'est fel se eD&li'M sen*atiile de Gi&ereste*ie sau
durere &roie'tate &e te/u,entele ado,enului din dre&tul or/anului
suia'ent sau &e *one ale &ielii situate la distantM.
Prin'i&alele *one refleDo/ene ale ado,enului &entru ,asa%ul
diverselor or/ane sunt ur,MtoareleH
e&i/astrul0 &entru sto,a'L
Gi&o'ondrul dre&t0 &entru fi'at !i ve*i'ula iliarML
flan'ul dre&t0 &entru 'olonul as'endentL
flan'ul stEn/0 &entru 'olonul si/,oidL
*ona o,ili'alM0 &entru intestinul sutireL
Gi&o/astrul0 &entru ve*i'a urinarM.
Pentrul ,asa%ul a'estor *one0 &a'ientul stM 1n de'uit dorsal0 'u
/enun'Gii de&Mrtati.
Masa%ul *onei sto,a'ului se a&li'M 1n e&i/astru !i 1n Gi&o'ondrul
stEn/. Se 1n'e&e 'u o ,anevrM 'al,antM0 &rin nete*iri 'ir'ulare0 1n sensul
a'elor de 'easorni'0 &e 1ntre/ &eretele ado,inal !i ,ai a&oi 1n *ona
e&i/astri'M.
Masa%ul *onei fi'atului !i a ve*i'ulei iliare 1n'e&e &rin nete*iri
'ir'ulare 1n sens orar la nivelul &eretelui ado,inalL a&oi nete*irea 1n'e&e 1n
e&i/astru0 tre'e &e su reordul 'ostal dre&t &EnM 1n &artea lateralM a
Gi&o'ondrului dre&t. Se ,ai &ot efe'tua viratii 'u de/etele sau 'u &al,a 1n
ti,&ul eD&iratiei.
55
Masa%ul intestinului sutire se efe'tuea*M 1n *ona o,ili'alM0 'u
efe't 'al,antL se 1n'e&e 'u nete*iri 'ir'ulare ale &eretelui ado,inal0 1n sens
orar0 'ontinuate 'u nete*iri 'ir'ulare 1n %urul o,ili'ului0 tot 1n sens orar.
Masa%ul 'olonului se fa'e 'u s'o&ul de a"l sti,ula &e se/,ente0
1n'e&End din flan'ul dre&t0 tre'End &rin e&i/astru !i a&oi 1n flan'ul stEn/. -a
1n'e&ut se efe'tuea*M un efleura% al &eretelui ado,inal0 du&M 'are se tre'e
la eDe'utarea unor nete*iri 'u a,ele ,Eini0 1n sensul a'elor de 'easorni'.
Manevrele 1n'e& 1n fosa ilia'M drea&tM0 de la nivelul 'e'ului de"a lun/ul
'olonului as'endent &EnM la un/Giul Ge&ati'0 a&oi s&re stEn/a0 de"a lun/ul
'olonului transvers &EnM la un/Giul s&leni'L a&oi0 nete*irea se fa'e 1n %os0 &e
flan'ul stEn/ &EnM la fosa ilia'M stEn/M0 de"a lun/ul 'olonului des'endent !i
si/,oid. Se &oate a&li'a !i &er'utarea efe'tuatM 'u vErful de/etelor0 &e
a'ela!i traseu !i 1n a'ela!i sens.
Masa%ul &e *onele refleDo/ene ale ado,enului favori*ea*M
nor,ali*area fun'tiilor ,otorie !i se'retorie ale a&aratului di/estiv0
asortia !i eva'uarea 'Milor iliare. Este indi'at 1n dis'Gine*iile iliare0 1n
tulurMrile de ,otilitate /astri'M0 1n 'onsti&atii atone !i 1n &to*e vis'erale.
%.,()2030451 in'ludeH
N ,asa%ul sua'valL
N du!",asa%ul.
N Masajul subacval (du!ul subacval) se eDe'utM 'u 'or&ul 1n i,ersie
totalM sau &artialM folosind %eturi de a&M 'aldM su o &resiune de ?07";
at,osfereL a'tionea*M &rin fa'torul ter,i' !i &rin 'el ,e'ani'.
4eGni'a de eDe'utieH ,asa%ul sua'val este &re'edat de i,ersie 'u o
duratM de 7 ,inute &entru a'o,odarea &a'ientului 'u te,&eratura I59"9?O$J
!i &resiunea Gidrostati'M. A&oi0 %etul se va diri%a din adEn'i,e s&re
56
su&rafatM0 de la o distantM de 7"2?"27 ', de 'or& 1n linii dre&te0 *i/"*a/0
'er' sau &un'tifor,0 &e *onele dureroase.
Se evitM re&erele osoase !i &eriostul.
Se 1n'e&e 'u &resiuni ,i'i0 'are vor 're!te tre&tatL se'tiunea du*elor
va 're!te de la 9? la 23? ',
3
0 iar in'identa un/Giului va s'Mdea de la >?O la
5?O.
4e,&eratura a&ei se s'ade tre&tat 'u 5 &EnM la >O$.
Sedinta 1n'e&e !i se finali*ea*M 'u ,asa%ul &i'ioarelor.
.in 'au*a vasodilatatiei &rofunde eDistM ris'ul Gi&otensiunii
ortostati'e0 de a'eea &a'ientul nu va &MrMsi 'ada de'Et du&M eva'uarea a&ei
!i efe'tuarea unui du! re'e.
Avantajele du!ului sua'valH
2. Per,ite o relaDare o&ti,M a ,us'ulaturii su a'tiunea fa'torului
ter,i' !i a &resiunii Gidrostati'e.
3. Reali*ea*M un 'onfort deoseit &entru &a'ient0 &resiunea %etului de
a&M fiind ,ai a/reailM0 deoare'e a'easta este re/lailM 1n fun'tie de
sensiilitatea *onei tratate.
5. Per,ite un ,asa% ,ai efi'ient0 1n &rofun*i,e0 de'Et &rin ,asa%
,anual0 1n *one ale 'or&ului 'u straturi ,ari de tesut adi&os !i ,us'ularH
lo,ele0 fesele0 !oldurile.
9. Este ,ai &utin oositor &entru &ersoana 'are"l eDe'utM.
ezavantajele &ro'edurii sunt ur,MtoareleH ne'esitM o instalare
&erfe'tM a 'o,&resorului ele'tri' !i a vanei0 e'Gi&a,ent de &rote'tie &entru
&ersoana 'are a&li'M &ro'edura.
Masa%ul sua'val are ur,Mtoarele efecteH
2. reali*ea*M o vasodilatatie &rofundM 1n *ona de a&li'are0
favori*End &ro'esele de resortieL
57
3.
5.
&rodu'e relaDare ,us'ularML
favori*ea*M inlMturarea &ro'eselor aderentiale se'undare
afe'tiunilor
lo'o,otorL
infla,atorii sau trau,ati'e ale a&aratului
9. sti,ulea*M a'tivitatea ,otorie a unor or/ane ado,inale.
Pro'edura este indicat+ in trata,entul ede,elor0 al &ro'eselor
aderentiale0
lo'o,otor0
,us'ulare0
al
in
in
redorilor arti'ulare se'undare trau,atis,elor a&aratului
revenirea su&letei 'i'atri'elor dureroase du&M le*iuni
'ontra'turile ,us'ulare antal/i'e0 &entru sti,ularea
&eristaltis,ului intestinal in 'onsti&atiile atone0 in 'elulitM !i in oe*itate.
N Du!-masajul 'onstM in &roie'tarea unor %eturi verti'ale de a&M 'aldM
su diverse &resiuni0 la o te,&eraturM de 5BO$L %eturile a'tionea*M de la o
inMlti,e de 'ir'a de ;? ',.
.urata &ro'edurii este de 7"2? ,inute !i se a&li'M0 de oi'ei0 &e
s&ate0 tora'e0 ado,en sau ,e,re.
EfecteH vasodilatatie &rofundM0 eDteriori*atM &rin Gi&ere,ie
i,&ortantM0 efe't tonifiant !i resorant0 relaDator !i sedativ.
!ndica)iiH ,ial/ii0 se'Gele du&M fra'turi0 entorse0 luDatii0 nevral/ii0
s&ondilo*e0 &ro'ese aderentiale ado,inale &ostinfla,atorii.
M030451 *5 >?+0tV 9*(.)6+(0-.0; 'onstM in a&li'area lo'alM de
/GeatM0 'on'o,itent 'u efe'tuarea unor ,anevre de &resiune !i fri'tiune.
Astfel0 se indu'e ra&id un efe't anal/e*i' de su&rafatM. :aso'onstri'tia
initialM este ur,atM de o vasodilatatie a'tivM0 rea'tionalM.
$riotera&ia este indicat+ in trata,entul es'arelor0 al afe'tiunilor
&osttrau,ati'e a'ute !i nu nu,ai0 re&re*entEnd un ,i%lo' eD'elent de
anal/e*ie li/a,entarM0 ,us'ularM0 arti'ularM sau a *onelor de insertie.
M030451 ./36(52+/601 in'lude &rintre alteleH
58
N ,asa%ul &neu,ati'L
N viro,asa%ul.
N Masajul pneumatic folose!te a&arate 'u ,an!on /onflail0 'are
reali*ea*M &resiuni lo'ale 'ontinue sau inter,itente0 'u efe't favorail
asu&ra 'ir'ulatiei de intoar'ere0 venoasM !i li,fati'M0 de a'eea se re'o,andM
in trata,entul ede,elor !i li,fede,elor.
N (ibromasajul 'onstM in a&li'area unor ,anevre 'lasi'e de ,asa%
Inete*iri0 dar ,ai ales viratiiJ 'u a%utorul unor a&arate.
AvantajeH
2. Os'ilatiile se &ot re/la 'a a,&litudine !i fre'ventML
3. Nu soli'itM ,aseurul0 de a'eea durata !edintei &oate fi
&relun/itM.
ezavantajeH
2. Sunt ,ai &utin a/reaile de'Et ,anevrele ,anuale0 'are se &ot
ada&ta 'u u!urintM 'onfi/uratiei anato,i'e a *onei !i
sensiilitMtii lo'aleL
OferM o /a,M redusM de ,anevre0 'o,&arativ 'u ,asa%ul
,anual.
M030451 03)*.06 *5 *)/6(0*t.0 .7)2+6(.*V este o teGni'M
3.

s&e'ialM0 'are fa'ilitea*M relaDarea ,u!'Gilor.
M030451 1.2<06.* sti,ulea*M &rin ,anevre lente0 dar fer,e0
eva'uarea li'Gidului interstitial eD'edentar &e 'ale li,fati'M.
Pri*ele se orientea*M de"a lun/ul vaselor li,fati'e0 in dire'tia de
eva'uare a a'estora.
Re/iunile 'or&ului se aordea*M in ur,Mtoarea su''esiuneH initial
'ele a&ro&iate de 'analele li,fati'e dre&t !i stEn/ !i a&oi 'ele ,ai
inde&Mrtate.
59
Sti,ularea eva'uMrii li,fati'e este sustinutM de 're!terea tonusului
va/al0 datoratM ,anevrelor lEnde0 lini!titoare.
.rena%ul li,fati' ,anual se &oate eDe'uta &rin douM teGni'iH
a* &e#nica apelului sau a aspira)iei. Este reali*atM nu,ai la nivelul
'ole'torilor li,fati'i. MEna se de&lasea*M in ,od &ro/resiv din &artea
&roDi,alM in 'ea distalM0 dar &resiunea este orientatM in sensul reintoar'erii
li,fati'e. Are 'a s'o& /olirea 'ole'torilor 'are drenea*M re/iunea !i sM
eDer'ite un a&el sau o as&iratie asu&ra re/iunii infiltrate &ro&riu"*is.
b* &e#nica resorb)ieiH ,Ena eDer'itM &resiuni inter,itente0 lEnde0 &e
*ona infiltratM0 reali*End o su''esiune de &resiuni ur,ate de relaDarea
tisularM. In 'ursul relaDMrii0 tesuturile 'o,&ri,ate reiau for,a initialML in
a'est ,o,ent 'a&ilarele li,fati'e se des'Gid &entru a lMsa sM &enetre*e
,ole'ulele eD'edentare din s&atiul interstitial. 4eGni'a &oate fi utili*atM
nu,ai atun'i 'End 'a&ilarele eDistM sau 'End sunt 'Mi de inlo'uire a a'estora.
Masa%ul 'lasi' !i unele for,e ale ,asa%ului s&e'ial &ot fi eDe'utate
'Giar de suie't0 su for,a automasajului.
Avanta%H intensitatea ,anevrelor este 'el ,ai ine do*atM.
.e*avanta%eH se &ot aorda doar 'Eteva re/iuni !i &resu&une
'uno!tinte te,eini'e ,ultidis'i&linare.
INDICA@IILE MASAJULUI
In fun'tie de si,&to,ele !i se,nele &re*ente0 se indi'M anu,ite
,anevre de ,asa%.
N Ede,ele enefi'ia*M de efleura%0 &resiuni lo'ale0 &rofundeL in
insufi'ientele 'ir'ulatorii venoase !iRsau li,fati'e se efe'tuea*M
!i fri'tiuni.
o
60
N In infiltratele su'utanate !i nodulii ,us'ulari indurati Ia&ar in
nevral/ia s'iati'M0 'ruralM0 'ervi'oraGialM0 lo,al/ii0 artro*eJ se
efe'tuea*M fri'tiuni su&erfi'iale lo'ale 'ir'ulareL ,anevrele se
efe'tuea*M de la &eriferia *onei afe'tate s&re lo'ul dureros.
.urerile li/a,entare !i tendinitele se tratea*M &rin ,asa%
transversal &rofund IteGni'a $#riaDJ.
In 'ra,&e !i 'ontra'turi ,us'ulare se indi'M nete*iri lun/i0 'u
rit, !i intensitate s'M*utM0 ur,ate de frM,Entatul &rofund Ieste
utilM a&li'area de 'MldurM " SoluDJ.
N
N
In Gi&ertoniile de ori/ine 'entralM se efe'tuea*M nete*iri lun/i &e
,u!'Gii anta/oni!ti0 deoare'e este 'ontraindi'atM ,asarea ,u!'Giului
s&asti'0 efe'tele relaDante fiind induse refleD.
4ulurMrile trofi'e !i le*iunile 'utanate enefi'ia*M de ,asa%ul trofi'0
'are 'onstM inH
Moili*area vi/uroasM a &lanului &rofund 'u a%utorul &lanului
su&erfi'ialL
$riotera&ie in es'areL
(rM,Entat 'u &ri*M ,i'M0 in 'i'atri'ele &ostarsuri sau 'Geloide !i0
'u &ri*M ,are0 in ver/eturi.
7. MASAJUL PAR@IAL I GENERAL $ TE%NIC
In fun'tie de ,Mri,ea su&rafetei 'or&ului &e 'are este a&li'at0
,asa%ul &oate fi de douM feluri.
o Masa% &artialH
N
N
re/ionalL
lo'al.
o Masa% /eneral.
61
Masajul par)ial . regional se a&li'M &e su&rafete sau &ortiuni ine
deli,itate din &un't de vedere anato,i' !i fun'tionalH &e re/iuni ale
trun'Giului0 &e se/,ente ale ,e,relor.
Masajul par)ial . local se a&li'M &e &Mrti ,ai ,i'i sau &e anu,ite
ele,ente anato,i'eH &e o arti'ulatie0 &e un /ru& de ,u!'Gi0 &e un tendon0 &e
un ,Mnun'Gi vas'ular.
Masajul general 'onstM din &relu'rarea ,etodi'M a tuturor &Mrtilor
,oi ale 'or&ului0 ,asEnd &e rEnd toate re/iunile !i se/,entele anato,i'e.
7.1 MASAJUL PAR@IAL
TeGni'a ,asa%ului &artial este diferitM0 in fun'tie de for,a !i
stru'tura fie'Mrei re/iuni.
7.1.1 MASAJUL TRUNC%IULUI. .in &un't de vedere al
teGni'ilor de ,asa%0 trun'Giul &re*intM trei re/iuniH s&atele0 &eretele
ado,inal !i &eretele tora'i'.
7.1.1.1 MASAJUL SPATELUI
Po"i)ia. $el 'e ur,ea*M sM fie ,asat este a!e*at in de'uit ventral0 'u
fruntea s&ri%initM &e dosul ,Einilor sau 'u 'a&ul rMsu'it intr"o &arte !i 'u
ratele intinse &e lEn/M trun'Gi. Maseurul stM sau !ade &e un s'Munel in
stEn/a suie'tului.
Pe s&ate se &ot a&li'a toate &ro'edeele &rin'i&ale de ,asa%. Masa%ul
s&atelui se in'e&e &rin nete"iri lun/i !i lente0 in'e&ute in re/iunea sa'ratM !i
'ontinuate in sus &EnM la a*a /Etului. -a in'e&ut0 &al,ele 'u de/etele
intinse !i a&ro&iate se indrea&tM in sus de"a lun/ul 'oloanei verterale0 &EnM
in re/iunea 'efei0 du&M 'Eteva ,anevre0 &al,ele se inde&Mrtea*M in'et in
sens lateral !i 'u de/etele de&Mrtate intre ele alune'M la in'e&ut &aralel 'u
62
'oloana verteralM0 a&oi oli'0 &este o,o&lati !i u,MrL a&oi ,Einile se
indrea&tM0 &ornind din re/iunea sa'ratM0 &este !olduri0 'oaste0 o,o&lati !i
u,eri.
.u&M nete*irea 'u a,ele ,Eini0 se efe'tuea*M ,anevre alternative.
Rit,ul ,i!'Mrilor 're!te &ro/resiv.
In ,asa%ul sti,ulant0 ,anevrele lun/i de alune'are sunt ur,ate de
,anevre s'urte eDe'utate in rit, viu0 ur'End !i 'oorEnd &e intrea/a
su&rafatM a s&atelui.
Manevrele s'urte0 lo'ale se eDe'utM &e se/,ente0 de o &arte sau de
alta a 'oloanei verteraleH &e fese0 &e re/iunea lo,arM0 &e flan'uri0 &e
'oaste0 &e s&atiul inters'a&ular0 &e o,o&lati !i &e u,eri. Manevrele se &ot
eDe'uta 'u o sin/urM ,EnM sau 'u a,ele0 si,ultan sau alternativ.
Fric)iunea se eDe'utM 'u &al,ele intinse0 &e &ortiuni ,ai reduse 'u
de/etele0 iar &e s&atele ,ai ,us'ulos0 'u rMdM'ina ,Einilor0 &odul &al,ei0
,ar/inea ulnarM a ,Einii sau 'u &u,nul.
Manevrele se eDe'utM insistent0 ada&tEndu"se la relieful re/iunii !i la
/rosi,ea !i 'onsistenta &Mrtilor ,oi.
Fr+mntatul se eDe'utM for,End o 'utM de &iele !i tesuturi intre
vErful de/etelor fleDate0 'u &un't de s&ri%in &e &iele !i rMdM'ina ,Einii0 'are
&resea*M !i strEn/e 'uta de %os in sus !i dina&oi"inainte. (rM,Entatul se
eDe'utM &e toatM intiderea s&atelui0 dar ,ai ales in lun/ul 'oloanei
verterale.
(rM,Entatul este ur,at de ,anevra de tocat 'u ,ar/inile ulnare ale
de/etelor0 eDe'utat in rit, viu0 de o &arte !i de alta a 'oloanei verterale !i
a&oi &e &Mrtile laterale ale s&atelui. Pe o,o&lati0 u,eri !i &e &Mrtile laterale
ale s&atelui0 to'atul se eDe'utM 'u fata &al,arM a de/etelor.
63
In 'ontinuare se eDe'utM b+t+toritul percutat0 nu,ai 'u vErful
de/etelor0 'are 'ad a&roa&e &er&endi'ular &e &ieleL ur,ea*M plesc+itul
eDe'utat 'u fata &al,arM a de/etelor sau 'u &al,ele intinse0 iar la ur,M
MtMtoritul 'u &al,ele intinse sau strEnse Sin 'Mu!Q.
-a &ersoanele sensiile se a&li'M0 la sfEr!it0 o nete*ire viratorie sau
*i/"*a/ de"a lun/ul 'oloanei verterale0 ,anevre 'are au efe't lini!titor.
-a &ersoanele rouste0 du&M ta&ota,ent se a&li'M &resiuni
as'endente !i des'endente0 de o &arte !i de alta a 'oloanei verterale0
eDe'utate 'u &al,ele0 si,ultan sau alternativ.
Masa%ul s&atelui se in'Geie 'u o nete*ire u!oarM0 lentM !i &relun/itM0
du&M 'are s&atele se a'o&erM 'u un &roso&.
Masa%ul s&atelui este indi'at in trata,entul deviatiilor 'oloanei
verterale0 al olilor de/enerative sau infla,atorii ale 'oloanei verterale0 in
'o,aterea Gi&otoniei sau atoniei ,us'ulare0 in 'ontra'tura ,us'ularM
&araverteralM.
7.1.1.2 MASAJUL PERETELUI TORACIC 9re/iunea anterioarM !i
lateralM a &ie&tului;
Po"i)ia/ $el 'e ur,ea*M a fi ,asat este in de'uit dorsal0 re*e,at &e
un &lan u!or in'linat0 'u 'a&ul s&ri%init ,ai sus de'Et trun'Giul. Pentru
,asa%ul &Mrtilor laterale se du' ratele in sus !i se &un ,Einile su 'eafM0 iar
la nevoie se rMsu'e!te &utin trun'Giul &e &artea o&usM re/iunii &e 'are dori,
sM o ,asM,. Maseurul stM in &i'ioare sau !ade &e un s'aun0 in drea&ta 'elui
&e 'are"l ,asea*M.
Masa%ul &eretelui tora'i' se in'e&e 'u nete"iri u!oare !i rit,i'e0
eDe'utate 'u o ,EnM sau 'u a,EndouM ,Einile0 'are alune'M si,ultan sau
64
alternativ0 de la a*a tora'elui s&re re/iunea sternalM !i s&re u,eri.
Alune'Mrile se indrea&tM a&oi &e &Mrtile laterale ale tora'elui de"a lun/ul
s&atiilor inter'ostale0 o'olind re/iunea ,a,arM.
Nete*irile sunt la in'e&ut lun/i !i lente0 'u&rin*End toatM su&rafata
anterioarM !i &Mrtile laterale ale tora'eluiL a&oi nete*irile sunt ,ai s'urte !i
,ai dese !i se a&li'M &e su&rafete ,ai &utin intinseH 'oaste0 stern0 u,eri.
Fric)iunea se eDe'utM 'u de/etele0 'u &al,ele0 'u ,ar/inea
ulnarM sau 'u rMdM'ina ,Einilor. Manevra se efe'tuea*M &e toatM su&rafata
tora'elui0 dar ,ai ales &e &Mrtile ,us'uloase.
Fr+mntatul in S'utMQ se eDe'utM la ,ar/inea inferioarM a
,u!'Giului &e'toral0 'are este &rins intre &oli'e !i restul de/etelor.
&ocatul !i percutatul se foloses' ,ai &utin0 evitEnd re/iunile
&re'ordialM !i ,a,arM.
Masa%ul tora'elui se in'Geie 'u o nete*ire u!oarM0 'al,antM.
.u&M ,asa%ul tora'elui se indi'M 'Eteva res&iratii a,&le0 'u &resiuni
&e a*a tora'elui0 in eD&iratie.
Masa%ul tora'elui este indicat inH atrofiile !i insufi'ientele
fun'tionale ale tora'elui0 du&M oli ale a&aratului res&irator0 la deili0 la
'onvales'enti0 la 'ei 'u oli 'roni'e.
7.1.1. MASAJUL PERETELUI ABDOMINAL
Po"i)ia/ Este a'eea!i 'u 'ea de la ,asa%ul &eretelui tora'i'. Pentru a
,Mri relaDarea ,u!'Gilor ado,inali se re'o,andM 'a suie'tul sM"!i
fle'te*e &utin /enun'Gii !i !oldurile !i sM"!i s&ri%ine &i'ioarele &e tMl&i.
Masa%ul se in'e&e 'u o nete"ire orientatM in sensul 'ir'ulatiei
venoase. Alune'Mrile se eDe'utM la in'e&ut in re/iunea su&rao,ili'alM0 in
65
sus &EnM &este ar'urile 'ostale0 a&oi lateral s&re flan'uriL se eDe'utM a&oi in
re/iunea suo,ili'alM0 in %os !i inMuntru0 s&re si,fi*a &uianM.
Manevrele &ot fi eDe'utate le/ate intre ele &rintr"o ,i!'are de
alune'areH &al,ele &ornes' din re/iunea o,ili'alM in sus &EnM la 'oaste0 &e
'are le de&M!es'0 a&oi se rMsu'es' in afarM0 in sensul s&atiilor inter'ostale0
a%un/End in flan'uriL de ai'i 'ooarM inMuntru0 &ar'ur/End re/iunea
suo,ili'alM !i fosele ilia'e.
Manevrele de nete*ire se eDe'utM lent !i &relun/it0 in'e&End 'u
vErful de/etelor !i ter,inEnd 'u rMdM'ina &al,elor0 'End se indrea&tM in sus
!i lateral0 !i invers0 atun'i 'End se indrea&tM in %os !i inMuntru. Mi!'Mrile se
eDe'utM si,ultan sau alternativ0 de o &arte !i de alta a ado,enului.
Alune'Mrile se &ot efe'tua !i &e o &ortiune li,itatMH fosele ilia'e0
flan'uri0 re/iunea e&i/astri'M0 re/iunea su'ostalML in a'eastM situatie0
,anevrele sunt ,ai s'urte !i ,ai fre'vente.
Fric)iunea este &ro'edeul de a*M in ,asa%ul &eretelui ado,inal.
Manevra se eDe'utM 'u &al,a intrea/M0 'u &odul &al,ei sau 'u rMdM'ina
,Einii0 ,ai rar 'u ,ar/inea ulnarM a ,Einii !i foarte rar 'u de/etele. In
situatia in 'are &ersoanele sunt foarte sensiile Ise /EdilMJ0 ,anevrele se vor
eDe'uta fer,0 a,&lu !i intr"un rit, ra&id.
Fr+mntatul nu influentea*M &rea ,ult ,us'ulatura &eretelui
ado,inal. Pentru influentarea straturilor su'utanate se a&li'M frM,Entatul
Sin 'utMQ. $uta este &rinsM intre de/ete !i &al,e !i &relu'ratM insistentL
,anevra se re&etM0 din a&roa&e in a&roa&e0 &e toatM intinderea &eretelui
ado,inal.
Se a&li'M in 'ontinuare o for,M de tocat 'u vErful !i &ul&a de/etelor0
eDe'utat u!or !i su&lu0 tan/ential la su&rafata ado,enului.
66
Se ,ai &oate eDe'uta percutatul, 'u fata &al,arM sau dorsalM a
de/etelor0 &relun/it 'u o s'urtM alune'are &e &iele.
$Giar da'M ado,enul este ,us'ulos !i re*istent0 nu sunt &er,ise
alte &ro'edee de atere.
Masa%ul &eretelui ado,inal se in'Geie 'u o nete*ire u!oarM0
su&erfi'ialM0 lini!titoare. .u&M ,asa%0 se re'o,andM 'Eteva res&iratii a,&le.
Masa%ul &eretelui ado,inal are efe'te in &ri,ul rEnd asu&ra
ele,entelor anato,i'e ale &eretelui0 dar !i asu&ra or/anelor ado,inale.
Indi'atiile !i 'ontraindi'atiile ,asa%ului ado,inal se vor staili de
'Mtre ,edi'0 in ur,a eDa,inMrii atente a intre/ului ado,en0 atEt a
&eretelui0 'Et !i a or/anelor intraado,inale.
7.1.2 MASAJUL MEMBRELOR IN"ERIOARE
Masa%ul ,e,relor inferioare se fa'e de &referintM &e se/,ente.
Po"i)ia. Pentru ,asarea fetei &osterioare a ,e,relor inferioare0
&a'ientul va ado&ta &o*itia de de'uit ventral0 iar &entru ,asarea fetei
anterioare0 &a'ientul va fi in de'uit dorsal. Pentru ,asa%ul !oldului !i al
&Mrtilor laterale ale 'oa&selor se &oate utili*a &o*itia de de'uit lateral.
7.1.2.1 M030451 <+t+. -)36+(.)0(+ 0 2+2:(+1)( ./<+(.)0(+ se
in'e&e 'u re/iunea fesierM0 se 'ontinuM 'u 'oa&sa !i se in'Geie 'u /a,a.
2. M030451 (+>.5/.. <+3.+(+ se in'e&e 'u nete"iri eDe'utate 'u
a,ele ,Eini0 'are alune'M in sus s&re re/iunea lo,arM0 in %os s&re 'oa&se
!i lateral s&re !olduri.
Ur,ea*M fric)iuni ener/i'e eDe'utate 'u &odul &al,ei0 'u rMdM'ina
,Einii0 S,EnM &este ,EnMQ0 'u &u,nii in'Gi!i.
67
Fr+mntatul ,u!'Gilor fesieri se eDe'utM folosind rit,i' /reutatea
'or&ului0 &entru a ,Mri &resiunea ,anevrei. (ri'tiunea se &oate 'o,ina 'u
frM,Entatul.
&ocatul se eDe'utM 'u ,ar/inea ulnarM a ,Einilor !i a de/etelor.
0+t+toritul se fa'e 'u &u,nul des'Gis sau in'Gis !i 'u ,ar/inea ulnarM a
,Einilor.
Masa%ul se in'Geie 'u nete*ire !i s'uturat virator.
3. M030451 *)0-3+. ne'esitM ,ultM vi/oare &entru a &utea influenta
,us'ulatura volu,inoasM a a'estui se/,ent.
Nete"irea se eDe'utM 'u a,ele &al,e a&li'ate in 'er' in %urul
'oa&sei. -a in'e&ut0 se eDe'utM alune'Mri lun/i !i lente0 a&oi s'urte0 dar
&Mtrun*Mtoare0 Sin &ie&teneQ0 eDe'utate 'u &u,nii in'Gi!i.
Fric)iunea se &oate eDe'uta 'u &odul &al,ei0 'u rMdM'ina ,Einii sau
S,EnM &este ,EnMQ.
Pro'edeul de a*M al ,asa%ului 'oa&sei este fr+mntatul0 Sin 'er'Q0
S!er&uitQ !i0 ,ai ales0 Sin 'utMQ.
&ocatul, plesc+itul !i b+t+toritul se eDe'utM 'u &utere0 &e rEnd sau
'o,inate intre ele.
Cernutul !i rulatul 'oa&sei ,Mres' su&letea tesuturilor !i 'o,at
in'ordarea ,u!'Gilor.
Masa%ul 'oa&sei se in'Geie 'u nete"ire u!oarM0 'are se &oate eDe'uta
&e toatM intinderea fetei &osterioare a ,e,relor inferioare.
5. M030451 >02:+.. Pentru relaDarea ,u!'Gilor &osteriori ai
/a,ei !i in s&e'ial a tri'e&sului sural0 suie'tul va fi a!e*at in de'uit
ventral0 'u /enun'Giul u!or fle'tat !i 'u &i'iorul in u!oarM fleDiune &lantarML
/a,a se ,entine in a'eastM &o*itie fie 'u a%utorul unei ,Eini0 fie s&ri%inind"
68
o &e un /enun'Gi al ,aseurului0 &e un oie't sau &e &lanul in'linat al
an'Getei.
Masa%ul /a,ei se in'e&e 'u alunec+ri lun/i0 'are &ornes' de la
'Ml'Ei !i de&M!es' in sus arti'ulatia /enun'GiuluiL se 'ontinuM 'u alune'Mri
s'urte !i vii0 &rin 'are se &relu'rea*M &e rEnd tendonul lui A'Gile0 ,u!'Gii
/astro'ne,ieni !i s&atiul &o&liteu. Pe tendonul lui A'Gile se a&li'M nete*iri
liniare0 s'urte0 in lun/ul a'estuia sau transversale0 in SfierMstrMuQ.
Pe &artea 'MrnoasM a /a,ei0 alune'Mrile vor fi ,ai a&Msate !i
eDe'utate 'ontinuu sau sa'adat0 'u &odul &al,ei0 'u rMdM'ina ,Einii !i 'u
de/etele indoite in &u,n0 Sin &ie&teneQ. In s&atiul &o&liteu nete*irile treuie
sM fie ,ai su&erfi'iale.
Fric)iunile se a&li'M in'e&End dina&oia ,aleolelor0 in lun/ul
tendonului lui A'Gile0 ,er/Endu"se in sus0 &EnM su /enun'Gi.
Se fr+mnt+ 'u o ,EnM sau 'u a,ele ,Eini ,asa ,u!'Gilor
&osteriori ai /a,ei.
Manevrele de batere se a&li'M ,ai ales &e &artea 'MrnoasM0 du&M 'are
ur,ea*M rulatul re/iunii. Scuturarea ,e,rului inferior in intre/i,e se
eDe'utM in felul ur,MtorH se &rinde &i'iorul 'u o ,EnM sau 'u a,ele !i0 in
ti,& 'e se fa'e o u!oarM tra'tiune in sens lon/itudinal0 se eDe'utM ,i!'Mri vii
!i s'urte0 in sus0 in %os !i lateral.
.a'M se dore!te ,asarea si,ultanM a ,e,relor inferioare0 ,aseurul
se a!a*M 'u fata s&re &i'ioarele suie'tului0 a&li'M ,Einile &e 'ele douM
/a,e !i eDe'utM ,anevrele de ,asa% &e intrea/a fatM &osterioarM a
,e,relor inferioare. Me,rele inferioare sunt s'uturate i,&reunM0
&rin*End 'u ,Einile /Etul &i'ioarelor0 &e &artea lateralM !i trM/End u!or de
ele in sensul lun/i,ii.
69
1/2/3/3 Masajul fe)ei anterioare a membrelor inferioare se in'e&e
'u &i'iorul !i se 'ontinuM 'u /a,a0 /enun'Giul !i 'oa&sa.
2. M030451 -.*.)(515. se eDe'utM din ur,Mtoarea po"i)ieH 'ul'at sau
!e*End re*e,at0 'u ,e,rul inferior intins !i 'u 'El'Eiul s&ri%init &e
/enun'Giul ,aseurului 'are !ade &e un s'Munel.
Nete"irea 'onstM din alune'Mri s'urte a&li'ate &e tal&M0 'u &odul
&al,ei0 rMdM'ina ,Einii sau &u,nul in'Gis0 iar &e fata dorsalM !i lateralM a
&i'iorului0 'u de/etele !i 'u &al,ele.
Fric)iunea, in sens liniar0 se eDe'utM in lun/ul tendoanelor0 al
s&atiilor interosoase !i ,ai ales in %urul ,aleolelor.
In 'ontinuare0 se eDe'utM scuturarea s&atiilor interosoase !i a
de/etelor.
.e/etele &i'ioarelor &ot fi ,asate i,&reunM sau fie'are in &arte0 &rin
nete"iri, fric)iuni, tensiuni, trac)iuni !i scutur+ri.
Masa%ul &i'iorului se in'Geie 'u nete*irea eDe'utatM &rin ,i!'Mri
lente0 'u &al,ele !i de/etele.
3. M030451 >02:+. ne'esitM ur,Mtoarea po"i)ieH /a,a !i &i'iorul
de&M!es' su&rafata de s&ri%inL /enun'Giul este intins sau u!or fle'tatL 'Ml'Eiul
se s&ri%inM &e /enun'Giul ,aseurului sau este sustinut de a'esta 'u o ,EnM0
in ti,& 'e0 'u 'ealaltM ,EnM0 eDe'utM ,anevrele.
Nete"irea se a&li'M &e toatM &artea anterioarM a /a,eiL &e &artea
anterointernM0 alune'Mrile &ot fi ,ai a&Msate.
Fric)iunea se eDe'utM 'u lEndete &e &artea anterointernM !i 'u
intensitate ,edie &e &artea anteroeDternM.
Fr+mntatul are o i,&ortantM redusM in ,asa%ul a'estei re/iuni !i se
a&li'M 'u o ,EnM0 ,ai ,ult &e &artea eDternM !i &osterioarM. A'ela!i lu'ru
&ute, s&une !i des&re ,anevrele de :06+(+, ,+ (5106 sau ,+ *+(/56.
70
Nete*irea de in'Geiere se eDe'utM lent !i u!or0 ur'End &este /enun'Gi.
5. M030451 >+/5/*?.515. 'onstM din nete"iri s'urte !i din fric)iuni
u!oare. Po"i)ia re'o,andatM &entru ,asa% este 'u /enun'Giul eDtins.
9. M030451 *)0-3+. &e fata sa anterioarM se in'e&e &rin ,anevrele de
alunecare0 lun/i !i lente0 dar ener/i'e0 intMrite &rin &ro'edeul S,EnM du&M
,EnMQ sau &rin a&Msarea 'u /reutatea 'or&ului0 du&M 'are ur,ea*M nete"iri
s'urte !i dese sau sa'adate.
In'er'ui, 'u &al,ele !i de/etele a,elor ,Eini 'Et &ute, ,ai ,ult
din /rosi,ea 'oa&sei !i eDe'utM, ,anevrele de alune'are si,ultan sau
alternativ. Pe 'oa&sele ,us'uloase &ute, folosi nete*irea Sin &ie&teneQ.
Fric)iunea 'oa&sei se eDe'utM de &referintM 'u &odul &al,ei0 'u
rMdM'ina ,Einii !i 'u &u,nul in'Gis.
Fr+mntatul &oate fi 'ir'ular0 !er&uit !i0 ,ai ales0 Sin 'utMQL se
eDe'utM 'u &utere0 &entru a &Mtrunde in /rosi,ea ,asei ,us'ulare. O atentie
deoseitM treuie sM a'ordM, frM,Entatului ,u!'Gilor interni ai 'oa&sei0 'are
se ,asea*M ,ai lEnd.
(rM,Entatul 'oa&sei &oate fi 'o,inat 'u fri'tiunea.
Pute, a&li'a &e 'oa&sM toate for,ele de lovire rit,i'M0 &e 'are le
eDe'utM, 'u vi/oare0 evitEnd &e 'Et &osiil fata internM a 'oa&sei0 &entru a
nu le*a &a'Getul de vase !i nervi sensiili la lovire.
R510651 !. *+(/5651 se eDe'utM ,ai ine da'M fle'tM, u!or 'oa&sa
din !old !i din /enun'Gi. A'eastM ,anevrM ne'esitM un efort destul de ,are0
&entru a invin/e in'ordarea ,u!'Gilor.
Nete"irea de in'Geiere a 'oa&sei se &oate intinde &e toatM lun/i,ea
,e,rului inferior.
71
Pentru eDe'utarea scutur+rii intre/ului ,e,ru inferior0 din a'eastM
&o*itie0 a&u'M, &i'iorul de 'Ml'Ei sau de deasu&ra /le*nei !i0 eDer'itEnd o
trac)iune in sensul lun/i,ii0 il ,i!'M, 'u vioi'iune in toate sensurile.
Atun'i 'End nu dis&une, de ti,& &entru eDe'utarea ,asa%ului &e
se/,ente0 &ute, a&li'a ,anevrele &e toatM intinderea unuia !i a&oi a
'eluilalt ,e,ru inferior0 lMsEnd la o &arte &i'iorul !i tre'End re&ede &este
/enun'Gi.
Masa%ul a,elor ,e,re inferioare se &oate eDe'uta dintr"o datM0
lu'rEnd &aralel I'u o ,EnM &e un se/,ent !i 'u alta &e se/,entul &ere'GeJ.
7.1. MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE
Po"i)ia. Pentru ,asa%ul ,e,relor su&erioare0 &o*itia varia*M in
fun'tie de i,&re%urMri !i de ne'esitMti. Se va 'Muta de fie'are datM &o*itia 'ea
,ai 'o,odM0 ,ai stailM !i 'are sM &unM la inde,Ena ,aseurului se/,entul
'are treuie ,asat. Se indi'M &o*itia 'ul'at re*e,at sau &o*itia !e*End
re*e,at sau !e*End &e un s'aun. Maseurul va sta in &i'ioare sau !e*End &e
un s'aun0 de &artea 'are treuie ,asatM.
In ,asa%ul &e se/,ente se &relu'rea*M ,ai intEi de/etele !i ,Ena0
a&oi anteratul0 ratul !i u,Mrul.
1. M030451 ,+>+6+1)( se eDe'utM s&ri%inind &al,a suie'tului &e
&al,a ,aseurului0 de &referintM &e stEn/a0 ,asa%ul eDe'utEndu"se 'u ,Ena
drea&tM. S&ri%inul se ,ai &oate fa'e 'u anteratul &e /enun'Gii ,aseurului0
&e un s'aun sau &e o ,asM.
Masa%ul fie'Mrui de/et 'onstM din alunec+ri eDe'utate ,inutios &e
intrea/a lun/i,e a de/etului !i a fie'Mrei falan/eL &e dosul de/etelor se
&oate a&li'a !i o nete*ire s'urtM transversalM.
Fric)iunea se eDe'utM insistent0 ,ai ales &e fata &al,arM a de/etelor.
72
Masa%ul de/etelor se in'Geie 'u trac)iuni !i scutur+ri ale fie'Mrui
de/et.
2. M030451 28./.. se in'e&e &rintr"o nete"ire insistentM a fetei
dorsale !i a&oi &al,are0 &e 'are se &oate a&li'a !i &u,nul in'Gis.
Masa%ul se 'ontinuM 'u o fric)iune eDe'utatM 'u vErful de/etelor0 &rin
,i!'Mri 'ir'ulare !i &rin ,i!'Mri liniare de"a lun/ul tendoanelor !i al s&atiilor
interosoaseL fri'tiunea &al,arM se &oate eDe'uta !i 'u &u,nul in'Gis.
In 'ontinuare0 se fr+mnt+ 'u de/etele ,u!'Gii e,inentelor tenarM !i
Gi&otenarM.
Ur,ea*M scuturarea ,etodi'M a s&atiilor interosoase ale &al,ei. Se
s'uturM a&oi intrea/a ,EnM !i de/etele0 &rin ,i!'Mri &asive eDe'utate in rit,
viu.
Masa%ul se in'Geie 'u o nete*ire u!oarM !i 'al,antM a&li'atM &e
a,ele fete ale de/etelor ,Einii.
. M030451 0/6+:(0t515. se eDe'utM din ur,Mtoarea po"i)ieH
anteratul in u!oarM fleDiune este s&ri%init &e un &lan ori*ontal la o inMlti,e
&otrivitML ,asa%ul se &oate eDe'uta !i 'u anteratul verti'al0 'u 'otul s&ri%init
&e ,asM sau &e /enun'Gii ,aseurului.
Masa%ul se &oate eDe'uta 'u o ,EnM sau 'u a,ele ,Eini. Se in'e&e
'u o serie de alunec+ri lun/i0 'are &ornes' de la nivelul &u,nului !i tre' in
sus &este 'ot0 nete*ind anteratul &e toate fetele. Ur,ea*M ,anevre s'urte !i
,ai a&Msate de nete*ire !i a&oi o nete*ire sa'adatM.
Fric)iunea se eDe'utM 'u de/etele !i 'u &al,ele0 'ir'ular &e toatM
intinderea se/,entului !i a&oi liniar de"a lun/ul tendoanelor.
73
Fr+mntatul ,u!'Gilor anteratului se eDe'utM in 'er'0 'u o ,EnM
sau a,ele ,Eini.
Pe anterat se a&li'M ,ai rar tocatul !i ,ai des plesc+itul eDe'utat 'u
de/etele !i &al,ele ,oi !i a&ro&iate de &iele0 'M*End si,ultan sau alternativ.
%ulatul se a&li'M foarte ine &e anterat !i se eDe'utM in rit, viu0
ur'End !i 'oorEnd in lun/ul se/,entului.
Masa%ul anteratului se in'Geie 'u o nete*ire 'are se fa'e lent !i
lini!titor.
&. M030451 :(0t515. in'e&e 'u netezirea eDe'utatM 'u a,ele ,Eini0
'are alune'M &e a,ele fete ale ratului. -a in'e&ut se eDe'utM alune'Mri
lun/i !i lente0 si,ultane sau alternativeL a'estea sunt ur,ate de o nete*ire
s'urtM0 dar insistentM a fie'Mrui /ru& ,us'ular.
Fric)iunea se eDe'utM 'u de/etele0 'u &al,ele0 'u ,ar/inea ulnarM a
,Einii sau 'u re/iunea tenarM.
$ea ,ai utilM ,anevrM &entru rat este fr+m"ntatul te,eini' al
/ru&elor ,us'ulare. Se &oate eDe'uta frM,Entatul Sin 'er'Q0 'u&rin*End
ratul 'u a,ele ,Eini !i strEn/End tesuturile &rin ,anevre ondulatorii. Se
'ontinuM 'u frM,Entatul alternativ sau S!er&uitQ0 'are &er,ite o ,i!'are ,ai
a,&lM a ,EinilorL la sfEr!it se folose!te frM,Entatul Sin 'utMQ.
&ocatul se eDe'utM 'u fata lateralM !i dorsalM a de/etelor in lun/ul
ratului !i 'u fata lor &al,arM &e u,Mr. Plesc+itul, eDe'utat 'u &al,ele !i
de/etele se a&li'M &e toate fetele ratului0 eD'e&tEnd"o &e 'ea internM.
In 'ontinuare se eDe'utM cernutul !. rulatul ratului.
Masa%ul ratului se in'Geie &rin nete*iri u!oare0 'al,ante.
74
'. M030451 52V(515. 'onstM din alunec+ri s'urte !i dese0 a&li'ate
&e fata eDternM0 anterioarM !i &osterioarM a re/iunii0 &relun/ite &EnM s&re /Et0
din fric)iuni !. fr+mnt+ri ale ,u!'Giului deltoid !i dintr"un tocat viu0
eDe'utat de &referintM0 'u fata &al,arM a de/etelor.
Masa%ul ,e,rului su&erior, eDe'utat &e se/,ente0 se &oate in'Geia
&rintr"un scuturat in toate sensurile0 eDe'utat &asiv0 su o u!oarM trac)iune
in lun/ul a'estuia.
.a'M ti,&ul destinat &entru ,asa%ul ,e,rului su&erior este s'urt0
vo, a&li'a ,anevrele &e toatM lun/i,ea lui !i la nevoie vo, renunta la
&relu'rarea de/etelor !i a ,Einii.
A'eastM for,M ra&idM de ,asa% se eDe'utM fie 'u o sin/urM ,EnM0
'ealaltM fiDEnd ,Ena &rin a&u'are0 fie 'u douM ,Eini fiDEnd ,Ena 'elui
,asat de 'entura ,aseurului.
Nete"irea se fa'e &rin alune'Mri de la nivelul &u,nului &EnM &este
u,Mr. Fric)iunea se eDe'utM ada&tEnd &al,ele 'Et ,ai ine &e reliefurile
se/,entelor. Fr+mntatul se adresea*M indeosei /ru&elor de ,u!'Gi.
Pute, sM renuntM, la ,anevrele de tapotament0 dar cernutul !. rulatul sunt
foarte utile !i se a&li'M in sens as'endent !i des'endent &e toatM lun/i,ea
,e,rului su&erior. A'est ,asa% se in'Geie &rin alunec+ri lun/i !i lente0 iar
la nevoie &rin u!oare trac)iuni !. scutur+ri.
Masa%ul ,e,relor inferioare !i su&erioare este0 alMturi de
/i,nasti'a arti'ularM0 un ,i%lo' foarte util de trata,ent al se'Gelelor
&osttrau,ati'e !i reu,ati'e0 al atrofiilor !i al tulurMrilor fun'tionale
'onse'utive. Mai este indi'at in &are*e !i &arali*ii de neuron ,otor 'entral !i
&eriferi'.
75
7.1.& MASAJUL GENERAL
Masa%ul /eneral0 ,asa%ul so,ati' sau al tesuturilor de la su&rafata
'or&ului se &oate efe'tua &relu'rEnd &e rEnd toate re/iunile !i se/,entele
anato,i'e0 intr"o anu,itM ordine.
$ea ,ai unM ordine in su''esiunea re/iunilor 'e vor fi &relu'rate in
'adrul ,asa%ului /eneral este deter,inatM de 'ele douM &o*itii funda,entale
folositeH &o*itia 'ul'at in de'uit ventral si dorsal. Masa%ul /eneral se in'e&e
&e &artea &osterioarM0 unde se &relu'rea*M &e rEnd s&atele0 re/iunea fesierM0
'oa&sa !i /a,a stEn/M0 a&oi 'oa&sa !i /a,a drea&tM. .u&M s'Gi,area
&o*itiei in de'uit dorsal0 ,asa%ul se 'ontinuM in ur,Mtoarea ordineH
&i'iorul0 /a,a0 /enun'Giul !i 'oa&sa drea&tM0 a&oi a'elea!i se/,ente in
&artea stEn/ML ur,ea*M ,asa%ul &eretelui ado,inal !i ,asa%ul tora'elui. -a
,e,rele su&erioare ordinea este ur,MtoareaH ,Ena0 anteratul0 ratul !i
u,Mrul dre&t0 a&oi in a'eea!i ordine se/,entele ,e,rului su&erior stEn/.
Masa%ul /eneral eDe'utat &e se/,ente este o for,M analiti'M de
&relu'rare0 'are &er,ite ,asa%ul ,inutios al tuturor re/iunilor de la
su&rafata 'or&ului. A'eastM for,M de ,asa% se nu,e!te masaj extins !i
ne'esitM un ti,& ,ai indelun/at &entru efe'tuarea a'estuia.
Sunt situatii in 'are ,asa%ul eDtins nu se &oate efe'tua0 fie 'M nu este
indi'at0 fie 'M nu eDistM ti,& sufi'ient &entru efe'tuarea a'estuia. A'est
,asa% se nu,e!te masaj restr"ns.
.urata ,asa%ului /eneral se &oate redu'e &rin ,ai ,ulte o&tiuni.
N Ne,asarea unor re/iuni sau se/,ente0 in s&e'ial de/etele0 ,Ena0
&i'iorul0 ado,enul sau tora'ele.
76
N Renuntarea la unele ,anevre neesentiale de ,asa%H viratii0
&resiuni !i tra'tiunii.
Renuntarea la a&li'area unor for,e de atere &e re/iunile
sensiile sau li&site de tesuturi 'MrnoaseH fata anterioarM a /a,ei
!i 'ele ,ai ,ulte arti'ulatii.
$o,inarea Intre ele a ,anevrelor Inrudite de ,asa%H fri'tiunile
'u frM,Entatul0 diferitele for,e de ta&ota,ent.
A&li'area ,anevrelor &rin'i&ale de ,asa% &e toatM Intinderea
,e,relor inferioare0 res&e'tiv su&erioare.
EDe'utarea si,ultanM a ,anevrelor &e se/,entele &ere'Ge.
N
N
N
N
.urata ,asa%ului /eneral eDtins este de 7?"=? ,inuteH





7"; ,inute &e s&ateL
B"23 ,inute &entru fie'are ,e,ru inferiorL
7"; ,inute &entru ado,enL
9"; ,inute &entru tora'eL
2?"23 ,inute &entru fie'are ,e,ru su&erior In &arte.
.urata ,asa%ului /eneral restrEns este de 5? " 97 ,inute.
@. MASAJUL @ESUTURILOR I AL ORGANELOR
In afarM de ,asa%ul ele,entelor so,ati'e ale diferitelor re/iuni
se/,ente ale 'or&ului0 ,ai eDistM !i alte for,e de ,asa%0 deoseite
teGni'M !i ,etodM0 &rin 'are se &relu'rea*M se&arat tesuturile !i or/anele.
!i
'a
@.1 MASAJUL @ESUTURILOR
4esuturile or/anis,ului se deosees' Intre ele &rin ur,MtoareleH
77
au stru'turi !i fun'tii diferiteL
sunt dis&use neunifor, la su&rafata !i In &rofun*i,ea 'or&uluiL
/rosi,ea !i 'onsistenta lor varia*M In fun'tie de se/,entL
sensiilitatea !i rea'tiile lor la ,anevrele ,asa%ului sunt ine/aleL
'ir'ulatia sEn/elui !i a li,fei In interiorul lor este variatM !i diferit
orientatM.
A'este &arti'ularitMti deter,inM anu,ite ,odifi'Mri In teGni'a
&ro'edeelor de ,asa%0 &entru a se asi/ura o 'Et ,ai unM &relu'rare a a'estor
tesuturiL &ro'edeele de ,asa% treuie ine ada&tate s'o&ului ur,Mrit.
MASAJUL PIELII
In ori'e for,M de ,asa%0 ,Ena ,aseurului vine in 'onta't 'u &ielea.
4oate ,anevrele de ,asa% F u!oare sau vi/uroase0 su&erfi'iale sau &rofunde
F influentea*M In &ri,ul rEnd &ielea !i &rin inter,ediul a'esteia se
a'tionea*M ,e'ani' sau &e 'ale refleDM asu&ra tesuturilor !i or/anelor
&rofunde.
.intre &ro'edeele de a*M ale ,asa%ului0 'ele ,ai indi'ate &entru
&iele suntH nete*irea !i fri'tiunile I,anevre u!oare !i su&erfi'ialeJ !i aterea
I,anevre ,ai &uterni'eJL se &ot folosi !i viratiile.
Nete"irea. Alune'Mrile vor ur,a dire'tia de s'ur/ere a sEn/elui &rin
vene !i a li,fei &rin vasele li,fati'e.
#iteza !i ritmul 'u 'are se eDe'utM ,i!'Mrile de alune'are sunt ,ai
,ari &entru 'ir'ulatia venoasML ,anevrele sunt ,ai lente " &entru 'ir'ulatia
'a&ilarM !i foarte lente !i Intreru&te rit,i' " &entru 'ir'ulatia li,fati'M.
78
A&Msarea 'u 'are se eDe'utM nete*irea de&inde de /rosi,ea &ielii !i
de &rofun*i,ea retelei vas'ulare.
Intinderea alune'Mrilor nu ,ai este stri't deter,inatM de li,itele
anato,i'e ale re/iunilor !i ale se/,entelor0 'i de Intinderea su&rafetei &ielii &e
'are dori, sM o ,asM,.
urata eDe'utMrii nete*irilor varia*M de la 'Eteva ,inute la 2?"3? de
,inute.
Prin nete*irea &ielii se ur,Mre!teH
a'tivarea 'ir'ulatiei din &iele0 ,Mrind 'antitatea de sEn/e 'ir'ulant la
su&rafatM !i de/a%End 'ir'ulatia &rofundML
re/larea 'ir'ulatiei li,feiL
sti,ularea s'Gi,urilor la nivelul tesuturilorL
influentarea ter,inatiilor nervoase de la nivelul &ielii0 &rin alune'Mri
u!oare !i su&erfi'iale sau &uterni'e !i re&e*i.
Manevrele de nete*ire 'are influentea*M stru'turile nervoase din &iele
se I,&art In eD'itante sau sti,ulatoare !i 'al,ante sau relaDatoare. Manevrele
eD'itante sunt ,ai vi/uroase !i au o duratM ,ai s'urtM de eDe'utie.
Manevrele relaDatoare sunt ,ai fine !i se &ot &relun/i foarte ,ult0 ,ai ales atun'i
'End nete*irea este sin/urul &ro'edeu indi'at.
Frictiunea pielii. Se fa'e 'u vErful !i fata &al,arM a de/etelor &e
su&rafetele li,itate !i 'u fata &al,arM a de/etelor !i ,Einilor &e su&rafetele ,ari
!i foarte ,ari. (ri'tiunea ,i!'M &ielea In ra&ort 'u straturile &rofunde0 atEt 'Et Ii
&er,ite elasti'itatea sa nor,alM.
Manevrele de fri'tiune sunt 'ir'ulare0 se,i'ir'ulare sau liniare !i se
eDe'utM 'u o ,EnM sau 'u a,ele0 si,ultan sau alternativ0 si,etri' sau
asi,etri'L se &ot eDe'uta !i asu&ra &ielii ridi'ate In 'utM.
79
$resiunea ,anevrei treuie sM fie u!oarM0 &entru a nu de&M!i
straturile 'utanate.
%itmul ,i!'Mrilor &oate fi lent sau viu.
urata fri'tiunii este variailM0 &utEndu"se &relun/i foarte ,ult.
(ri'tiunea eDer'itM elasti'itatea !i ,oilitatea &ielii. Atun'i 'End
su&letea &ielii este redusM sau se dore!te desfa'erea aderentelor for,ate Intre
&iele !i straturile &rofunde0 fri'tiunea a'tionea*M ,e'ani'. Pe 'ale refleDM
&ro'edeul sti,ulea*M 'ir'ulatia0 s'Gi,urile !i eD'retia0 In'Ml*e!te &ielea !i
Ii s'ade sensiilitatea.
.intre &ro'edeele de tapotament, 'ele ,ai indi'ate sunt percut+rile
u!oare 'u vErful de/etelor0 tocatul u!or 'u fata &al,arM a de/etelor !i
plesc+itul alune'at la su&rafata &ielii.
A'este ,anevre sti,ulea*M ter,inatiile nervoase din &iele
deter,inEnd o &uterni'M vasodilatatie !i In'Ml*ire lo'alM. Ai&ere,ia lo'alM se
,entine 'Giar !i du&M In'etarea ,anevrelor.
(ibra)iile In'Ml*es' &ielea &rin a'tivarea 'ir'ulatiei !i s'ad &EnM la
aneste*ie sensiilitatea ta'tilM.
Ciupirile sunt folosite In ,asa%ul sti,ulant.
E(E$4E-E MASA<U-UI ASUPRA PIE-II
Prin a'tiunea sa ,e'ani'M0 Inde&Mrtea*M 'elulele ,oarte ale
e&ider,ei0 favori*End astfel eD'retia /landelor sudori&are !i
sea'ee !i res&iratia 'utanatM.
Pe 'ale refleDM &rodu'e vasodilatatie su&erfi'ialM 'u ur,Mtoarele
'onse'inteH intensifi'area nutritiei !i eD'retiei la nivelul &ielii0
're!terea te,&eraturii lo'ale.
Su influenta ,asa%ului se for,ea*M In &iele anu,ite sustante de
naturM Gor,onalM0 'are &rodu' ,odifi'Mri 'ir'ulatorii de duratM.
80
EDe'utat &e o su&rafatM IntinsM0 &oate influenta re&artitia sEn/elui In
or/anis,.
MASAJUL @ESUTULUI CONJUNCTI!
4esutul 'on%un'tiv Inde&line!te In or/anis, nu,eroase fun'tii
,e'ani'e !i fi*iolo/i'e. In ,od ,e'ani'0 a%utM fun'tia de &rote'tie a &ielii !i
'ontriuie la fun'tiile de s&ri%in !i de ,i!'are ale 'or&ului.
In tesutul 'on%un'tiv este &re*entM o vastM retea vas'ularM !i
nervoasM0 au lo' &ro'ese de a&Mrare0 de re/enerare !i de vinde'areL In a'est
tesut se de&o*itea*M /rMsi,ea !i alte sustante de re*ervM ale or/anis,ului.
Su&letea tesutului 'on%un'tiv este datM de nu,Mrul ,are de fire
elasti'eL &ierderea elasti'itMtii &rin 'i'atri*are0 s'lero*are sau de/enerare Ii
s'ade rolul ,e'ani' !i fi*iolo/i'.
Masa%ul tesutului 'on%un'tiv utili*ea*M ur,Mtoarele ,anevreH
nete*irea0 fri'tiunea0 frM,Entatul0 ta&ota,entul0 viratiile !i &ensMrile.
4lunec+rile/ Sunt ,ai &uterni'e0 &entru a &Mtrunde In &rofun*i,ea
tesuturilor !i a s&atiilor dintre ,u!'Gi !i or/ane !i &entru a influenta
'ir'ulatia In vasele &rofunde. Se foloses' ,anevrele de nete*ire In
S&ie&teneQ0 eDe'utate 'u &u,nul In'Gis. Pentru 'ir'ulatia li,fati'M se
foloses' alune'Mrile a&Msate !i Intreru&te rit,i'.
Fric)iunea. Este &ro'edeul s&e'ifi' &entru ,asa%ul tesutului
'on%un'tiv. A%utM la ,entinerea !i de*voltarea elasti'itMtii !i a 'onsistentei
tesutului 'on%un'tiv.
81
Manevrele ,ai &uterni'e !i ,ai insistente de fri'tiune se foloses' In
'a* de aderente0 firo*Mri0 s'lero*Mri !i 'i'atri'i0 &entru de*a/re/area !i
de*or/ani*area a'estor for,atiuni.
Fr+mntatul ,ai ales In S'utMQ0 se utili*ea*M &entru influentarea
de&o*itelor adi&oase.
Pro'edeele de tapotament 'ele ,ai efi'iente sunt to'atul0 &er'utatul
!i &les'Mitul0 'are sti,ulea*M fun'tiile ve/etative ale *onei ,asate.
(ibra)iile au efe'te 'al,ante0 relaDatoare.
Pens+rile/ Au influente ,e'ani'e de eD'itare a nervilor sen*itivi.
Masa%ul tesutului 'on%un'tiv Ii de*voltM su&letea0 a%utEnd fun'tia
a&aratului lo'o,otor0 &revine !i 'o,ate de&unerile /rMsoase In eD'es su
&iele !i0 &rin efe'tul vas'ular0 sti,ulea*M fun'tiile nor,ale !i de a&Mrare ale
or/anis,ului.
MASAJUL MUC%ILOR I AL TENDOANELOR
Mu!'Gii se ,asea*M &rin alune'Mri &uterni'e0 fri'tiuni0 frM,EntMri !i
stoar'eriL to'atul !i MtMtoritul 'u &al,a !i 'u &u,nul sunt ,anevre
eD'itanteL 'ernutul !i rulatul sunt relaDatoare.
4lunec+rile/ Se eDe'utM In lun/ul firelor ,us'ulare de la o insertie
la alta0 &resEnd ,ai u!or &e &ortiunea tendinoasM !i ,ai tare &e &artea
'MrnoasM a ,u!'GiuluiL 'u vErful de/etelor se &Mtrunde In s&atiile dintre
,u!'Gi !i dintre tendoane.
Pentru a &Mtrunde In &rofun*i,ea re/iunii0 alune'area se reali*ea*M
'u &artea dorsalM a de/etelor !i 'u nodo*itMtile arti'ulare ale &u,nului.
82
Fric)iunea/ Se reali*ea*M de"a lun/ul tendoanelor0 eDe'utEnd o
a&Msare u!oarM0 liniarM0 &re'u, !i de"a lun/ul &Mrtii 'Mrnoase a ,u!'GiuluiL
la nivelul insertiilor se fa'e o fri'tiune lo'alM0 ,ai &Mtrun*Mtoare.
Fr+mntatul/ Este &ro'edeul de a*M al ,asa%ului ,u!'Gilor. A'esta
se a&li'M In for,M de 'er' sau rMtarM0 !er&uit sau In 'utM0 In fun'tie de
ne'esitMti !i re/iune. Prin frM,Entat are lo' !i o a'tiune re&etatM de stoar'ere
a ,u!'Gilor0 'are a%utM la /olirea !i u,&lerea alternativM a a'estora 'u sEn/e0
a'tivEnd 'ir'ulatia lo'alM.
(rM,Entatul influentea*M toate &ro&rietMtile ,u!'Giului0 dar In
s&e'ial 'ontra'tilitatea !i elasti'itatea.
$ele ,ai une efe'te se otin aso'iind frM,Entatul 'u fri'tiunea.
(rM,Entatul nu se &oate a&li'a &e re/iunile tendinoase.
&ocatul/ Se a&li'M &e ori'e re/iune 'MrnoasM0 fie In lun/ul firei
,us'ulare0 fie transversal.
0+t+toritul, 'u &al,ele !i 'u &u,nii0 se a&li'M nu,ai &e ,u!'Gii
volu,ino!i din re/iunea fesierM !i de &e 'oa&seL nu se a&li'M &e tendoane.
-ovirile rit,i'e &rodu' 'ontra'tii ale firelor ,us'ulare0 dar fMrM efe't
,e'ani'.
Cernutul !i rulatul se/,entelor ,us'uloase ale ,e,relor &rodu' o
relaDare a ,u!'Gilor.
Efe'te lini!titoare0 ,ai ales &e ,u!'Gii lati ai 'or&ului0 se otin !i
&rin A.:(0t...
E<+*6+1+ 20304515. 035-(0 25!*?.1)( sunt ,ai evidente la ,u!'Gii
slai0 neantrenati0 oositi sau olnaviH
'o,ate atonia !i atrofia ,us'ularML
'o,ate 'ontra'tura ,us'ularML
'o,ate ooseala lo'alM a&MrutM du&M eforturi intense.
83
Masa%ul este indi'at In trata,entul 'ontu*iilor !i 'ra,&elor
,us'ulare0 al se'Gelelor reu,ati'e sau &araliti'e ale ,u!'GilorL se indi'M
Inainte !i du&M interventiile 'Girur/i'ale. Masa%ul este indi'at 'u oare'are
&rudentM In trata,entul tenosinovitelor.
MASAJUL ARTICULA@IILOR
Masa%ul arti'ular este o for,M de ,asa% lo'al deoseit de util !i
efi'a'e In trata,entul 'o,&leD al le*iunilor arti'ulare.
$onstM din nete*iri !i fri'tiuni0 la 'are se &ot adMu/a0 la nevoie0
viratii0 tra'tiuni !i tensiuni.
Nete"irea/ $onstM din alune'Mri s'urte eDe'utate 'u intensitate ,i'M
sau ,edie0 In sensul 'ir'ulatiei venoase !i li,fati'e lo'ale.
Fric)iunea/ Se eDe'utM a,Mnuntit0 &entru a influenta toate tesuturile
,oi &eriarti'ulare0 li/a,entele !i 'a&sula arti'ularM
(ibra)iile manuale ur,Mres' sM influente*e ele,entele &eriarti'ulare0
dar !i &e 'ele arti'ulare.
&rac)iunile. Se fa' ,ai ales la arti'ulatiile ,i'i ale de/etelor.
&ensiunile/ Se foloses' &e arti'ulatiile ,i'i !i ,i%lo'ii0 ,ai ales 'u
s'o&ul ,Mririi ,oilitMtii arti'ulare.
.u&M un nu,Mr sufi'ient de !edinte de ,asa% arti'ular0 se In'e&e
,oili*area ,etodi'M a arti'ulatiei &rin ,i!'Mri a'tive 'u re*istentM !i a&oi
&asive. .u&M eDe'utarea ,oili*Mrii arti'ulare0 se indi'M un ,asa% lini!titor
!i de'on/estionant0 &rin nete*iri !i fri'tiuni u!oare.
In anu,ite 'a*uri0 se re'o,andM Inaintea ,asa%ului arti'ular !i a
,oili*Mrii arti'ulare ,etodi'e0 un ,asa% &re/Mtitor0 'are 'onstM In
&relu'rarea re/iunii de deasu&ra arti'ulatiei 'u s'o&ul de a a'tiva 'ir'ulatia.
In felul a'esta0 se favori*ea*M resortia ,ai ra&idM a &roduselor &atolo/i'e
din arti'ulatie sau din %urul a'esteia. Masa%ul arti'ular este indi'at In
84
&revenirea !i trata,entul redorilor arti'ulare0 a 'i'atri'elor sau a le*iunilor
'are li,itea*M ,oilitatea arti'ularML ,ai este indi'at In trata,entul
le*iunilor trau,ati'e !i al ,anifestMrilor de su&rasoli'itare.
@.2 MASAJUL !ASELOR
Masa%ul0 In /eneral0 este o ,etodM de a'tivare a 'ir'ulatiei0 &rin
a'tiune ,e'ani'M sau refleDM. Prin ,asa% se ur,Mre!te a'tivarea 'ir'ulatiei
&eriferi'e de Intoar'ere.
Manevrele de ,asa% au ur,Mtoarele efe'te asu&ra vaselorH
Manevrele de alunecare /oles' vasele de sEn/e !i de li,fM &rin
a&Msare !i I,&in/ere In sens 'entri&et.
Fric)iunea 're!te !i s'ade alternativ &resiunea asu&ra tesuturilor
!i a vaselor0 a'tionEnd asu&ra a'estora 'a o &o,&M.
Fr+mntatul stoar'e rit,i' 'ontinutul vaselor &rofunde.
A'tiunea ,asa%ului asu&ra vaselor a fost eD&li'atM &rin a'tiunea
,e'ani'M a a'estuia.
Efe'tele ,asa%ului asu&ra 'ir'ulatiei durea*M ti,& ,ai Indelun/at
du&M ter,inarea &ro'edeelor. Persistenta efe'telor a fost eD&li'atM &rin
a'tiunile eD'itante sau inGiitoare asu&ra nervilor vaso,otori. Masa%ul
&rodu'e la In'e&ut vaso'onstri'tie !i ,ai a&oi vasodilatatie. :asodilatatia
su&erfi'ialM are efe'te de'on/estionante !i derivative asu&ra 'ir'ulatiei din
tesuturile !i or/anele &rofunde.
Prin ,e'anis,e refleDe se &oate a%un/e la
tesuturi0 de'i la influentarea &o*itivM a nutritiei0 a
a'estora.
Nete*irile a'tivea*M 'ir'ulatia ,ai ales In
re/larea 'ir'ulatiei In
're!terii !i a refa'erii
&iele !i In tesuturile
su&erfi'ialeL fri'tiunea influentea*M 'ir'ulatia din tesuturile ,ai &rofunde0
iar frM,Entatul0 &e 'ea din ,u!'Gi. Efe'te 'ir'ulatorii ,ai &rodu' lovirile
rit,i'e0 viratiile0 'ernutul0 rulatul !i &resiunile.
85
Masa%ul vas'ular 'o,ate sta*a0 dilatatiile vaselor0 ede,eleL
sti,ulea*M &ro'esele de vinde'are0 &revine !i tratea*M atrofiile ,us'ulare.
@. MASAJUL NER!ILOR
Masa%ul nervilor nu este &rea des folosit din 'au*a sen*atiei
&uterni'e de durere0 de!i este indi'at In 'o,aterea a'esteia.
Masa%ul se &oate a&li'a &e nervi In *onele lor de tre'ere ale a'estora
din &rofun*i,e s&re su&rafatM0 &e traie'tul lor In tesuturile su&erfi'iale.
In ,asa%ul nervilor se foloses' nete*irea0 fri'tiunile0 &resiunile0
lovirile rit,i'e !i viratiile.
4lunec+rile u!oare0 su&erfi'iale !i Intinse &e *ona dureroasM0
de'on/estionea*M tesuturile !i s'ad 'ontra'tura. Se eDe'utM a&oi alune'Mri
,ai a&Msate &e traie'tul nervului0 &entru a a'tiva 'ir'ulatia lo'alM0 a
de'on/estiona te'ile nervului !i tesuturile In'on%urMtoare.
Fric)iunile se a&li'M fie &e toatM *ona dureroasM0 fie &e traie'tul
nervuluiL fri'tiunea este liniarM0 de intensitate ,edie.
Presiunile sunt ,anevre s&e'ifi'e &entru ,asa%ul nervilor.
Pro'edeul 'el ,ai 'unos'ut 'onstM In &resiuni s'urte !i &uterni'e
a&li'ate 'u &ul&a de/etelor sau 'u nodo*itMtile arti'ulare interfalan/iene0 &e
traie'tul nervului.
Presiunea &e nerv &oate fi 'ontinuM !i unifor,M0 eDer'itatM ,ai ,ulte
,inuteL &resiunea &oate fi variatM 'a intensitate0 avEnd din 'End In 'End un
'ara'ter virator.
5ovirile ritmice, su for,a to'atului !i a MtMtoritului0 se a&li'M &e
*ona de tre'ere a nervilor sau &e traie'tul a'estora0 a'olo unde sunt a'o&eriti
de tesuturi ,oi aundenteL intensitatea &oate fi u!oarM0 ,edie sau ,are.
86
-ovirile rit,i'e influentea*M nervii &eriferi'i sen*itivi. A'tiunea
,e'ani'M &rodu'e o eD'itatie 'are 're!te In ra&ort 'u intensitatea
,anevrelor0 &EnM la un &ra/ su&erior de tolerantM0 du&M 'are0 sensiilitatea
s'ade tre&tat &EnM la dis&aritie.
Baterea u!oarM !i de s'urtM duratM &rovoa'M o vaso'onstri'tie lo'alM0
In ti,& 'e ,anevrele &uterni'e !i de lun/M duratM &rodu' vasodilatatie0 &rin
a'tiunea &ro'edeului asu&ra nervilor vaso,otori.
A&li'at &e nervii ,otori0 to'atul &rovoa'M 'ontra'tii ,us'ulare fMrM
efe'te ,e'ani'e0 fiind util In trata,entul atoniilor !i a atrofiilor ,us'ulare
!i al &are*elor.
(ibra)iile/ A&li'ate &e nerv ti,& ,ai Indelun/at0 s'ad sensiilitatea
a'estuia &EnM la aneste*ie. Re&etate ,etodi'0 viratiile a'tivea*M 'ir'ulatia
In tea'a nervului0 favori*End nutritia !i refa'erea fun'tionalM a a'estuia.
:iratiile &ot 'onstitui sin/ura ,anevrM de ,asa% &er,isM In trata,entul
afe'tiunilor nervoase. Au efi'a'itate ,ai ,are da'M sunt 'o,inate 'u
nete*irea !i 'u fri'tiunea.
.u&M ,asa%ul nervilor ur,ea*M o nete*ire 'al,antM a re/iunii.
Masa%ul nervilor este i nd i 'a t &entru 'o,aterea durerilor0 a
'ra,&elor !i a 'ontra'turilor ,us'ulare !i In trata,entul atoniilor !i a
atrofiilor ,us'ulare.
@.& MASAJUL ORGANELOR PRO"UNDE
Asu&ra or/anelor &rofunde se &oate a'tiona indire't0 &rin ,asa%ul de
su&rafatM al &eretilor 'avitMtilor In 'are se /Mses' a'este or/ane.
87
Pentru 'a &ro'edeele de ,asa% sM influente*e favorail !i real
or/anele &rofunde0 sunt ne'esare ,odifi'Mri In teGni'a0 intensitatea !i durata
,anevrelor.
@.' MASAJUL CAPULUI
Su nu,ele de ,asa% al 'a&ului se des'riu &ro'edeele a&li'ate asu&ra
&ortiunii &Mroase a a'estuia.
Masa%ul 'a&ului se &oate a&li'a &e toatM Intinderea sau &artialH &e
frunte0 're!tet0 &e &Mrtile laterale !i &e &artea &osterioarM. Uneori este nevoie
de ,asa%ul nu,ai a unei %u,MtMti a 'a&ului.
Po"i)ia/ Pentru a eDe'uta ,asa%ul &e toatM Intinderea 'a&ului0
suie'tul se a!a*M &e un s'aun s'und !i I!i s&ri%inM Mria &e dosul &al,elor
!i 'oatele &e /enun'Gi. Un s&ri%in ,ai un se otine &e o ,asM sau un s'aun
,ai Inalt. Maseurul stM sau !ade &e un s'aun Inalt0 In fata 'elui &e 'are vrea
sM"l ,ase*e. $End se ,asea*M 'a&ul treuie sM vi*uali*M, Intrea/a re/iune
!i sM lu'rM, 'u ,Einile 'oorEte ,ult su nivelul u,erilor. Masa%ul se &oate
eDe'uta 'u a,ele ,Eini sau 'u o sin/urM ,EnML 'End se lu'rea*M 'u o
sin/urM ,EnM0 'ealaltM ,EnM s&ri%inM &artea o&usM a 'a&ului.
In ,asa%ul &artial al fruntii suie'tul !ade 'u s&atele la eDe'utant !i
I!i rea*e,M 'a&ul de &ie&tul ,aseurului.
Pentru ,asa%ului 're!tetului !i al re/iunii o''i&itale se indi'M &o*itia
!e*End 'u 'a&ul s&ri%init &e ,Eini !i 'u 'oatele s&ri%inite &e /enun'Gii
,aseurului.
Pentru ,asa%ul &Mrtilor laterale sau al unei %u,MtMti a 'a&ului0
,aseurul s&ri%inM 'a&ul 'u o ,EnM de &ie&tul lui0 iar 'u 'ealaltM ,EnM
eDe'utM ,anevrele.
88
Masa%ul 'a&ului 'onstM In nete*iri0 fri'tiuni0 ta&otMri u!oare !i
viratii.
Nete"irea se eDe'utM 'u o ,EnM sau 'u a,ele0 alune'End din
re/iunea fruntii &este 're!tet0 s&re 'eafM sau &e &Mrtile laterale. Pal,ele se
a&li'M &e frunte0 'u de/etele In sus0 de&Mrtate !i u!or Indoite. Manevra
'u&rinde o 'Et ,ai ,are &arte din su&rafata 'a&ului0 &utEnd sM 'ooare s&re
'eafM !i s&re u,eri.
Alune'Mrile se fa' lent0 &ro/resEnd In'et &rin ,i!'Mri ,i'i In sens
lateral sau de du"te vino !i uneori &rin viratii. .u&M fie'are ,anevrM0
,Einile revin &e frunte.
Nete*irea se ,ai &oate eDe'uta In trei sensuriH din ,i%lo'ul fruntii
s&re re/iunea &osterioarM0 din 're!tet s&re &Mrtile laterale !i din 're!tet s&re
'eafM.
.a'M este ine eDe'utatM0 nete*irea dM o sen*atie &lM'utM0 lini!titoare.
Fric)iunea se eDe'utM 'u a,EndouM ,Einile sau 'u o ,EnM0 'ealaltM
s&ri%inind 'a&ul In &artea o&usM. .e/etele u!or Indoite !i de&Mrtate se a&li'M
I,&reunM 'u &al,ele &e &iele0 si,tind rMdM'ina &Mrului. Prin ,i!'Mri laterale
sau 'ir'ulare0 lente !i &rofunde0 se de&lasea*M &ielea &e straturile de
dedesut0 atEt 'Et &er,ite ,oilitatea sa naturalM.
Presiunea &e &lanul osos se fa'e ,oderat. In re/iunile sensiile0
&resiunea s'ade. .u&M 'Eteva ,i!'Mri0 de/etele se de&lasea*M din a&roa&e In
a&roa&e0 &e toatM re/iunea. Pe &ortiuni li,itate0 ,anevra se &oate eDe'uta 'u
douM sau 'u trei de/ete.
(ri'tiunea viratorie este ,ai &lM'utM !i ,ai lini!titoare.
Percutatul !i tocatul se a&li'M foarte rar !i 'u o teGni'M s&e'ifi'M.
89
Per'utia se fa'e 'u vErful de/etelor0 ,Ena 'ade lent0 rar !i elasti'0 'u
de/etele Indoite !i de&Mrtate u!or Intre ele. Mi!'area se fa'e din arti'ulatia
&u,nului0 si,ultan sau alternativ.
4o'atul se a&li'M 'u de/etele Indoite !i de&Mrtate0 'M*End de a&roa&e
&e &ielea 'a&ului !i lovindu"se Intre ele.
AtEt In &er'utare0 'Et !i In to'at0 du&M 'e de/etele atin/ 'a&ul0
alune'M u!or su for,M de nete*ire0 'are &oate fi viratorie. -ovirile sunt
re&etate rit,i'0 rar !i unifor,.
(ibra)iile &ot Insoti nete*irea !i fri'tiunea sau se &ot a&li'a sin/ure
&e &ortiuni ,i'i ,ai sensiile ale &ielii 'a&ului. A'estea se eDe'utM0 de
&referintM0 'u o ,EnM0 'ealaltM ,EnM s&ri%inind 'a&ul.
Masa%ul 'a&ului influentea*M atEt &Mrtile ,oi 'are a'o&erM 'raniul0
'Et !i or/anele din 'avitatea 'ranianM.
Sti,ulEnd 'ir'ulatia In &iele0 ,asa%ul 'a&ului a,eliorea*M !i nutritia
&Mrului.
In fun'tie de teGni'a folositM0 ,asa%ul 'a&ului va avea fie efe'te
'al,ante0 fie sti,ulante.
Efe'tele &rofunde se &rodu' &e 'ale refleDM. Prin ,e'anis,e
vaso,otoare derivative !i de'on/estionante0 re/lea*M 'ir'ulatia
endo'ranianM !i I,unMtMte!te fun'tiile ve/etative ale siste,ului nervos
'entral. Produ'e lini!tirea siste,ului nervos 'entral0 redu'e starea de
In'ordare !i favori*ea*M so,nul.
Masa%ul 'a&ului este i nd i 'a t In trata,entul nevral/iilor0 al
,i/renelor0 al ooselii et'.
@.@ MASAJUL GTULUI
.in &un't de vedere to&o/rafi'0 /Etul &re*intM douM re/iuniH
90
anterolateralM !i &osterioarM. In re/iunea anterolateralM a /Etului se /Mses'
or/ane i,&ortanteH larin/ele0 traGeea0 farin/ele !i esofa/ul0 ,Mnun'Giul
vas'ulonervos al /Etului0 tiroida !i &aratiroidele et'. In re/iunea &osterioarM
a /Etului I'eafaJ se /Mses' ,ai ,ulti ,u!'Gi0 'u rol stati' !i dina,i'0 a!e*ati
&e ,ai ,ulte straturi.
B M a s a % ul re / i un i i a n t er o l a t era l e a / E t u l ui se va fa'e tinEnd sea,M de
or/anele i,&ortante &re*ente la a'est nivel.
Po"i)ia. Suie'tul este In de'uit dorsal sau !e*End re*e,at0 'u 'a&ul
In u!oarM eDtensiune. Maseurul stM sau !ade In fata sau la drea&ta 'elui &e
'are Il ,asea*M.
Nete"irea re/iunii anterolaterale a /Etului se fa'e &rin alune'Mri
u!oare0 &ornind de sus In %os0 de la Mrie !i ,astoidM s&re 'lavi'ule !i stern.
Manevra se eDe'utM &ornind 'u rMdM'ina !i ,ar/inea ulnarM a ,Einilor !i
ter,inEnd 'u ,ar/inea radialM a a'estora !i 'u vErful de/etelor. Se &oate
lu'ra si,etri' sau asi,etri'.
Fric)iunea se eDe'utM ,inutios !i insistent0 foarte u!or !i 'u
&re'autie0 evitEnd /landa tiroidM.
Fr+mntatul se eDe'utM rar0 su for,M de 'utM0 de"a lun/ul
,u!'Gilor sterno'leido,astoidieni !i a ,ar/inii laterale a ,u!'Gilor tra&e*i.
(ibra)iile0 eDe'utate nu,ai ,anual0 sunt foarte utile In ,asa%ul
a'estei re/iuni.
Masa%ul se In'Geie 'u nete*iri lun/i0 lente !i lini!titoare.
Masa%ul /Etului &oate fi aso'iat 'u ,oili*area ,etodi'M a /Etului0 In
ti,&ul sau du&M !edinta de ,asa%.
Masa%ul este i nd i ' a t &entru efe'tul de'on/estionant0 relaDant !i trofi'
al tesuturilor !i al or/anelor atEt de la nivelul /Etului0 'Et !i al 'a&ului. Este
91
indi'at In trata,entul 'i'atri'elor 'e se for,ea*M du&M arsuri0 trau,atis,e
sau infla,tii lo'ale.
Masa%ul &Mrtilor laterale ale /Etului este indis&ensail In trata,entul
'ore'tiv al deviatiilor 'a&ului !i ale /Etului.
N M a s a % ul re / i un i i &os t er i o ar e a / E t u l ui I, a s a % ul ' ef e i J
Po"i)ia. Suie'tul este a!e*at In de'uit ventral0 'u 'a&ul u!or fle'tat
!i 'u fruntea re*e,atM &e dosul ,Einilor sau &e un sul ,i'0 ,oaleL ,asa%ul
se &oate eDe'uta !i In &o*itia !e*End &e un s'aun0 'u fruntea s&ri%initM &e un
&lan &otrivit de Inalt.
Pe an'Geta %oasM de ,asa%0 &o*itia 'ea ,ai favorailM este 'Mlare0
!e*End 'u trun'Giul u!or In'linat !i 'u 'a&ul s&ri%init &e &lanul lun/ al
an'Getei0 'are este ridi'at &EnM a&roa&e de verti'alM.
Manevrele folosite &entru ,asa%ul 'efei0 suntH nete*irea0 fri'tiunea0
frM,Entatul0 &er'utatul !i to'atul.
Nete"irea 'onstM din alune'Mri eDe'utate 'u o ,EnM sau 'u a,ele0
&ornind de sus0 de deasu&ra insertiilor ,u!'Gilor 'efei &e o''i&ital !i
'oorEnd &EnM la a*a /Etului0 Intre o,o&lati !i &e u,eri. Manevra In'e&e
'u rMdM'ina ,Einilor !i se ter,inM 'u vErful de/etelor0 'are &e ,MsurM 'e
'ooarM0 se de&Mrtea*M &utin Intre ele .
Pentru nete*irea &Mrtilor laterale ale /Etului0 &al,ele se a!a*M 'u
,ar/inea lor ulnarM su ure'Gi !i alune'M In %os &EnM &este u,eri0 ter,inEnd
'u ,ar/inea lor radialM. Alune'Mrile se fa' si,ultan sau alternativ.
.u&M 'Eteva ,anevre lun/i0 se eDe'utM un ,asa% sti,ulant 'u
alune'Mri s'urte !i dese0 &ornind de la 'a& !i 'oorEnd din a&roa&e In
a&roa&e s&re o,o&lati !i u,eri. Alune'Mrile se &ot eDe'uta !i In for,a
viratorie.
92
Fric)iunea se a&li'M &e toatM Intinderea 'efei. In &artea de sus0 la
nivelul insertiei ,u!'Gilor0 se eDe'utM 'u vErful de/etelor ,i!'Mri reduse
'ir'ulare !i liniareL In &artea ,i%lo'ie !i inferioarM a 'efei0 Intre o,o&lati !i
&e u,eri0 fri'tiunile se eDe'utM 'u ,i!'Mri ,ai a,&le0 'u &odul &al,ei !i 'u
rMdM'ina ,Einilor.
Fr+mntatul se a&li'M ,ai ales &e &Mrtile laterale !i inferioarM ale
'efei. Mar/inea lateralM a ,u!'Giului tra&e* se &rinde Intre &oli'e !i 'elelalte
&atru de/ete0 !i se frM,EntM de&lasEnd ,Einile In sus !i In %os de"a lun/ul
,ar/inii ,u!'Giului.
Se &oate a&li'a !i o variantM de frM,Entat SIn 'utMQH 'u o ,EnM sau 'u
a,ele ,Eini0 a&li'ate &er&endi'ular &e lun/i,ea /Etului0 se 'u&rinde 'eafa
Intre de/etele ,ari !i vErful 'elorlalte de/eteL se eDe'utM de&lasMri In sus !i
In %os0 &rintr"o ,i!'are ondulatorie.
(rM,Entatul se &oate 'o,ina 'u fri'tiunea.
Percutatul se 'o,inM 'u tocatul. Per'utiile eDe'utate 'u vErful !i
&ul&ele de/etelor0 'are 'ad de o &arte !i de alta a liniei ,ediane0 &rin loviri
foarte fine In &artea de sus a 'efei0 'res' In intensitate &e ,MsurM 'e 'ooarM0
transfor,Endu"se In to'at0 'are se eDe'utM de &artea 'u un/Gii a de/etelor0
Intre o,o&lati !i 'u &artea lor &al,arM &e u,eri.
Masa%ul 'efei se In'Geie &rin ,anevre lun/i !i lente de nete*ire
'al,antM.
E<+*6+1+ 20304515. *+<+.
Provoa'M o a'tivare a 'ir'ulatiei lo'ale venoase !i li,fati'e. Prin
a'tiunea lo'alM se I,unMtMte!te 'ir'ulatia In ,u!'Gii 'efei0 'are sunt
&redis&u!i la sta*M 'ir'ulatorie !i la oosealM.
Produ'e o de'on/estionare refleDM a 'ir'ulatiei endo'raniene0 'u
efe'te lini!titoare asu&ra siste,ului nervos 'entral.
93
.atoritM efe'telor sale0 ,asa%ul 'efei este folosit 'a a't final In
,asa%ul /eneral.
Masa%ul 'efei este i nd i 'a t In trata,entul nevral/iilor lo'ale0 al
durerilor de 'a&0 al 'ontra'turilor ,us'ulare0 al li,itMrii ,oilitMtii /Etului0
al ooselii nervoase0 al tulurMrilor siste,ului nervos 'entral. Este folosit !i
&entru &revenirea sau Inde&Mrtarea de&unerilor lo'ale de /rMsi,e.
@.7. MASAJUL TORACELUI
Prin ,asa%ul tora'elui se &oate influenta !i fun'tia or/anelor din
a'eastM 'avitate0 In s&e'ial 'ele a&artinEnd a&aratului 'ardiovas'ular !i
a&aratului res&irator.
N M 030 45 1 (+ > .5/. . - (+* ) ( ,. 0 1 + . Influentea*M a'tivitatea ini,ii !i a
vaselor ,ari.
Po"i)ia/ $ea ,ai unM este de'uitul dorsal0 'u 'a&ul !i trun'Giul
u!or ridi'ate0 re*e,ate &e un &lan oli' !i 'u ,e,rele inferioare u!or
fle'tate. Maseurul stM sau !ade In drea&ta 'elui ,asat.
Pentru a otine e f ec t e li n i ! tit oare se a&li'MH nete*irea0
fri'tiunea0
to'atul0 MtMtoritul !i viratiile ,anuale.
Nete"irea de In'e&ut este u!oarM0 'u sens 'ir'ular. Porne!te de la
vErful sternului sau din e&i/astru0 ur'M &e fata sternului0 ar'uind ,i!'area
&este su&rafata 'ostalM stEn/M0 s&re vErful ini,ii. Pal,a 'u de/etele Intinse0
'ondusM din 'ot !i din u,Mr0 alune'M u!or &e &iele0 a&MsEnd In ,od unifor,
nu,ai 'u /reutatea ei &ro&rie.
Fric)iunea/ Se eDe'utM la fel 'a nete*irea0 ,i!'End lent0 u!or !i
unifor, &ielea !i tesuturile su'utanate &e &lanul dur al sternului !i al
'oastelor.
94
In 'ontinuare0 se eDe'utM un tocat lent !i rar0 'u de/etele de&Mrtate
,ult Intre ele0 'are 'ad rit,i'0 lovind u!or !i elasti'L du&M 'onta'tul 'u
&ielea se 'ontinuM 'u o alune'are.
Se &oate a&li'a un b+t+torit eDe'utat 'u ,Ena drea&tM0 'u de/etele
u!or Indoite F SIn 'Mu!Q. MEna treuie sM 'adM s'urt !i elasti' &e &iele.
Pro'edeele treuie eDe'utate 'u 'al,0 In rit, unifor, !i 'u fre'ventM
a&ro&iatM de 'ea nor,alM a &ulsului sau de rit,ul In'etinit &e 'are dori, sM"l
i,&ri,M, 'ontra'tiilor 'ardia'e.
(ibra)iile. Se eDe'utM 'u ,Ena drea&tM0 eDer'itEnd o &resiune
,oderatM !i de&lasEndu"se In sens 'ir'ular &e toatM re/iunea &re'ordialM.
.u&M fie'are ,anevrM !i la sfEr!itul !edintei de ,asa%0 se eDe'utM
'Eteva alune'Mri lente !i 'al,ante.
.urata !edintei de ,asa% &re'ordial varia*M Intre 2?"27 ,inute !i se
&oate re&eta de ,ai ,ulte ori &e *i.
Pentru s ti mu l ar e a pr i n masaj a 'ontra'tiilor 'ardia'e se
indi'M
&ro'edee ,ai ener/i'e de nete*ire0 fri'tiune0 to'at !i MtMtorit.
Nete"irea se eDe'utM &rin ,i!'Mri 'ir'ulare s'urte !i viiL &oate fi
ur,atM sau InsotitM de o fric)iune ener/i'M.
&ocatul se eDe'utM re&ede0 dar elasti'0 a&li'at a&roa&e tan/ential.
0+t+toritul se fa'e 'u &u,nul des'Gis0 'M*End &e re/iunea &re'ordialM In
rit, de =?"B?R ,inut.
Masa%ul &re'ordial influentea*M a'tivitatea ini,ii &rin inter,ediul
siste,ului nervos.
(or,a 'al,antM tinde sM s'adM !i sM re/le*e rit,ul 'ardia'L este
indi'atM In taGi'ardie0 &al&itatii0 stMri de oosealM et'.
(or,a eD'itantM a''elerea*M rit,ul 'ardia' !i ridi'M tensiunea
arterialM 'oorEtM.
95
A TE N @ I E B M a s a % ul & re' o rd i a l va fi i nd i 'a t nu , a i de , e d i ' !i va fi
efe' t u a t nu , a i de & er s o a ne ' o , & e t e n t e .
N M 030 45 1 * 5 + < +*6 + 03 5- ( 0 0 - 0 ( 0 6515 . (+ 3 -. ( 0 6) ( .
PlM,Enii !i 'Mile res&iratorii intratora'i'e &ot fi influentate &rin
,asa%ul a&li'at &e &eretii tora'elui.
Po"i)ia/ Suie'tul este In de'uit dorsal !i re*e,at sau0 &entru
,asa%ul s&atelui0 stM In &o*itia de de'uit ventral. Manevrele de ,asa%
utili*ate suntH nete*irea0 fri'tiunea !i frM,Entatul0 'are a'tionea*M refleD0
aso'iate 'u a'tiunea ,e'ani'M a &ro'edeelor &enetranteH to'atul0 &les'Mitul0
MtMtoritul0 &resiunile !i viratiile.
Sedinta In'e&e &rin a&li'area unui ,asa% al s&atelui !i al tora'elui0
,anevrele fiind eDe'utate In le/MturM dire'tM 'u fa*ele res&iratiei. Presiunile0
tre&idatiile !i s'uturMrile tora'elui se vor eDe'uta atEt In ins&iratie0 'Et !i In
eD&iratie.
.in &o*itia de de'uit dorsal !i re*e,at0 suie'tul ins&irM !i eD&irM0
&rofund !i rit,i'0 fMrM efort. Maseurul0 stEnd la drea&ta suie'tului0 &Mtrunde
'u ,Einile su rate0 !i a&li'M &al,ele &e re/iunea 'ostalM drea&tM !i stEn/M0
'u de/etele Indre&tate s&re 'oloana verteralM. .in a'eastM &o*itie0 s&re
sfEr!itul ins&iratiei ridi'M tora'ele0 aso'iind ,i!'area 'u tre&idatii sau
s'uturMri. In ti,&ul eD&iratiei &al,ele eDe'utantului alune'M In'et s&re
&artea anterioarM a 'oastelor !i la sfEr!itul eD&iratiei eDer'itM &resiuni u!oare0
Insotite de viratii.
Efe'tele ,asa%ului sunt sti,ulante &entru res&iratie.
Manevrele su&erfi'iale eDer'itM o a'tiune refleDM de a'tivare !i de
de'on/estionare a 'ir'ulatiei0 I,unMtMtind s'Gi,urile nutritive.
Manevrele &enetrante a%utM ,ai ,ult fun'tia res&iratorie0 &rinH
a'tivarea s'Gi,urilor /a*oase din alveolele &ul,onare0 &rin de/a%area
96
'Milor res&iratorii0 &rin 're!terea a,&litudinii ,i!'Mrilor res&iratorii !i &rin
sti,ularea 'ir'ulatiei &rofunde.
A'est ti& de ,asa% este fo ar t e u ti l In trata,entul insufi'ientei
res&iratorii.
@.@. MASAJUL ABDOMENULUI
Masa%ul ado,enului0
or/anelor intraado,inale0 se
,asa%ul &eretelui ado,inal.
Po"i)ia. Suie'tul este
'are ur,Mre!te
deosee!te &rin
sM influente*e fun'tia
teGni'M !i ,etodi'M de
in de'uit dorsal re*e,at0 'u ,e,rele
inferioare u!or fleDate In !old0 'u /enun'Gii !i 'u tMl&ile s&i%inite.
N M a s a % ul I n t re / u l ui a d o , e n. Se In'e&e 'u ,anevre de nete"ire !i
fric)iune0 'are ,Mres' relaDarea ,u!'Gilor !i s'ad sensiilitatea ta'tilM
eDa/eratM a 'elui ,asat.
(rM,Entatul este Inlo'uit 'u o ,anevrM a,&lM de presiune !i
alunecare transversal+0 eDe'utate dintr"o &arte In alta0 'u &al,ele a&li'ate
&e &Mrtile laterale !i &osterioare ale ado,enului0 Intre 'oaste !i 'restele
ilia'e. A&MsEnd unifor, asu&ra 'ontinutului ado,inal0 &al,ele alune'M
Inainte0 se In'ru'i!ea*M &e linia ,edianM !i 'ontinuM sM alune'e s&re &artea
o&usM. Manevra se re&etM s'Gi,End de fie'are datM nivelul la 'are se a&li'M
&al,ele0 &entru a influenta Intre/ul 'ontinut al ado,enului.
Percutatul !i tocatul se eDe'utM la fel 'a !i &entru &eretele
ado,inal0 ur,End traie'tul 'olonului.
(ibra)iile se eDe'utM ,anual0 'u &resiune ,oderatM In e&i/astru0
su'ostal dre&t !i stEn/ !i su&ra&uian.
97
N M a s a % ul * on e i s t o , a' u l u i . Manevrele de ,asa% se eDe'utM In
*onele e&i/astri'M0 su&rao,ili'alM !i su'ostalM stEn/M.
4lunec+rile se eDe'utM de"a lun/ul 'ururilor sto,a'ului.
Fric)iunile se eDe'utM destul de a&Msat0 'u o ,EnM sau 'u ,Einile
su&ra&use.
(ibra)iile se eDe'utM 'u o ,EnM sau 'u a,ele0 a&MsEnd &e sto,a'0
In sus !i s&re stEn/a0 ,ai ales In ti,&ul eD&iratiei.
N M a s a % ul * on e i i n t e s ti nu l u i su ti re . Se efe'tuea*M o ,i!'are de
&resiune 'ir'ularM 'u ,Ena drea&tM a!e*atM 'u &al,a &e ado,en In dre&tul
o,ili'ului0 'u rMdM'ina ,Einii suo,ili'al.
N M a s a % ul ' o l onu l u i . Se eDe'utM se/,entar0 In'e&End 'u &ortiunea
as'endentM0 'ontinuEnd 'u 'ea transversalM !i ter,inEnd 'u 'ea des'endentM.
Manevra &rin'i&alM a ,asa%ului &e 'olon este nete"irea eDe'utatM
a&Msat0 ,EnM du&M ,EnM sau 'u ,Einile su&ra&use0 alune'End !i &resEnd In
sensul eva'uMrii 'ontinutului intestinal0 de la nivelul 'e'ului In sus s&re
un/Giul Ge&ati' al 'olonului0 din a'est &un't In ansM s&re un/Giul s&leni' al
'olonului transvers !i a&oi des'endent0 s&re fosa ilia'M stEn/M0 &EnM la
nivelul si,fi*ei &uiene.
Fric)iunea 'olonului se eDe'utM 'a !i nete*irea0 'u o ,EnM sau 'u
a,EndouM0 'u &al,ele a&li'ate oli' &e &eretele ado,inal0 In'e&End din
fosa ilia'M drea&tM !i 'ontinuEnd In tot lun/ul 'olonuluiL se eDe'utM ,i!'Mri
'ir'ulare0 liniare sau In *i/"*a/.
Pe 'olon se &oate a&li'a !i un percutat sau tocat u!or0 dar insistent0
eDe'utat 'u vErful de/etelor &e a'ela!i traseu 'a !i ,anevrele &re'edente.
N M a s a % ul * on e i fi 'a t u l ui !i a 'M il or i li are . Se In'e&e &rintr"o
nete"ire u!oarM a re/iunii res&e'tive0 'onstEnd din alune'Mri &ornind de la
linia ,edianM a ado,enului0 &e su 'oastele din drea&ta0 s&re s&ate.
98
Pe a'eea!i re/iune se eDe'utM fric)iuni u!oare 'u &odul &al,ei !i 'u
,ar/inea 'uitalM a ,Einii.
$ele ,ai utile ,anevre &entru fi'at !i 'Mile iliare sunt vibra)iile,
eDe'utate 'u de/etele sau 'u &al,a0 ,ai ales In ti,&ul ins&iratiilor
&rofunde.
N M a s a % ul * on e i re n a l e . $onstM din nete"iri insistente0 a&li'ate &e
re/iunea lo,arM !i &e flan'uri0 din fric)iuni a&Msate0 eDe'utate 'u rMdM'ina
!i 'u ,ar/inea 'uitalM a ,Einii0 !i din presiuni vibratorii a&li'ate &e
a'elea!i *one.
N M a s a % ul * on e i v e * i 'a l e 'onstM din presiuni vibrate eDe'utate
su&ra&uian0 du&M /olirea 'o,&letM a 'ontinutului ve*i'ii urinare.
Masa%ul ado,inal a%utM In ,od ,e'ani' fun'tiile nor,ale de
eva'uare ale intestinului0 ale 'Milor iliare !i urinare.
Influentele refleDe ale ,asa%ului ado,inal sunt ,ulti&le. Prin
a'tivarea 'ir'ulatiei0 sunt sti,ulate fun'tiile di/estive0 de asortie !i de
eli,inare.
9. MASAJUL TERAPEUTIC
Masa%ul &oate fi folosit In trata,entul unor diverse afe'tiuni0
favori*End &ro'esul de vinde'are !i de re'u&erare.
.eoare'e efe'tele ,asa%ului nu se &ot diso'ia 'o,&let0 In al'Mtuirea
&ro/ra,ului de ,asa% se vor indi'a &redo,inant ,etodele0 &ro'edeele !i
teGni'ile 'are 'ores&und oie'tivelor &ro&use0 In fun'tie de &a'ientul 'Mruia
i se adresea*M.
99
In ale/erea ,etodelor utili*ate In 'adrul unei !edinte
treuie sM se tinM sea,a de 'Eteva as&e'teH
dia/nosti'L
ve'Gi,ea afe'tiuniiL
si,&to,atolo/ieL
afe'tiuni aso'iateL
s'o&ul ur,MritL
oservatiile re*ultate In ur,a eDa,inMrii &a'ientuluiL
starea &a'ientuluiL
re'o,andMrile ,edi'aleL
/radul de rea'tivitate a &a'ientuluiL
evolutia efe'telor ur,Mrite &rin a&li'area ,asa%ului.
de ,asa%0
Prin'i&alele scopuri ur,Mrite In ti,&ul a&li'Mrii ,asa%ului tera&euti'
sunt H 'ir'ulator0 relaDator0 sedativ0 antial/i'0 sti,ulativ.
Pentru Into',irea unui protocol al !edintei de ,asa% treuie avute In
vedereH &o*itia suie'tului0 &o*itia re/iunii sau a se/,entului ,asat !i
ordinea In 'are se a&li'M &ro'edeele.
Pro'edeele de ,asa% se a&li'M In ur,Mtoarea ordine H
&ro'edee !i teGni'i 'u efe'te /enerale asu&ra Intre/ului or/anis,0 &entru
ree'Gilirarea neurove/etativML
&ro'edee !i teGni'i 'u efe'te &redo,inant refleDe0 a&li'ate la distantM de
re/iunea afe'tatML
&ro'edee !i teGni'i &re/Mtitoare0 a&li'ate fie la distantM de re/iunea
afe'tatM0 fie &e a'eastaL
&ro'edee !i teGni'i a&li'ate &e re/iunea afe'tatM 'u s'o& stri't tera&euti'L
100
&ro'edee !i teGni'i a%utMtoare0 de a''entuare a efe'telor ur,Mrite0 &rin
a&li'area 'elor s&e'ifi'e afe'tiuniiL
&ro'edee !i teGni'i 'al,ante sau de staili*are a efe'telor otinute In
ur,a !edintei de ,asa%.
C/ <5/*t.+ ,+ +<+*6+1+ 5(2V(.6+, -()6)*)151 5/+. !+,./t+ ,+ 20304 +36+
,.<+(.6.
N Pentru otinerea unor efe'te predominant circulatorii, de fa'ilitare a
'ir'ulatiei de Intoar'ere sau a 'ir'ulatiei arteriale H
&o*itia suie'tului va fi 'Et ,ai 'o,odM0 'u ,us'ulatura relaDatML
&o*itia se/,entului ,asat va fi 'ea de'livM0 da'M se ur,Mre!te
fa'ilitarea 'ir'ulatiei de Intoar'ere !i &ro'livM &entru u!urarea
'ir'ulatiei arterialeL
su''esiunea &ro'edeelor va fi ur,Mtoarea H
" ,asa% refleD al tesutului 'on%un'tiv su'utanatL
" ,asa% Sde a&elQ ado,inal0 &entru ,e,rele inferioare !i tora'al0
&entru ,e,rele su&erioareL
" ,asa% se/,entar al ,e,rului res&e'tiv0 In'e&End 'u se/,entul
&roDi,al !i 'ontinuEnd &EnM la 'el distalL ,asa%ul se va fa'e 'entri&etL
" ,asa%ul refleD al &i'iorului &e *onele 'ores&un*Mtoare siste,ului
'ir'ulator san/uin !i li,fati'L
" ,asa% relaDator0 de'ontra'turant al u,erilor !i a 'efeiL
" ,asa% ener/i' al trun'Giului.
I,unMtatirea 'ir'ulatiei are !i efe'te trofi'e Inse,nateL de a'eea0 se
va indi'a !i In &rofilaDia sau trata,entul ul'erelor vari'oase !i al es'arelor0
nu nu,ai In insufi'ienta 'ir'ulatorie venoasM0 arterialM sau li,fati'M.
101
N Pentru otinerea unor efe'te predominant sedative0 antialgiceH
&o*itia suie'tului va fi 'o,odM0 'u ,us'ulatura relaDatML
In sala de ,asa% treuie asi/urate 'onditii o&ti,e In 'eea 'e &rive!te
te,&eratura0 lu,ino*itatea0 lini!teaL
&ro'edeele de ,asa% folositeH
" sM fie lente0 nu &rea &rofunde0 'u intensitatea ada&tatM sensiilitMtii
suie'tuluiL
" ti,&ul de lu'ru se va ada&ta de ase,enea suie'tuluiL
" efe'tul sedativ !i antial/i' lo'ali*at0 se &oate otine fie &rin
&ro'edee !i teGni'i a&li'ate la distantM de lo'ul dureros I,asa%ul
*onelor refleDo/ene re'i&ro'e0 ,asa%ul refleD al &i'ioarelor !i al
,Einilor0 &reso&un'turaJ0 fie &rin a&li'atii &e lo'ul dureros0 folosind
'Giar !i teGni'i 'are &rovoa'M initial durere0 de eDe,&lu ,asa%ul
transversal &rofund.
N Pentru otinerea efe'telor predominant stimulante H
se &ot utili*a &ro'edee 'are influentea*M dire't0 ,e'ani' sau indire't0
refleD0 se/,entul ,asat0 In fun'tie de s'o&ul ur,MritL
&ro'edeele !i teGni'ile utili*ateH
"
"
"
dis'ontinue0 'u s'Gi,Mri ra&ide !i dese de rit,L
de intensitate ,areL
'u &rofun*i,e ,are.
9.1 MASAJUL CN A"EC@IUNILE REUMATISMALE
In afe'tiunile reu,atis,ale0 ,asa%ul se adresea*M In s&e'ial
,odifi'Mrilor ,us'ulare !i te/u,entare deter,inate de a'estea0 !i ,ai &utin
arti'ulatiei.
102
-a nivelul articula)iei, ,asa%ul este indi'at &entru drena%ul
Gidartro*ei sau &entru 'o,aterea durerii la nivelul insertiilor 'a&sulei
arti'ulare !i a li/a,entelor I,asa% transversal &rofundJ. In 'a*ul unei
'a&sulite retra'tile0 se &ot folosi &ro'edee de ,asa% de intensitate ,i'M0 In
vederea &re/Mtirii arti'ulatiei &entru Kinetotera&ie.
In afe'tiunile reu,atis,ale sunt &re*ente infiltrate dureroase la
nivelul )esutului celular subcutanat. $el ,ai indi'at ,od de InlMturare a
a'estora este ,asa%ul. Modul de a&li'are a ,asa%ului de&inde de re/iunea
interesatMH
la 'eafM0 se &ot a&li'a &ro'edee de intensitate relativ ,areL du&M
7"; sedinte0 ,oilitatea &ielii &e &lanurile su%a'ente se
a,eliorea*M0 de ase,enea !i durerea la &rinderea &ielii0 iar
infiltratele dis&arL
In re/iunea u,Mrului0 se indi'M un ,asa% anal/e*i'0 'u intensitate
do*atM &ro/resivL
In re/iunea lo,arM se re'o,andM &ro'edee de ,asa% de
intensitate ,ai ,are0 durerile dis&MrEnd du&M 9"7 sedinte de
,asa%L
la /enun'Gi0 In artro*e0 infiltratele sunt lo'ali*ate ,ai ales &e fata
,edialM a arti'ulatiei !i sunt foarte dureroaseL se va a&li'a un
,asa% lEnd0 &rudent0 fiind ne'esare 2?"27 sedinte &entru
I,&rM!tierea &ro/resivM a a'estor infiltrateL
la nivelul !oldului0 In 'oDartro*e0 infiltratele sunt lo'ali*ate ,ai
ales &e fata lateralM a 'oa&seiL se utili*ea*M ,asa%ul lEnd0
&ro/resiv I2?"27 sedinteJ.
103
-a nivelul mu!chilor inervati de trun'Giuri nervoase afe'tate de
nevral/ii se &ot de*volta induratii. Se va indi'a un ,asa% ,ai &utin &rofund
la In'e&ut In %urul *onei indurate. Initial0 se foloses' &resiuni lo'ale0 ,asa%ul
fiind &ro/resiv 'a intensitate !i Intindere I;"= !edinteJ.
&ontracturile musculare antal/i'e 'are Insotes' afe'tiunile
reu,atis,ale enefi'ia*M de ,asa%ul de'ontra'turant a&li'at &e /ru&ele
,us'ulare interesate.
%etracturile musculare !i'sau tendinoase enefi'ia*M de ,asa%
nu,ai atun'i 'End sunt re'ente !i ,oderateL ,asa%ul va fi aso'iat 'u
&osturMri In &o*itii fun'tionale.
Atrofia muscular+ de ina'tivitate 'onstituie o indi'atie a ,asa%ului
'o,inat 'u i*o,etria.
9.1.1 A"EC@IUNI REUMATISMALE CRONICE IN"LAMATORII
I. P ) 1. 0 ( 6 ( . 60 ( + 5 2 0 6) ., V enefi'ia*M de ,asa%0 ,ai &utin In &erioada
de &useu evolutiv0 atun'i 'End se indi'M 'u ,ultM &rudentM0 !i ,ai ,ult In
fa*ele de re,isiune0 'End0 alMturi de Kinetotera&ie are un rol i,&ortant In
&Mstrarea ,oilitMtii arti'ulare0 In &revenirea Gi&otrofiei ,us'ulare !i In
,entinerea trofi'itMtii /enerale.
Masa%ul tera&euti' are 'a obiectiveH &revenirea Gi&otrofiei ,us'ulare0
'e interesea*M ,ai ales ,us'ulatura ,Einilor0 a,eliorarea 'ir'ulatiei
san/uine !i a trofi'itMtii te/u,entelor !i a tesutului su'utanat.
Manevrele de ,asa% se eDe'utM 'u &rudentM0 intensitatea !i rit,ul
a'estora fiind ada&tate sensiilitMtii se/,entelor tratate.
Nete"irea/ Se eDe'utM 'u &ul&a de/etelorL se 'ontinuM 'u fric)iuni0
insistEnd la ,Eini asu&ra ,u!'Gilor interoso!i0 folosind &ul&a &oli'elui.
104
Masa%ul se 'ontinuM 'u fr+mnt+ri 'u douM de/ete !i ciupiri &entru ,u!'Gii
e,inentelor tenarM !i Gi&otenarM. Pe se/,entele situate &roDi,al fatM de
,Eini0 se efe'tuea*M !i baterea 'u &ro'edee ,ai lEnde Iplesc+it, percutat*/
II. S- ) / ,.1. 60 0 / *? .1 ) - ) . + 6. * V . .u&M &useul a'ut !i atenuarea
durerilor0 se introdu' In &ro/ra,ul re'u&erator Kinetotera&ia !i ,asa%ul
&entru ,entinerea ,oilitMtii 'oloanei !i &revenirea atrofiei ,us'ulaturii
&araverterale.
(biectivele ,asa%ului tera&euti' suntH
di,inuarea durerilor !i a 'ontra'turilor ,us'ulareL
I,unMtMtirea 'ir'ulatiei san/uine !i a 'onditiilor trofi'e lo'aleL
&revenirea Gi&otrofiei ,us'ulaturii dorsolo,are.
Masa%ul treuie sM fie 'al,ant !i ,iorelaDant0 utili*End ,anevre ,ai
&utin ener/i'e0 ada&tate sensiilitMtii re/iunii dorsolo,areL In a'ela!i ti,&0
,asa%ul 'onstituie !i o &ro'edurM de &re/Mtire a olnavului &entru
Kinetotera&ie.
!fleurajul0 &rin redu'erea sensiilitMtii0 &er,ite eDe'utarea !i a altor
,anevre0 'u, ar fiH fr+mntarea SIn 'utMQ0 'u intensitate ,i'M !i vibra)iile
'u efe'te de'ontra'turante/
In fa*ele de re,isiune a durerilor se re'o,andM ,anevre de
sti,ulare a tonusului !i a eD'itailitMtii ,us'ulaturii dorsolo,are !i de
&revenire a Gi&otrofiei ,us'ulareH fr+mntare ,ai ener/i'M0 tapotamentul
su for,M de tocat0 iar &e *ona lo,arM 0 b+t+toritul.
9.1.2 A"EC@IUNI REUMATISMALE CRONICE DEGENERATI!E
I. A (6( ) 7 0 * + ( A . * 0 1 V . Benefi'ia*M de ,asa%ul tera&euti'0 'are are
'a
obiective 'al,area durerilor0 relaDarea ,us'ulaturii !i redu'erea
'ontra'turilor.
105
Pentru 'a ,asa%ul sM fie 'al,ant !i ,iorelaDant0 se re'o,andM
,anevre u!oare !i lente. Se eDe'utM nete"iri des'endente In re/iunea 'efei0
'ontinuate 'u fric)iuni !i fr+mnt+ri
ada&tea*M sensiilitMtii lo'ale.
SIn 'utMQ0 a 'Mror intensitate se
Pentru de'ontra'turare ,us'ularM se efe'tuea*M vibra)ii 'u vErfurile
de/etelor &e ,u!'Gii 'efei.
Efe'tele anal/e*i'e !i de relaDare ,us'ularM sunt ,ai une atun'i
'End ,asa%ul se eDe'utM du&M o &ro'edurM de ter,otera&ie0 e D 'e & ti e fM'End
'a*urile de nevral/ie 'ervi'oraGialM0 unde a&li'area 'Mldurii este
'ontraindi'atM.
II. A (6( ) 7 0 1 ) 2 : 0 ( V . Se &oate ,anifesta 'lini' &rinH lo,al/ie
a'utM0 lo,al/ie 'roni'M !i lo,os'iati'M.
N In lo,al/ia a'utM ,asa%ul tera&euti' este 'al,ant !i
,iorelaDant0 'u ,anevrele eDe'utate u!or !i lent. Se re'o,andM
nete"iri 'u fata &al,arM a ,Einilor0 &entru redu'erea sensiilitMtii
tesuturilor su&erfi'iale0 du&M 'are se a&li'M fr+mnt+ri u!oare !i
vibra)ii 'u &al,a0 &entru de'ontra'turare ,us'ularM &araverteralM.
N In lo,al/ia 'roni'M oie'tivele ,asa%ului tera&euti' suntH
di,inuarea durerilor0 ,entinerea elasti'itMtii !i eD'itailitMtii
,us'ulaturii lo,are0 &revenirea Gi&otoniei ,us'ulare0 a,eliorarea
'ir'ulatiei san/uine !i a trofi'itMtii lo'ale.
Se re'o,andM nete"irea 'u &al,a sau 'u de/etele Indoite SIn
&ie&teneQ0 'ontinuat 'u fric)iuni 'u fata dorsalM a &u,nului !i 'u fr+mnt+ri
SIn 'utMQ. In li&sa 'ontra'turii ,us'ulare0 se &oate a&li'a tapotamentul su
for,M de tocat sau b+t+torit.
Masa%ul se &oate eDe'uta du&M o &ro'edurM de ter,otera&ie0 &entru
&otentarea efe'telor 'al,ante !i de'ontra'turante.
106
Un efe't de &rofun*i,e Il are Gidro,asa%ul su for,M de du!",asa%
sau du! sua'val0 'u aso'ierea fa'torului ter,i'.
N -o,os'iati'a enefi'ia*M de a'elea!i &ro'edee 'al,ante !i
de'ontra'turante de ,asa% 'a !i lo,al/ia a'utM0 la 'are se &oate adMu/a
,asa%ul nervului s'iati'.
III. A (6( ) 7 0 * )=) <+ 2 5 ( 0 1 V . (biectivele ,asa%ului tera&euti' suntH
di,inuarea durerilor0 de'ontra'turarea ,us'ularM0 &revenirea Gi&otrofiei
,us'ulaturii din ve'inMtate. Masa%ul este util !i In &re/Mtirea olnavului
&entru Kinetotera&ie.
Masa%ul treuie sM fie 'al,ant !i ,iorelaDant0 eDe'utEnd ,anevrele
u!or !i lent. Nete"irea se fa'e 'u &al,ele &e re/iunea fesierM0 alune'End
lateral s&re re/iunea troGanterianM !i In %os0 s&re 'oa&sM. A&oi0 se eDe'utM
fric)iuni !i fr+mnt+ri 'u intensitate ada&tatM sensiilitMtii lo'ale. $u s'o&
,iorelaDant0 se efe'tuea*M vibra)ii 'u &al,ele.
Pentru &revenirea Gi&otoniei !i a Gi&otrofiei ,us'ulaturii Inve'inate
se a&li'M ,anevre ,ai ener/i'eH fric)iuni 'u rMdM'ina ,Einii0 tapotament
su for,M de tocat !i b+t+torit0 cernut !i rulat.
Efe'te ,ai une anal/e*i'e !i de'ontra'turante se otin &rin
efe'tuarea ,asa%ului du&M o &ro'edurM de ter,otera&ie Iaie &artialM de
lu,inM sau SoluDJ.
Aidro,asa%ul &oate reali*a In &rofun*i,e o I,unMtMtire a 'ir'ulatiei
san/uine !i a trofi'itMtii lo'ale !i o relaDare ,us'ularM ,ai unM0 avEnd In
vedere fa&tul 'M0 arti'ulatia 'oDofe,uralM este a'o&eritM de un strat
volu,inos ,us'ular !i 'eluloadi&os.
I:. A (6( ) 7 0 > + /5/ * ?.515. . (biectivele ,asa%ului tera&euti' suntH
a,eliorarea 'ir'ulatiei san/uine !i a 'onditiilor trofi'e lo'ale0 I,unMtMtirea
107
tonusului !i a eD'itailitMtii
Kinetotera&ie.
Masa%ul 'are se a&li'M
fric)iuni 'u rMdM'ina ,Einii0
,us'ulare0 &re/Mtirea olnavului &entru
la 'oa&sM 'onstM In nete"ire 'u &al,ele0
fr+mnt+ri SIn 'utMQ0 cernut, rulat !i
tapotament ener/i' su for,M de tocat sau b+t+torit. Se insistM &e ,u!'Giul
'vadri'e&s fe,ural0 &entru &revenirea sau di,inuarea Gi&otrofiei a'estuia.
In re/iunea &osterioarM a 'oa&sei0
a&li'M ,asa% ,iorelaDant.
Masa%ul arti'ular al /enun'Giului
&e ,u!'Gii is'Gio/a,ieri se
'onstM In nete"iri, fric)iuni,
trac)iuni, &ro'edee 'are I,unMtMtes' 'ir'ulatia lo'alM0 su&letea
for,atiunilor 'a&suloli/a,entare !i ,oilitatea arti'ularM.
ATEN@IEB Masa%ul este ' on t ra i nd i ' a t atun'i 'End eDistM feno,ene
'on/estive sau Gidartro*M.
:. P + ( . 0 ( 6 ( . 60 3 * 0 -51 ) ? 5 2 +( 0 1 V . (biectivele ,asa%ului tera&euti'
suntH di,inuarea durerilor0 redu'erea 'ontra'turilor ,us'ulare0
I,unMtMtirea 'ir'ulatiei san/uine !i a trofi'itMtii lo'ale.
Masa%ul este sedativ !i ,iorelaDant0 folosind ,anevre 'u
intensitate ,i'M !i lente. Nete"irea se eDe'utM &e fata anterioarM !i
&osterioarM a u,Mrului0 &EnM In re/iunile su&ra'lavi'ularM !i
su&ras&inoasM0 ur,atM de fr+mnt+ri u!oare0 ada&tate
sensiilitMtii lo'ale !i de vibra)ii fine efe'tuate 'u &al,a0 In s'o&
de'ontra'turant.
.u&M 'edarea durerilor0 ,asa%ul va 'onsta din ,anevre de sti,ulare
!i de tonifiere ,us'ularM &entru &revenirea Gi&otrofiei ,us'ulare0 !i anu,eH
fric)iuni 'u de/etele !i tapotament su for,M de b+t+torit SIn ventu*MQ sau
tocat/
108
Masa%ul arti'ulatiei s'a&uloGu,erale se fa'e a&li'End fric)iuni 'u
vErfurile de/etelorH &e fata anterioarM a 'a&sulei0 du&M retrofleDiunea
ratului !i &e fata &osterioarM a 'a&sulei0 du&M antefleDiunea ratului.
Masa%ul asu&li*ea*M 'a&sula !i li/a,entele !i a,eliorea*M ,oilitatea
arti'ularML &re/Mte!te arti'ulatia &entru Kinetotera&ie.
Sunt indi'ate0 'u a'elea!i efe'te0 &ro'edurile de Gidro,asa%.
9.1. A"EC@IUNI ALE TENDONULUI
Benefi'ia*M de efe'tele ,asa%ului 6+/,./.60, 6+/)3./)A.60 !.
+/6+7.60.
In stadiul a'ut0 se eDe'utM masaj cu g#ea)+0 &rin nete*irea 'u o
u'atM de /GeatM a tendonului afe'tatL &ro'edeul are efe'te anal/e*i'e0
antiinfla,atoare !i de &revenire a tu,efierii.
.u&M redu'erea durerilor !i a feno,enelor infla,atoare0 se &ot
a&li'a unele ,anevre de ,asa%H nete"iri !i fric)iuni 'u s'o&ul a,eliorMrii
'ir'ulatiei san/uine !i a trofi'itMtii lo'ale0 Inde&MrtMrii eventualelor aderente
!i restailirii 'onditiilor de alune'are fi*iolo/i'M a tendonului.
9.2 A"EC@IUNI TRAUMATICE ALE APARATULUI
LOCOMOTOR
I. C) / 65 7 . 0. In stadiul a'ut0 se &oate eDe'uta atEt ,asa%ul 'u /GeatM0 'Et
!i ,asa%ul ,anual.
Masajul cu g#ea)+ se &oate a&li'a &e *ona afe'tatM0 efe'tuEnd
nete*iri 'u o u'atM de /GeatM0 'u efe'te anal/e*i'e lo'ale0 de'ontra'turante
!i de &revenire a ede,ului.
109
Masajul manual se &oate a&li'a la distantM0 &roDi,al !i distal fatM de
*ona afe'tatM. (biectivele suntH a,eliorarea 'ir'ulatiei san/uine0 redu'erea
tulurMrilor vas'ulotrofi'e0 favori*area resortiei ede,elor0 asi/urarea unei
une trofi'itMti0 ,entinerea tonusului ,us'ulaturii Inve'inate.
Se eDe'utM nete"iri 'u &al,a0 fric)iuni, fr+mnt+ri, tapotament SIn
ventu*MQ sau to'at !i vibra)ii.
II. E/ 6) ( 30. (biectivele ,asa%ului tera&euti' suntH redu'erea durerii0
I,unMtMtirea 'ir'ulatiei san/uine0 redu'erea ede,elor0 ,entinerea
elasti'itMtii !i a tonusului ,us'ular !i &revenirea Gi&otrofiei ,us'ulare.
Pro'edeele de ,asa% indi'ate la distantM suntH nete"irea, fric)iunile !i
fr+mntatul ener/i'0 rulatul, cernutul, tocatul !i tapotamentul SIn
ventu*MQ.
Pe arti'ulatia afe'tatM se a&li'M masajul cu g#ea)+ 'u efe'te
anal/e*i'e0 de resortie !i de &revenire a tulurMrilor vas'ulotrofi'e.
III. S +* ? + 1 + 1 + ,5- V + / 6) ( 3 V . (biectivele ,asa%ului tera&euti' suntH
di,inuarea durerilor0 I,unMtMtirea 'ir'ulatiei san/uine0 redu'erea
tulurMrilor vas'ulotrofi'e0 asu&li*area for,atiunilor 'a&suloli/a,entare0
a,eliorarea ,oilitMtii arti'ulare !i redu'erea Gi&otrofiei ,us'ulare.
Masa%ul arti'ular 'onstM In nete"ire 'u efe't sedativ !i fric)iuni0 'are
,oili*ea*M !i asu&li*ea*M 'a&sula !i li/a,entele.
Pe se/,entele Inve'inate arti'ulatiei se eDe'utM un ,asa% de
sti,ulare !i de tonifiere a ,u!'Gilor0 de redu'ere a tulurMrilor
vas'ulotrofi'eH nete"iri, fric)iuni ener/i'e 'u &al,a sau 'u &u,nul0
fr+mnt+ri SIn 'utMQ0 rulat, tapotament SIn ventu*MQ0 tocat sau b+t+torit/
I:. L5 =0 t. 0. 4rata,entul luDatiei este orto&edi'. In situatia In 'are
rM,En se'Gele0 a'estea enefi'ia*M !i de efe'tele ,asa%ului0 'are are
ur,Mtoarele obiectiveH a,eliorarea 'ir'ulatiei san/uine !i a trofi'itMtii lo'ale0
110
redu'erea tulurMrilor vas'ulotrofi'e0 tonifierea for,atiunilor
'a&suloli/a,entare0 I,unMtMtirea tonusului ,us'ulaturii Inve'inate.
Pentru ,asa%ul arti'ular se re'o,andM nete"irea 'u &al,a, ur,atM de
fric)iuni 'u vErfurile de/etelor.
Pe se/,entele Inve'inate arti'ulatiei afe'tate se eDe'utM fr+mnt+ri,
rulat !i tapotament SIn ventu*MQ0 tocat sau b+t+torit, ,anevre 'are 'o,at
Gi&otonia !i Gi&otrofia ,us'ularM.
A&li'area du!ului sua'val este un ,i%lo' efi'a'e In redu'erea
&ro'eselor aderentiale !i In a,eliorarea ,oilitMtii arti'ulare.
:. S +* ? + 1 + 1 + ,5- V < ( 0 *6 5 ( V . (biectivele ,asa%ului suntH a,eliorarea
'ir'ulatiei san/uine0 InlMturarea tulurMrilor vas'ulotrofi'e0 ,oili*area !i
asi/urarea su&letei for,atiunilor 'a&suloli/a,entare &entru a,eliorarea
,oilitMtii arti'ulare0 I,unMtMtirea elasti'itMtii !i a toni'itMtii ,us'ulare.
Masa%ul reali*ea*M o &re/Mtire a se/,entului afe'tat &entru Kinetotera&ie.
Se eDe'utM un ,asa% arti'ular 'u nete"iri !i fric)iuni0 &entru
Inde&Mrtarea &ro'eselor aderentiale !i asu&li*area 'a&sulei arti'ulare.
Pe se/,entele Inve'inate *onei le*ate0 se a&li'M o /+6+7.(+ 'u &al,a0
ur,atM de fric)iuni 'u de/etele sau 'u &al,a0 &ro'edee 'are favori*ea*M
'ir'ulatia san/uinM !i resortia ede,elor. Se 'ontinuM 'u fr+mntare0 rulat0
cernut !i tapotament 6In ventu*MQ sau tocat0 ,anevre 'e sti,ulea*M tonusul
,us'ular.
A&li'area ,asa%ului du&M o &ro'edurM de ter,otera&ie0 ,Mre!te
efi'ienta tera&euti'M.
:I. R 5- 65 ( 0 2 5 3 * 51 0 ( V . In fun'tie de Intinderea le*iunii0 ru&tura
,us'ularM este de trei feluriH firilarM0 fas'i'ularM !i totalM. Nu,ai ru&tura
firilarM enefi'ia*M de trata,ent 'onservator din 'are fa'e &arte !i ,asa%ul
tera&euti'.
111
Masa%ul se fa'e la distantM0 de lo'ul unde este situatM le*iunea !i are
efe't 'al,ant !i ,iorelaDant. Pro'edeele sunt lEnde !i se efe'tuea*M lent.
Se eDe'utM nete"iri 'u &al,a0 &entru efe't sedativ0 du&M 'are se
a&li'M fric)iuni !i fr+mnt+ri u!oare &entru I,unMtMtirea 'ir'ulatiei !i a
trofi'itMtii lo'ale0 vibra)ii 'u efe'te de relaDare ,us'ularM.
Ru&tura ,us'ularM &oate lMsa 'a se'GelM o 'i'atri'e dureroasM0 'are
este &er'e&utM ,ai ales In ti,&ul su&rasoli'itMrii ,u!'Giului.
4rata,entul 'i'atri'ei al/i'e &rin ,asa% tera&euti' ur,Mre!te
revenirea su&letei la nivelul 'i'atri'ei0 ,oili*area a'esteia &e straturile ,ai
&rofunde0 a'tivarea 'ir'ulatiei san/uine 'u a,eliorarea ,etaolis,ului
lo'al.
Se efe'tuea*M nete"iri 'u a'tiune sedativM0 fric)iuni la nivelul
'i'atri'ei !i In %urul ei !i fr+mnt+ri 'u douM de/ete I&oli'e !i indeDJ.
O &ro'edurM efi'ientM In ru&tura ,us'ularM este ,asa%ul su for,M
de du! sua'val &e ,u!'Giul afe'tat.
A"EC@IUNI ALE SISTEMULUI NER!OS PERI"ERIC
I. P ) 1./ + A ( . 6 + 1 + . Benefi'ia*M de efe'tele ,asa%ului In fa*a de
'onvales'entM. (biectivele ,asa%ului tera&euti' suntH I,unMtMtirea
'ir'ulatiei san/uine !i li,fati'e 'u a'tivarea &ro'eselor ,etaoli'e In
,e,rele afe'tate0 ,entinerea unor 'onditii trofi'e une0 a elasti'itMtii !i a
eD'itailitMtii ,u!'Gilor0 'o,aterea ede,elor !i &revenirea tulurMrilor
trofi'e ale te/u,entelor !i ale tesutului 'elular su'utanat.
Masa%ul este sti,ulant0 'u ,anevre ener/i'e0 In'e&End 'u se/,entul
distal al ,e,rului !i 'ontinuEnd s&re &roDi,al.
112
Nete"irea se efe'tuea*M 'u a,ele ,Eini0 alternativ !i este 'ontinuat
'u fric)iuniL ,anevrele se adresea*M &ielii0 tesutului su'utanat !i 'ir'ulatiei
lo'ale. Pe ,us'ulatura Gi&otrofi'M se eDe'utM fr+mntarea SIn 'utMQ0
cernutul, rulatul, tapotamentul SIn ventu*MQ0 In fun'tie de volu,ul
,aselor ,us'ulare !i de /radul de sensiilitate.
II. P 0 ( 0 1. 7 . 0 < 0 * . 0 1 V - +( . < + ( . * V . (biectivele ,asa%ului tera&euti'
suntH a,eliorarea 'ir'ulatiei san/uine la nivelul ,us'ulaturii afe'tate0
,entinerea elasti'itMtii !i a eD'itailitMtii firelor ,us'ulare !i &revenirea
a,iotrofiei.
Se folose!te un ,asa% sti,ulant eDe'utat Intr"un rit, viu. Nete"irile
se fa' 'u vErfurile de/etelor0 In'e&End de la linia ,edianM a fetei !i a%un/End
&e fata lateralM a a'esteiaL ,asa%ul se 'ontinuM 'u fric)iuni, ciupiri !i batere,
su for,M de &er'utat.
III. P 0 ( + 7 + ! . - 0 ( 0 1. 7 . . - )3 6( 0 5 2 0 6. * + 0 1 + / +( A . 1 )( - +( . < +( . * . .
(biectivele ,asa%ului tera&euti' suntH I,unMtMtirea 'ir'ulatiei san/uine
lo'ale0 ,entinerea elasti'itMtii !i a eD'itailitMtii ,us'ulaturii denervate0
&revenirea tulurMrilor trofi'e ale te/u,entelor !i ale tesuturilor
su'utanate.
Masa%ul este sti,ulant0 'u ,anevre ener/i'e eDe'utate In rit, viu.
Nete"irile se efe'tuea*M au a,ele ,Eini0 alternativ0 iar fric)iunile se
eDe'utM 'u &al,ele sau 'u fata dorsalM a &u,nului. In afarM de a'tivarea
'ir'ulatiei lo'ale0 fri'tiunile0 I,&reunM 'u ciupirile &rodu' eD'itarea
,e'ani'M a &ielii situatM deasu&ra ,u!'Gilor afe'tati0 fiind utilM &re/Mtirii
,u!'Giului &entru ,oili*area &asivM Ifa'ilitea*M 'ontra'tia ,us'ularM &e
'ale refleDMJ. Fr+mntarea SIn 'utMQ0 rulatul, tocatul !i b+t+toritul sunt
,anevre 'are influentea*M favorail tonusul !i eD'itailitatea ,u!'Gilor
Gi&otrofi'i.
113
9.&. PAREZA I PARALIZIA DE NEURON MOTOR CENTRAL
Masa%ul tera&euti' are o i,&ortantM deoseitM In re'u&erarea
neuro,otorie a olnavilor 'u le*iuni de neuron ,otor 'entral. Si In a'eastM
situatie sunt eD&loatate 'ele douM ,odalitMti de a'tiune ale ,asa%uluiH
,e'ani'0 'u a'tiune lo'alM0 !i refleD0 'u a'tiune /eneralM.
In re'u&erarea olnavilor neuro,otori se folose!te 'el ,ai ,ult
,asa%ul re/ional sau se/,entar0 ,asa%ul /eneral avEnd indi'atii restrEnse.
Se &referM &ro'edee de slaM intensitate0 'are dau re*ultate
su&erioare &ro'edeelor ,ai dure0 de sti,ulare In &rofun*i,eL &ro'edeele
,ai dure0 din 'au*a a'tiunii destru'tive asu&ra ,asto'itelor0 deter,inM o
elierare 'res'utM de Gista,inM0 'u vasodilatatie !i der,o/rafis, &ronuntat0
efe'te 'are nu adu' enefi'ii tera&euti'e.
MASAJUL PAR@IAL
E<+*6+1+ >+/+(01+, ):t./56+ -+ *01+ (+<1+=V, suntH 'ir'ulatorii0
neuro,us'ulare0 ve/etative !i &siGi'e.
N Efe'tele 'ir'ulatorii F 're!terea fluDului san/uin datoritM
a,eliorMrii tonusului vas'ular !i a s'Mderii re*istentei 'a&ilare &eriferi'e F au
un rol i,&ortant In ,ai una GrMnire a tesuturilor0 dar !i In u!urarea
a'tivitMtii 'ordului0 &rin derivatia sEn/elui la nivelul ,asei ,us'ulare !i a
tesutului su'utanat.
N ED'itailitatea neuro,us'ularM &oate fi /loal a,elioratM
a'tionEnd &e arii 'utanate ,ai lar/i0 In s&e'ial &araverteral 'ervi'odorsal0
In &erioada de &arali*ie flas'M. .u&M instalarea &arali*iei s&asti'e0 efe'tele
de'ontra'turante se otin a'tionEnd asu&ra ariei lo,osa'rate.
114
N Efe'tele ve/etative sunt nu,eroase0 dar &e &ri,ul &lan se situea*M
di,inuarea stMrii de oosealM. Efe'tele !edintei de ,asa% se &relun/es'
,ulte ore favori*End Ss&MlareaQ or/anis,ului de de!eurile a'u,ulate In
ti,&ul efortului. A'est lu'ru este util olnavilor neuro,otori0 In s&e'ial In
&erioada initialM a reluMrii ,i!'Mrilor a'tive0 atun'i 'End0 din 'au*a
nediso'ierii sin'ine*iilor0 efortul are un 'ara'ter /loal0 'u ,are 'onsu,
ener/eti'.
N Influenta asu&ra &siGi'ului &oate fi eD'itantM sau sedativM0 In
fun'tie de &ro'edeele de ,asa% eDe'utate. $a *onM refleDo/enM de ele'tie se
folose!te re/iunea s&atelui.
A*t.5/+0 1)*01V I!i /Mse!te indi'atie ,a%orM In ,anifestMrile
al/oneurodistrofi'e0 di,inuEnd durerea !i &areste*iile.
Masa%ul lo'al !i 'el se/,entar sunt indi'ate !i 'a &ro'edurM
&re/Mtitoare0 Inainte de ,oili*Mrile &asive ale ,e,relor0 datoritM a'tiunii
sale de 're!tere a &ra/ului de sensiilitate dureroasM arti'ularM.
:i*End a'tiunea lo'alM0 ,asa%ul este re'o,andat !i 'u s'o&ul
Stre*iriiQ neuro,us'ulare In &erioada de &arali*ie flas'MH se indi'M &ro'edee
,ai ener/i'e0 sti,ulante0 'are aso'ia*M frM,EntMri ,us'ulare &rofunde 'u
ta&ota,entul su&erfi'ial. .urata unei !edinte nu treuie sM de&M!eas'M 5"7
,inute.
Efe'tul 'ir'ulator lo'al &re/Mte!te ,us'ulatura &entru efort0 dar Ii
u!urea*M !i refa'erea0 s'Mderea ,ai ra&idM a ooselii0 du&M In'etarea
,i!'Mrilor.
.e ase,enea0 a,eliorea*M 'ir'ulatia arterialM de la nivelul
arti'ulatiei s'a&uloGu,erale0 In 'a*urile de lo'a% ale a'esteia.
115
MASAJUL GENERAL
Se re'o,andM nu,ai In 'a*uri s&e'iale !i nu,ai du&M 'e &a'ientul a
tre'ut &e la sala de Kinetotera&ie !i este an/a%at /loal In efort.
A'tiunea /eneralM a ,asa%ului ur,Mre!te0 &e lEn/M efe'tele
neuro,otorii !i reailitarea &siGi'ului olnavului0 'Mruia Ii readu'e sen*atia
de ,ai ine de'Et a fost !i In'rederea In &osiilitMtile de a fi re'u&erat.
$a ,i%lo' aso'iat de trata,ent0 ,asa%ul a de,onstrat 'alitMti
in'ontestaile In re'u&erarea olnavilor neuro,otori. Re*ultatele une sunt
'onditionate de res&e'tarea stri'tM a indi'atiilor !i a 'ontraindi'atiilor
,edi'ale.
9.' A"EC@IUNI CIRCULATORII
I. I / 3 5 < . * . + / t0 A + / )03 V *( ) /. * V $ A0 ( . * +
(biectivele ,asa%ului tera&euti' suntH
I,unMtMtirea 'ir'ulatiei venoase de Intoar'ereL
,i'!orarea sta*ei san/uine0 'u redu'erea ede,elorL
a,eliorarea 'onditiilor trofi'e lo'ale0 'u ,entinerea elasti'itMtii
te/u,entelorL
&revenirea &ro'eselor de der,atos'lero*M !i a
indurativM In tesuturile su'utanate.
'elor de 'elulitM
Se folose!te nete"irea &e /a,e !i 'oa&se0 In sens 'entri&et0 &entru
u!urarea Intoar'erii venoase. Se a&li'M fric)iunea, utilM ,ai ales In
&revenirea tulurMrilor vas'ulotrofi'e ale &ielii !i ale tesutului su'utanat. Se
'ontinuM 'u tapotamentul percutat0 &ro'edurM 'are tonifi'M &eretii veno!i.
116
O for,M tera&euti'M efi'ientM o 'onstituie ,asa%ul subacval al
,e,relor inferioare afe'tate de vari'e0 aso'iat 'u ,oili*area arti'ulatiilor.
Se re'o,andM a&a la o te,&eraturM de 53O"55O $0 la ter,inarea !edintei
folosindu"se stro&irea 'u a&M re'e0 te,&eratura s'M*End tre&tat &EnM la 2?O
$.
)echnica masajului
Se In'e&e 'u un ,asa% de SapelQ la nivelul ado,enului0 &entru
u!urarea 'ir'ulatiei venoase.
Masa% de drena% la nivelul ,e,relor inferioareH nete"ire, presiuni
alunecate profunde, nedureroase.
Masa% decontracturant &e addu'tori.
Presiuni 6n br+)ar+7 din a&roa&e In a&roa&e0 &entru 'o,aterea
ede,ului.
D5-V 6(0602+/651 *?.(5(>.*01 01 A0(.*+1)( se indi'M ur,Mtoarele for,e de
,asa% H
Intre a 7"a *i !i a 2?"a *i de la interventie se a&li'M un masaj superficial al
Intre/ului ,e,ru inferior0 evitEnd rMnileL
du&M s'oaterea firelor !i &EnM la dis&aritia Ge,atoa,elor se efe'tuea*M
nete"iri !i presiuni alunecate profunde0 evitEnd 'i'atri'ile0 &e fetele
anterioarM !i &osterioarM a ,e,rului inferiorL
In 'ontinuare 0 se a&li'M un ,asa% venos centripet !i tonifiant al ,e,relor
inferioare !i ,asa%ul 'i'atri'ilor.
Masa%ul este contraindicat In fleite0 tro,ofleite !i fleotro,o*e.
II. S 60 7 0 1 . 2 < 0 6. * V
117
Sta*a li,fati'M0 In 'are ,asa%ul tera&euti' are efe'te favoraile0 este
'ea &re*entM In li,fede,ul &ri,ar.
-i,fede,ul &ri,ar0 afe'tiune 'u 'ara'ter ereditar0 se ,anifestM &rin
ede,e0 In s&e'ial la ,e,rele inferioareL 'u ti,&ul a&ar ,odifi'Mri trofi'e
la nivelul &ielii !i al tesutului su'utanat 'ara'teri*ate &rin atrofie0 firo*M !i
'elulitM.
Masa%ul tera&euti' are 'a oie'tive favori*area 'ir'ulatiei li,fati'e
'u redu'erea ede,elorL ,entinerea elasti'itMtii &ielii !i a su&letei tesutului
su'utanatL I,unMtMtirea 'ir'ulatiei san/uine &entru &revenirea tulurMrilor
trofi'e lo'ale.
Se eDe'utM nete"iri &rofunde &e /a,e !i &e 'oa&se0 In sens 'ir'ular
!i 'entri&et0 &entru a reali*a ,oilitatea &ielii !i a tesutului su'utanat !i
&entru u!urarea 'ir'ulatiei li,fati'e. Se 'ontinuM 'u fric)iuni 'u a,ele
,Eini &entru a I,unMtMti 'ir'ulatia san/uinM0 &entru a favori*a resortia
ede,elor !i &entru I,unMtMtirea 'onditiilor trofi'e lo'ale.
III. A < + * t.5/ . 0 1 + * . (* 51 0 t. + .
0 (6 + ( . 0 1 +
(biective H
I,unMtMtirea 'onditiilor Ge,odina,i'e lo'aleL
sti,ularea 'ir'ulatiei /eneraleL
a,eliorarea sau I,&iedi'area a&aritiei tulurMrilor trofi'e.
In arteritele 'roni'e ale ,e,relor inferioare0 In stadiul ,ediu de
evolutie0 eDistM douM ,odalitMti de ,asa%H In sens 'entri&et !i In sens
'entrifu/.
(M'End 'o,&aratie Intre efe'tele otinute &rin 'ele douM ,odalitMti
de ,asa%0 Mer'ier0 :alette !i :anneville0 ,MsurEnd os'ilatiile arteriale0 au
118
a%uns la 'on'lu*ia 'M SIn arterio&atiile &eriferi'e 'roni'e0 'a !i In 'elelalte
afe'tiuni0 ,asa%ul treuie a&li'at In sens 'entri&etQ.
Masa%ul 'entri&et favori*ea*M ,ai ales 'ir'ulatia de Intoar'ere0
influentEnd indire't !i 'ir'ulatia arterialML 'o,ate sta*a !i tulurMrile trofi'e
,oderate aso'iate arterio&atiilor 'roni'e.
$reoperator ,asa%ul se indi'M &entru sti,ularea 'ir'ulatiei /enerale
a ,e,rului inferior !i 'onstM In ,asa% Sde apel7 ado,inal0 ,asa% al
'oa&sei0 /a,ei !i &i'iorului.
Se insistM0 ,ai ales0 &e olta &lantarM. Pentru a,&lifi'area efe'telor0
se &ot aso'ia eerci)ii de respira)ie de a,&litudine ,are.
$ostoperator, ,asa%ul se va fa'e In ur,Mtoarea ordine H
se In'e&e 'u ,asa% 6de apel7 la nivel ado,inalL
nete"iri, presiuni alunecate profunde, fr+mntat u!or0 lon/itudinal0 de"a
lun/ul ,e,rului inferior0 In'e&End de la &i'ior !i ur'End s&re *ona
in/GinalM0 &entru 'o,aterea sta*ei venoaseL
6presiuni etajate7 I&resiuni din a&roa&e In a&roa&e0 ,Ena 'are efe'tuea*M
&resiunea nu se ridi'M &EnM 'End 'ealaltM nu &reia In Intre/i,e a'tiunea
de &resareJ0 s&re rMdM'ina ,e,rului0 &entru 'o,aterea ede,ului.
4eGni'ile de ,asa% treuie sM fie nea/resive0 deoare'e tesuturile ,oi
sunt fra/ile din 'au*a iri/atiei arteriale defi'itare.
9.# A"EC@IUNI MUSCULARE
M . ) 7 . 6+ 1 + , + + < ) ( 6
Mio*itele de efort sunt afe'tiuni ale siste,ului ,us'ular0 'e a&ar
fre'vent la &ersoanele 'are &ra'ti'M s&ortul de &erfor,antML sunt lo'ali*ate
&e /ru&ele ,us'ulare ,ai intens soli'itate.
119
Pre*intM ur,Mtoarea si,&to,atolo/ieH dureri difu*e In /ru&ul
,us'ular0 Gi&ertonie sau 'ontra'turM ,us'ularM.
Masa%ul tera&euti' are 'a obiectiveH 'edarea durerilor0 ,i'!orarea
Gi&ertoniei sau a 'ontra'turii ,us'ulare0 I,unMtMtirea 'ir'ulatiei san/uine
lo'ale !i a'tivarea Inde&MrtMrii fa'torilor ,etaoli'i din /ru&ul ,us'ular
afe'tat.
Se eDe'utM un ,asa% 'u efe't 'al,ant !i ,iorelaDant0 folosindu"se
,anevre lEnde0 de intensitate ,i'M !i 'u rit, lent de eDe'utie.
Masa%ul 'onstM In nete"iri ale /ru&ului ,us'ular afe'tat0 ur,ate de
fric)iuni u!oare !i0 ,ai ales0 de vibra)ii0 'u efe't ,iorelaDant.
4reuie eD'lusM eDistenta unei rupturi musculare0 'are 'onstituie o
contraindica)ie a ,asa%ului &e /ru&ul ,us'ular res&e'tiv.
II. T ) (6 . * ) 1. 3 D < ( . >) ( +
4orti'olisul W fri/ore este o afe'tiune 'e interesea*M ,us'ulatura
'efei0 ,ai ales ,u!'Giul tra&e*0 !i ,u!'Giul sterno'leido,astoidianL a&are
du&M o eD&unere la fri/ sau la un 'urent de aer re'e. Se ,anifestM &rin dureri
'ervi'ale s&ontane sau In le/MturM 'u ,i!'Mrile 'a&ului0 li,itate de eDistenta
unei 'ontra'turi ,us'ulare.
(biectivele ,asa%ului tera&euti'H di,inuarea durerilor !i relaDarea
,us'ulaturii interesate. Se utili*ea*M ,anevre u!oare !i In rit, lent0 'u efe't
'al,ant !i ,iorelaDant.
Se eDe'utM nete"iri In sens des'endent0 de la insertiile &e o''i&ital
ale ,us'ulaturii 'efei &EnM la nivelul foselor su&ras&inoase. Se 'ontinuM 'u
fric)iuni u!oare fM'ute 'u &rudentM0 du&M 'are se tre'e la vibra)ii 'u de/etele.
Nu se foloses' In stadiul a'ut &ro'edee de ta&ota,ent0 'are
a''entuea*M durerea !i 'ontra'tura ,us'ularM.
120
Efe'tele ,asa%ului sunt &otentate da'M se efe'tuea*M du&M o
&ro'edurM de ter,otera&ie.
III. L ) 2 : 0 1 > . 0 , + + < ) ( 6
-o,al/ia de efort este o afe'tiune lo'ali*atM &e ,us'ulatura
lo,arM !i deter,inatM de soli'itMri ,ari !i de duratM ,ai lun/M a /ru&elor
,us'ulare res&e'tive.
Se ,anifestM &rin dureri s&ontane0 a''entuate de ,i!'Mrile
trun'Giului0 'are sunt li,itate de 'ontra'tura ,us'ulaturii lo,are.
(biectivele ,asa%ului tera&euti' suntH di,inuarea durerilor !i a
'ontra'turii ,us'ulare. Este un ,asa% 'al,ant !i ,iorelaDant0 utili*End
,anevre ,ai &utin ener/i'e !i 'u un rit, ,ai lent.
Nete"irea se eDe'utM 'u &al,ele a,elor ,Eini0 &entru a otine o
'al,are a durerilorL se 'ontinuM 'u o fric)iune u!oarM !i fr+mntare SIn
'utMQ0 evitEndu"se eDa'erarea durerilor. (ibra)iile se a&li'M &e *ona unde
este &re*entM 'ontra'tura ,us'ularM0 'u s'o& ,iorelaDant.
Masa%ul se &oate eDe'uta !i 'u a&arate de viro,asa%. Efe'te une le
are !i du!ul subacval/
I:. %.- ) 6( ) < ..1 + 2 5 3 * 51 0 ( + , + ./ 0 *6 . A . 60 6+
In re'u&erarea Gi&otrofiilor ,us'ulare de ina'tivitate ,asa%ul
tera&euti' se aso'ia*M si,ultan 'u Kinetotera&ia s&e'ifi'M 're!terii tonusului
!i a volu,ului ,us'ular.
Masa%ul are 'a obiective sti,ularea tonusului ,us'ular0
I,unMtMtirea eD'itailitMtii0 a 'ontra'tilitMtii !i a elasti'itMtii firelor
,us'ulare0 I,unMtMtirea 'onditiilor de nutritie0 &rin a'tivarea 'ir'ulatiei
san/uine la nivelul ,u!'Gilor.
Masa%ul tera&euti' va fi sti,ulant0 folosind ,anevre ra&ide !i
intense.
121
Nete"irea se fa'e 'u alune'Mri 'entri&eteL fric)iunea se eDe'utM 'u
rMdM'ina ,Einii sau 'u fata dorsalM a &u,nului In'Gis. Manevre s&e'ifi'e
trata,entului Gi&otrofiei ,us'ulare sunt fr+mntarea !i baterea.
Fr+mntarea folose!te &ro'edeul SIn 'utMQ sau SIn rMtarMQ0 'ontinuatM 'u
rulatul !i cernutul. &apotamentul se a&li'M su for,M de to'at sau MtMtorit0
'u &artea ulnarM a &u,nului.
9.7 MASAJUL CN OBEZITATE I CELULIT
I. Masa%ul In ):+7.606+ nu treuie sM fie a/resiv !i dureros. Se
re'o,andM &ro'edee de ridicare, stoarcere !i presare a stratului adi&os0
ur,ate de presiuni alunecate profunde !i lente In s'o& sedativ.
Masa%ul se a&li'M atEt &e ado,en0 'Et !i &e tora'eL se re'o,andM
2?"27 !edinte a 5?"9? de ,inute I3? de ,inute &e tora'eJ.
II. C+151.60 nu treuie 'onfundatM 'u 're!terea /rosi,ii tesutului
adi&os su'utanat din oe*itate. 4esutul su'utanat afe'tat de 'elulitM este
distrofi' !i dureros la &al&are.
EDistM douM ti&uri de 'elulitMH 'elulita"oalM0 aso'iatM oe*itMtii !i
'elulita"si,&to,0 'a eD&ri,are refleDM a afe'tiunii unui or/an.
Pentru a nu fi dureros0 ne&lM'ut0 !i a nu deteriora !i ,ai ,ult
stru'tura tesutului su'utanat0 ,asa%ul treuie sM fie lEnd0 iar intensitatea
&ro'edeelor 'res'utM &ro/resiv0 In fun'tie de &ra/ul de sensiilitate al
&a'ientului.
-a In'e&ut0 ,asa%ul va 'onsta din mobili"area global+, profund+ a
tesutului In toate sensurile0 folosind o su&rafatM ,are de 'onta't. Se indi'M
nete"iri, fric)iuni, compresiuni blnde eDe'utate 'u &al,a0 In'er'Mri de
122
ridicare a pielii, fMrM 'iu&ire0 'u vErfurile de/etelor0 fr+mntat 'u &ri*M
,are0 Intre ,ar/inile ulnare ale a,elor ,Eini. Pe *onele Inve'inate ,ai
&utin dureroase0 se &ot eDe'uta ciupiri 'u vErfurile de/etelor.
.u&M 'e tesuturile !i"au re'u&erat o oare'are su&lete !i sunt ,ai
&utin dureroase0 se &ot a&li'a ur,Mtoarele &ro'edeeH ciupiri de intensitate
variailM &e *onele 'u noduli sau firo*M0 rulare a pliurilor cutanate, masaj
8atter9ald I'iu&ire0 rulare0 Intindere !i 'o,&ri,are a &liului 'utanatJ.
Masa%ul treuie aso'iat 'u antrena,entul siste,ati' al ,u!'Gilor
su%a'enti !i 'u Gidrotera&ia.
9.@. MASAJUL CN A"EC@IUNI RESPIRATORII
A&aratul res&irator este influentat de ,asa%ul a&li'at &e &eretii
tora'elui0 &e s&ate !i 'eafM. Se In'e&e 'u ,asa%ul s&atelui0 a&oi al 'efei !i la
ur,M0 se eDe'utM ,asa%ul &eretilor anterior !i laterali ai tora'elui. S&e'ifi'e
afe'tiunilor a&aratului res&irator sunt ur,Mtoarele &ro'edeeH presiuni,
vibra)ii, scutur+ri ale tora'elui0 In 'on'ordantM 'u fa*ele res&iratorii
I,aseurul fa'e &ri*a su aDile0 ridi'M !i s'uturM tora'eleJ.
S6.2510(+0 ./3-.(0t.+. este otinutM &e 'ale refleDM0 &rin a&li'area
,asa%ului &e re/iunea 'a&ului0 /Etului !i &e ,e,rele su&erioare. Se
re'o,andMH
po"i)ia pacientuluiH a!e*at0 'u fruntea s&ri%initM &e anterate sau 'u
,Einile s&ri%inite &e 'oa&seL
nete"iri, presiuni statice, presiuni alunecate, fr+mntat, a&li'ate la
nivelul 'efei !i al u,erilorL
123
presiuni asociate cu vibra)ii eDe'utate 'u &al,a a!e*atM la nivelul
'oloanei 'ervi'ale !i &e tora'ele su&eriorL
&ro'edee calmante &e *ona de &roie'tie a ini,ii &e &eretele
&osterior al tora'elui Ire/iunea laterodorsalM stEn/MJ.
S6.2510(+0 +=-.(0t.+. se otine tot &e 'ale refleDM0 &rin a&li'area
&ro'edeelor de ,asa% &e &eretele anterior al trun'Giului0 de la 'lavi'ule &EnM
la &uis. Se re'o,andMH
po"i)ia pacientului* In de'uit dorsal0 'u ,e,rele inferioare u!or
fle'tateL
nete"iri, presiuni statice, presiuni alunecate, a&li'ate la nivelul
sternului !i al &leDului 'elia'L
fric)iuni, presiuni statice, presiuni alunecate, la nivelul s&atiilor
inter'ostaleL
nete"iri, presiuni statice !i presiuni alunecate &e tora'ele inferior.
R+3)(:t.0 3+*(+t..1)( -1+5(01+ este a%utatM de Gi&ere,ia &ielii de la
nivelul s&atiilor inter'ostale.
Pentru 2):.1.70(+0 3+*(+t..1)( se a&li'M presiuni vibrate, &e ti,&ul
eD&irator al res&iratiei0 &e tora'ele inferior atEt anterior0 'Et !i &osterior.
Pentru +1.2./0(+0 3+*(+t..1)( se foloses' &ro'edee 'are &rovoa'M
tuseaH
u!oare lovituri In s&ate0 eDe'utate 'u fata &al,arM a de/etelor sau 'u
&al,a SIn 'Mu!Q0 la nivelul &ri,elor &atru vertere tora'aleL
presiuni vibrate la nivelul ,anuriului sternalL
124
presiuni u!oare0 'u fata &al,arM a indeDului !i a ,ediusului de la
a,ele ,Eini0 de o &arte !i de alta a &ortiunii 'ervi'ale a traGeei0
'oorEnd &EnM la un/Giul sternal.
9.9 MASAJUL CN A"EC@IUNI ALE PIELII
In a'est 'a&itol vo, &re*enta nu,ai a'ele le*iuni ale &ielii 'are nu
fa' &arte din olile Sder,atolo/i'eQ. .intre le*iunile &ielii 'are 'onstituie
indi'atii ale ,asa%ului tera&euti'0 vo, de*volta H 'i'atri'ile0 es'arele !i
ver/eturile.
Masa%ul &ielii are contraindica)ii temporare H e'*e,e0 &soria*is0
unele for,e de &rurit0 dar !i contraindicatii definitiveH 'an'ere
'utanate0 disKerato*e ,ali/ne0 tuer'ulo*M 'utanatM0 Ge,atoder,ii0
der,ato*e uloase0 infe'tii lo'ali*ate la nivelul &ielii.
I. M030451 *.*06(.*.1)(. $i'atri'ile sunt de douM feluriH 'Giru/i'ale !i
&osttrau,ati'e. Indiferent de ori/inea 'i'atri'ilor0 obiectivele ,asa%ului sunt
asi/urarea su&letei0 a elasti'itMtii !i a finetei 'i'atri'ilor.
In fun'tie de evolutia 'i'atri*Mrii0 ,asa%ul 'i'atri'ilor se va fa'e In
ur,Mtoarea su''esiuneH
,oili*area &lanului 'utanat 'u fata &al,arM a de/etelor ali&iteL
,Einile se a!a*M de o &arte !i de alta a 'i'atri'ii !i se a'tionea*M
In sens o&us0 dEnd a'esteia o for,M sinusoidalML
tre&tat0 &ro'edeul va deveni ,ai &rofund0 a'tionEndu"se 'u su&rafata
de 'onta't din 'e In 'e ,ai ,i'M0 &EnM se a%un/e 'a &ro'edeul sM
fie eDe'utat 'u 'Ete un de/et de la fie'are ,EnML
ur,ea*M 'iu&iri u!oare ale ridelor 'i'atri'ii0 eDe'utate 'u &oli'ele !i
'u indeDul &e a'eea!i &arte a 'i'atri'iiL
125
,oili*Mri ale 'i'atri'ii &e &lanul su%a'ent0 In sensul lon/itudinal0
'u fata &al,arM a de/etelor unei ,Eini0 alune'End In sens o&us
'eleilalte ,EiniL
ridi'Mri ale 'i'atri'ii de &e &lanul &rofundL
Intinderi lon/itudinale eD'entri'e ale 'i'atri'ii0 &rin alune'area
de/etelor0 &ornind din &artea 'entralM s&re eDtre,itMtiL
Intinderi transversale0 'u &rudentM0 dar nu Inainte de 5"9 sM&tM,Eni.
M030451 E/ *.*06(.*.1+ *?.(5>.*01+ are 'a !i obiective* &revenirea
for,Mrii tesutului firos0 retra'til !i a &roliferMrii 'Geloidelor Gi&ertrofi'e.
Se re'o,andM 'a ,asa%ul In 'i'atri'ile 'Girur/i'ale sM fie In'e&ut
&re'o'e !i eDe'utat *ilni'. Se indi'M ur,Mtoarele &ro'edeeH
se In'e&e 'u &ro'edee teGni'e de
di,inuarea sensiilitMtiiL
alunecare foarte u!oare0 &entru
a&oi0 ,asa%ul0 se va eDe'uta s&re *onele dureroase0 ,ai aderente de
&lanurile su%a'enteL
&entru re'u&erarea ,oilitMtii tesuturilor se a&li'M presiuni, rularea
cutelor de piele, vibra)ii 'u intensitate !i su&rafatM de a'tiune lent
&ro/resiveL
du&M 'e ,oilitatea este re'u&eratM0 se &ot a&li'a &e 'i'atri'i &ro'edee
de ntindere In sens diver/ent0 In toate sensurile0 eDe'utate din 'e In
'e ,ai ra&id !i re&etate de ,ai ,ulte ori.
M030451 E/ *.*06(.*.1+ -)366(05206.*+. .e 'ele ,ai ,ulte ori0
&lM/ile &osttrau,ati'e au ,ar/inile fran%urate0 sunt su&rainfe'tate !i0 'Giar
da'M au fost tratate 'ore't0 'i'atri*area !i vinde'area a'estora este
Indelun/atM !i inesteti'M.
126
4rata,entul &rin ,asa% al 'i'atri'ilor &osttrau,ati'e se va fa'e du&M
a'ela!i &roto'ol 'a !i al 'elor 'Girur/i'ale0 dar tinEndu"se 'ont de as&e'tul
esteti' al re/iunii.
C.*06(.*.1+ -)360(35(.. Arsurile 'are afe'tea*M !i der,ul se vinde'M
&rin 'i'atri*are. $onduita tera&euti'M a ,aseurului va fi In fun'tie de
lo'ali*area0 de su&rafata afe'tatM !i de eDistenta unei &osiile su&rainfe'tii a
arsurii.
Masa%ul 'i'atri'ii se va fa'e du&M ur,Mtorul &roto'olH
asu&ra ridelor !i a induratiilor se vor eDe'uta presiuni 'u
ale intensitate &ro/resiv 'res'Mtoare0 aso'iate 'u
'i'atri'ii &e &lanurile su%a'enteL
mobili"+ri
&e ,Msura a,eliorMrii se indi'M0 'u &rudentM0 ntinderi ale 'i'atri'ii
!i fr+mntat, eDe'utate 'u &oli'ele !i indeDul a,elor ,EiniL
In 'ontinuare0 se indi'M ntinderi ritmice0 ,etoda XatterYaldL
foarte i,&ortant este ,asa%ul *onei de /ranitM dintre tesutul sMnMtos
!i 'el afe'tat0 &entru restailirea le/Mturilor fun'tionale dintre
a'esteaL
,asa%ul treuie eDe'utat siste,ati'0 re'o,andEndu"se douM !edinte
&e *iL
In fun'tie de starea tesuturilor0 ,asa%ul se &oate efe'tua 'u un
un/uent 'i'atri*ant.
II. M030451 +3*0(+1)(. Es'arele sunt le*iuni trofi'e ale &Mrtilor ,oi
la nivelul &un'telor de 'onta't ale or/anis,ului 'u su&rafata de s&ri%in.
$rofilaxia escarelor se fa'e &rin alternarea &o*itiilor !i &rin ,asa%
trofi' al *onelor &redis&use la es'are. .u&M R.:ilian0 ,asa%ul &rofila'ti'
treuie a&li'at *ilni'0 ti,& de 3? de ,inute0 dar fre'venta !i durata
127
!edintelor de ,asa% &ot fi 'res'ute0 da'M ris'ul a&aritiei es'arelor este foarte
,are. Se re'o,andMH
,asa%ul sM fie eDtins din'olo de *ona &redis&usM la es'areL
&ro'edee 'u efe't Gi&ere,iantH fr+mntatul &ielii0 al tesutului 'elular
su'utanat !i al ,aselor ,us'ulareL
,oili*Mri !i 'ontra'tii ,us'ulare i*o,etri'e siste,ati'eL
masajul trofic, &re"!i &osto&erator0 In 'a*ul suie'tilor0 ,ai ales la
'ei In vErstM0 la 'are i,oili*area &osto&eratorie va fi
Indelun/atM.
Masajul escarei constituite se efe'tuea*M du&M ur,Mtoarele re/uliH
&ro'edeele vor de&a!i 'u ,ult *ona afe'tatML
la &eriferia es'arei se va a&li'a un masaj profund0 &entru sti,ularea
trofi'itMtii lo'aleL
In i,ediata a&ro&iere a rMnii se va eDe'uta o &relu'rare ,etodi'M a
tesuturilor0 &rinH fric)iuni locali"ate fine0 ciupiri de ,i'M
a,&litudine0 re&etate &EnM la otinerea unei rea'tii Gi&ere,i'e0
vibra)ii ,anuale sau ,e'ani'eL
&e es'arM se &oate eDe'uta ,asa% folosind intru,ente sterileL se &oate
a'tiona dire't0 &rin presiuni alunecate u!or ,oili*atoareL se
&ot efe'tua fric)iuni foarte u!oare 'u un 'u de /GeatM steril.
III. M030451 A+(>+65(.1)(. :er/eturile sunt *one liniare0
de&i/,entate0 deter,inate de ,odifi'Mri ale stru'turii !i ale arGite'turii
firelor de elastinM !i de 'ola/en din &iele0 ,odifi'Mri 'au*ate de 're!terea
128
rus'M a /rosi,ii Gi&oder,uluiH oe*itate0 sindro, adi&oso/enital0 're!tere
rus'M In /reutate0 sar'inM et'. Masa%ul ver/eturilor 'onstM din H
nete"iri a&li'ate &e su&rafatM ,areL
vibra)ii, ,anuale sau ,e'ani'eL
plisare, rulare, mobili"+ri fine !i foarte lo'ali*ate ale &ielii &e
&lanurile su%a'ente0 re&etate siste,ati'.
Pentru a se otine re*ultate une0 ,asa%ul treuie a&li'at &re'o'e sau
&reventiv Isar'inMJ.
10. MASAJUL "EMEII, PRE-I POST PARTUM
10.1 MASAJUL CN TIMPUL SARCINII
In ,od 'lasi'0 ,asa%ul la /ravide 'onstituie una din 'ontraindi'atiile
/enerale0 din 'au*a tulurMrilor &e 'are le"ar &rodu'e a'esta In or/anis,ul
/ravidei.
(biectivele ,asa%ului In 'a*ul fe,eii InsMr'inate sunt H
,entinerea tonusului fi*i' !i &siGi' /eneralL
,entinerea sau I,unMtMtirea &ro&rietMtilor &ielii0 ,ai ales a trofi'itMtii !i a
elasti'itMtii a'esteia0 &entru &revenirea a&aritiei ver/eturilorL
,entinerea /reutMtii 'or&orale In li,ite fi*iolo/i'e0 &rin a&li'area ,asa%ului
asu&ra tesutului adi&osL
&revenirea sau InlMturarea tulurMrilor 'ir'ulatorii de Intoar'ere venoasM !i
li,fati'M la nivelul ,e,relor inferioareL
Intretinerea sau tonifierea ,us'ulaturii su&rasoli'itate !i 'o,aterea
durerilor 'are a&ar din 'au*a &osturii s&e'ifi'e a /ravidei.
129
Masajul general este &er,is nu,ai In &ri,ele luni de sar'inM0 'u s'o&
de relaDare !i lini!tire a fe,eii. Sunt indi'ate ,anevrele lente !i lun/i de
nete"ire, fric)iune, fr+mnt+rile u!oare !i vibra)iile. 4reuie evitate
lovirile0 &resiunile0 s'uturMrile0 &re'u, !i toate 'elelalte ,anevre eD'itante.
Masajul par)ial se &oate re'o,anda ,ai des de'Et ,asa%ul /eneral.
In ulti,ele luni ale sar'inii se &oate indi'a ,asa%ul 'efei !i al &Mrtilor
su&erioare ale s&atelui.
Masa%ul u,erilor !i al ,e,relor su&erioare &oate fi indi'at &e tot &ar'ursul
sar'inii.
Masa%ul ,e,relor inferioare &oate fi folosit &entru folosirea sau
'o,aterea tulurMrilor 'ir'ulatorii0 a sta*ei venoase !iRsau li,fati'e0 a
'ontra'turilor ,us'ulare.
Masa%ul tora'elui treuie evitat din 'au*a /landelor ,a,are.
Masa%ul ado,enului este 'ontraindi'at &e toatM &erioada sar'inii.
10.2 MASAJUL LUZEI
In &ri,ele *ile du&M na!tere se re'o,andM for,e s&e'iale de ,asa%0
'are se eDe'utM du&M teGni'i deoseite de 'ele 'o,une de ,asa%. A'este
teGni'i treuie a&li'ate nu,ai de &ersonal ,edi'al s&e'iali*at.
Masajul uterului. I,ediat du&M na!tere0 ,edi'ul sau ,oa!a eDer'itM
asu&ra uterului ,ani&ulMri s&e'iale 'u s'o&ul de a"i sti,ula 'ontra'tiile !i a"i
/rMi involutia.
$onstM In ,anevre u!oare0 dar fer,e0 de ap+sare, fric)iune !i
stoarcere, eDe'utate 'u de/etele ,Einii !i 'u &al,a0 &rin inter,ediul
&eretelui ado,inal. Manevrele se eDe'utM In dire'tia ,i'ului a*in.
130
Manevrele se eDe'utM ti,& de 'Eteva ,inute0 destul de des In &ri,a
*i0 iar In *ilele ur,Mtoare nu,ai di,ineata !i seara. Masa%ul uterului se
'ontinuM *ilni'0 &EnM 'End uterul 'a&MtM for,a0 ,Mri,ea !i lo'ul sMu In
&elvis.
Masa%ul uterului 'onstituie !i un 'ontrol si/ur al &ro'esului de
involutie al a'estuia. In ,od nor,al0 fundul uterului a%un/e la nivelul
si,fi*ei &uiene du&M 2? *ile de la na!tere.
Masajul abdomenului este &er,is nu,ai du&M &ri,a sM&tM,EnM de
lMu*ie. Masa%ul 'onstM In ,anevrele u!oare de nete"ire, fric)iuni !i
fr+mnt+ri lar/i0 dintr"o &arte In alta. $u s'o& lini!titor0 ,asa%ul
ado,enului &oate fi In'Geiat 'u vibra)ia. In a'eastM &erioadM sunt
*)/6(0./,.*06+ presiunile !i percut+rile de ori'e intensitate.
Masa%ul ado,inal &oate fi eDe'utat *ilni'0 ,ai ales da'M &arturienta
&re*intM tonus s'M*ut al ,us'ulaturii &eretelui ado,inal.
Masajul s"nilor este indi'at In &ri,ele *ile de alM&tare &entru
des'Giderea 'analelor /landelor ,a,are. Se a&li'M nu,ai la indi'atia !i su
su&rave/Gerea ,edi'ului0 atun'i 'End sEnii se ,Mres' &este ,MsurM0 se
IntMres' !i devin durero!i.
Masa%ul sEnilor 'onstM din nete"iri eDe'utate de la a*M s&re vErful
sEnului I,a,elonJ.
Masajul general !i par)ial clasic &oate fi In'e&ut0 la nevoie0 du&M 3"5
sM&tM,Eni de la na!tere. Masa%ul este folosit In s'o& i/ieni'0 &entru lini!tirea
In stMrile de a/itatie0 &entru a'tivarea 'ir'ulatiei !i 'a sti,ulant al
,etaolis,ului.
Masa%ul se &oate a&li'a &e 'a&0 &e /Et !i &e ,e,rele su&erioare0 din
&o*itia !e*End0 iar &e ,e,rele inferioare0 din de'uit dorsal.
131
10. MASAJUL "EMEII CARE ALPTEAZ
Masajul general &oate fi a&li'at atEt 'u s'o&ul de a lini!ti !i destinde
fe,eia a/itatM0 folosindu"se ,anevre lini!titoare0 'Et !i 'u s'o&ul de
sti,ulare a or/anis,ului0 atun'i 'End fe,eia este oositM.
Masajul par)ial este indi'at atEt In s'o& i/ieni'0 'Et !i tera&euti'. Se
re'o,andM ,ai ales H
&entru 'o,aterea ooselii0 ,asa%ul 'efei0 al u,erilor !i al s&atelui L
&entru sti,ularea refleDM a or/anelor din &elvis0 ,asa%ul re/iunii
lo,areL
&entru 'o,aterea tulurMrilor 'ir'ulatorii0 ,asa%ul ,e,relor
inferioare.
In trata,entul unor afe'tiuni li,itate ale tesuturilor !i or/anelor0 se
&oate indi'a ,asa%ul lo'al.
.a'M este ne'esar0 se re'o,anda !i forme speciale de ,asa%.
Masajul s"nilor se indi'M atEt &entru sti,ularea se'retiei la'tate0 'Et
!i &entru &Mstrarea for,ei !i a tonusului sEnilor.
Masajul abdominal este indi'at In ur,Mtoarele situatii H insufi'ienta
,us'ulaturii &eretelui ado,inal0 &to*a unor or/ane ado,inale0 tulurMri
fun'tionale ale or/anelor din ado,en. Oie'tivele ,asa%ului ado,inal
sunt tonifierea ,us'ulaturii ado,inale !i sti,ularea fun'tiei or/anelor
ado,inale0 a'tivarea 'ir'ulatiei.
Sedintele de ,asa% se fa' *ilni' sau de 3"5 ori &e sM&tM,EnM.
Masajul perineului se folose!te ,ai ales In s'o& tera&euti'.
132
11. MASAJUL COPILULUI
aJ MASAJUL PN LA !RSTA DE TREI LUNI
In &ri,ele sM&tM,Eni0 ,asa%ul 'o&ilului se aso'ia*M 'u aia !i
durea*M 'Eteva ,inute. Se eDe'utM nete"iri u!oare !i rit,i'e de"a lun/ul
,e,relor su&erioare !i inferioare0 In re/iunea s&atelui0 a tora'elui !i a
ado,enului. Pe ado,en se a&li'M o nete*ire 'ir'ularM &ornind de la !antul
in/Ginal dre&t s&re 'el stEn/0 avEnd /ri%M sM fie o'olitM 'i'atri'ea o,ili'alM.
-a vErsta de 2"5 luni0 ,asa%ul se &oate aso'ia 'u /i,nasti'a. -a
a'easta vErsta0 su/arul &re*intM o u!oara Gi&ertonie ,us'ularM0 ,ai
a''entuatM la nivelul fleDorilor ,e,relor.
Pentru 'o,aterea &o*itiei de u!oarM fleDiune a ,e,relor se indi'a
,anevre relaDatoare de nete"ire !i fric)iune, eDe'utate &e <0t0 0/6+(.)0(V 0
2+2:(515. 35-+(.)( !. -+ ,+16).,0 iar la 2+2:(51 ./<+(.)(, &e fata
,edialM !i &osterioarM a 'oa&sei.
Masajul piciorului este i,&ortant0 ,ai ales atun'i 'End 'o&ilul
&re*intM ,odifi'Mri de for,M0 de &o*itiei !i de fun'tionalitate ,otorie ale
a'estuia. Se a&li'M o nete"ire insistentM &e fata &lantarM !i &e 'ea dorsalM a
&i'iorului0 &ornind de la de/ete s&re 'Ml'Ei !i /le*nM. Nete*irea va fi ur,ata
de o fric)iune u!oarM 'u vErful de/etelor &e a,ele fete !i ,ar/ini ale
&i'iorului0 &relun/itM !i &e /a,M.
In ti,&ul eDe'utMrii ,asa%ului0 &i'iorului va fi tinut In &o*itia 'ea
,ai 'ore'tM0 iar In 'a*ul &i'iorului strE,0 ,asa%ul va fi aso'iat 'u ,i!'Mri
'ore'tive.
Masajul trunchiului 'onstM din ,anevre de nete"ire, ur,ate de
fric)iuni u!oare eDe'utate 'u &Mrtile ,oi ale de/etelor !i ale &al,elor.
133
J MASAJUL SUGARULUI CNTRE I # LUNI
Masa%ul 'o&ilului va fi ,ai Intins. Manevrele de alunecare
fric)iune se eDe'utM In a'ela!i ,od 'a !i In &erioada &re'edentM.
!i
In re/iunea 3-06+15. se &ot eDe'uta !i alunec+ri lun/i0 lente0
lini!titoare sau s'urte0 dese !i InviorMtoare. .u&M fric)iune se &oate a&li'a &e
s&ate !i &e re/iunile 'Mrnoase un percutat u!or !i rit,i'0 eDe'utat 'u vErful
de/etelor.
'J MASAJUL SUGARULUI CNTRE # I 9 LUNI
-a a'eastM vErsta0 la ,anevrele &re'edente se &ot adMu/a
fr+mntatul 'ir'ular sau In 'utM la nivelul ,e,relor0 rulatul ,e,relor0
iar ,anevrele de percutat &e s&ate0 fese !i &e &Mrtile laterale ale 'oa&selor0
&ot fi IntMrite.
.eoare'e sunt a/reate de 'o&il0 se indi'M ,anevrele sti,ulante0
InviorMtoare.
dJ MASAJUL SUGARULUI CNTRE 9 I 12 LUNI
In a'eastM &erioadM se eDe'utM a'elea!i ,anevre de ,asa% 'a la
vErstele anterioare0 aso'iate 'u /i,nasti'a. .u&M ne'esitMti0 se &ot folosi
,anevre lini!titoare sau sti,ulante.
eJ MASAJUL COPILULUI MIC 91- ANI;
Masa%ul 'onstituie un ,i%lo' i,&ortant de In/ri%ire a 'o&iilor0
folosindu"se In s'o& i/ieni'0 dar !i tera&euti'.
134
Masajul igienic este utili*at In s'o&ul &MstrMrii !i I,unMtMtirii
sMnMtMtii0 sti,ulMrii 're!terii !i de*voltMrii or/anis,ului 'o&ilului. A'est ti&
de ,asa% influentea*M siste,ul nervos0 a'tivea*M 'ir'ulatia sEn/elui !i a
li,fei0 sti,ulea*M s'Gi,urile nutritive.
-a 'o&ilul ,i'0 ,asa%ul &oate fi a&li'at aso'iat 'u /i,nasti'a0 'u
aia sau In !edinte s&e'iale.
Pentru ,asa%ul 'o&ilului ,i' se foloses' &ro'edee si,&le !i u!oare0
dar In'e&End de la vErsta de 3"5 ani0 ,asa%ul 'a&MtM ase,MnMri 'u 'el a&li'at
la adulti.
.u&M o !edintM de ,asa% a&li'at 'ore't0 'o&ilul doar,e ,ai lini!tit0
iar fun'tiile ve/etative devin ,ai e'Gilirate.
Pro'edeele folosite la ,asa%ul 'o&ilului ,i' sunt ,ai reduse 'a
nu,Mr !i au o teGni'M ,ai si,&lM de'Et In ,asa%ul adultului.
.intre &ro'edeele &rin'i&ale de ,asa% se indi'MH nete*irea0 fri'tiuneaL
,ai &utin frM,Entatul tesuturilor su &iele !i al ,u!'Gilor L ,ai rar0
&er'utatul0 &les'Mitul0 rulatul !i viratiile.
Sunt *)/6(0./,.*06.A+ &ro'edeele dure de frM,Entare0 lovire0
&resiunile &uterni'e !i s'uturMrile 'or&ului0 deoare'e a'esteia &ot trau,ati*a0
oosi sau Ins&Mi,Enta 'o&ilul.
Nete"irea se a&li'a u!or !i rit,i' &e &iele0 &relun/ si lent &e s&ate si
,e,re0 dar s'urt !i vioi &e &ortiuni ,i'i ale trun'Giului !i ,e,relor. Pe
ado,en0 nete*irea se efe'tuea*M 'ir'ular0 In sens orar.
Fric)iunile se eDe'utM 'u vErful0 'u &ul&a de/etelor !i 'u &artea
,oale a &al,ei. .eoare'e &ielea 'o&iilor este finM0 sensiilM !i vulnerailM0
se va evita ori'e &ro'edeu as&ru !i rutal.
Fr+mntatul va 'onsta Intr"o strEn/ere !i stoar'ere u!oarM Intre
de/ete !i &al,M a tesuturilor 'Mrnoase. Manevra se &oate eDe'uta In S'utMQ0
135
In lun/ul ,u!'Gilor0 In'er'uind ,e,rele sau &rintr"o ,i!'are !er&uitM.
(iind o &ro'edurM ,ai &uterni'M0 frM,Entatul &oate li&si din ,asa%ul 'o&iilor
,ai ,i'i de ;"B luni0 al 'o&iilor deili0 atrofi'i !i iritaili.
Percut+rile u!oare !i rit,i'e sau -1+3*V.651 &ot fi a&li'ate la 'o&iii
,i'i su for,a unor atin/eri rit,i'e &e ado,en &entru a &rovo'a 'ontra'tii
,us'ulare sau 'u vErful de/etelor &e s&ate !i &e &Mrtile 'Mrnoase ale
,e,relor. A'este ,anevre sunt 'ontraindi'ate la 'o&iii s&erio!i0 iritaili
sau sensiili.
%ulatul &e ,e,re se &oate efe'tua Intr"un rit, viu0 &entru
Inviorare sau lent0 'a ,anevrM lini!titoare.
(ibra)iile se &ot folosi 'a ,anevre a%utMtoare &entru ,Mrirea
efi'a'itMtii ,asa%ului.
12. PARTICULARIT@I MOR"O"UNC@IONALE NORMALE I
PATOLOGICE ALE STRUCTURILOR CARE POT "I
IN"LUEN@ATE DE MASAJ
4oate ,anevrele de ,asa% atEt 'ele funda,entale0 'Et !i 'ele
se'undare0 eDer'itM influente diferite asu&ra &ielii0 a&aratului lo'o,otor0
a&aratului 'ir'ulator !i a siste,ului nervos.
Pentru Intele/erea i,&ortantei individuali*Mrii diferitelor &ro'eduri de ,asa%
In fun'tie de oie'tivele tera&euti'e ur,Mrite0 a, 'onsiderat ne'esar sM
&re*int su''int &rin'i&alele &arti'ularitMti ,orfofun'tionale nor,ale !i
&atolo/i'e ale stru'turilor influentate de ,asa%.
136
23.2. P0(6.*510(.6Vt. 2)(<)<5/*t.)/01+ 01+ -.+1..
Pielea este 'el ,ai ,are or/an al 'or&ului u,an. Are o /reutate de 9"; K/ !i
o su&rafatM de 20=?"20=7 ,etri &Mtrati. Este for,atM din trei straturi0 'are de
la su&rafatM s&re &rofun*i,e suntH
e&ider,ul" e&iteliuL
der,ul" ,atri'e 'on%un'tivML
Gi&oder,ul" tesut /rMsos.
In stru'tura &ielii ,ai eDistM !i alte tesuturi0 'u eD'e&tia tesuturilor osos !i
'artila/inos.
E&ider,ul este un e&iteliu stratifi'at !i 'ornifi'at. AlMturi de
ele,entul stru'tural re&re*entat de Keratino'it0 e&ider,ul ,ai 'ontine o
serie de 'elule 'u &relun/iri0 'u, ar fi ,elano'itul0 'elula -an/erGans0
'elula MerKel et'. din &rofun*i,e s&re su&rafatM0 e&ider,ul este 'onstituit
din 'in'i straturiH a*al0 s&inos0 /ranulos0 lu'ios !i 'ornos. E&ider,ul este
se&arat de der, &rin ,e,rana a*alM der,o"e&ider,i'M.
.er,ul este un tesut 'on%un'tiv for,at din sustantM funda,entalM0
'elule !i fireL ,ai 'ontine vase de sEn/e0 nervi0 unitMti &ilo"sea'ee0 /lande
sudori&are0 ,u!'Gi.
Ai&oder,ul este for,at din louli /rMso!i se&arati &rin travee de
tesut 'on%un'tiv0 'are 'ontin vase !i nervi.
Pielea &re*intM fun'tii ,ulti&le ,ai ,ult sau ,ai &utin s&e'ifi'e. In
'ele 'e ur,ea*M voi insista asu&ra a'elora 'are sunt influentate de diversele
,etode de ,asa% !i 'are0 Intr"o for,M sau alta0 sunt res&onsaile de efe'tele
lo'ale sau /enerale0 deter,inate ,e'ani' sau refleD0 ale ,asa%ului.
137
1. "5/*t.0 ,+ -()6+*t.+.
E&iteliul 'ornos al e&ider,ului o/at In KeratinM reali*ea*M &rote'tia
,e'ani'M0 'Gi,i'M0 ter,i'M0 fi*i'M0 anti,i'roianM0 dar !i i,&er,eailitatea
&ielii la a&M.
aJ Pro'esul de Keratini*are. Ueratini*area e&ider,ului este o for,M
de diferentiere a Keratino'itelor e&ider,i'e0 a'est &ro'es 'u&rin*End
feno,ene de/enerative aso'iate 'u &ro'ese de sinte*M.
(eno,enele de/enerative sunt re&re*entate de alterMri stru'turale ale
Keratino'itelor0 ur,ate de ru&erea le/Mturilor dintre a'estea0 'eea 'e du'e la
se&ararea 'elulelor 'ornoase. Sinte*a Keratinei are lo' In 'elulele a*ale ale
e&ider,ului0 &rin &ro'ese 'o,&leDe.
Ueratina are o stru'turM &oli&e&tidi'M0 este insoluilM In solutii
a&oase a'ide0 al'aline !i solventi or/ani'i0 dar &oate fi soluili*atM de
sustante denaturante 'on'entrate.
Uerato/ene*a este 'ontrolatM /eneti'L este a''entuatM de estro/eni0
'orti'osteroi*i0 eDtra'te ti,i'e0 &resiune ,e'ani'M0 radiatii solare !i inGiatM
de vita,ina A !i Gor,onii tiroidieni.
J Melano/ene*a este &ro'esul fi*iolo/i' de la nivelul &ielii0 In ur,a
'Mruia se &rodu'e ,elanina sau &i/,entul ,elani'. Melanina este sinteti*atM
de ,elano'iteL a'estea sunt 'elule 'u &relun/iri situate Intre Keratino'itele
a*ale In ,atri'ea foli'ulului &ilos din der,. (ie'are ,elano'it 'edea*M
&i/,entul ,elani' la 5; de Keratino'ite din %ur.
Melano'itele 'ontin or/anite s&e'iali*ate In sinte*a ,elaninei0 !i
anu,e ,elano*o,ii. .iferentele de 'uloare Intre &ielea alM !i 'ea nea/rM se
datores' ,elano'itelor !i ,elano*o,ilor. Intre 'ele douM ti&uri de &iele nu
eDistM diferente de densitate a ,elano'itelor0 &e o anu,itM *onML dar0 In
138
&ielea nea/rM0 ,elano'itele sunt ,ai ,ari0 au &relun/iri ,ai nu,eroase0 o
&ro&ortie ,are dintre ele 'ontin ,elaninM0 iar ,elano*o,ii sunt ,ai ,ari0
,ai nu,ero!i !i 'ontin ,ai ,ultM ,ela,inM.
Melano/ene*a este sti,ulatM de ,elanotro&ine IMSAJ se'retate de
adenoGi&ofi*M0 de radiatiile ultraviolete0 de estro/eni0 &ro/esteron0 A$4A0
&rosta/landine et'. dintre fa'torii 'are inGiM
tia,ina0 a'idul as'ori'0 A/0 A/ et'.
,elano/ene*a0 a,inti,H
2. "5/*t..1+ ,+ 3+*(+t.+ !. ,+ +=*(+t.+ 01+ -.+1..
A'este douM fun'tii sunt asi/urate de /landele sea'ee !i
sudori&are situate In &iele.
aJ Se'retia sea'ee. Seu,ul este &rodusul de se'retie al
/landelor sea'ee ata!ate foli'ulului &ilos. A'este /lande sunt situate ,ai
ales In anu,ite *one ale &ieliiH frontalM0 la ,ar/inea *onei &iloase a
s'al&ului0 s&rEn'enoasM0 na*o/enianM0 ,etonierM0 &resternalM0 inters'a&ularM.
Seu,ul este for,at dintr"un a,este' de li&ide. -a o,0
Inde&line!te ur,Mtoarele roluriH arierM de &rote'tie0 asortia &er'utanatM0
antifun/i'0 &re'ursor al vita,inei . et'.
J Se'retia sudoralM este &rodusul /landelor sudori&are. A'estea
sunt for,ate dintr"un /lo,erul se'retor situat &rofund der,o"Gi&oder,i' !i
un 'ondu't sudorifer 'are traversea*M der,ul0 e&ider,ul !i se des'Gide la
su&rafata &ielii &rintr"un orifi'iu nu,it &or. 6landele sudori&are sunt
rMs&Endite neunifor, &e su&rafata &ieliiL au densitatea 'ea ,ai ,are &e
&al,e !i tMl&i0 fiind ,ai nu,eroase la Mrati.
Sudoarea este o solutie in'olorM0 Gi&otonM0 ,irositoare0 'u &A"ul de
907"707. 'ontine >> Z a&M !i 2 Z sustante di*olvate. .intre 'o,&u!ii
,inerali a,inti,H Na0 $l0 U0 $a0 P0 M/0 I0 i'aronat0 sulfat0 (e et'.
139
$o,&u!ii or/ani'i a*otati suntH &roteine !i sustante re*ultate din
de/radarea a'estora Iuree0 a'id uri'0 'reatininM0 a,onia'0 a,inoa'i*iJ0 iar 'ei
nea*otati sunt re&re*entati de a'idul la'ti'0 /lu'o*M0 vita,ine $0 B30 B;L de
ase,enea0 sudoarea ,ai 'ontine i,uno/louline0 Gista,inM0 radiKininM0
&rosta/landine0 en*i,e &roteoliti'e et'.
Rata sudoratiei influentea*M 'on'entratia diferitelor sustante din
sudoareH o ratM 'res'utM &rodu'e o eli,inare ,are de Na !i $l !i ,ai redusM
de U0 la'tat !i uree.
Se'retia sudoralM este 'ontrolatM de fa'tori eDtrinse'i !i intrinse'i.
.intre fa'torii intrinse'i a,inti,H
fa'tori nervo!i0 'u rol i,&ortantL /landele sudori&are de &e &al,e0 tMl&i0
frunte !i aDile rMs&und &redo,inant la sti,uli e,otionaliL
fa'tori Gor,onaliH aldosteronul !i Gor,onul antidiureti' deter,inM
reasortia Na la nivelul 'analului sudoriferL 'ate'ola,inele 'res'
se'retia sudoralM In ti,&ul eDer'itiului fi*i'L Gor,onii tiroidieni
favori*ea*M reasortia ele'trolitilor.
(a'torii eDtrinse'i ,ai i,&ortanti 'are 'ontrolea*M se'retia sudoralM sunt
stresul 'alori' !i eDer'itiul fi*i'. Stresul 'alori' sti,ulea*M se'retia sudoralM.
Prin eva&orarea a&ei eD'retate la su&rafata &ielii se I,&iedi'M
su&raIn'Ml*irea 'or&uluiH eva&orarea unui litru de sudoare du'e la &ierderea
a 7B7 de Kilo'alorii. EDer'itiul fi*i' deter,inM o 're!tere !i ,ai ,are a
sudoratiei ,aDi,ale In ,ediul 'ald.
5. " 5/ * t. 0 , + 0 - V ( 0 ( + 0 -. + 1. . este reali*atM de toate 'ele trei straturi ale
a'esteia. Pielea are rol atEt In &rote'tia or/anis,ului fatM de fa'tori
,e'ani'i0 fi*i'i0 'Gi,i'i0 ioti'i din ,ediul eDtern0 'Et !i In reali*area
fun'tiei de a&Mrarea 'ontriuie ,ai ,ulte ele,enteH
140
inte/ritatea stru'turalM a &ieliiL
&re*enta stratului 'ornos 'are reali*ea*M &rote'tie fatM de fa'torii ,e'ani'i !i
fi*i'i0 iar des'ua,area 'ontinua a &ortiunii su&erfi'iale a a'estuia du'e
la Inde&Mrtarea ,e'ani'M a sustantelor 'Gi,i'e0 ,i'roilor0 fun/ilor
et'L
Sfil,ul Gidroli&idi' su&erfi'ialQ Ifor,at din e,ulsionarea 'o,&onetelor
li&idi'e !i a&oase &roduse de /landele sea'ee !i sudori&areJ are 'a
roluriH lurifierea &ielii0 fM'End"o re*istentM la a'tiunea fa'torilor fi*i'i !i
'Gi,i'i0 'ontrolea*M eva&orarea a&ei0 a'tiune anti,i'roianM !i
antifun/i'ML
S,antaua a'idMQ a &ielii0 re&re*entatM de ,ediul a'id de la su&rafatM I&A
Intre 9 !i =J0 are a'tiune anti,i'roianM !i a'tiune de neutrali*are a
a*elor !i a'i*ilor &rin siste,e ta,&onH a'id 'aroni'"i'aronati0 a'id
la'ti'" la'tatiL
stru'tura der,ului 'onferM &ielii re*istentM la fa'tori ,e'ani'iL
Gi&oder,ul0 for,at din tesut adi&os0 are rol i*olant ter,i' !i ,e'ani' !i
'onstituie re*erva ener/eti'M a or/anis,ului.
&. R) 15 1 -. + 1. . E / 2 + / t./ + ( + 0 ? )2 + )3 60 7 . + . ) ( >0 /. 3 2 515 .
Pielea are rol se'undar In ,entinerea 'onstantM a volu,ului a&ei din
or/anis,0 &arti'i&End0 alMturi de rini'Gi0 la eli,inarea a&ei din or/anis,.
Prin se'retia sudoralM se eli,inM a&roDi,ativ 2??? ,l a&MR*i0 iar &rin
&ers&iratie insensiilM In'M 5?? ,l.
Pielea are rol i,&ortant In ,e'anis,ele de re/lare Ge,odina,i'M. In
'onditiile unei vasodilatatii &eriferi'e /enerali*ate0 In &leDurile vas'ulare
o/ate ale &ielii &ot sta/na &EnM la 5?Z din volu,ul san/uin 'ir'ulant.
141
Pielea are un rol i,&ortant In ,etaoli*area unor Gor,oniH testosteron0
estro/eni0 &ro/esteron0 'orti*ol.
'. " 5/ * t. 0 . 2 5/ ) 1 )> . * V 0 -. + 1. .
In afarM de fa&tul de rolul de arierM de ti& ,e'ani' fatM de ,ediul
In'on%urMtor0 &ielea are !i un rol dina,i' In a&Mrare0 'elule din stru'tura
a'esteia %u'End un rol i,&ortant In 'adrul siste,ului i,unitar. SIS ISKin
I,,une S#ste,J intervine 'u &re'Mdere In re'atiile de Gi&ersensiilitate.
Ur,Mtoarele 'elule fa' &arte din SISH
li,fo'itele 4 &MrMses' siste,ul 'ir'ulator !i se infiltrea*M In
&ielea sMnMtoasML
'elulele dendriti'e &re*entatoare de anti/en0 unele au 'a&a'itate
redusM de fa/o'itare0 altele sunt 'elule i,uno'o,&etente et'L
,asto'itele 'ontin In 'ito&las,M a,ine vasoa'tive0 'are se
elierea*M In &re*enta anti/enelor s&e'ifi'eL
Keratino'itele0 'elule i,uno'o,&etente se'retM ,ediatori 'are
,odulea*M rea'tiile i,unitare !i infla,atorii.
#. " 5/ * t. 0 3 + / 7 ) ( . 0 1 V 0 -. + 1. .
-a nivelul &ielii0 In toate straturile a'esteia0 se /Mses' nu,ero!i
eDtero'e&tori0 fie su for,M de ter,inatii nervoase liere a,ielini'e0 fie su
for,M de 'or&us'uli.
Sti,ularea re'e&torilor 'utanati &oate /enera sen*atii de atin/ere0 viratie0
variatie ter,i'M0 durere.
7. " 5/ * t. 0 , + - + / + 6 ( 0 :.1. 60 6+ 0 -. + 1. .
Pielea este un Inveli! &rote'tor0 i,&er,eaile0 'are li,itea*M &ierderea
de a&M din or/anis,0 dar 'are &er,ite intrarea sele'tivM a unor sustante
'Gi,i'e.
$Mile de asortie &er'utanatM sunt re&re*entate de stratul 'ornos al
&ielii" &rin'i&ala 'ale de asortie0 dar !i de foli'ulul &ilo"sea'eu !i du'tul
sudori&ar. 4ransferul sustantelor 'Gi,i'e asorite se fa'e In 'ir'ulatia
142
san/uinM. Asortia &er'utanatM este influentatM de te,&eratura !i Gidratarea
&ielii0 're!terea a'estora fa'ilitEnd asortia unor sustante. -i&idele !i
sustantele li&osoluile tre' ,ai u!or0 'o,&arativ 'u sustantele or/ani'e 'u
/ru&Mri Gidrofile. Mole'ulele ,ai ,i'i0 soluile atEt In a&M0 'Et !i In li&ide0
sunt asorite 'el ,ai u!or.
23.3. S6(5*65(0 !. )(>0/.70(+0 <5/*t.)/01V 0 25!*?.515. 3*?+1+6.*
Mu!'Giul s'Geleti'0 'a or/an0 este 'onstituit din douM &ortiuniH
&Ente'ele ,us'ular I'or&ul ,us'ularJ !i tendoanele aferente &rin
inter,ediul 'Mrora a'esta se inserM.
&orpul muscular al fie'Mrui ,u!'Gi este al'Mtuit dintr"un nu,Mr
variail de fire ,us'ulare !i din tesut 'on%un'tiv0 I,&reunM 'u 'are a%un/
&EnM la nivelul firelor ,us'ulare0 ele,entele vas'ulonervoase.
(ie'are 'or& ,us'ular este Invelit de un ,an!on de tesut 'on%un'tiv0
nu,it &eri,isiu, eDtern sau e&i,isiu,0 'are are atEt rol &rote'tor0
ne&er,itEnd o Intindere &rea ,are a ,u!'Giului0 'Et !i rol ,e'ani'0
&er,itEnd alune'area ,u!'Giului In ti,&ul 'ontra'tiei sau ,oili*Mrii
se/,entelor. Intre e&i,isiu,ul unor ,u!'Gi !i al a'elora ve'ini se &ot
&rodu'e aderente0 'are lo'Gea*M alune'area ,u!'Gilor In ti,&ul 'ontra'tiei.
.in e&i,isiu, &ornes' In interiorul 'o&ului ,us'ular se&te
'on%un'tive0 'are deli,itea*M fas'i'ulele ,us'ulare &ri,are0 se'undare0
tertiareJL totalitatea a'estor se&te for,ea*M &eri,isiu,ul intern.
(irele 'on%un'tive ale &eri,isiu,ului intern sunt elasti'e !i dis&use
In s&iralM !i oli'0 asi/urEnd ada&tarea ,an!onului 'on%un'tiv la variatia de
lun/i,e a fas'i'ulelor ,us'ulare.
(ie'are firM ,us'ularM este InvelitM de endo,isiu,0 'are"!i are
ori/inea In &eri,isiu,ul intern.
Mai ,ulti ,u!'Gi se /ru&ea*M0 de oi'ei 'ei siner/i!ti. Un astfel de
/ru& ,us'ular este Invelit de o fas'ie 'on%un'tivM 'o,unM. 6ru&urile
,us'ulare sunt a!e*ate In 'adrul unui se/,ent al 'or&ului In lo%M0 deli,itate
143
de se&te inter,us'ulare &le'ate din fas'ia se/,entului !i 'are se inserM &e
s'Geletul re/iunii res&e'tive.
Mu!'Giul este un or/an foarte ine vas'ulari*at. Astfel0 2 ,, &Mtrat
de su&rafatM ,us'ularM are 3??? de 'a&ilare. In 'onditii de re&aus0
,a%oritatea 'a&ilarelor este In'GisM0 a'estea des'Gi*Endu"se In ,u!'Giul In
a'tivitate0 In fun'tie de nevoile ener/eti'e de ,o,ent.
4endonul este or/ani*at du&M a'ela!i &rin'i&iu 'a !i 'or&ul ,us'ular.
(irele tendinoase sunt fire de 'ola/en !i de elastinM. (irele de 'ola/en
sunt dis&use &aralel 'u aDul lun/ al tendonului0 'eea 'e eD&li'M re*istenta
fMrM defor,are la fortele de tra'tiune In aD0 dar se defor,ea*M re&ede la
fortele de forfe'are sau de 'o,&resiune.
(ira tendonului &lea'M din &eri,isiu,ul ,u!'Giului !i a%un/e In
stru'turile osoase &rofunde.
Stru'tura inti,M a tendonului eD&li'M &ro&rietMtile fi*i'e de 'are
de&ind fun'tiile a'estuia. .in &un't de vedere stru'tural0 ,ole'ulele de
'ola/en se or/ani*ea*M In felul ur,MtorH trei ,ole'ule 'ola/eni'e se a!a*M
s&iralat0 for,End un Ssno&QL trei Ssno&uriQ se a!a*M In &aralel0 for,End
S,i'rofirilaQ. Un /ru& de ,i'rofirile0 le/ate Intre ele &rin &unti
transversale0 for,ea*M firila tendonului. Re*istenta tendonului de&inde de
nu,Mrul !i de starea a'estor &unti transversale 'are unes' ,ole'ulele
'ola/eni'e.
4endonul ,ai este 'onstituit0 In afarM de fire de 'ola/en !i elastinM0
!i din a&M !i &roteo/li'ani I,atri'ea eDtra'elularMJ. .in 'o,inatia
&roteo/li'anilor 'u a&M re*ultM un /el0 'u vEs'o*itate variailM0 In fun'tie de
a'tivitatea fi*i'ML ,i!'area s'ade vEs'o*itatea tiDotro&ie0 'are eD&li'M
re*istenta unui tesut la Intinderea a'estuia0 'u o anu,itM vite*M. .a'M se
fortea*M Intinderea unui tendon 'u vis'o*itate 'res'utM I redoareJ0 'u o
vite*M ,are0 eDistM &eri'olul ru&erii a'estuia.
.in &un't de vedere fun'tional0 tendonul Inde&line!te trei roluriH
trans,ite forta de 'ontra'tie a ,u!'Giului0 ,odulea*M 'ontra'tiile ,us'ulare
rutale0 a,&lifi'M 'ontra'tia aia &er'e&tiilM.
144
Inervatia ,u!'Giului este asi/uratM de nervul ,u!'Giului0 ,iDt0 'are
for,ea*M In interiorul ,u!'Giului un &leD intra,us'ular.
-a nivelul 'or&ului ,us'ular eDistM or/ane re'e&toare s&e'iali*ateH
ter,inatii nervoase liere0 fusuri neuro,us'ulare. .e ase,enea !i tendonul
este o/at inervatL ,entionM, a&aratul 6ol/i0 re'e&tor s&e'iali*at In
re/larea 'ontra'tiei ,us'ulare.
23.5. C0-3510 0(6.*510(V, ,an!onul 'are &arti'i&M la ,entinerea
su&rafetelor arti'ulare In 'onta't0 este al'MtuitM dintr"un strat firos0 eDtern0
'M&tu!it de ,e,rana sinovialM. In anu,ite *one0 'a&sula firoasM este
IntMritM de li/a,ente.
In unele *one0 'a&sula &re*intM orifi'ii &rin 'are sinoviala se
inva/inea*M su ,us'ulatura &eriarti'ularM0 for,End funduri de sa'0 urse
sinoviale0 'are u!urea*M alune'area tendoanelor !i a ,u!'Gilor In ti,&ul
,i!'Mrilor.
AtEt 'a&sula firoasM0 'Et !i sinoviala sunt o/at vas'ulari*ate !i
inervate. -a nivelul a'estor stru'turi se /Mses' al/o'e&tori0 ,e'ano'e&tori0
dar !i &ro&rio'e&tori0 'u rol i,&ortant In ,e'anis,ul de feed"a'K al
'ontrolului ,otor.
Stru'tura 'a&sulei arti'ulare !i a li/a,entelor este a&roa&e identi'M.
-a nivelul li/a,entelor0 firele 'ola/eni'e sunt a!e*ate &aralel0 oli' !i
s&iralat. A'eastM arGite'turM Ii asi/urM li/a,entului rolul de staili*ator al
arti'ulatiei In diversele dire'tii de ,oili*are ale a'esteiaL astfel0 li/a,entul
nu este defor,at de a'tiunea ni'iunei forte Iforfe'are0 tra'tiune0 'o,&resieJ.
Otinerea efe'telor favoraile ale ,asa%ului tera&euti' ne'esitM0 atEt
o anu,itM ordonare a &ro'edeelor sale0 'Et !i 'ore'titudine In eDe'utia
a'estora. Efe'tele tera&euti'e sunt de ne'ontestat0 iar &ra'ti'a i,&une
anu,ite ri/ori In eDe'utarea lui !i In 'eea 'e &rive!te stailirea Plo'uluiQ
,asa%ului In &ro/ra,ul 'o,&leD de re'u&erare.
145
BIBLIOGRAFIE SELECTIV
2. Arias0 (.0 2>>50 $ractical +uide to $regnanc, and eliver,0 Mos#
[ear BooK0 -ondra.
$M&rariu0 E.0 $M&rariu0 Aerta 0 3???0 Mama !i copilul, Editura Medi'alM0
$lu%"Na&o'a.
$ordun0 Mariana0 2>>70 Masajul - tehnici !i aplica)ii n sport, Editura
4eGni'M, Bu'ure!ti.
$ordun0 Mariana0 2>>>0 .inetologie medical+0 Editura ADa0 Bu'ure!ti.
$ordun0 Mariana0 2>>70 Mijloace /inetoterapeutice n afec)iunile
abdomino-ginecologice0 Editura $aritas0 Bu'ure!ti.
.rM/an0 I.0 2>B20 &ultura fizic+ medical+0 Editura S&ort"4uris,0
Bu'ure!ti.
3.
5.
9.
7.
;.
=. .rM/an0 I.0 Petres'u0
Bu'ure!ti.
O.0 2>>50 Masaj0 Automasaj, Editura A\uila0
@. .rM/an0 I. !i 'ola.0 2>>50 Masaj 0 Automasaj 0 %efacere 0 %ecuperare,
Editura $u'uteni0 Bu'ure!ti.
.elaGa#e0 Marie"$laude0 3??50 &artea viitoarei mame0 Editura 4eora0
Bu'ure!ti.
>.
2?. (o**a0 $ristina0 Ni'olaes'u0 :.0 2>B?0 +imnastica corectiv+ !i masaj,
I.E.(.S.0 Bu'ure!ti.
22. AMuli'M0 I.0 2>B?0 1iziologie uman+, Editura Medi'alM0 Bu'ure!ti.
12. Iones'u0 A.0 2>;50 Masajul cu aplica)ii n sport, Editura .ida'ti'M !i
Peda/o/i'M0 Bu'ure!ti.
25. Iones'u0 A.0 2>;90 1emeia !i cultura fizic+, Bu'ure!ti0 Editura Uniunii
de $ulturM (i*i'M !i S&ort0 Bu'ure!ti.
29. Iones'u0 A.0 2>;>0 &ultura fizica a mamei si copilului mic, Editura
$onsiliului National &entru Edu'atie (i*i'M !i S&ort0 Bu'ure!ti.
23. Iones'u0 A.0 2>>90 Masajul 0 procedee tehnice, metod+, efecte, aplica)ii
n sport, Editura All, Bu'ure!ti.
2;. Is&as0 $.0 2>>B0 4o)iuni de semiologie medical+ pentru /inetoterapeu)i,
Editura Art .esi/n0 Bu'ure!ti.
2=. Ivan0 S.0 2>>90 5+n+tate f+r+ medicamente, Editura Medi'alM 0
Bu'ure!ti.
146
2B. Uiss0 I.0 2>>B0 %ecuperarea neuromotorie prin mijloace /inetice, Editura
Medi'alM0 Bu'ure!ti.
26. Uor#"Mer'ea0 Marilena0 Za,ora0 Elena0 $rM'iun0 ..0 3??50 1iziologia
efortului fizic sportiv, Editura $asa $Mrtii de StiintM0 $lu%"Na&o'a.
3?. Mar'u0 :.0 $o&il0 $.0 2>>70 Masaj !i tehnici complementare, Editura
UniversitMtii0 Oradea.
21. Mar'u0 :.0 2>>90 Masaj !i .inetoterapie, Editura S&ortF4uris,0
Bu'ure!ti.
33. MEr*a0 .oina0 3??30 Masajul terapeutic, Editura Plu,0 Ba'Mu.
35. Motet0 ..0 2>>=0 7ndrum+tor terminologic pentru studen)ii sec)iilor
de /inetoterapie, Editura .e!te&tarea0 Ba'Mu.
39. Nio#et0 <. E. A.0 2>;B0 8a prati9ue de la Medicine manuelle, Editura
Saint"Ruffine, Maisonneuve.
37. Ora!'u0 $.0 Ove*ea0 A.0 2>>50 &orectarea coloanei vertebrale, Editura
Medi'alM0 Bu'ure!ti.
3;. Pa&ilian0 :.0 3??50 Anatomia omului, #ol. !, !!0 Editura Bi' All0
Bu'ure!ti.
3=. Po&0 -.0 2>>9, &urs de :alneofizioterapie !i %ecuperare medical+0
4i&o/rafia UM(0 $lu%"Na&o'a.
3B. Po&es'u0 E. ..0 Iones'u0 R.02>>50 &ompendiu de reumatologie0 Editura
4eGni'M0 Bu'ure!ti.
3>. Porter0 A.0 2>B70 8e massage0 Editura Roert -affont0 Paris.
5?. Pri!'u0 Al.0 2>>70 &hirurgie #ol !.0 Editura .ida'ti'M !i Peda/o/i'M0
Bu'ure!ti.
52. Radovi'i0 I.0 Radovi'i0
All0 Bu'ure!ti.
53. RoMnes'u0 N.0 2>>30
Bu'ure!ti.
55. SMlM/ean0 :.0 4itieni0
P.0 2>>=0 +imnastica abdominal+0 Editura Bi'
%eeducarea neuromotorie0 Editura Medi'alM0
..0 $ostin0 N.0 2>>B0 (bstetric+ fiziologic+,
Editura .ida'ti'M !i Peda/o/i'M0 Bu'ure!ti.
59. Sen/Ge0 4.0 2>B2, %ecuperarea medical+ a sechelelor posttraumatice
ale membrelor, Editura Medi'alM0 Bu'ure!ti.
147
57. Sen/Ge0 4.0 2>B50 %ecuperarea medicala a bolnavilor respiratori,
Editura Medi'alM0 Bu'ure!ti.
5;. Sen/Ge0 4.0 2>B=0 .inetologie profilactic+, terapeutic+ !i de
recuperare, Editura Medi'alM0 Bu'ure!ti.
5=. Sen/Ge0 4.0 2>>;, %ecuperarea medical+ la domiciliul bolnavului0
Editura Medi'alM0 Bu'ure!ti.
5B. Sen/Ge0 4.0 2>>>0 :azele teoretice si practice ale /inetoterapiei,
Editura Medi'alM0 Bu'ure!ti.
5>. S'G,it*0 <.0 2>>B0 Enciclopedie 8a %ousse pentru p+rin)i, Editura
A\villa >5, Oradea.
9?. Sel#0 Anna0 +imnastica $ilates pentru gravide0 Editura Bi' All0
Bu'ure!ti.
92. Sootta02>>90 Az ember anatomiajana/ atlasza0 Se,,elYeis Kiado0
Buda&est.
93. Stroes'u0 I.!i 'ola.0 2>=>0 %ecuperarea func)ional+ n practica
reumatologic+, Editura Medi'alM0 Bu'ure!ti.
95. :Erte%0 Petra'Ge02>>=0 (bstetric+ fiziologic+ !i patologic+0 Editura
.ida'ti'M !i Peda/o/i'M0 Bu'ure!ti.
:lad0 4.0 Pentenfunda0 -.0 2>>3, %ecuperarea bolnavului hemiplegic,
#ol !., Editura Riso&rint0 $lu%"Na&o'a.
97. Za,ora0 Elena0 3??30 Anatomie func)ional+, #ol !!, Editura Media
6rou& All0 $lu%"Na&o'a.
9;. Za,ora0 Elena0 3??30 Masaj medical,0 Editura UBB0 $lu%"Na&o'a.
9=. Za,ora0 Elena0 Uor#"Mer'ea0 Marilena, $rM'iun0 .." ..0 ;<<<,
Anatomie func)ional+, #ol. !, 0 Editura Riso&rint0 $lu%"Na&o'a.
148