NOIUNI DE BAZ ALE CHIMIEI

1.1. Definitia, domeniile si impotanta !"imiei

Chimia este o stiinta a naturii care cerceteaza acele fenomene n cursul carora are
loc o modificare a naturii substantelor, adica fenomenele care produc o transformare a
unei anumite substante n alte substante. Aceasta definitie, mai veche a chimiei, astazi nu
mai este corecta deoarece nu delimiteaza domeniul chimiei si nici al fizicii. Mai corect s-
ar putea defini chimia ca stiinta care se ocupa de studiul compozitiei,structurii,
proprietatilor si transformarile substantelor prin regruparea atomilor si modificarea
legaturilor. Acest studiu nu este posibil fara ajutorul fizicii si ca atare nu se poate trasa a
frontiera neta ntre chimie si fizica. Metodele de lucru folosite n chimie sunt n cea mai
mare parte folosite n fizica. Dezvoltarea chimiei n zilele noastre se bazeaza mai ales pe
introducerea tot mai extinsa a metodelor de cercetare ale fizicii moderne.

#am$ile !"imiei
amura !biectul de studiu
1 %
Chimie generala "azele chimiei, care sunt comune tuturor ramurile
chimiei# legaturi chimice, proprietati generale ale
substantelor, reactiile chimice ale acestora.
$ %
Chimie anorganica &lementele chimice si compusii acestora 'cu exceptia
compusilor carbonului care intra n studiul chimiei
organice( mpreuna cu proprietatile si reactiile chimice la
care participa acestia.
Chimie organica Compusii carbonului 'cu exceptia oxizilor carbonului,
acidului carbonic si carbonatilor, carburilor si altor
c)torva compusi simpli ai carbonului( cu proprietatile si
reactiile lor.
Chimie fizica Aspectele fizice ale reactiilor chimice si legile care le
guverneaza, influentele pe care le au fenomenele fizice
asupra reactiilor chimice.
Subramuri:
termodinamica chimica: schimbul de energie n reactiile
chimice#
cinetica chimica:viteza si mecanismul reactiilor
chimice#
electrochimie: schimbul reciproc de energie chimica si
electrica.
Chimie tehnologica
si tehnologia
proceselor chimice
Aplicarea cunostintelor si tehnicilor de lucru n
procedeele utilizate n tehnica si echipamentele necesare
pentru aceasta.
Chimia analitica *dentificarea calitativa si determinarea cantitativa a
componentelor unei substante sau a unui amestec de
substante precum si explicarea structurii substantei.
Chimia preparativa !btinerea substantelor.
"iochimie eactiile chimice din organismele vii.
+eochimie Compozitia chimica si reactiile chimice 'modificarile( ale
scoart ,-,i./j ei pam)ntului.
Chimia mediului *nfluentele substantelor chimice asupra mediului, analiza
si metodele de ndepartare a acestora.
Impotanta !"imiei
0rezenta chimiei este simtita din ce n ce mai mult n toate ramurile economice1
234 din produsele chimice fabricate sunt destinate altor sectoare de activitate.
Aportul chimiei n industrie, consta n1
asigurarea de materii prime si materiale pentru industria de prelucrare#
folosirea de noi procedee chimice pentru obtinerea de produse utile si pentru
mbunatatirea tehnologiilor de fabricatie.
Astfel, chimia este importanta n1
metalurgie unde s-au adus mbunatatiri n tehnologia de fabricatie prin aceea ca
obtinerea otelurilor din fonta si cocs, a fost n multe locuri nlocuita cu procedee de
reducere a minereurilor de fier, cu hidrogen. 5-au mbunatatit procedeele de separare
a metalelor rare necesare otelurilor speciale#
petrochimie1 exploatare si prelucrare moderna a produselor petroliere#
agricultura1 datorita chimiei, sporul nregistrat n ultimele decenii se datoreaza n
proportie de 234 ngrasamintelor chimice si -34 mecanizarii si altor mijloace
agrotehnice#
zootehnie1 mbunatatirea compozitiei furajelor, sinteza de stimulatori de crestere#
industria textila1 a crescut ponderea utilizarii fibrelor sintetice cu grad ridicat de
elasticitate si rezistenta mecanica n raport cu fibrele naturale. 0roportia pe plan
mondial de utilizare a fibrelor sintetice este de circa 234#
industria constructoare de masini1 utilizarea materialelor plastice, a polimerilor armati
cu fibre de sticla, carbon, azbest pentru producerea de piese si subansamble de
masini#
produse farmaceutice;
cauciucuri sintetice;
coloranti;
materiale de constructie etc.
ezulta deci ca prezenta chimiei se face simtita n aproape toate sectoarele de
activitate, fiind greu de denumit un domeniu care sa nu fie tributar chimiei.
6n paralel cu aceste mari avantaje ale chimiei, industria chimica are
si dezavantaje: genereaza o serie de reziduuri, care constituie o sursa de poluare a
mediului. 0entru aceasta se impune epurarea apelor reziduale nainte de a fi deversate, a
gazelor si compusilor volatili eliminati n atmosfera, utilizarea rationala a ngrasamintelor
chimice, pesticidelor si depozitarea corecta a reziduurilor toxice care pot infesta solul.
Alaturi de aceste masuri se impune nlocuirea treptata a tehnologiilor poluante,
beneficiind de cuceririle stiintifice ale matematicii, fizicii, tehnicii, biologiei si folosind
ca model si ceea ce a creat marele 7laborator al
naturii7.


1.%. &!$t istoi! al !"imiei
0rimele descoperiri chimice mai importante ale omului primitiv au fost fie
nt)mplatoare, de exemplu focul, fie izvor)te din activitati mestesugaresti empirice 'cum
sunt olaritul sau obtinerea de metale din minereuri(. Din c)te se stie, primul popor care s-
a naltat la o g)ndire speculativa despre natura a fost poporul grec. Cea mai veche scoala
filozofica greceasca, aceea a filozofilor naturalisti, din secolul al 8-lea .e.n., si-a
concentrat atentia asupra cunoasterii lumii materiale. Din scrierile filozofilor naturalisti
nu ne-au ramas dec)t fragmente, citate de autori posteriori. 0utinul ce este
cunoscut despre g)ndirea acestor filozofi, dovedeste o intuitie profunda despre structura
materiei si legile naturii.
9nul dintre conceptele cele mai importante introduse de filozofii naturalisti este
acela de element 'n limba greaca stoicheia(.
:ilozoful Parmenide admitea ca exista doua elemente, focul si pam)ntul, primul
reprezent)nd agentul creator activ iar al doilea pe cel pasiv. Aceasta conceptie este poate
o forma rudimentara a dualitatii moderne energie-materie.
Empedocle '-,3--;3 .e.n( admitea existenta a patru elemente1 apa, aerul,
pam)ntul, focul, care dupa parerea sa nu se pot transforma una n alta. Cele patru
elemente reprezinta fara ndoiala cele patru stari de agregare1 lichida, gazoasa, solida si
plasma. :ireste desemnarea pam)ntului, apei, aerului si focului drept elemente este naiva
si simplista. <otiune de element s-a pastrat de-a lungul secolelor n amintirea oamenilor.
Adevaratele elemente nu puteau fi descoperite dec)t pe cale experimentala, ceea ce s-a
nt)mplat mult mai t)rziu.
:ilozofii Leucip 'circa -=3 .e.n.( si elevul sau emocrit 'circa -23-;/3 .e.n.( au
mers mai departe. Dupa Democrit toate 7lucrurile7 sunt compuse din atomi. Chiar focul,
aerul, apa si pam)ntul sunt 7lucruri compuse7, conglomerate de mai multi atomi. Atomii
exista n numar infinit si sunt neschimbatori. Atomii sunt antrenati n 7v)rtejuri7 prin care
iau nastere toate 7lucrurile compuse7. 0rin cuv)ntul v)rtej filozofii atomisti greci sugerau
poate existenta unor forte chimice care unesc atomii ntre ei. Democrit formuleaza clar
legea conservarii materiei n termenii1 7nimic nu se naste din ceea ce nu este, nici nu
piere n nefiinta7. :ilozofii atomisti considera ca 7toate transformarile din natura au loc
prin necesitate7. >ermenul necesitate !ananghi", nt)lnit si la alti filozofi naturalisti,
trebuie nteles probabil n sensul ca fenomenele naturale nu sunt nt)mplatoare ci decurg
dupa legi imuabile.
:ilozofii naturalisti greci nu au depasit niciodata stadiul unor enunturi generale,
de felul celor de mai sus. <efiind fundamentate prin experienta, doctrinele lor 'de multe
ori contradictorii( nu au influentat dec)t prea putin dezvoltarea de mai t)rziu a stiintei.
&giptenii utilizau litarga, sarurile de amoniu, aveau cunostinte despre acidul lactic
si dizolvarea metalelor n acizi. 6nca pe timpul faraonului 5esostris 'circa $.33 .?r.(
existau ateliere de tabacit pielea si se producea berea. Cea mai edificatoare proba a
gradului avansat de folosire a substantelor chimice n &gipt constituia arta mbalsamarii
mortilor. <u nt)mplator zeii funerari - >oth si Anubis - erau si zeii 7artei sacre7.
5crierile despre chimie '7arta sacra7( se pastrau n templul din orasul Alexandria,
unde a fost creata prima biblioteca din lume, numita 7>emplul zeitei 5erapis7, care n
secolul al *8-lea d.?r. a fost arsa.
Chimia a luat nastere, se crede, n secolul al %-lea e.n. n Alexandria, un oras de
cultura greaca n &gipt. Chimia, cel putin la nceput, si are originea n unele practici si
superstitii populare. Cuv)ntul chimie apare prima oara, n mod cert ntr-un decret al
mparatului Diocletian din anul %,2 e.n. 0rin acest decret se ordona arderea cartilor
egiptenilor despre chemeia, sau arta 7facerii7 aurului sau argintului. Din surse ulterioare
se stie ca materia prima a acestei pretinse fabricatii de metale nobile erau metalele
comune, n special plumbul. &timologia cuv)ntului chimie nu este cunoscuta cu
certitudine. >raditia chimica greaca, s-a rasp)ndit n &uropa apuseana medievala prin
intermediul arabilor, care au transformat termenul chimie n alchimie, prin adaugarea
articolului al.
Alchimia nu a fost niciodata o stiinta, n sensul actual al cuv)ntului, fiindca nu era
preocupata de cunoasterea naturii. 6n afara de 7transmutatia7 metalelor n aur, alchimistii
credeau si n existenta unui medicament universal, piatra filozofala sau elixirul tineretii,
capabil sa vindece toate maladiile omului. Dupa cum se vede, alchimia specula
sentimentele primare si naive ale omului, n special dorinta de mbogatire rapida sau
recapatarea sanatatii pierdute, prin mijloace miraculoase. <u este surprinzator ca alchimia
a fost adesea un pretext pentru nselatorie.
0e de alta parte alchimia a avut si parti bune. 6n primul r)nd alchimistii se
foloseau de o metoda de lucru care s-a dovedit mai t)rziu extrem de
fructuoasa, experienta. @aboratoarele alchimistilor au fost primele locasuri din lume
anume destinate cercetarii. Alchimistii au obtinut, mai mult sau mai putin pure, c)teva
substante importante, ca acidul azotic, alcoolul si c)teva saruri. Distilarea, descoperita
probabil de sumerieni, a fost mult practicata de alchimisti. Aparatele de distilare, numite
de alchimistii greci ambix ne-au parvenit sub denumirea arabizata de alambic. :ac)nd
bilantul, aportul alchimiei la cultura omenirii a fost foarte mic, daca tinem seama de
lunga perioada de $=33 ani c)t s-a perpetuat traditia alchimista. Alchimia constituie un
exemplu graitor pentru inutilitatea unei cercetari pur empirice, fara baza teoretica,
urmarind numai beneficii materiale imediate.
Arabii au creat importante centre de cultura, dintre care cele mai importante erau1
Cordoba, "agdadul si Cairo.
Chimia a patruns n &uropa pe doua cai1 prin nordul Africii n 5pania 'n epoca
maurilor, pe la /$$( si prin rasaritul &uropei 'prin "izant(.
Doua progrese marcheaza nceputurile chimiei ca stiinta1 descoperirea oxigenului
'$//-( de catre A.0riestleB si elucidarea sensului adevarat al teoriei arderii 'flogiston( de
catre A.@.@avoisier.
>reptat chimia se constituie ca stiinta autonoma bazata pe legi, av)nd drept
obiectiv explicarea materiei. @a nceputul secolului al C*C-lea, o data cu elaborarea de
catre Aohn Dalton a teoriei atomice, ncepe era atomica. Descoperirea legilor pe care este
bazata combinarea elementelor i-a permis lui Dalton sa elaboreze aspectul cantitativ al
atomisticii si sa utilizeze conceptiile despre atomi pentru explicarea unor serii de
fenomene chimice.
0rin contributiile unui mare numar de chimisti ca1 A. Avogadro '$//2-$.=2(, A.
"erzelius '$//,-$.-.(, 5. Cannizzaro '$.%2-$,$3(, M. "erthelot '$.%/-$,3/(, A.
"utlerov '$.%.-$..2(, D. Mendeleev '$.;--$,3/(, 8anDt ?off '$.=%-$,$$( si multi altii,
chimia moderna s-a dezvoltat considerabil, remarc)ndu-se prin metode proprii de
cercetare si descoperiri epocale.
6n tara noastra, chimia are o veche traditie. Documentele istorice mentioneaza
printre ocupatiile primilor locuitori ai acestor meleaguri1 prelucrarea aurului, argintului,
fierului, obtinerea ceramicii, a unor coloranti s.a. Mult mai t)rziu, se semnaleaza
preocupari pentru nvatarea unor notiuni de chimie 'Dimitrie Cantemir $2/;-$/%;( si
numai la nceputul secolului al C*C-lea se pun bazele scolii de chimie la 9niversitatea
din *asi de catre Petru Poni '$.-$-$,%=( si 9niversitatea din "ucuresti de #onstantin
$strate '$.=3-$,$,(.
6n aceeasi perioada, %icolae &eclu '$.;,-$,$2( se face cunoscut prin cercetari n
probleme de combustie, construind aparate de laborator, din care unele se utilizeaza si
astazi 'becul >eclu(, iar Petru Poni si #onstantin $strateprin cercetari n domeniul
compozitiei apelor minerale, al titeiului si al colorantilor. Acestora le-a urmat, '.'.
Longinescu '$.2,-$,;,( cu cercetari n chimia analitica si fizica, P. (ogdan '$./;-$,--(
n chimia fizica si electrochimie, Lazar Edeleanu '$.2$-$,--( n chimia
hidrocarburilor, 'heorghe Spacu '$.;;-$,==( n chimia anorganica, analitica si initiator
al cercetarii n chimia combinatiilor complexe, #.. %enitescu '$,3%-$,//( n chimia
organica, )adu #ernatescu'$.,--$,=.( si )aluca )ipan '$.,--$,/=( n chimia
anorganica si analitica, #oriolan ragulescu '$,3/-$,//( n chimia anorganica s.a.
'eiodi(aea istoiei !"imiei
&poca 0erioada 5ecolele
+eneza chimiei Chimeotica 0rimitiva .-*8 .?r.
Antica *8-* .?r.
Alexandrina *-*8
Alchimica Araba 8***-C**
&uropeana C*-C8
Constituirea ca
stiinta autonoma
*atrochimica - C8*-C8**
:logistica - C8**-C8***
:ormarea bazelor
teoretice
Atomica - C*C
Diferentierea n
ramuri
Moderna - CC-CC*
1.). Clasifi!aea s$*stantelo
Elementul chimic reprezinta o specie de atomi cu aceeasi sarcina nucleara, deci
acelasi numar atomic E.
>oti atomii elementului carbon
au un numar de 2 sarcini nucleare.
>oti atomii elementului bariu au
un numar de =2 sarcini nucleare.
Compusul chimic este alcatuit din
grupe de mai multi atomi, care sunt uniti
prin legaturi chimice.
Din punct de vedere al unei abordari macroscopice, compusul chimic este
reprezentat de substanta, n care se leaga unul de altul atomii unuia sau mai multor
elemente si ntre ale caror mase exista un raport precis 'stoechiometric(. Atomii pot fi de
aceeasi specie '!omp$s monoelementa( sau de specii diferite '!omp$s polielementa(.
Compus monoelementar: oxigenul !%, fosforul alb 0-, azotul <%.
Compus polielementar1 hidrogenul sulfurat ?%5, etanolul C%?=-!?.
Substanta este un ansamblu de particule 'atomi, cationi, anioni, molecule(, care
stabilesc interactiuni ntre ele. ! substanta are proprietati tipice, care nu pot fi atribuite
unitatilor structurale submicroscopice din care ea este alcatuita 'de exemplu densitatea,
duritatea, starea de agregare, temperatura de topire( si care nu sunt aditive fata de
proprietatile particulelor.
Clasifi!aea s$*stantelo

Metalele sunt substante 'monoelementare(, care au proprietati caracteristice1
conductibilitate termica, conductibilitate electrica si luciu metalic si care, de regula, se
pot prelucra prin laminare, presare, forjare si ntindere.
*liajele sunt substante polielementare metalice 'solutii solide( n componenta
carora intra diverse metale# metalele formeaza aliaje si cu unele nemetale.
F :onta, bronz, amalgame.
Clasificarea metalelor
0rincipiul de clasificare Clasificare
Densitate +etale usoare
'G H = gIcm
;
(
F 5odiu 'GJ3,,/ gIcm
;
(
+etale grele
'G K = gIcm
;
(
F:ier 'GJ/,.2 gIcm
;
(
>emperatura de topire +etale cu puncte de topire
scazute
'p.t. H $333LC(
F Einc 'p.t. J %;%MC(
+etale cu puncte de topire
ridicate
'p.t.K $333LC(
F Cupru 'p.t.J$3.;MC(
5tabilitatea chimica +etale nobile
'nu reactioneaza cu
solutiile acide cu degajare
de hidrogen(
F Argint, aur
+etale uzuale
'reactioneaza cu solutiile
acide cu degajare de
hidrogen(
F5odiu, fier
Aplicatii tehnice +etale feroase
'metale negre(
F :ierul si aliajele lui
+etale neferoase
'si metale colorate(
F Cuprul si aliajele lui,
staniul
Nemetalele sunt substante 'substante monoelementare(, care nu prezinta
proprietatile caracteristice metalelor. &le nu prezinta conductibilitate termica si electrica.
F Clor, oxigen, sulf, fosfor, hidrogen.
Semimetalele ' substante monoelementare(, care din punct de vedere al
proprietatilor se situeaza ntre metale si nemetale# conductibilitatea electrica este mai
mica dec)t la metale si creste o data cu cresterea temperaturii.
F "or, siliciu, germaniu, seleniu, arsen.
Oxidul este un compus chimic polielementar, n componenta caruia intra
oxigenul si un alt element.
,xidul cu proprietati bazice1 oxid metalic, care cu apa formeaza un hidroxid 'o
baza(.
F !xidul de calciu1 Ca!N?%!OCa'!?(%
,xidul cu proprietati acide:oxid nemetalic care formeaza cu apa un acid.
F Dioxidul de carbon1 C!%N?%! ?%C!;
,xid cu proprietati amfotere !bazice si acide":oxid, care reactioneaza cu un acid
ca o baza si cu o baza ca un acid.
F !xid de aluminiu1 Al%!;N;?%5!-OAl%'5!-(;N;?%!
Al%!;N%<a!? O %<aPAl'!?(-Q

Acid

efinitia dupa *rrhenius: compus chimic, care formeaza n solutii apoase ioni de
hidrogen cu sarcina pozitiva si ioni radical acid cu sarcina negativa, care se misca liber.
F ?<!; O?
N
N <!;
-
solutie de acid azotic
efinitia dupa (r-nsted: substanta 'molecula sau ioni(, care n interactiunea cu o
baza 'adesea o molecula de apa( cedeaza ioni de hidrogen 'protoni( 'dono de potoni+.
F ?<!; N ?%! <!;
-
N ?;!
N
<?-
N
N ?%! <?; N ?;!
N
Acid baza
efinitia dupa Le.is: substanta, care dispune de un deficit de electroni, pe care l
poate completa cu o pereche de electroni liberi ai unei baze 'a!!epto de pee!"i de
ele!toni+.
F ?
N
, ":;.

Baza

efinitia dupa *rrhenius:compus chimic, care n solutie apoasa sau n topitura
formeaza ioni cu sarcina pozitiva si ioni hidroxil cu sarcina negativa, care se misca liber.
F <a!? O <a
N
N ?!
-
hidroxid de sodiu
efinitia dupa (r-nsted: substanta 'molecula sau ioni(, care n interactiunea cu un
acid 'adesea o molecula de apa( accepta ioni de hidrogen 'proton( ,a!!epto de potoni+
F <?; N ?%! <?-
N
N ?!
-
C?;C!!
-
N ?%! C?;C!!? + ?!
-
"aza acid

efinitia dupa Le.is: substanta, care dispune de cel putin o pereche de electroni
liberi, care poate completa deficitul de electroni al unui acid 'dono de pee!"i de
ele!toni+.
F |<?;

Sare
Compus chimic cu structura cristalina, alcatuit din ioni metalici sau ioni de
amoniu cu sarcina pozitiva 'cationi( si din ioni radical acid cu sarcina negativa 'anioni(.
5arurile, n stare de agregare solida, se prezinta ca retele ionice iar n solutie
apoasa sau n topitura formeaza ioni care se misca liber.
F <a
N
<!;
-
- azotat de sodiu

<umele hidroxizilor si al sarurilor sunt formate n general din1

- numele cationului 'metal sau amoniu(#
- valenta 'numarul de oxidare( cationului metalic, indicata n cifre
romane, trecuta n paranteze#
- numele hidroxidului sau numele anionului.

F /idroxizi

:e'!?(; hidroxid de fier '***( 'hidroxid feric(
:e'!?(% hidroxid de fier '**('hidroxid feros(
F Saruri
Cu5!- sulfat de cupru '**( 'sulfat cupric( .

1.-. Le.ile f$ndamentale ale !"imiei
@egea este o relatie generala ntre obiecte si fenomene si exprima o generalizare a
observatiilor experimentale.
1.-.1. Le.ile !om*inaii !"imi!e
Le.ile pondeale ,de masa+
Le.ea Definitia A$to$l
des!opeiii
Apli!atiile de !al!$l
1 % ) -
Conservarii
masei
5uma maselor
substantelor care intra
ntr-un proces chimic
'mi(, este riguros egala
cu suma maselor
substantelor care
rezulta din acel proces.
P$Q
M.8.@omonosov
'$/-.(
@.A.@avoisier
'$//=(
1 % ) -
proportiilor
constante
'proportiilor
definite sau
a constantei
compozitiei(
*ndiferent pe ce cale
se obtine o
combinatie chimica,
componentele ce o
alcatuiesc, se unesc
ntotdeauna n
proportii de masa
constante.P%Q
@.A. 0roust
'$/,,(
?%!- raportul de masa
?1!J%1$2J$1.
proportiilor
multiple
Daca doua elemente
se combina pentru a
forma mai multe
combinatii ale unuia
A.Dalton
'$.3-(
&xemplu oxizii azotului1
<%!, <!, <%!;, <!%, <%!=.
din elemente, care se
uneste cu aceeasi
cantitate din al doilea
element, se gasesc
ntre ele n raporturi
simple de numere
mici si ntregi.
apoartele de masa sunt1 <1!
J %.1$2# $-1$2# %.1-.# $-1;%#
%.1.3 sau $1$# $1%# $1;# $1-,
$1=.
0roportiilor
echivalente
&lementele si
combinatiile chimice,
interactioneaza si se
nlocuiesc reciproc,
n raporturi stricte de
echivalenti-gram, sau
raportul de masa n
care interactioneaza
doua substante, este
egal cu raportul
echivalentilor-gram
al celor doua
substante.P;Q
R.:. Sentzel
A.".ichter
'$/,$(
A,"- elemente
Actiunii
maselor
aportul dintre
produsul
concentratiilor
produsilor de reactie
si produsul concen-
tratiilor reactantilor
este o constanta 'care
se numeste constanta
de echilibru 7R7 la o
temperatura data(.
C. +uldberg
0.Saage
'$.2/(
0entru reactia1
aANb"JcCNdD
Le.ile /ol$mi!e ,de /ol$m+
Le.ea Definitia A$to$l
des!opeiii
Apli!atiile de !al!$l
@egea
volumelor
constante
'combinarii
n volume a
gazelor(
@a presiune si temperatura
constanta, ntre volumele a
doua gaze care se combina, ca
si ntre fiecare dintre volumele
gazelor care se combina si
volumul combinatiei gazoase
rezultate, exista un raport
simplu de numere ntregi si
mici.P-Q
+aB @ussac
'$.3.(
$ volum de ?%N$
volum de Cl% J %
volume de ?Cl#
gazele reactante se
afla n raport de $1$,
iar ?Cl cu fiecare gar
care intra n reactie -
n raport de %1$.
@egea lui
Avogadro
Doua volume egale de gaze,
identice sau diferite, n aceleasi
conditii de temperatura si
Amedeo Avogadro
'$.$$(
<A'numarul lui
Avogadro( J
2,3%;T$3
%;
particule I
presiune, contin acelasi numar
de molecule sau moli.P=Q
mol
8mJ %%,- lImolP2Q

1.-.%. Le.ile .a(elo
E!$atiile de stae ale .a($l$i ideal
@egea
0arametrii de stare &cuatia de stare 0rocesul
variabili constanti
"oBle-Mariotte 0,8 > 08Jconst *zoterm
+aB-@ussac 8,> 0 8tJ83 T'$NU
V
>( *zobar
Charles 0,> 8 0tJ83T'$NW
V
>( *zocor
RlapeBron-Mendeleev 0,8,> - 08JX> -

V
U, W - coeficienti de dilatare liniara
Constanta .eneala a .a(elo 0n difeite $nitati1
#
.,;$-=$
.,%3=/.T$3
-%
.,;$-=$T$3
-%
.,;$-=$
2%,;2-
$,,./%%
AIRTmol
lTatmIRTmol
lTbarIRTmol
0aTm
;
IRTmol
lTtorrIRTmol
calIRTmol
Difeite $nitati de mas$a pent$ pesi$ne
$ 0a J $<Tm
%
$ bar J $3
=
0a J $33 Y0a
$ atm J $3$,;%= R0a
$ atm J /23 torr
$ mm?g J$;;,; 0a
$ atm J/23 mmcol.?g
&!ai de tempeat$a
Celsius ,LC(
Relvin 'R( RJ LC N%/;
:ahrenheit 'L:( L: J,I= LC N ;%
1.2. Con!epte ale teoiei atomo3mole!$ale
1.2.1. Atom. Masa atomi!a. N$ma atomi!.
*tomul reprezinta cea mai mica particula dintr-o substanta, indivizibila prin
procedee chimice, dar divizibila prin procedee fizice.
+asa atomica relativa !*r" este numarul care arata de c)te ori masa unui atom
este mai mare dec)t a $%-a parte din izotopul .
Ar'?( J$ Ar'0(J ;$ Ar'5(J;%
+asa atomica absoluta !*" se exprima n YgIatom si rezulta din Ar'uIatom( T $,22
T$3
-%/
'YgIu(.
%umar atomic !0"'numar de ordine sau sarcina nucleara( reprezinta numarul
protonilor din nucleu J numarul electronilor din nvelisul electronic.
E'<(J/ E'!( J . E'<a( J $$

1.2.%. Mole!$la. Masa mole!$laa elati/a. Masa mole!$laa
a*sol$ta.
+olecula 1 cea mai mica particula dintr-o substanta, care poate exista n stare
libera si care pastreaza toate proprietatile chimice ale substantelor respective.
0ot fi1
- monoelementare1
- monoatomice1 <e, Ar, Rr, Ce, ?e, n
- biatomice1 ?%, !%, <%, Cl%
- poliatomice1 !;, 0-, 5.
3 polielementare1 ?%5!-, Ca'!?(%
+asa moleculara relativa 'Mr( - marimea care arata de c)te ori masa moleculei
este mai mare dec)t unitatea atomica de masa 'u.a.m.(P/Q. <u are dimensiuni. @a
efectuarea calculelor care nu necesita o precizie nalta valoarea fractionata a masei
atomice relative se rotunjeste.
&xemplu masa moleculara relativa pentru Al%'5!-(;1
MrJ %T%/ N ;T';% N -T$2( J;%-
+asa moleculara absoluta se exprima n YgImolecula si se obtine nmultind masa
moleculara relativa cu $,22T$3
-%/
Yg.
6n practica se utilizeaza masa molara 'moleculara( relativa.
Masa eala a atomilo !elo mai $($ale elemente !"imi!e
Denumirea elementului Masa reala a atomului 'g( Denumirea elementului Masa reala a atomului
'g(
?idrogen 3,$223 T$3
-%;
Clor =,.$$3T$3
-%;
!xigen %,2=2-T$3
-%;
5ulf =,;$%,T$3
-%;
Carbon $,,,%;T$3
-%;
Aluminiu -,-.%.T$3
-%;
Azot %,;%--T$3
-%;
Magneziu ;,,.-/T$3
-%;
5odiu ;,.$.2T$3
-%;
:osfor =,$-%T$3
-%;
Masele atomi!e elati/e ot$n4ite ale elementelo !"imi!e
E Denumirea
elementului
Masa atomi-ca
relativa
rotunjita
E Denumirea
elementului
Masa atomi-ca
relativa rotunjita
$; Aluminiu %/ $ ?idrogen $
=$ Antimoniu 'stibiu( $%% =; *od $%/
-/ Argint $3. ;2 Rripton .-
$. Argon -3 ; @itiu /
/, Aur $,/ $% Magneziu %-
/ Azot $- %= Mangan ==
=2 "ariu $;/ .3 Mercur %3$
.; "ismut %3, %. <ichel =,
= "or $$ . !xigen $2
;= "rom .3 /. 0latina $,=
-. Cadmiu $$% .% 0lumb %3/
%3 Calciu -3 .- 0oloniu %$3
2 Carbon $% $, 0otasiu ;,
== Cesiu $;; ;/ ubidiu .=
$/ Clor ;=,= $- 5iliciu %.
%/ Cobalt =, $$ 5odiu %;
%- Crom =% =3 5taniu $$,
%, Cupru 2- $2 5ulf ;%
%2 :ier =2 %% >itan -.
, :luor $, ,% 9raniu %;.
$= :osfor ;$ /- Solfram $.-
;% +ermaniu /; =- Cenon $;$
% ?eliu - ;3 Einc 2=
1.2.). &$*stanta. Mol. Masa molaa. 5ol$m mola.
Substanta 1 portiunea de materie omogena, de compozitie bine determinata si
constanta.
&xemplu1 sare de bucatarie, acid sulfuric, neon etc.
+asa molara !+" 1 masa unui mol de substanta n stare de atomi sau de molecule,
este egala numeric cu masa atomica, respectiv cu masa moleculara si se exprima n
gImol.
&xemplu1 M'<?-5C<( J/%,$% gImol.
+ol 1 cantitatea de substanta care contine 2,3%;T$3
%;
particule 'atomi, molecule,
ioni(.
&xemplu1 $ mol de Al%!; J $3% g# $ mol Cu5!-J$23 g.
2olumul molar !2m" 1 volumul ocupat de un mol din orice gaz, la 3LC si $ atm, are
valoarea medie %%,- lIm
;
.
&xemplu1 8m'?%(J 8m'!%( J %%,- lImol.
1.2.-. 6eoia atomo3mole!$laa
Conceptia structurii atomice a materiei a fost formulata pentru prima data de
filozoful grec @eucip si continuata de discipolul sau Democrit, generaliz)nd doctrinele
filozofice.
Aceasta ipoteza a fost reluata n anul $.3. de catre chimistul englez Aohn Dalton.
6n anul $.;; chimistul italian A. Avogadro completeaza teoria atomo-moleculara. Cel
care a fost considerat drept 7reformatorul7 ei este chimistul italian 5tanislao Cannizzaro,
care demonstreaza, n anul $.=., teoretic si experimental importanta unei teorii atomo-
moleculare complete.
6n anul $.23, la Congresul *nternational din Rarlsruhe, +ermania, au fost
expuse tezele de baza ale teoriei atomo1moleculare1
5ubstantele sunt alcatuite, din molecule. Molecula este particula cea mai mica ce
intra n componenta substantei, posed)nd proprietati chimice.
Moleculele sunt formate din atomi, care se combina unii cu altii n anumite
raporturi.
Atomii si moleculele se afla n continua miscare# ntre atomi si molecule
actioneaza forte de atractie si de respingere.
Moleculele substantelor simple se compun din acelasi fel de atomi '!%, !;, <%(,
moleculele substantelor compuse - din atomi diferiti '?Cl, <a!?, Cu5!-(.
6n decursul reactiilor chimice componenta moleculelor se modifica cu schimbarea
ordinii atomilor, ceea ce duce la formarea substantei noi.
0roprietatile moleculelor depind nu numai de componenta lor, dar si de
modalitatea n care se leaga atomii.

P$Q Astfel enuntata, legea nu are o valabilitate absoluta, deoarece masa n miscare mv variaza fata de masa n
repaus m0, conform relatiei lui Einstein. n unele reactii chimice, n conformitate cu relatia E=mc
2
teoria relativitatii
restr!nse", dega#area de caldura este implicit nsotita de o pierdere de masa. $in aceste motive, e%presia legii
conservarii masei enuntata , este valabila doar la reactiile chimice obisnuite. n reactiile nucleare are loc o scadere
importanta a masei. $eci, legea conservarii masei universal valabila este:Suma maselor si energiilor reactantilor si
produsilor de reactie, ntr-un sistem nchis, este constanta,sau suma maselor reactantilor este egala cu a
produsilor de reactie plus deficitul de masa dat de relatia lui Einstein.
P%Q E%emplu: apa se poate obtine pe mai multe cai:
&2 '()2 *2+&2*
,a*&'&-l+,a-l'&2*
-2&2'.)2*2+2-*2'&2*
$ar n toate cazurile &:*=2:(/=(:0, adica n molecula de apa ntotdeauna ( g de hidrogen se va combina cu 0 g
o%igen
Abateri de la legea proportiilor constante:
1nele substante naturale nu corespund legii, de e%emplu 2e3 naturala, contine ceva mai mult sulf dec!t arata
formula. $e asemenea s4au obtinut numerosi compusi intermetalici -u56n2, -u5Al, Al57g8, ,iAl5 etc." care au
formulele ce nu corespund legii. Acestea se numesc nestoechiometrice bertholide".
P;Q Echivalentul gram val" reprezinta cantitatea n grame dintr4o substanta elemente sau combinatie" care se
poate uni sau poate nlocui ( g de hidrogen sau 0 g de o%igen.
P-Q n general, daca produsele rezultate din reactie sunt tot gazoase, reactia are loc cu contractie de volum. $in
studiul reactiilor n stare gazoasa s4a stabilit:
$aca gazele reac4
tante participa n
numar de volum
9aportul volu4
melor gazelor
reactante
E%emplu de reactie Atunci:
9aportul
volumelor intrate
si iesite
:ar contractia de
volum este:
Egal (:( &2'-l2+2&-l (:( 0
,eegal 2:( 2 &2'*2+2&2* 5:2 ()5
5:( 5&2',2+2,&5 2:( ()2
P=Q -u a#utorul acestei legi s4a dovedit: biatomicitatea moleculelor unor gaze &2, -l2, *2, ,2, 22"; monoatomicitatea
gazelor nobile &e, ,e, Ar, <r, =e, 9n"; monoatomicitatea moleculelor metalelor n stare de vapori.
P2Q >olumul molar >m" reprezinta volumul ocupat, n conditii normale, de catre un mol din orice gaz si are valoare
medie 22,8 l. >olumul molar al unor gaze n conditii normale, n l, este: &2 422,820l; *2 4 22,5?8l; ,2 4 22,808 l; -* 4
22,80. l; -&8 4 22,5/0 l; ,&5 4 22,0@@ l.
P/Q 1nitatea atomica de masa este a (24a parte din masa
u.a.m.= ()(2"A(?,?2A(0
422
Bg= (,//A(0
42@
Bg