METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE

Cunoasterea stiintifica porneste de la probleme de solutionat. Desi este o necesitate,

solutionarea unei probleme genereaza alte probleme. Asadar, se poate considera ca stadiul
de dezvoltare a unei stiinte se poate aprecia dupa adevarurile obtinute si baza
instrumentala creata si dupa complexitatea si profunzimea problemelor pe care le ridica.
Demersul de structurare a problemei presupune delimitarea cunoasterii de fond a
problemei si urmarirea unui raspuns.
Rezultatele unui demers stiintific pot intra in patrimoniul stiintei numai daca sunt
publicate aceasta presupunand prezentarea orala sau scrisa a demersului stiintific.
Prezentarea lucrarilor stiintifice socializand cunoasterea, rezulta importanta pe care o
au formele de prezentare scrisa si orala pentru dezvoltarea cunoasterii si a societatii.
Observaia este metoda tiinific! de colectare a datelor cu a"utorul simurilor #n
vederea interferenelor sociologice i psi$ologice pentru a verifica ipotezele sau pentru a
descrie sistematic i obiectiv mediul #ncon"ur!tor, oamenii i relaiile interpersonale,
comportamentele individuale i colective, aciunile i activit!ile, comportamentul verbal,
obiectele fizice, produsele activit!ilor creatoare ale persoanelor i grupurile umane%.
&'.C$elcea,())*+
Despre observaie, ,. 'ingletar- afirma c! este cea mai pur! form! de cercetare
calitativ!, pentru c! ea apare #n localiz!rile naturale i #i cere cercet!torului s! fac! i s!
#neleag! lucrurile aa cum le face participantul la cercetare%. &..,arinescu, ())/+
,etoda observaiei permite #nregistrarea comportamentului efectiv al oamenilor,
ceea ce realmente ei fac, i nu numai ce spun c! fac. De asemenea, permite studierea
comportamentului indivizilor #n context natural, fiind surprins! multitudinea de factori ce
determin! i condiioneaz! aciunile i interaciunile umane. 0ste o metod!
nonobstructiv! &nu provoac! r!spunsuri+ i #n general de lung! durat! i astfel identific!
aciunile i interaciunile fireti, comportamentul obinuit al subiecilor tipic pentru viaa
cotidian! i nu artificializat! de experiment.
Observaia ofer! informaii cu valoare de fapte, care constituie materialul cel mai bogat,
divers i nuanat, susceptibil de analize calitative, caracteristice tiinei sociologice. 'e
consider! c! valoarea unei observaii este direct proporional! cu timpul petrecut #n teren,
observ1nd i discut1nd cu oamenii.
Din perspectiva comunicaional!, tr!s!tura distinctiv! a datelor rezultate din
aplicarea metodei observaiei este nivelul minim de control exercitat de cercet!tor asupra
producerii lor, rezult1nd astfel caracterul reflexiv al observaiei. Acesta se refer! la faptul
c! este o metod! desc$is! la #nt1mpl!rile experienei din teren i, deci, mai puin strict
linear! sau mai puin predictibil! #n rezultatele sale.
Orice proces sau fenomen social trebuie s! fie m!surat, evaluat pentru a fi cunoscut.
,!surarea se refer! la anumite caracteristici ale respectivului fenomen, caracteristici care
pot s! aib! valori diferite i tocmai din acest motiv este necesar!. O caracteristic!
m!surabil!, specific! unui proces, fenomen sau produs social, poart! numele de variabil!.
0xist! dou! moduri #n care pot varia aceste valori. 2ntr3o manier! discret!,
adic! lu1nd doar anumite valori date pe un anumit interval, sau dimpotriv! put1nd
lua #ntr3un interval dat orice fel de valoare. Avem astfel variabile discrete i
variabile continui. 4n grup poate s! fie caracterizat de exemplu de o variabil!
discret! cum este sexul &poate lua la nivelul unui grup sau a unei populaii doar
dou! valori, b!rbat, femeie+, #n timp ce o populaie, cum este cea a profesorilor de
gimnaziu, poate fi caracterizat! de o variabil! atitudinal! &preferin! de exemplu
foarte mare, mare, moderat!, mic! sau foarte mic! pentru un anumit lucru+ care pe
un interval s! spunem de la * la / poate lua orice fel de valori. .alorile pe care le
poate lua o variabil! pot fi considerate #ntr3o distribuie ordonat! i atunci vom
spune ca ele formeaz! o scal!. 'cala reprezint! o distribuie de valori.
2n tiinele sociale se lucreaz! #ns! rar cu populaii #ntregi. Aceasta deoarece
este greu s! poi observa, c$estiona sau intervieva un num!r foarte mare de
persoane. Pe de alt! parte, deloc de negli"at, investigarea unei #ntregi populaii
implic! costuri uriae i #n mare parte inutile. 5nutile pentru c! #n baza legilor
statistice i al calcului probabilit!ilor se pot elabora eantioane, adic! grupuri de
subieci dintr3o populaie, care s! fie reprezentative pentru #ntreaga populaie
studiat!. ,etoda poart! numele de eantionare, i presupune alegerea prin diverse
te$nici, dar de principiu prin selecie aleatoare, a unui anumit num!r de subieci
care pot fi investigai #n locul #ntregii populaii. Dac! o anumit! variabil! care
caracterizeaz! o populaie poart! numele de parametru, aceeai variabil!, m!surat!
la nivelul eantionului, poart! numele de estimaie, pentru c! estimeaz!, #n anumite
limite de #ncredere, valoarea parametrului.
0antionarea se utilizeaz! #ns! cu prec!dere doar pentru un anumit grup de
metode de cercetare. 0ste vorba de metodele de cercetare de tip cantitativ. Al!turi
de acestea exist! i metode calitative de cercetare, metode #n cadrul c!rora
obiectivul central nu este num!rarea unor caracteristici standardizate, ci evaluarea
lor.
a+ Anc$eta sociologic!
b+ Observaia
c+ 0xperimentul
d+ Analiza documentelor sociale