ATITUDINI/POZITII PATOLOGICE

FACIES
STATURA
STAREA DE NUTRITIE
ATITUDINEA SAU POZITIA
normala (activa sau indiferenta)
patologica (fortata sau pasiva)

Atitudini fortate caracteristice

Ortopneea
Decubitul lateral
Pozitia genupectorala
Pozitia in cocos de pusca
Opistotonusul
Pozitia de squatting (ghemuit)
Pozitia spectatorului de vitrina
Pozitia cu gambele atarnand la marginea patului
Pozitia aplecat in fata, atitudinea de schior
Pozitia cu peretele abdominal imobilizat, lipsit de miscari respiratorii, cu usoara
flexie anterioara a trunchiului si abdomen de lemn
Pozitia fortata cu capul lateroflectat si usor rotat de partea opusa
(TORTICOLIS)
Pozitia de squatting
(ghemuit)
Atitudinea in tetanos -
opistotonus
FACIESUL

Faciesuri in bolile endocrine

Faciesul in boala Basedow
Faciesul hipotiroidian sau mixedematos
Faciesul in sindromul Cushing (suprarenometabolic)
Faciesul in acromegalie
Faciesul in insuficienta hipofizara totala
- sindromul Simmonds (forma casectica)
- sindromul Sheehan
Faciesul in boala Basedow
Faciesul hipotiroidian sau mixedematos
Faciesul in sindromul Cushing
(suprarenometabolic)
Faciesul in acromegalie
Faciesuri in bolile neurologice

Faciesul in boala Parkinson paralizie agitanta
Faciesul in paralizia faciala (faciesul de Janus)
Faciesul in tetanos (RISUS SARDONICUS)
Faciesul in sindromul Claude Bernard Horner
Faciesul in boala Parkinson
paralizie agitanta
Pacient cu boala Parkinson inainte de tratament
Pacient cu boala Parkinson dupa tratament
Faciesul in sindromul Claude Bernard Horner
Triada Hutchinson
- apare in sifilisul congenital
dinti Hutchinson
keratita interstitiala
surditate (leziune de nerv cranial VIII)
Faciesuri in bolile cardiace

Faciesul mitral
Faciesul in cardiopatiile congenitale cianogene
Faciesul aortic
Faciesul cafea cu lapte
Faciesul de elf
Faciesul pletoric
Faciesul din insuficienta cardiaca congestiva cronica
Faciesul mitral
Faciesul in cardiopatiile
congenitale cianogene
Tetralogia Fallot
- defect septal ventricular
- stenoza de artera pulmonara
- hipertrofie de ventricul drept
- aorta calare pe DSV
Faciesuri in bolile digestive

Faciesul cirotic
Faciesul hipocratic
Faciesul in polipoza intestinala (sindromul
Peutz-Jeghers)
Faciesul in hemocromatoza
Ciroza
Faciesul in polipoza intestinala
(sindromul Peutz-Jeghers)
Faciesuri in bolile renale

Faciesul din sindromul nefrotic
Faciesul din insuficienta renala cronica
Faciesul Potter
Sindromul nefrotic
Faciesul din insuficienta
renala cronica
Faciesuri in bolile respiratorii

Faciesul adenoidian
Faciesul in bronhopneumopatiile cronice obstructive
Faciesul ftizic
Pink puffer Blue bloater
Faciesul adenoidian
- latirea piramidei nazale
- stergerea santului nazogenian
- gura intredeschisa cu
respiratie bucala
Faciesuri in bolile de sange

Faciesul in icterul hemolitic
Faciesul in anemia Biermer
Faciesul in anemia feripriva
Faciesul in anemia din intoxicatia saturnina
Faciesul in anemia posthemoragica acuta
Faciesul in poliglobulia esentiala
Anemia Biermer
Faciesul in anemia feripriva bolile cronice
Faciesul in poliglobulia
esentiala
Faciesul in icterul hemolitic
Faciesuri in colagenoze

Faciesul de icoana bizantina
Faciesul in vespertillio
Faciesul din dermatomiozita
Faciesul de icoana bizantina
Faciesul din dermatomiozita
Faciesul in vespertillio
Faciesuri in bolile infectioase

Faciesul de paiata -scarlatina
Faciesul in luesul congenital
Faciesul leonin
Faciesul in luesul congenital
Faciesuri intalnite in sindroame genetice
si dismetabolice

Faciesul in sindromul Turner
Faciesul in trisomia 21 (mongolism)
Sindromul Turner
Faciesul in trisomia 21 (mongolism)
MODIFICARI OCULARE

Exoftalmia (bilaterala, unilaterala)
Ochiul rosu
Sclera albastra
Inelul pericornean Kayser-Fleischer
Gerontoxonul
Pete de culoare albastru-violacee
Exoftalmia
Inelul pericornean Kayser-Fleischer
Modificari pupilare

Mioza bilaterala
Midriaza bilaterala
Anizocoria (inegalitatea pupilara)
Hippus-ul
Iridodonesis-ul
Semnul Argyll-Robertson
Semnul Holmes - Adie
Semnul Argyll - Robertson
Semnul Holmes - Adie
MODIFICARI ALE URECHII

In malformatii ale tractului uro-genital
In anomalii genetice implantare joasa
Cianoza intensa la frig boala aglutininelor la rece
Tofii gutosi
Pete cenusiu-albastrui ocronoza
Santul coronarian
Tofii gutosi
MODIFICARI ALE NASULUI

Nasul in sea sau in picior de marmita
Rinofima
Rinofima Nasul in sea sau in picior de marmita
MODIFICARI ALE BUZELOR

Buze subtiri, rigide sclerodermie
Buze groase
Buza de iepure, gura de lup
Pete lenticulare galbui-maronii polipoza intestinala
Angioame reliefate boala Rendu-Ossler
Fuliginozitati
Placi de leucoplazie
STATURA (INALTIMEA)

variaza in functie de varsta, sex, rasa si factori de mediu
glandele endocrine au un rol important in controlul structurii si dezvoltarii osului
Nanismul hipofizar
(congenital si dobandit)
Nanismul tiroidian
(congenital si dobandit)
Nanismul
corticosuprarenalian
- din sindromul
suprarenometabolic
- din sindromul
suprarenogenital
Sindromul Turner (feminin)
Sindromul Noonan
(sindromul Turner masculin)
Nanismul esential (idiopatic
sau primordial)
Nanismul MULIBREY
Nanismul cu senilizare (progeria)
Nanisme endocrinometabolice
- nanismul asociat diabetului zaharat la
copil (sindromul Mauriac, sindromul
Nobecourt)
- nanismul Laron
Nanisme de cauza metabolica
- sindroame de malabsorbtie din copilarie
- nanism cardiac
- nanism renal
Nanismele osoase
- nanismul acondroplazic Parrot
- nanismul rahitic
- nanismul pottic
Stadiometru
Modificri patologice ale nlimii
Reprezint variaiile mai mari de 20% fa de limitele
admise pentru o anumit populaie i sexul respectiv.
Depirea
Limitei superioare = gigantism (gr, gigas = uriaii
mitologici)
Limitei inferioare = nanism (gr, nanos = pitic)
Nanismul hipofizar
Sindromul Turner (feminin)
Nanismul acondroplazic Parrot
Excesul statural sau hiperstaturalitatea

Hiperfunctia hipofizara
Gigantismul prin lipsa gonadei masculine
(gigantismul eunucoizilor)
Sindromul Marfan
Hiperfunctia hipofizara
Robert Wadlow (1918-1940) cel mai nalt om din lume (2,72
m, 220 kg) mpreun cu tatl su.
Sindrom Marfan
TIPUL CONSTITUTIONAL, HABITUSUL SAU CONSTITUTIA

Tipul constitutional (biotipul) totalitatea particularitatilor somatice, fiziologice si
psihice ale individului

Clasificarea lui Hipocrat: sanguin, flegmatic, coleric si melancolic

Clasificarea Sigaud si Viola: muscular, respirator, digestiv si cerebral

Clasificarea Kretschemer (1921):
tipul brevilin sau picnic sau hiperstenic
tipul longilin, leptosom sau astenic
tipul proportionat, atletic sau normostenic

Exista o corelatie in ambele sensuri intre tipul constitutional si predispozitiile morbide.
GREUTATEA SI STAREA DE NUTRITIE

Formule pentru calculul greutatii ideale:

1. Indicele Broca
T=155-164 cmGI=T-100
T=165-174 cmGI=T-105
T=175-185 cmGI=T-110

2. Formula Lorenz
Barbati: GI =(T-100) - (T-150)/4
Femei: GI =(T-100) - (T-150)/2

3. Formula Societatii de Asigurari Metropolitan S.U.A (MLI)
Barbati: 50+0,75(T-150)+(varsta-20)/4
Femei: 0,9[50+0,75(T-150)+(varsta-20)/4]
4. Indicele masei corporale (IMC)
IMC=G/I 2 (18,5IMC24,9)
IMC (kg/m2) Categoria de nutritie Corespondenta cu
starile de nutritie clasic
acceptate
<18,5 Subnutrit Denutritie
18,5-24,9 Greutate normala Greutate acceptabila
25-29,9 Suprapondere -
30-34,9 Obezitate Obezitate gr. I
35-39,9 Obezitate severa Obezitate gr. II
40 Obezitate morbida Obezitate gr. III
Surplusul ponderal peste greutatea ideala se cuantifica in procente si clasifica
obezitatea in trei grade:
gradul I : usoara (surplus ponderal 20-25%)
gradul I I: medie (surplus ponderal 25-30% )
gradul I I I : severa (surplus ponderal >30%)

Indici antropometrici (pentru aprecierea clinica a obezitatii):
circumferinta abdominala (>102cm la barbati, >88cm la femei =
obezitatea androida)
indicele abdomino-fesier (IAF = 0,85 la femei si 0,95 la barbati valori
normale)
indicele abdominal (IA = 0,5 valoare normala)
Cele 2 tipuri de obezitate
Clasificarea dupa indicii antropometrici:

Obezitatea de tip android: circumferinta abdominala >102cm la barbati
>88cm la femei
IAF >0,95 la barbati
>0,85 la femei
IA >0,5

Obezitatea de tip ginoid : IAF <0,95 la barbati
<0,85 la femei
IA <0,5
Sindrom metabolic (NCEP ATP III)
Perim. Abd. >102 (b.) si >88 (f)
TG>150mg/dl
HDL. Col.<40 mg/dl (b.) si <50 mg/dl (f.)
TA>=130/85 mmHg
Glicemie a jeun >=110 mg/dl
Sindrom metabolic WHO
Tulb glicoreglare/DZ II si mai mult
de 2 criterii din:
- IAF>0.85(f.) sau >90 (b.) sau
BMI>30
- TG>=150 mg/dl sau HDL col <40
- TA>=140/90 mmHg
Microalbuminuria >=20
micrograme/minut sau
albumina/creatinina >=30 mg/g
Clasificarea dupa criteriul patogenic:
primara
secundara

Forme particulare de obezitate:
obezitati segmentare
obezitati generalizate

Exist forme particulare de obezitate
Laurence-Bardet-Moon-Bidle
Alstrm
Prader-Labhardt-Willi
Morgagni-Morell
Exist ns i obeziti segmentare, cu caracter regional: paralipodistrofii localizate
sau pariale. Exemplu: sindromul Launois-Bensaude care realizeaz obezitate
hiperandroid sau cu depunere facioscapular n guler Madelung, sau forme cu
depunere adipoas predominant n jumtatea inferioar a corpului.
Obezitate
DENUTRITIA
Poate fi:
primara
secundara (cu acces normal la alimente)
Notiuni
slabire stenica constitutionala
slabire astenica constitutionala
emacierea
casexia
marasmul
sindromul Kwashiorkor

Cauze de denutritie:
1. anorexia nervoasa (mentala)
2. cauze organice
insotite de anorexie (etilism, boala Simmonds,
boala Addison)
cu apetit normal (stenoze esofagiene si
pilorica, sindrom nefrotic)
cu apetit crescut (diabet zaharat, hipertiroidie,
parazitoze intestinale)
Markerii umoral-biochimici si
hematologici ai denutritiei:
albumina<3,5 g%
transferina<200mg%
proteina legata de tiroxina<22mg%
proteina legata de retinol<4,5mg%
limfocite<1500/mm3
Subponderalitatea:
Gradul 1: BMI = 17-18,4
Gradul 2: BMI = 16-16,9
Gradul 3: BMI = 13-15,9
Gradul 4: BMI = 10-12,9
Gradul 5: BMI < 10

Scderea ponderal involuntar (SPIV)
SPIV = scdere ponderal neintenionat de cel puin 5% din
greutatea corporal obinuit ntr-o lun sau de cel puin 10%
n 6 luni.
Etiologia: numr nelimitat de boli, dar 2/3 din cazuri - 3
mari cauze (the big 3):
Cancerul (35% din cazuri), 50% cu localizare digestiv i
50% extra-digestiv.
Bolile psihice (20% din cazuri) endogene (depresia,
demenele) sau exogene (addicia de nicotin, cocain,
opiacee, amfetamin etc)
Boli gastro-intestinale non-maligne (10% din cazuri)
precum hepatopatiile cronice, pancreatita cronic, ulcerul
peptic, edentaia, boala celiac etc.

Caexia
Caexia (gr, Kakos = ru, exis = stare, condiie) = pierderea excesiv
n greutate, mai ales prin pierderea masei musculare scheletice,
n contextul unui reacii inflamatorii cronice.

Caexia inaniie (care desemneaz pierderea n greutate prin
deprivare caloric).
Casexia
sindromul Kwashiorkor marasmul
(stanga) (dreapta)
anorexia nervoasa (mentala)
BIBLIOGRAFIE
BARBARA BATES
MACLEODS





DAN GEORGESCU
MONICA MOLDOVEANU

http://www.tehnopress.ro/index.php?GoTo=carti&toDo
=viewDetails&BookID=810