Suicid handouts

Dupa Davison si Neale

Trasatura Tentativa Sucid realizat
sex major. fem. major. barbati
varsta de obicei tinere risc creste cu varsta
metoda letalitate scazuta (tablete, se taie) mai multa brutalitate
(arma, sarit)
Situatie Interventie probabila iau masuri pt. a nu fi
descoperiti
Diagnostic frecvent Tulburare distimica
orderline
Tulb. afectiva
!lcoolism, Schizo
!fectul dominant Depresie cu furie depresie cu lipsa de
speranta
"otivatie Schimbarea situatiei
apel pt. ajutor
moartea
#volutie clinica Imbunatatire rapida$ usurarea de a fi
supravietuit$
promisiunea de a nu repeta
Shneidman (%&'() )
&*+ dintre cei care fac o tentativa au un dg. DS" dar majoritatea schizo si celor
cu tulburare afectiva nu recurg la suicid ,
este o tulburare a ratiunii si nu o boala psihica ,
se pare ca reports in mass media au dus la o crestere a ratei de suicid,
andura (%&'-) si .hilips (%&'-) relevat)
%. /umarul de suiciduri a crescut cu %0 +.in luna dupa suicid "arl1n "onroe.
0. reports publicate despre suiciduri la alti oameni decat cei celebri duce la o crestere
clara a ratei de suicid (cc sugereaza ca mai degraba pubicitatea decat importanta
persoanei are influenta).
2. reports publicate despre omucideri si suiciduri au fost urmate de o crestere de
accidente cu masina si avionul la care conducatorul respectiv pilotul si altii au fost
ucisi.
3. reporturile simple in mass media despre moartea normala a unei persoane
renumite nu creste rata suicidului ,
"intz (%&4') a listat motivele din literatura)
agresiune intoarsa catre sine$
condamnarea celorlalti prin sentimentele de culpa pe care le generam la ceilalti$
dorinta de a obtine dragoste$
dorinta de a face totul iarasi bine$
dorinta de a scapa de un sentiment neplacut precum porniri homosexuale ,
1
dorinta de reincarnare$
dorinta de a fi iarasi unit cu cineva care a decedat$
dorinta sau nevoia, sa scape, sa lase in urma poveri, modificari corporale,
durere sau gol emotional $
5 noua teorie din psihologia sociala si a personalitatii)
evitarea unei aversiuni 6 trairea dureroasa a unor lipsuri, lipsa de succes care sunt
atribuite sie insusi (aumeister,%&&*)$
cand exista expectatii ne7realiste 6 care sunt dezamagite (v.ec8 si #llis) joaca un rol
central.
deosebit de importanta este discrepanta dintre expectatii inalte pt. intimitate si
realitatea care nu7I corespunde 6 cand exista refuzul dragostei din partea celui
iubit ,
cel in cauza vede viata emotionala atat de negativ incat nu o mai poate suporta ,
uitarea prin moarte poate fi mai degraba acceptata decat trairea cu acceptarea
propriilor lipsuri ,
exista numeroase cercetari care confirma aceasta ipoteza ,
Durkheim teoria sociologica
Dur8heim (%'&() a analizat rapoarte de suicid din diverse tari si conchide ca
distrugerea de sine ar fi un fenomen social ,
a diferentiat 2 tipuri de suicid)
7 Suicid egoist 7 cand nu exista legaturi suficente cu societatea sau cu colectivitatea ,
exista o instrainare, o pierdere a legaturilor 6 nu exista suport social pt. o functionare
normala ,
7 Suicidul altruistic 9 este un raspuns la cererile sociale $ unii oameni se simt in mod
extrem parte a unui grup si simt nevoia sa se sacrifice pt. cc este binele social , 6
calugarii budisti si calugaritele 7 ca protest la luptele din :ietnam$ ;ara8iri 6 pt. a
corespunde cerintelor societatii in care traiesc ,
7 Suicidul anomic) cand cineva vede propriile relatii cu societatea drept schimbate in
mod brusc 6 anomie cand cineva bogat si de succes pierde financiar brusc f. mult ,
cu un sentiment de dezorientare$ !nomia poate influenta o intreaga societate si
poate deveni un fenomen social ,
Dar consideratiile sunt limitate deoarece nu toti care pierd bani se si sinucid ,
Dur8heim a renoscut ca exista un interdinamica specifica intre personalitate si
societate ,
Abordarea lui Shneidman
Tabel sintetic)
%. Intentia este gasirea unei solutii$
0. 5biectivul principal < incetarea =onstiintei (sa nu mai fii constienti ,)
2. cc declanseaza suicidul este o suferinta de nesuportat ,
3. stresorul la suicid sunt nevoi psihologice frustrate ,
-. #motia predominanta este lipsa de speranta 6 helplessnes !
2
4. =ognitia predominanta este ambivalenta,
(. .erceptiv predominant 7 ingustarea campului perceptiv ,
'. !ctiunea intentionata este de a gasi o iesire ,
&. !ctiunea interpersonala este comunicarea unei intentii ,
%*. In suicid exista o suprapunere cu strategiile de coping folosite de a lungul vietii ,
!specte cognitive specifice)
rezolvare de probleme mai rigida
mai putin flexibili in gandire
c.c. determina mai putine solutii bune a problemelor
per total este evident ca acesti indivizi sunt mai rigizi decat /ormal =ontrols
nu au capacitatea de a construi alternative si iau drept unica solutie suicidul
#ste o cercetare a trasaturilor > de Traits ?
daca stim in ce masura un anume pacient are o anume trasatura 6 atunci am
putea prezice cu destula claritate comportamentul sau viitor ,
dar 6 comportamentul suicidar este influentat in mare masura de mediu, implica
evenimente impovaratoare care nu sunt predictibile ,
este greu sa prevezi un event atat de rar precum suicidul altuia in viata cuiva 6
sau alte evenimente majore
chiar si teste inalt reliabile nu reusesc sa prezica suicidul
.reventia suicidului
Shneidman %&'-,%&'() cu 2 aspecte)
%. sa incercam sa diminuam suferinta psih. intensa $
0. sa indepartam ochelarii de cal, adica sa largim perceptia individului sa vada mai
multe alternative decat extremele$
2. si sa facem posibil ca omul sa se retraga din aceasta atitudine auto7destructiva.
Si desigur apelul la suportul celor din jur
Ex,
studenta care era insarcinata nemaritata fiind si intenta suicid, gandindu-se ca
singurul lucru pe care si-l dorea era sa fi fost fecioara /
Am scos o foaie de hartie si am inceput prin a-I largi perceptia ia sa vedem cum
arat lucrurile! Ati putea face un avort! "u nu as putea face asta!
Ati putea face copilul si l-ati putea pastra! "u as putea face asta!
Ati putea face copilul si ati putea sa-l duceti la adoptie!
si urmau alte posi#ilitati pe care pacienta le$a negat!
%and am spus puteti in continuare sa recurgeti la suicid dar nu este o necesitate sa
o faceti chiat azi & si atunci nu a existat raspuns!
Atunci hai sa ne uitam la lista xde alternative si sa vedem ce putem face' dati note
dupa preferinte si vedeti daca este vreo una optimala !
Shneidman & de(a cand incepem sa scriem o asemenea lista, aceasta are un efect
positiv ! )ericolul mortii &
s-a redus clar repede si a fost in stare sa ia in consideratie punctele de pe lista cu
toate ca la fiecare dintre alternative a avut ceva de o#iectat!
3
*#iectivul cel mai important era realizat o trasesem de pe stanca !!!si era in stare
sa ia in consideratie alte alternative de actiune decat cea de a muri!
Eram in stare sa vor#im despre viata & o solutie perfect accepta#ila !
+eguli clinice si etice cu suicidarii
/u fiecare suicidar este depresiv dar la orice depresiv trebuie sa avem in vedere
potentialul suicidar ,
lipsa de speranta in viata lor apare drept cale sigura pt. suicid ,
uneori depresivii sunt atat de obositi incat nu mai au puterea de a recurge la
suicid,
deosebit de critica este situatia in care depresivul a depasit pea8ul cu putin,
atunci este inca f. trist si totdata are energia pt. a trece la distrugerea de sine,
deoerece suicidul de obicei in depresie, depresia va fi tratata si din aceasta
perspectiva ,
+eguli generale
din) ;. @lazer A B. =lar8in (eds)) Depression) ehavioral and directive interpretation
stategies
%. vorbiti deschis si obiectiv despre suicid
0. evitati sa faceti observatii negative despre aceste comportamente sau motive$
2. oferiti o teorie de rezolvare a problemelor pt. comportamentul suicidal si faceti clar
ca suicidul este o rezolvare neavenita si inefectiva la problemele existente ,
3. Implicati persoane de referinta importante si implicati si alti terapeuti$
-. planificati destul de frecvente sedintele si tineti7va de obiectivele pt. ca macar o
anume parte a terapiei sa fie consacrata unor obiective de lunga durata ,
4. fiti constient de multiplicitatea influentelor care sunt exercitate asupra pacientului si
evitati o atitudine omnipotenta sau preluarea raspunderii pt. comportamentul suicidar$
(. faceti o consultatie impreuna cu un coleg$
'. intretineti un contact ocazional cu o persoana care refuza o terapie ,
.rocedura de planificare la acutizarea de criza
&. !nticipati si planificati situatiile de criza$
%*. verificati continuu riscul suicidar si comportamentul suicidar$
%%. fiti de gasit ,(mobile phone)$
%0. puneti7va in legatura cu centre locale de urgenta, criza$
%2. dati7I pacientului un card de criza) telefon al terapeutului, politiei, centre de criza,
clinici, persoane de contact$
%3. .astrati la dvs. numarul de telefon si adresa pacientului si al persoanelor
apropiate ,
%-. incheiati un contract anti7suicid de scurta durata si adaptati7l iar la timp ,
%4. luati contact cu medicul pacientului cu privire la riscurile unei supradozari de
medicamente ,
.rocedura terapeutica in desfasurarea ce urmeaza
%(. nu il constrangeti pe pacient ca prin discutii despre suicid sau prin reprezentari
corespunzatoare sa obtina de la dvs. atentia si caldura$
%'. exprimati7va grijile$aveti grija sa existe caldura si afectiune non7contingente ,
%&. =larificati si intariti reactiile non7suicidale la probleme ,
4
0*. =larificati reactiile posibile ale terapeutului la comportamentul suicidal al
pacientului (de ex. $ daca pacientul moare, terapeutul va fi trist dar isi va duce viata
mai departe)
0%. asigurati7va ca pacientul are expectatii realiste cu privire la reactiile altora la
comportamentul sau suicidal$
5