Din nou despre puterea in radioamatorism

Traian Belinas YO9FZS

Puterea in radioamatorism, un excelent si bine documentat articol tehnic a fost publicat
de catre YO4AUP pe pagina de web www.radioamator.ro
http!""www.radioamator.ro"articole"#iew.php$id%&'4(.
)alitatea articolului, respectul pentru autor si efortul depus de el ca si cererea sa expresa
in pri#inta exprimarii parerii cititorilor m*au determinat la #remea respecti#a sa poste+ un
comentariu e drept, cam lung( pe pagina respecti#a. Ulterior, amicul )iprian ,-YO mi*a
atras atentia ca poate ar fi fost mai util daca acel comentariu ar fi constituit un articol
separat, iar acesta este re+ultatul, re+ultat ce nu este destinat a corecta articolul original
mentionat, ci numai a*l completa, a*l face mai util, a face unele obser#atii si a raspunde la
intrebarile autorului.
.e aceea, inainte de a parcurge acest material, este necesar a parcurge cu atentie articolul
lui YO4AUP, si mai ales a se retine si intelege urmatoarele conclu+ii, de importanta
utilitate practica pentru noi!
&( O masuratoare corecta de putere se poate face numai unui amplificator liniar.
-( Orice wattmetru pasi# masoara puterea efecti#a /01(. )ine spune altfel minte2
3( Pentru purtatoare /4 modulata cu semnal sinusoidal, puterea la #irf de modulatie
P5P( se poate calcula daca se cunoaste puterea efecti#a.
4( Pentru modulatie #ocala , puterea la #irf de amplitudine nu se poate masura cu
watmetre pasi#e si nici nu poate fi calculata exact, atit puterea efecti#a cit si puterea P5P
depin+ind de caracteristicile #ocii operatorului. Putera efeci#a in ca+ul modulatiei #ocale
in regim liniar este numai 36*37 8 din puterea P5P222 ,u impingeti amplificarea peste
pragul de liniaritate. ,u se cistiga putere, in schimb se umple banda de splettere.
Ce trebuie sa masuram si ce masuram in realitate: PEP, putere efectiva, putere medie, putere de
purtator sau...nici una din ele
9n primul rand, sa incerc a raspunde intrebarii pusa in finalul articolului, referitor la
specificatiile regulamentului de comunicatii pentru ser#iciul de amator.
:Puterea de iesire maxima: din anexa - din regulament nu specifica tipul marimii fi+ice
ci pur si simplu stabileste puterea maxima autori+ata sau admisa, permisa( a fi folosita,
putere ce nu trebuie depasita de catre statiile din fiecare categorie, deci este #orba despre
o pre#edere restricti#a.
Pentru clasa 9*a puterea maxima este restricitionata la 466;, respecti# 46; pentru clasa
a 999*a. Pentru clasa a 99*a mentionata acolo, puterea maxima autori+ata este de &66;. ,u
se specifica in nici un ca+ daca este #orba despre P5P sau putere medie, efecti#a sau de
#arf, etc. si de aici si posibilele confu+ii ce pot apare si autorul atrage atentia tocmai
asupra acestei posibilitati.
.e ce nu este specificat exact, si tocmai in regulament$ * 1implu! este implicit.
9n primul rand, fiind specificatie restricti#a, deci maximala, implica in mod e#ident
puterea maxima, ceea ce ne indreapta spre P5P.
9n al doilea rand, chiar numai studiind specificatiile echipamentelor moderne ne putem da
seama.
0ai este specificat #reun echipament modern prin #aloarea puterii medii sau efecti#e$ .e
ce nu si de cand asta$2
/aspunsul se gaseste chiar in excelentul articol respecti# si * mai detaliat chiar decat am
a#ea ne#oie noi radioamatorii * in documentatia 9TU la care se face trimitere acolo. 9n
ca+ul nostru specificarea puterii medii sau efecti#e in ca+ul transmisiilor #ocale 11B nu
ar a#ea semnificatie reala, puterea medie sau efecti#a depin+and de caracteristicile
semnalului modulator #oce in ca+ul 11B, dar tot aici pot fi incluse aici si alte tipuri de
semnale modulatoare(.
9n ca+ul 40 nu exista dubii in pri#inta masurarii puterii iar pentru A0 se foloseste
specificatia puterii purtatorului si mult mai rar cea a P5P a se obser#a raportul particular
al specificatiilor P5P"purtator in ca+ul A0, 4!&, nu este o intamplare...(.
<a intrebarea ce putere maxima poate sa foloseasca operatorul de clasa a 99*a in 11B cu
4T*ul &6660P in ca+ul unei emisiuni cu modulatie #ocala$ =de obser#at ca este #orba
*din nou* despre puterea maxima autori+ata a fi utili+ata, apropo de anexa - mentionata
anterior...> /aspunsul corect este! aceeasi ca si in ca+ul in care ar fi folosit un :home
made:, un ?;&66, T1@A6, B1T-37, 9)*A@66, CD-766 sau /4*&36, sau orice alt emitator,
adica &66; P5P2 .aca operatorul nu are posibilitatea de a o masura corespun+ator,
aceasta nu poate constitui o scu+a, in acelasi mod in care lipsa unei indicatii precise a
frec#entei emitatorului nu poate scu+a transmiterea in afara ben+ilor alocate2
)a o parante+a si fapt numai pe Eumatate amu+ant, in &F7F firma )ollins publica o nota
destinata a explica utili+atorilor diferentele dintre puterea efecti#a si P5P. ,ota respecti#a
era re+ultatul :reclamatiilor: unor utili+atori ai amplificatoarelor liniare produse de firma,
:reclamatii: conform carora produsele respecti#e nu ar fi reali+at parametri de putere
specificati pentru 11B, amplificatoarele obtinand usor & G; purtator in ); dar numai
&76; in ca+ul transmisiunilor #ocale 11B. )au+a reala erau de fapt si bineinteles
powermetrele P5P, sau mai bine spus lipsa lor din dotarea statiilor de amator respecti#e.
Oare cati alti radioamatori au incercat sa obtina din acele liniare, ca si din cele home
made, maximul de putere in conditiile in care statiile nu erau dotate cu powermtere
capabile a masura P5P$2
)eea ce putea induce in eroare era afirmatia din finalul articolului lui YO4AUP, conform
careia :toate powermetrele masoara putere efecti#a:, care afirmatie ar fi fost corecta
numai daca ar fi fost si completa, adica :toate powermetrele PA19H5 masoara putere
efecti#a:, asa cum a fost specificata in conclu+ia secunda a autorului. Ar trebui spus si de
ce$2
1implu! pentru a putea masura corect P5P, sunt necesare circuite electronice :acti#e: de
:conditionare: procesare( a semnalului detectoare de #arf, integrare sau memorare in
ca+ul celor cu procesarea analogica a semnalului /4, sau circuite de 1"?, A". si e#entual
.1P si"sau )PU pentru cele cu procesare digitala(.
9n ca+ul powermetrelor pasi#e, neputand masura P5P, ele masoara #aloarea efecti#a si
:incearca: numai, a indica P5P ba+andu*se pe raportul destul de aproximati# si de fapt
nedefinit dintre P5P si puterea efecti#a in ca+ul #ocii, prin simpla existenta a unei scale
notata"gradata in aceste conditii... Bineinteles, in aceste ca+uri #aloarea indicata este in
general departe de ade#ar, iar cei ce au folosit spre comparatie powermetre P5P de
calitate cunosc deEa acest lucru.
9mportanta practica a acestei conclu+ii este e#identa! daca destinatia este masurarea P5P,
atunci achi+itionati numai powermetre care contin circuite acti#e, si deci care necesita
alimentare, si e#entual #erificati ca nu cum#a aceasta alimentare este destinata numai
iluminarii scalei instrumentului, hi2
5xista si alte moti#e tehnice intemeiate care Eustifica abordarea P5P.
A+i maEoritatea tipurilor de transmisiuni necesita utili+area de amplificatoare liniare si
lucrurile stau altfel. 9n ca+ul amplificatoarelor liniare, puterea de iesire este acum limitata
in practica de amplitudinea produselor de intermodulatie si de perturbatiile generate de
emitator, desi exista si limite maxime specificate explicit.
.istorsiunile e intermodulatie 90.( se manifesta in special la #arfurile de putere, deci la
#arf de modulatie in ca+ul nostru si depind ca #aloare de aceste #alori maxime ale puterii.
.e aceea interesul este de a cunoaste si de a masura, iar autoritatile implicate de a stabili
limitele pentru P5P.
Alta obser#atie, pentru cei care nu cunosc acest lucru, reglaEele de putere pentru
maEoritatea statiilor de amator nu actionea+a direct asupra ni#elului semnalului /4 al Tx*
ului, ci limitea+a indirect, la o anumita #aloare, puterea obtenabila prin stabilirea pragului
de reactie referinta( al buclei A<), iar asta in curent continuu. 9ar A<)*ul trebuie sa
raspunda rapid, sa reactione+e la #alorile de #arf P5P atat pentru a limita distorsiunile si
puterea de #arf de iesire, cat si pentru a asigura #ite+a de raspuns necesara pentru buna
eficienta a sitemelor de protectie la H1;/ care actionea+a si ele, tot indirect, prin acelasi
A<). A<)*ul reactionea+a la P5P, deci reglam"stabilim out*ul P5P...
Practic, :moda: P5P a fost determinata de folosirea cu preponderenta a amplificatoarelor
liniare si a altor tipuri de emisiuni decat :batranele: A0 si 40, caci A0 si 40 puteau fi
caracteri+ate intrade#ar in mod suficient chiar si numai prin specificarea puterii
purtatorului si de multe ori chiar numai a inputului.
Transcei#erele moderne si bineinteles inclusi# 4T&6660P includ powermetre acti#e,
powermetre ce indica P5P. )at de bine, cu ce preci+ie o pot face acestea, ca si
powermetrele independente destinate u+ului radioamatoricesc, asta este cu totul altce#a, a
se studia recen+iile I1T care sunt foarte interesante si edificatoare in acest sens! o
abatere de -6*368 a indicatiei este ce#a u+ual a se compara cu preci+ia garantata
asigurata de powermetrele de calitate, #. ca+ul Bird 43(.
Asa ca putem sta linistiti! facand abstractie de preci+ia lui, atunci cand indicatia
powermetrului transcei#erului 4T&6660P aEunge la &66; in 11B, transmitem de fapt cu
&66; P5P, nu cu &66; putere efecti#a, si deci nu cu 366; P5P si nici cu &666; P5P
poate ca unii si*ar fi dorit asta totusi...(222
.aca pentru acelasi ni#el P5P dorim o putere efecti#a mai mare, folosim atunci
compresorul de dinamica.
Acesta este raspunsul la intrebarea din incheierea articolului respecti#.
0ai trebuie spus ca puterea nu se masoara numai in ; cu multipli si submultipli sai.
dB; decibel wat( si dBm decibel miliwat( sunt alte moduri in care se poate specifica
puterea.
P=dB;> % &6 x lg P=;>
P=dBm;> % P=dB;> J 36
Practic, 6 dBm corespunde unui ni#el de putere de & m; pe sarcina respecti#a 76 ohmi(,
36 dBm % &;, *' dBm % 6,7 m;, etc. 9n ca+ul in care impedanta de sarcina este de
#aloare standardi+ata 76 ohmi in /4, '66 ohmi in A4(, exista o corespondenta biuni#oca
intre ni#elele de putere si ni#elele de tensiune pe sarcina.
!aportul dintre PEP si puterile efectiva sau medie si importantele lui consecinte...
)onform masuratorilor, in functie de caracteristicile #ocii si ale echipamentului, raportul
P5P"putere medie in ca+ul unei emisiuni #ocale 11B fara procesare aditionala poate
aEunge la &6!&. )hiar si documentatia 9TU specifica raportul de puteri medie"P5P de 6,&,
respecti# diferenta de &6dB, cu alte cu#inte puterea de #arf la iesirea emitatorului putand
atinge #alori de &6 ori mai mari decat puterea medie sau efecti#a2
1pecificatia P5P si raportul fata de puterea medie sau efecti#a are o mare importanta in
special pentru amplificatoarele de banda larga destinate a amplifica semnale multiple. 1a
ne imaginam un amplificator liniar de &66; a#and o amplificare de putere egala cu &6,
caruia ii aplicam la intrare un singur semnal de &; P5P, apoi simultan - semnale de &;
P5P fiecare, 3 semnale de &;, samd. 5ste e#ident ca in pre+enta unui singur semnal,
puterea de iesire atat cea medie cat si P5P #or a#ea #alori egale, si anume &6;.
.ar ce putere P5P si ce putere medie #a a#ea semnalul de iesire in ca+ul aplicarii
simultane a -, 3... semnale$$
9n acest ca+, puterea medie la iesire #a fi proportionala cu numarul de semnale, iar P5P
#a fi proportionala cu puterea a doua a numarului de semnale2
.eci in P5P*ul la iesire in ca+ul aplicarii a 3 semnale este de F ori mai mare decat in
ca+ul aplicarii unui singur semnal, deci de F6;, iar puterea medie #a fi de 36;, iar in
ca+ul aplicarii simultane a 4 semnale de &; fiecare, ar trebui sa re+ulte &'6;, deEa
amplificatorul functionand puternic neliniar2
)e nu este in regula in acest ca+$ ,imic, totul e oG! aplicam 4 semnale de &;, re+ulta 4
semnale de &6 x 4 % 46; fiecare, deci &'6; total % P5P2
)a obser#atie importanta * raportul dintre P5P si puterea medie este proportional cu
numarul de semnale aplicate simultan.
Acum se poate intelege usor de ce raportul P5P"putere medie pentru ca+ul semnalului
#ocal 11B este asa de ridicat, caci spectrul #ocal este destul de larg o decada(,
cuprin+and multe componente spectrale, dar din fericire, la un moment dat nu foarte
multe dintre ele au amplitudine mare...
Tot acum se poate intelege de ce in ca+ul masuratorilor de 90. cu mai multe semnale
:tonuri:( pentru amplificatoarele liniare, fiecare dintre cele , semnale aplicate trebuie sa
fie situate la un ni#el de putere de iesire de , la puterea a doua mai redus decat P5P*ul
nominalK in ca+ul masuratorii cu - tonuri, ni#elul fiecaruia din cele - tonuri trebuie sa
aiba un ni#el la iesire de &"4 din P5P, respecti# *'dB P5P.
)a re+ultat, amplificatoarele liniare de banda larga destinate a amplifica simultan un
numar mare de semnale sunt proiectate pentru un ni#el de putere P5P important iar
liniaritatea componentelor folosite trebuie sa fie foarte buna. Acesta este de exemplu
ca+ul amplificatoarelor de )ATH de aici si puterea lor, reflectata in dimensiunile fi+ice si
pre+enta radiatoarelor de caldura( si de aici si caracteristicile componentelor acti#e
folosite pentru ele curenti, putere disipata, liniaritate(.
.in acelasi moti# si pentru a obtine o dinamica ridicata, etaEele de banda larga din unele
receptoarele performante sau amplificatoarele pentru antenele acti#e folosesc uneori
componente acti#e de putere medie. Unele tipuri de tran+istori folositi de radioamatori in
aceste scopuri au fost de fapt proiectati tocmai pentru aplicatii )ATH B4;&', B4;&A,
-,7&6F, 0/4 7@A, etc(.
Am fost intrebat o data despre posibilitatea ca, la o locatie de concurs, un amplificator
liniar de putere sa fie folosit simultan de catre mai multe transcei#ere"operatori, una din
moti#atiile e#idente fiind si economia ce se poate reali+a astfel. 9deea in sine nu este chiar
rea, dar raspunsul este si el e#ident, si un moti# in plus pentru el il constituie liniaritatea
limitata si deci faptul ca #or re+ulta produse de intermodulatie intre toate semnalele
aplicate, in numar ridicat si la frec#ente greu de controlat si de amplitudine deloc de
negliEat...
.e notat ca specificatiile si masuratorile profesionale raportea+a 90. generate de
emitatoare si amplificatoarele de putere la amplitudinea unuia dintre tonuri, in timp ce
specificatiile masuratorile :de amator:, inclusi# maEoritatea recen+iilor aparaturii de
amator raportea+a 90. generate la P5P dBc(. Atentie la acest lucru atunci cand studiati
specificatiile, masuratorile din recen+ii sau cand faceti comparatii, caci diferenta dintre
cele doua masuratori raportari( este de ' dB, in fa#oarea * bineinteles* raportarii la P5P
folosite de amatori. .eci masuratorile de 90. asupra Tx*urilor de radioamator din
recen+iile A//< de exemplu, fa#ori+ea+a un re+ultat artificial mai bun, si asta in
conditiile in care si asa re+ultatele masuratorilor nu sunt extraordinare cu cate#a exceptii
notabile in ca+ul unor transcei#ere si amplificatoare high end(.
Problema masurarii corecte a puterii P5P de iesire se pune in mod cert in unele ca+uri ale
aparaturii home made, de exemplu in ca+ul lipsei unui powermetru P5P si a citirii numai
a puterii input a unui amplificator. 9n ca+ul unei transmisiuni #ocale 11B, curentul anodic
al finalului fiind de 366mA la &666H tensiune anodica de exemplu, inputul este de 366;
deci 366; putere medie input...( dar cat este oare puterea P5P out$2
Asa se explica sintagma :watul din tub este mai bun decat cel din tran+istoare:, cu
referire deci si la cantitate, nu numai la calitate asa cum in mod gresit mai cred unii, si
acum putem reali+a si ade#aratele ei semnificatii. 1emnificatia negati#a este exprimata
anterior, fiind legata de modul indirect de masurare a puterii de iesire si necunoasterea
puterii de iesire realeK cea po+iti#a tine de posibilitatea obtinerii unor puteri de #arf mari
folosind componente tuburi( a#and specificatii de puteri disipate relati# reduse.
5ste interesant de obser#at ca, dat fiind faptul ca raportul dintre P5P si puterea medie
poate aEunge la &6!& in ca+ul transmisiunilor #ocale 11B, componentele acti#e folosite
sunt capabile de puteri de #arf importante, iar in ca+ul amplificatoarelor liniare folosite
pentru transmisiuni #ocale 11B factorul limitator al puterii de iesire nu mai este puterea
disipata sau absorbita ci distorsiunile de intermodulatie 90.( produse, iar specificarea
puterii de iesire fara a specifica o limita impusa a 90. sau 90. reali+ate sau garantate
nu mai are sens2 .e aceea, echipamentele destinate 11B sunt specificate in ceea ce
pri#este puterea de iesire prin #aloarea P5P, #aloare la care ar trebui intotdeauna asociate
specificatiile de liniaritate corespun+atoare distorsiuni de intermodulatie 90.(,
indiferent ca este #orba despre emitatoarele de radioamator sau de cele destinate u+ului
comercial"profesional. 9n ca+ul acestora din urma, #aloarea 90. este intotdeauna
specificata.
)a un re+ultat negati# al acestei situatii, uneori unii utili+atori necunoscatori inter#in la
reglaEele interne de putere ale echipamentelor cu scopul cresterii puterii de iesire, dar din
pacate fara a lua in consideratie problema 90. generate si nici posibilitatea aparitiei in
timp a unor defectiuni amplificator de putere, sursa, filtre Tx, antenna tuner, circuite de
comutare(, desi experienta demonstrea+a ca o crestere a puterii de iesire cu -78 este
dificil de sesi+at la corespondent si este oricum mai putin eficienta decat un compresor de
dinamica bun, decat o antena mai bine degaEata sau decat o combinatie buna de
#oce"microfon"Tx...
Haloarea ridicata a raportului P5P"putere efecti#a este moti#ul pentru care unele tuburi,
de exemplu 4*-76 si echi#alentele IB3,7"A76, etc., disipatie anodica -76;(, atunci cand
sunt folosite in regim #ocal 11B sunt capabile a furni+a puteri de iesire P5P similare ca
ni#el cu cele furni+ate de tuburile de putere mai mare 4*466A IB4"&&66, etc., disipatie
anodica 466;( cu diferente ale 90. determinate mai ales de #aloarea curentului de
repaus prin tuburi. 0oti#ul este tocmai faptul ca in ca+ul transmisiilor 11B #ocale
puterea medie si disipatia sunt mai reduse, iar cum cele doua familii de tuburi folosesc
acelasi tip de sisteme de catod pre+entand deci emisi#itati identice(, ele admit curenti de
#arf similari, si ca re+ultat, un P5P apropiat. 1ituatia nu mai este insa #alabila in ca+ul
altor moduri de lucru inclusi# in ca+ul modulatiei continue A41D in 11B2( si aceasta se
reflecta in datele de catalog respecti#e, date ce caracteri+ea+a functionarea in regim
continuu...
/aportul ridicat P5P"putere efecti#a face posibila si functionarea unor tuburi de putere in
regim #ocal 11B in conditii de racire care altfel ar fi total neadec#ate. Acesta este moti#ul
pentru care tuburi ca L9A, LU43 si alte tuburi de constructie similara pot fi racite in
aceste conditii folosind numai #entilatoare axiale, #entilatoare ce nu asigura de fapt
debitele si presiunile de aer specificate a fi necesare pentru racirea tuburilor respecti#e.
Altfel, daca se incearca utili+area lor in regim continuu si putere efecti#a ridicata, situatia
se poate schimba in mod radical si neplacut...
Unele amplificatoare comerciale, specificate :- G; P5P input: de exemplu si echipate cu
tuburi capabile de a produce &,7 G; sunt echipate cu transformatoare de alimentare cu
puteri de sub & G;, uneori chiar numai A66 sau @66;. Aceste amplificatoare sunt
capabile a reali+a un output de peste & G; P5P fara probleme in 11B, dar nu si in alte
moduri 40, A0, /TTY(, moduri pentru care amplificatoarele respecti#e sunt
subdimensionate...
.in moti#e asemanatoare, daca nu sunt studiate cu atentie, unele date de catalog pot pare
la prima #edere cel putin ciudate, daca nu chiar gresite. Un exemplu concret este ca+ul
tubului 5imac 4)C&766B cu disipatie admisa de &766; pentru care catalogul specifica o
putere de iesire de doar F66;, specificatie care pare a fi incorecta daca o comparam cu
datele ce ar re+ulta din calculul teoretic sau cu cei &'66; specificati in ca+ul tubului
4)C&666 a carui disipatie maxim admisa este mai mica, de numai &666;2
)are este problema$ Problema este ca datele de catalog trebuiesc studiate si interpretate,
nu numai citite... 1tudiind cu atentie, putem usor obser#a ca datele de catalog pentru
4)C&766B specifica intrade#ar o putere de iesire de numai F66;, dar in conditiile in
care distorsiunile de 90.3 reali+ate sunt de *77dBc, o #aloare deosebit de buna, altfel cu
tubul respecti# se pot obtine usor peste &766;, asa cum ar re+ulta din calculul teoretic
unii amatori obtin peste - G; in &44 0?+, folosit pentru 505...(. .ealtfel, 4)C&766B
este clar specificat de producator ca fiind :specificallM designed for exceptionallM low
intermodulation distortion: iar datele de catalog corespund acestui mod particular de
functionare in care prioritara este obtinerea unor 90. cat mai reduse in detrimentul altor
parametri putere de iesire si randament de exemplu(. 9n schimb, pentru 4)C&666, desi
este si el destinat inclusi# aplicatiilor liniare, #alorile 90. nu sunt garantate in foaia de
catalog, si oricum, la acelasi ni#el de putere, 90. reali+ate sunt inferioare tubului
4)C&766B. Abstractie facand de aceste subtile diferente, in unele ca+uri cele doua tuburi
sunt interschimbabile, cel putin intr*un sens cum este in ca+ul amplificatorului liniar
)olins 361*&(.
5xista amplificatoare :liniare: tran+istori+ate produse de firme mai putin cunoscute,
pentru care se specifica ni#ele de puteri cel putin ciudate...
.e exemplu, se produc amplificatoare :liniare: de 366; sau chiar 466;, destinate pietei
de )B dar uneori si pentru /A, echipate de exemplu cu - tran+istoare -1)-@AF
alimentate la &3,@H. )onform datelor de catalog, cu - x -1)-@AF s*ar putea obtine numai
-66; out, deci de unde diferenta de 768 sau chiar &668 $ :Bustificarea: re+ulta tot din
studierea atenta a datelor de catalog, tran+istorul respecti# fiind capabil a suporta curenti
de colector de -7A, puterea disipata pentru racire ideala( este de -76;, dar 90. tipice
negarantate( corespun+atoare out*ului de &66; specificat sunt de numai *-4 dB, deci
tran+istorii respecti#i sunt capabili de puteri de iesire mai mari, dar cu distorsiuni 90. si
mai ridicate si chiar inacceptabile uneori, si reducerii robustetii"fiabilitatii.
)alitatea tehnica a unui asemenea amplificator supraspecificat este cel putin indoielnica.
9n general pentru tran+istorii destinati aplicatiilor liniare si 11B, se obser#a ca puterile de
iesire specificate in cataloage sunt mult inferioare celor ce s*ar putea obtine conform
celorlalti parametri electrici curenti maximi admisi( si termici puteri disipate maxime(
specificati.
0oti#ul este ca puterea de iesire este limitata de specificatiile de 90. si in plus diferenta
respecti#a dintre out*ul teoretic si cel reali+at practic contribuie si la robustetea
componentelor respecti#e in ca+ de H1;/ ridicat, alaturi de unele solutii special
implementate in acest scop in producerea lor de aceea unii tran+istori pot reali+a puterile
out nominale chiar si pentru H1;/ de 3!& si pot re+ista la de+adaptari de scurta durata de
pana la 36!& 2(.
.eci o consecinta a faptului ca o masuratoare corecta de putere se poate face numai unui
amplificator liniar are este aceea ca, in ca+ul unui amplificator liniar, o specificatie de
putere este corecta si are sens real numai daca sunt deasemenea specificate sau cunoscute
distorsiunile generate. O comparatie intre doua amplificatoare sau emitatoare nu poate fi
considerata corecta daca nu se iau in considerare ambele caracteristici! putere si
distorsiuni.
)omponentele semiconductoare acti#e destinate u+ului comercial"profesional 11B sunt
specificate de cele mai multe ori pentru #alori ale 90. de circa *33 dB, pe cand cele
destinate )B sau radioamatorilor pre+inta specificatii 90. mult inferioare #. ca+ul
pre+entat, *-4 dB( si sunt multe ca+uri in care specificatiile de 90. sunt pur si simplu
omise in datele de catalog.
.eoarece puterile admise"disponibile sunt de fapt P5P, re+ulta in mod paradoxal situatia
in care, cu cat dinamica #ocii operatorului si a intregului lant de emisie este mai buna si
deci calitatea tehnica este mai buna(, cu atat calitatea emisiunii audio( este mai buna dar
puterea efecti#a transmisa este mai redusa. .e aceea statiile amatoare de :?i*4i 11B:, in
afara spectrului audio mai larg, folosesc de multe ori si amplificatoare liniare de putere,
chiar si pentru legaturile locale, iar ca o practica gresita, regula * generatoare de probleme
* numita :toate butoanele la maxim:. 9n schimb, in ca+ul statiilor care au dinamica
emitatorului mai redusa, la acelasi P5P puterea efecti#a este mai mare iar ele se aud mai
:comprimat:, de unde si rapoartele de :suna mai penetrant: sau :suna bine pentru .C:...
)a re+ultat e#ident si de la sine inteles, regulamentele nu ne permit comunicatii sau alte
aplicatii( in impulsuri de &66 G; amplitudine si factor de umplere de 6,66& de exemplu,
chiar daca aceasta ar inseamna doar &66; putere medie"efecti#a, si acum de#ine de la
sine inteles de ce reglementarile se refera numai la P5P...
Trebuie mentionat ca in ca+ul unui singur semnal modulator sinusoidal si"sau in ca+ul
unor teste si #erificari folosirea powermetrului pasi# este fe+abila, caci in acest ca+
particular raportul P5P"putere efecti#a este constant.
"asurarea puterii de radiofrecventa. Po#ermetre
"asurarea puterilor de emisie. Cuploare si punti de masura, cuplorul $andem "atc% si puntea
&S'! ()ruene*. Sc%eme de principiu si reali+are practica.
9n practica radioamatorilor, cel mai des inter#ine necesitatea masurarii puterii de iesire a
emitatoarelor, ca+ in care este necesara masurarea unor ni#ele de putere relati# ridicate
; * G;( dar si cunoasterea atat a puterii directe cat si a celei reflectate sau a raportului
de unde stationare.
9n ca+ul in care se lucrea+a la frec#ente nu prea inalte, pe sarcini adaptate, cu semnal
continuu nemodulat purtatoare sinusoidala continua( si deci fara reflexii pe sarcina, ori
in interiorul aparaturii unde inserarea unui powermetru nu este posibila, puterea se poate
masura indirect, folosind #oltmetre de /4.
Uneori, daca pretentiile nu sunt prea mari, un simplu detector cu dioda atasat unui
#oltmetru electronic de curent continuu poate fi suficient.
)unoscand #aloarea tensiunii /4 de #arf pe sarcina de #aloare cunoscuta, se poate
calcula usor ni#elul de putere.
9n ca+ul masuratorilor pe linii de transmisiune,este necesar un cuplaE cu linia.
9n ca+urile nepretetentioase, de masuratori sau teste pe linii in lipsa reflexiilor adaptare
buna(, un simplu cuplaE inducti# sau capaciti# este suficient, mai ales in conditiile in care
sa fac masuratori de banda ingusta, acesta pentru ca #aloarea cuplaEului cu linia nu este
constant, ci #aria+a cu frec#enta o #ariatie de ' dB"octa#a este c#ea normal in caeste
ca+uri(.
9n ca+urile in care sunt necesare masuratori pe sarcini oarecare sau pe linii, si mai ales la
frec#ente ridicate, metoda anterioara nu se mai este fe+abila.
Powermetrele utili+ate in aceste ca+uri folosesc de obicei punti de masura a puterii sau
cuploare directionale, cu scopul masurarii puterii directe, puterii reflectate, raportului de
unde stationare H1;/( sau a pierderilor prin reflexie :/eturn <oss(:
)el mai simplu cuplor folosit in practica radioamatorilor este cuplorul directional cu linii,
dar care pre+inta de+a#antaEul unui factor de cuplaE puternic #ariabil cu frec#enta. .e
aceea este indicat in special pentru domenii de frec#enta relati#a ingusta, cum este ca+ul
ben+ilor de H?4 si U?4.
)uplorul cu linii de mai sus este folosit de ON-)PU http!""webx.dG"o+-cpu"( pentru
masurarea puterii impreuna cu miliwatmetrul sau controlat de un microcontroler.
Hariatia factorului de cuplaE cu frec#enta este de peste 3' dB pentru frec#ente cuprinse
intre 7 si 766 0?+. Amplificatorul logaritmic este precedat de un circuit pasi# de
compensare a #ariatiei factorului de cuplaE cu frec#enta iar folosirea microcontrolerului
permite :liniari+area: sistemului de masura, preci+ia obtinuta in practica depin+and si de
preci+ia calibrariiK calibrarea se face pentru 7 #alori ale frec#entei din banda acoperita.
Alte proiecte asemanatoare, folosind amplificatoare logaritmice si microcontrolere au fost
publicate http!""www.warc.org.uG"powermeter.htm,
http!""www.Osl.net"Mo7ofh"products"wattmeter.htm, etc.(.
Un tip de cuplor pentru masurarea puterii, intens populari+at in ultimii ani, este un tip de
cuplor publicat de D3B<O in I1T, denumit :Tandem 0atch:, dar cel mai des utili+at este
puntea H1;/ numita si punte Bruene(.
9n ambele ca+uri se folosesc traductoare de curent si de tensiune, iar semnalele de iesire
sunt fractiuni din puterile directa respecti# in#ersa, fractiuni ce depind de factorul de
cuplaE. Aceste cuploare pre+inta a#antaEul unor #alori relati# constante ale factorului de
cuplaE in functie de frec#enta.
1chema cuplorului Tandem 0atch este data mai Eos!
.irecti#itatea asigurata de cuplorul Tandem 0atch este de circa 46 dB, iar neliniaritatea
factorului de cuplaE ce se poate obtine practic este de J"* 6,37 dB =F>. Ambele traductoare,
de tensiune, respecti# de curent, folosesc transformatoare toroidale cu mie+uri de ferita.
.esi dupa publicarea articolului respecti#, cuplorul :Tandem 0atch: a atras atentia
multor constructori amatori, masuratorile efectuate de ,-PD au demonstrat ca acesta
pre+inta si unele deficiente, cum ar fi #aloarea relati# ridicata a H1;/*ului introdus, in
special pentru frec#entele Eoase =F>.
)uplorul Tandem 0atch este folosit de exemplu de catre L3LDL in powermetrul ale
carui scheme si mod de functionare sunt pre+entate in continuare =&>. O particularitate a
acestuia este faptul ca foloseste un circuit 1"? 1ample P ?old( pentru masurarea P5P.
)onstructi#, cuplorul si detectoarele sunt constituite ca modul separat fata de blocul de
indicatie.
9ata in continuare schema de principiu a puntii H1;/ Bruene(.
9n acest ca+, se foloseste un singur transformator, de obicei sub forma toroidala si cu mie+
de ferita, pe post de transformator de curent. ,umarul de spire , si tipul de mie+ se aleg
in functie de factorul de cuplaE si puterile implicate, ca si de gama de frec#enta necesara.
9ata mai Eos o #arianta de punte Bruene folosita de ,-PD =F>, utili+ata in ca+ul unui
powermetru ce permite o gama mare a puterilor masurate si afisate, tot datorita utili+arii
unor amplificatoare logaritmice de banda larga, performante indicatia este logaritmica(!
)lic pentru po+a mare
T& are && spire bifilar A;L--( pe tor T76*3, primarul este constituit de cablul coaxial
/L*@C de lungime 33 mm ce trece prin interiorul torului, ecranul fiind conectat la masa
la B&. )& % -7mm de cablu coaxial /L*@C. 4actorul de cuplaE al cuplorului este de 46
dB. 1emnalele de iesire ale puntii au ni#ele situate la *4' dB fiecare fata de ni#elul /4in,
/-*/4 asigura o adaptare mai buna si ni#ele corespun+atoare pentru intrarile
amplificatoarelor logaritmice. 9n plus, in ca+ul masurarii puterii, cum cele doua semnale
se #or insuma, factorul total de cuplaE #a a#ea #aloarea con#enabila de 46 dB. Puntea se
echilibrea+a prin aEustarea #alorii condensatorilor )& sau )- pe sarcina de 76 ohmi(.
Puntea Bruene este tipul de cuplor cel mai des folosit, atat in constructia powermetrelor
de amator cat si a celor incluse in aparatura de fabricatie comerciala transcei#ere,
amplificatoare, tunere(. .e multe ori este mai con#enabila separarea fi+ica a cuplorului
sau detectoarelor de partea de masura #. L3LDL(, ca+ in care, daca se folosesc conectori
pentru interconectarea lor , la acelasi dispo+iti# de masura"indicator se pot folosi mai
multe cuploare, fiecare optimi+ate pentru di#erse ni#ele de putere si game de frec#enta,
asigurand si o utili+are mai con#enabila, nemaifiind ne#oie de a aduce cablurile coaxiale
de putere groase si rigide( direct la cutia powermetrului, iar cuploarele care aici Eoaca
rolul unor :capete de masura:( se pot insera con#enabil pe traseele de /4 respecti#e.
Asemenea solutii se folosesc si in ca+ul unor echipamente comerciale sau profesionale,
atat in ca+ul powermetrelor independente, cat si in ca+ul celor incluse in di#erse aparate.
9ata mai Eos schemele modulelor powermetru folosite in transcei#erul ?arris /4*376
&66;(, in amplificatorul liniar ?arris /4*&&6A & G;, - x 4)C&766B(, respecti# in
amplificatorul 9com P;& &G;, 4 x - x 0/4&76( =7>, ='>!
Toate folosesc punti Bruene, dar pentru fiecare ca+ in parte se pot obser#a unele
particularitati.
9n ca+ul powermetrului din /4*376 diodele de detectie )/7 si )/' sunt prepolari+ate in
curent continuu printr*o tensiune obtinuta cu aEutorul diodei de acelasi tip )/3, ceea ce
permite o sensibilitate buna la ni#ele reduse si o preci+ie mai buna, iar echilibrarea puntii
se face prin /&@.
9n ca+ul /4*&&6A este inclusa /F cu scopul de a e#ita acumularea si descarcarile
electrostatice din antena, iar cum ni#elele de puteri sunt ridicate max &,7 G;( iar
preci+ia necesara nu foarte buna, se folosesc numai diode cu 1i de semnal mic &,4&4@
aici(. .estinatia principala fiind masurarea puterii directe, di#i+orul /4"/&4 permite
calibrarea powermetrului pentru gama de masura corespun+atoare.
9n ca+ul 9)*P;&, se folosesc mai multe re+istente in paralel /A*/&6, /&3*&4, se obtin
inductante para+ite reduse si puterea disipata necesara, componentele fiind 10.(,
cuplaEul cu detectoarele se face numai in /4 prin )&6' si )&6A, iar decuplarile /4
folosesc mai multi condensatori in paralel, de #alori diferite )A&, A-, &33*&3'(. Atentia
in ceea ce pri#este decuplarea in /4 a iesirilor de masura se obser#a pentru ambele ca+uri
de powermetre incluse in aparatura susceptibila la cuplaEe /4 interne nedorite, in /4*376
si respecti# in 9)*P;&.
9n ceea ce pri#este reali+area practica, puntile folosite pentru powermetrele independente
se recomanda a fi construite in cutii module( metalice, ecranate, iar traseul intrare*iesire
trebuie sa fie cat mai scurt ca dimensiune fi+ica(, reali+at cu cablu coaxial ecranat al
carui ecran se conectea+a la masa numai la un capat, direct la conectorul respecti# rolul
ecranului este de a e#ita cuplaEul capaciti# nedorit intre linie si traductorul de curent, iar
conexiunea de masa trebuie sa respecte regulile inerente lucrului in /4 * scurta, cu
inductanta para+ita redusa(, conectorii de intrare"iesire /4 trebuiesc sa fie de buna
calitate B,), , sau e#entual pentru ?4 * 1O-3F, la puteri"frec#ente ridicate, cu i+olatie
teflon(, iar iesirile semnalelor de masura trebuiesc decuplate in /4. .e notat ca in toate
ca+urile, este important ca reali+area practica a acestor dispo+iti#e sa reflecte simetria
electrica a circuitului, mai ales pentru puntea de /4 in sine, iar in ca+ul depanarii si
inlocuirii de componente sa se pastre+e dispunerea lor fi+ica. .iodele detectoare trebuiesc
sa fie de tipul 1chottGM si sortate pentru caracteristici cat mai apropiate daca acest lucru
este posibil, in special in ca+ul masurarii puterilor reduse sau atunci cand cuplaEul cu linia
este redus ori cand este necesara o preci+ie buna.
0ai Eos sunt detalii constructi#e ale puntii din amplificatorul /4*&&6A ...
... si imagini ale puntilor de masura de la powermetrele incluse in statia comerciala B/)
B11*@76 766;, -x &- x -1D46@"-1D46F(, in transcei#erul Denwood T1F761. "
T1F761.C &76;, - x 0/44-F " - x 0/4&76(, respecti# in emitatorul /4T D1L&366
& G;, 4 x 4 x B<;F7(!
.esi in ultimul timp este posibil a construi powermetre cu indicatie digitala iar uneori si
cu preci+ie destul de buna( foarte potri#ite pentru masuratori de laborator si marimi
stabile sau cu #ariatie lenta, acestea nu sunt cele mai potri#ite in ca+ul utili+arii ca
indicatoare de acord sau H1;/, caci in aceste ca+uri se urmareste reali+area unui minim
P reflectata sau H1;/( sau maxim P directa( de putere, ca+uri in care indicatoarele
analogice sunt cele mai potri#ite.
Pentru reglaEe si #erificari ale emitatoarelor, uneori sunt utile re+istentele de sarcina cu
powermetru incorporat.
Po#ermetrul )ird. Principiul de functionare, detalii, caracteristici, completari si observatii
9ata mai Eos schita de principiu a powermetrelor Bird din seria 43 si similare =->.
1e foloseste o linie coaxiala ce se inserea+a in circuitul masurat si la care se pot atasa
di#ersi elementi de masura pentru di#erse game de putere si frec#enta. 5lementii de
masura contin o linie de cuplaE si un detector cu dioda.
Undele calatoare directa si in#ersa( pe segmentul de linie coaxiala induc curenti in linia
de cuplaE, atat prin cuplaE inducti# cat si prin cuplaE capaciti#. )urentul cau+at de cuplaEul
inducti# are acelasi sens cu unda calatoare, iar cel cau+at de cuplaEul capaciti# este
independent de sensul undelor calatoare. )urentul indus de o unda calatoare prin cuplaE
inducti# se #a aduna in fa+a cu curentul capaciti# corespun+ator, in timp ce in ca+ul undei
din sens in#ers acestia se #or scade. .irectia pentru care se produce insumarea este notata
pe elementul powermetrului si este asignata in mod implicit undei directe.
)aracteristicile electrice ale fiecarui element cuplaEele inducti# si capaciti#( sunt astfel
aEustate incat curentii inducti# si respecti# capaciti# produsi de unda in#ersa sa se
anule+e, si astfel sa se obtina o influenta cat mai redusa a undei in#erse asupra indicatiei,
in mod similar puntii Bruene pentru care se obtinea echilibrarea aEustand #aloarea
condensatorilor de cuplaE din traductorul de tensiune practic, ca si in ca+ul puntii
Bruene, cuplaEul inducti# da informatia despre curentul prin linia coaxiala, iar cel
capaciti# informatia despre tensiunea pe linie(.
)u alte cu#inte, in situatia ideala, elementul este sensibil numai pentru o singura unda, si
anume pentru cea a#and aceeasi directie cu cea indicata"inscrisa pe element. /aportul
dintre efectele undei directe si ale celei in#erse determina directi#itatea elementului de
masura, si de obicei in acest ca+ este mai buna de -7 dB. 0asuratoarea nu depinde de
po+itia powermetrului de*a lungul liniei coaxiale.
1e produc elementi pentru o gama de puteri cuprinsa intre &66 m; si &6 G; exista si
#ersiuni de powermetre Bird pana la -7 G;(, la frec#ente intre 476 G?+ si -,A L?+, cu
un H1;/ introdus de maxim &,67!&, preci+ie garantata de J"* 78 din #aloarea cap de
scala respecti# J"* @8 pentru masuratoarea P5P in ca+ul modelului 43P * a se retine
#alorile preci+iei garantate pentru aceste powermetre de u+ comercial, pentru a putea fi
comparate cu cele destinate pietei de radioamator...(.
5xista si elementi de esantionare de cuplaE( care au rolul numai de a asigura un cuplal
electric cu linia, putand furni+a semnalul catre un aparat extern anali+or spectral,
receptor de masura, etc.( printr*un conector B,) sau , conectat la linia de cuplaE.
,ota! a nu se confunda notiunile de unda directa si unda in#ersa folosite in acest ca+ cu
cele de unda directa si unda reflectata folosite in mod obisnuit in practica liniilor. Aceasta
pentru ca sensul primelor are ca referinta sensul conectarii elementului powermetrului in
circuit, deci are ca referinta indicatia sub forma de sageata inscrisa pe element in sensul
sagetii este unda directa(, pe cand celalat ca+ se refera la sensul fi+ic al curentilor din
circuit de la emitator spre sarcina pentru unda directa si sens opus pentru cea
in#ersa"reflectata(. .e fapt nu are importanta sensul de conectare al liniei coaxiale in
circuit, powermetrul Bird masoara la un moment dat numai unda ce se deplasea+a in
sensul specificat de sageata inscrisa pe element, iar pentru a permite masurarea in orice
directie acesta permite conectarea in oricare dintre cele doua sensuri si deci pentru
utili+ator sageata inscrisa pe element indica unda directa intr*un ca+ si cea reflectata in
celalalt.
Bird 43 nu permite citirea directa a 1;/, ci numai a puterilor directa si in#ersa, raportul
de unda stationara sau pierderile prin reflexie putand fi calculat sau citit in tabele sau pe
nomograme, cum sunt cele de mai Eos.
.e obser#at faptul ca pierderile de putere prin reflexie nu ating #alori importante decat
pentru H1;/ ce depasesc &,7!& ca+ in care pierderile de putere sunt de numai 48,
respecti# &68 pentru H1;/ de -!&(.
Acesta este moti#ul principal pentru care!
Unele echipamentele comerciale si militare sunt proiectate si destinate a functiona la
parametri nominali inclusi# pentru asemenea #alori ale H1;/K
<argimea de banda a multor antene este specificata pentru limite asemanatoare a
H1;/ deci nu numai din moti#e comerciale(K
0aEoritatea tunerelor comerciale destinate radioamatorilor sunt in realitate
supraspecificate in ceea ce pri#este puterea maxima admisa, #aloarea acesteia fiind
garantata de fapt numai pentru ca+urile compensarii unui H1;/ redus si oricum nu
pentru orice tip de sarcina sau la orice frec#enta.
.e cele mai multe ori, incercarile de obtinere a unei adaptari perfecte ca si acordurile
prelungite cu scopul obtinerii unui H1;/ ideal de &!& nu sunt Eustificate in mod real
)unoscutul model 43 se fabrica si in #ersiune cu citire P5P Bird 43P, care este
bineinteles de tip acti#, contine un circuit electronic alimentat din baterii de FH( ca si alte
modele ale firmei unele modele includ afisare digitala si anali+a unor parametri de
modulatie(, iar explicatia faimei lor nu este neaparat preci+ia care de fapt este buna dar
nu extraordinara daca tinem cont chiar si numai de preci+ia de citire a instrumentului
indicator, destul de limitata(, ci de raspandirea lor pe scara larga printre amatori la preturi
nu foarte mari pentru un asemenea aparat, pro#enite in numar mare de la utili+atorii
militari, fiind un instrument excelent, fiabil, robust si mai ales extrem de #ersatil, lucru
constatat si de subsemnatul. .easemenea, pentru aplicatii speciale includerea in sisteme
de masura sau echipamente( se produc si comerciali+ea+a linii coaxiale de masura
asemenea celei incluse in modelul 43 si descrise anterior si care permit si separarea fi+ica
si plasarea la distanta sau la locatia necesara a dispo+iti#ului indicator fata de linia de
masura.
Alte firme produc si comerciali+ea+a powermetre mai mult sau mai putin asemanatoare,
unele aproape identice, putand folosi chiar aceiasi elementi de masura ca si Bird 43 ex!
cele produse de firma )oaxial .Mnamics(.
,lte metode de masurare a puterii. Po#ermetre de laborator. Po#ermetre termice si calorimetrice.
,lte metode de masurare a puterii. Preci+ia po#ermetrelor de !F
Uneori in aplicatii de laborator, este necesara masurarea unor ni#ele reduse de putere, de
ordinul miliwatilor. Aceeasi cerinta apare in ca+ul unor masuratori de amator, unde
ni#elurile de putere sunt relati# reduse, in special in domeniile U?4"1?4 masurarea
ni#elelor oscilatoarelor, ni#elurilor de inEectie in mixere, amplificatoare si
multiplicatoare(.
9n aceste ca+uri sunt utile si se pot folosi powermetre de laborator.
)aracteristica acestora este posibilitatea masurarii de ni#ele reduse, cu preci+ie buna si
intr*o gama larga de frec#ente. Pot fi folosite si pentru masurarea puterilor ridicate, prin
folosirea impreuna cu un cuplor sau atenuator de putere ori re+istenta de sarcina cu
atenuator inclus(.
.e obicei sunt compuse dintr*un aparat indicator la care se pot atasa mai multe capete de
masura sen+ori de putere(, pentru di#erse ni#ele de putere si game de frec#ente. .esi
mai putin accesibile radioamatorului obisnuit, ele sunt necesare in aplicatiile pretentioase
si uneori se pot gasi la targurile radioamatoricesti importante ex! 4riedrichshafen( si la
unele firme ce comerciali+ea+a aparatura de masura second hand, pre+entarea lor aici
fiind destinata numai pentru informare tehnica.
Po#ermetrul termic foloseste un traductor termic de masurare a puterii, de tip
termocuplu sau termistor. Practic sistemul de masura este de tip de tip bolometru, iar
sen+orii termici moderni includ traductori termici suplimentari pentru a compensa
influenta temperaturii ambiante si a #ariatiei ei asupra masuratorii. 1en+orii pot a#ea
constructie coaxiala, astfel asigurand o buna adaptare in /4 si o banda foarte larga de
frec#ente. 5xemple de acest tip sunt powermetrele ?P43-.
9ata mai Eos schemele de principiu ale unui sen+or si al unui powermetru de acest tip =3>.
1en+orul capul"sonda de masura( contine patru termistori de &66 ohmi fiecare, dintre
care numai doi sunt folositi ca traductori pentru puterea /4. Acestia sunt conectati in serie
-66 ohmi( pentru puntea de )), iar in /4 sunt conectati in paralel prin folosirea
condensatoarelor, astfel incat impedanta de intrare este de 76 ohmi. A#antaEul acestei
structuri este ca din punct de #edere al /4, cei doi termistori au cate un terminal conectat
in /4 la masa. )eilalti doi termistori, folositi pentru compensare termica, monitori+ea+a
schimbarile de temperatura, fara a fi parcursi de semnalul de /4, sunt deasemenea
conectati in serie si sunt inclusi intr*o a doua punte de masura numita punte de
compensare( si polari+ati pentru a obtine tot -66 ohmi re+istenta. Powermetrul necesita
reglarea +eroului si calibrare, un generator de ni#el constant & m;( fiind inclus.
0asurarea este de tip indirect. 9n repaus fara putere /4 la intrare( se aplica o putere de
curent continuu polari+are in )) prin inEectarea unui curent continuu( astfel incat
sen+orul este mentinut la o anumita temperatura constanta. <a aplicarea unei puteri de
/4, puterea de )) inEectata este redusa cu aceeasi cantitate, astfel incat puntea sa se
echilibrea+a si temperatura *si deci si re+istentele termistorilor* sa fie mentinuta
constanta. .iferenta de putere de curent continuu necesara pentru reechilibrarea puntilor
este egala cu puterea de /4 aplicata, si deci puterea de /4 se masoara indirect prin
masurarea in )).
Po#ermetrele cu termocuplu pre+inta unele a#antaEe sensibilitate mai ridicata decat
cele cu termistori, iar caracteristica este patratica si deci tensiunea la iesire este direct
proportionala cu puterea de /4(. O sensibilitate tipica pentru un astfel de sen+or este de
circa &'6 uH"m;, iar unele permit masurarea puterii semnalelor pana la 76 L?+ =3>.
.e exemplu, sen+orul ?P@4@-A #. foto( folosit pentru powermetrul 437A are o gama de
masura cuprinsa intre 6,3 u; si &66 m; pentru frec#ente de la 6,& 0?+ pana la 4 L?+
Po#ermetrul calorimetric se ba+ea+a pe masurarea efectului termic al puterii de /4.
Uneori se recurge la incal+irea unui lichid apa sau ulei(.
.e exemplu, un model de powermetru caloric compara caldura degaEata de semnalul de
/4 intr*o sarcina cu ulei cu cea degaEata intr*o alta sarcina identica, dar incal+ita in )),
deci in acest ca+ se foloseste tot o metoda indirecta, comparati#a.
Toate aceste powermetre, ba+ate pe efectul termic al curentului electric puterii de /4(,
masoara puterea efecti#a inclu+and puterea pentru toate semnalele pre+ente la un moment
dat, deci include in masuratoare toate componentele spectrale ale semnalului situate in
banda lor de masura si pot masura puterea insumata a mai multor semnale aplicate
simultan.
Sen+orii cu dioda folosesc diode 1chottGM. )and sunt folositi pentru ni#ele mici
beneficia+a de caracteritica patratica a diodelor pentru semnale mici( pentru obtinerea
unei tensiuni de iesire liniare cu puterea de /4 aplicata.
)onstructia de amator unui sen+or simplu de putere cu diode este descrisa la
http!""www.Osl.net"Mo7ofh"proEects"rfQpowersensor"diodesensor.html
O alta metoda de masurare indirecta a puterii, prin masurarea unei tensiuni de curent
continuu este descrisa mai Eos =A>.
1e foloseste un segment de linie coaxiala si detector similare cu cele folosite in ca+ul
powermetrului Bird 43. 0etoda se ba+ea+a pe folosirea a doua detectoare de /4 identice.
Tensiunea de cc re+ultata prin detectarea /4 este insumata cu o tensiune de cc de
polaritate opusa obtinuta prin detectia semnalului dat de un generator de /4 calibrat si
controlat in amplitudine, acesta fiind conectat in bucla. Bucla se echilibrea+a pentru
egali+area celor doua semnale suma tensiunilor de cc +ero(.
0asurarea puterii de /4 pe linia coaxiala se face prin masurarea #alorii tensinunii de cc
de control a amplitudinii semnalului furni+at de generator. Pentru o buna preci+ie si
stabilitate, componentele celor doua detectoare sunt imperecheate si se afla in contact
termic.
Uneori, powermetrele pot include posibilitatea masurarii si altor marimi ale semnalului,
cum ar fi factorul de modulatie, #aloarile medii sau de #arf de putere si tensiune, in ;,
dB;, H sau dBH, H1;/, pierderile prin reflexie, etc. Acesta este ca+ul in mod special in
ca+ul powermetrelor moderne echipate cu microprocesor. 1chita de principiu a unui
asemenea powermetru este data mai sus =@>.
1e folosesc aceleasi metode si principii ca si in ca+ul powermetrelor obisnuite, numai ca
in acest ca+ sunt posibile masurarea #alorilor de putere corespun+atoare atat #arfului cat
si minimului an#elopei semnalului modulator, #alori ce pot si sunt memorate si prelucrate
pentru a furni+a informatia necesara.
Powermetrul nu este singurul dispo+iti# folosit pentru masurarea puterii de /4. Puterea
de /4 mai poate fi masurata folosind!
anali+oare spectrale
#oltmetre selecti#e
receptoare de masura
#oltmetre"mili#oltmetre de /4 sau de banda larga
e#entual, daca este ne#oie de masurari pe linii si"sau de puteri mari, in conEunctie cu un
cuplor directional.
Principiul de functionare si alcatuirea unui anali+or spectral cu prelucrare analogica a
semnalului este data aici. 5ste #orba in principiu de un receptor superheterodina si un
dispo+iti# de afisare a ni#elului semnalului.
Preci+ia absoluta garantata nu este extraordinara dar preci+ia relati#a este buna.
Pre+inta a#antaEul ca permite masurarea separata a amplitudinii fiecarei componente
spectrale a semnalelor anali+ate, detectarea si masurarea distorsiunilor armonice sau de
intermodulatie.
9n ca+ul acestor instrumente, pentru extinderea domeniului de masura a puterii se
folosesc atenuatoare sau cuploare.
.e mentionat pentru cei ce obisnuiesc sa specifice puterile :exacte:, sau :la +ecimala:, de
genul :&-7; out:, ca o preci+ie totala garantata sub 78 este considerata buna chiar si
pentru powermetre profesionale si ca o diferenta de putere de & dB este de obicei greu de
sesi+at la receptor.
Bird 43P( garantea+a o preci+ie de 78 pentru masurarea puterilor efecti#e sau @8 pentru
P5P. Acestea sunt preci+ii garantate, preci+iile obtinute in mod real sunt ce#a mai bune.
Powermetrele de laborator de genul celor amintite mai sus sunt caracteri+ate printr*o
preci+ie ridicata, unele modele de sen+ori putand asigura o preci+ie de &8, iar anumite
powermetre de laborator includ circuite de calibrare si corectie, existand si de sen+ori sau
capete de masura includ tabele de corectie inscrise in memorii /O0( dar in practica este
posibil ca alti factori sa fie cei care limitea+a preci+ia ce poate fi obtinuta in mod real ex!
de+adaptarile pre+ente in circuit(. Oricum, pentru amatori nu este necesara o preci+ie
foarte mare, preci+ia unui Bird 43 fiind suficienta, mai ales daca tinem cont ca preci+ia
reala, practic reali+ata, este mai buna decat cea garantata.
Pentru powermetrele destinate radioamatorilor, de #a+ut recen+ia A//< respecti#a, este
instructi#a, in special pentru cei ce stiu sa citeasca printre randuri, dar sa nu #a speriati de
ceea ce puteti constata acolo despre mult iubitul powermetru pe care tocmai ati cheltuit
&76R, suma din pacate inca mare pentru multi dintre noi, sau despre powermetrele unor
transcei#ere, chiar si ale celor din gama de pret de peste 3666R... Tot despre calitatea
powermetrelor destinate radioamatorilor, recomand a consulta articolul de la
http!""hamradiomarGet.com"articles";attmeters.htm
Puteri de emisie utili+ate de radioamatori. -!P si -!O. De ce nici lucrul -!P si mai ales cel -!O
nu sunt mult utili+ate in YO. ./ 0motivatii0raspandite in YO referitoare la (ne*utili+area
-!O, dar si 0mituri0 si pareri preconcepute. Cateva observatii si conclu+ii
9n ceea ce pri#este ni#elurile de putere utili+ate de radioamatori, intotdeauna s*au putut
diferentia 3 categorii! I/P, ni#el :normal: si I/O.
Puterea corespun+atoare fiecareia dintre cele trei categorii nu a fost aceeasi de*a lungul
timpului, depin+and de conditiile tehnice, iar in anii din urma fiind intr*o oarecare masura
impus si de catre fabricantii de echipamente.
9n urma cu 36*46 de ani, cand conditiile de trafic radio erau bune +gomot electric
ambiant redus( si in conditii de propagare fa#orabila, se puteau reali+a usor legaturi chiar
si .C cu numai 7; out, iar &66; era un ni#el de putere la care multi YO sperau doar.
)onditii :normale: desemnea+a a+i folosirea puterilor implicite, de care sunt capabile
transcei#erele comerciale, puteri situate intre &66 si -66;, iar puterea utili+ata in mod
obisnuit este de &66 pana la 366;, foarte aproape de limita maxima de 466; specificata
in regulament, limita ce acum a de#enit nerealista...
5xista moduri de trafic la care aceste ni#eluri se situea+a la alte #alori. Pentru 505,
-76; % I/P, :normal:%&G;, iar I/O...
.enumirea generica I/P desemnea+a utili+area unei puteri relati# reduse, de cel mult
7;, existand si o categorie de :extremisti: I/P, numita I/PP, ca+ in care se folosesc
puteri extrem de reduse, sub & ;.
)a o parere personala si ca o paralela la intrebarea pertinenta din articolul lui YO4AUP,
si fara a incerca sa genere+ polemici! ,u sunt un adept fer#ent al opiniei conform careia
limitele specificate in regulament trebuiesc considerate ca absolute sau masurate :la
sange: caci respectarea lor nu garantea+a absolut deloc lipsa perturbatiilor si a
problemelor, si mai ales nu este de mare folos radioamatorilor. /49 extrem de puternic si
perturbatii radio se pot genera, fara a putea fi Eustificate in #reun fel, cu mai putin de
&6;, sau se poate lucra linistit si fara a deranEa cu &,7 G; confirmat in practica(.
Aceeasi obser#atie este #alabila pentru 90. generate la emisie si puterea de iesire. 5xista
amplificatoare liniare care la & G; out generea+a 90. de #alori absolute mai reduse
decat in ca+ul maEoritatii transcei#erelor alimentate la &3H dotate cu amplificatoare
:liniare: de &66; out cu tran+istori. )eea ce contea+a este pana la urma calitatea
semnalului transmis, din pacate influentata uneori de calitatea operatorului, si e#itarea pe
cat posibil a perturbatiilor prin folosirea puterii re+onabile sau a celei minime necesare
si"sau re+ol#area amiabila a posibilelor deranEamente, inclusi# a /49. .aca #om de#eni
obsedati de cei &66; sau 466; admisi, #om incepe *fara folos* sa ne intrebam in
contradictoriu unde masuram puterea, cu cate +ecimale, la iesirea statiei"amplificatorului
sau la bornele antenei, inainte sau dupa cablul coaxial, inainte sau dupa balun$... sau
trebuie sa tinem cont si de randamentul antenei$ unele antene de dimensiuni fi+ice
reduse comparati# cu lungimea de unda se comporta mai mult ca niste sarcini artificiale,
in unele ca+uri cablul coaxial putand radia mai multa energie de /4 decat insasi
antena...(, sau ca powermetrul cu preci+ie de &68 nu este bun, trebuie musai sa fie de
-8, calibrat chiar a+i si cu &666 5u pret pe factura,...discutii in general inutile si
neproducti#e.
Un moti# in plus pentru aceasta atitudine este si faptul ca in general ni#elele de putere
sunt apreciate in mod subiecti# ca fiind foarte mari sau exagerate, in realitate un ni#el de
putere de &766; insemnand numai un punct 1 in plus fata de 466;, respecti# - puncte 1
peste &66; la corespondent, in timp ce aceleasi diferente sau chiar mai mari( putand
re+ulta considerand chiar si numai deosebirile de amplasamente si antene.
Obser#atie! trebuie facuta distinctia intre /49, termen care desemnea+a interferenta
electromagnetica locala produsa aparatelor electronice datorita campului de
radiofrec#enta deci inclusi# si mai ales campului de /4 local generat de semnalul util( si
perturbatiile de /4 care desemnea+a in general semnale de /4 nedorite, situate in afara
ben+ii sau canalului de comunicatie produse 90., armonici, etc( si care pot produce
interferente cu alti utili+atori ai spectrului de /4, inclusi# cu cei situati la distanta mare.
4ortati de conditiile actuale de propagare si de conditiile de trafic +gomot electric(,
ni#elurile de putere de &*- G; repre+inta a+i ni#ele u+uale de putere pentru radioamatorii
de pretutindeni, mai putin totusi pentru YO, care, trebuie sa recunoastem, suntem cu mult
in urma la acest capitol.
)are sunt moti#ele pentru acest decalaE$
5xista unele moti#e reale si obiecti#e si altele ce tin de subiecti#ism si de parerile
preconcepute sau nerealiste si inca persistente.
0oti#e reale sunt putine! conditiile materiale, noul stil de #iata sociala I/<, lipsa timp
liber( sau optiunea personala, dar cele subiecti#e sunt mai numeroase.
9n urma cu multi ani, #iitorii YO eram :educati: in spirit anti*I/O dar nu neaparat pro*
I/P2( si intr*o falsa modestie ce atunci era generali+ata si ce se dorea de fapt a fi o
Eustificare * altfel falsa * a conditiilor materiale reduse. .ar I1<*urile primite din afara
YO pe care erau specificate modelele de transcei#er"amplificator"antena si cei :&.7 G out:
erau totusi pri#ite si expuse cu in#idie dar si cu admiratie. )u in#idie pentru ca in YO nu
era posibil &,7 G out, si cu admiratie pentru cei &.7 G out si pentru echipamentele folosite
de catre corespondent, caci de multe ori acei &.7G out ai corespondentului si antenele lui
au fost cele ce au facut posibila reali+area multora dintre acele I1O*uri si confirmarea
lor. Putini isi imaginau posibilitatea folosirii unor asemenea ni#eluri de putere si in YO,
din moti#e usor de inteles pe atunci, iar &66; era considerata ca o putere re+onabila, ce
constituia chiar un de+iderat pentru multi YO atunci. .easemenea, in multe ca+uri
utili+area unor puteri ridicate nu era Eustificata in mod real, ni#elele de propagare in anii
buni erau excelente, +gomotul ben+ilor redus, iar in acele conditii, cu ); I/P se puteau
lucra statii din lumea intreaga. /adioamatorii cu experienta indelungata o pot confirma
oricand.
A+i, +gomotul in toate ben+ile, in special in locatiile urbane sau aglomerate, este cu -6*36
dB mai mare decat in urma cu -7 de ani. Acesta este re+ultatul raspandirii pe scara
masi#a a aparaturii electronice de larg consum si a tehnicii de calcul, aparatura care in
maEoritatea ca+urilor contine cel putin o sursa in comutatie sau"si circuite digitale sau de
putere ce pot produce emisii /4 nedorite cu spectru larg, continuu sau discret, cu atat mai
mult cu cat ni#elul de trai local determina raspandirea celor mai ieftine dintre ele... 9n
locatiile urbane, sutele si miile de lampi de iluminat fluorescente au un rol important
pentru gradul ridicat de poluare /4 existent. )omunicatiile profesionale in ben+ile de
H?4"U?4 au cunoscut o ade#arata explo+ie in ultimii ani, ben+ile de amator fiind mai
:presate:...
/adioamatori din toate colturile lumii folosesc in mod u+ual amplificatoare liniare si
puteri de &*- G; chiar si in I1O*uri locale, iar stocul enorm de tuburi de putere din tarile
ex so#ietice s*a raspandit rapid in intreaga lume, pasiunea construirii de amplificatoare de
putere re#igorand acti#itatea tehnica si dand un nou impuls unor moduri de lucru mai
demult considerate exclusi#iste ex 505(. ,u in putine ca+uri, statii indi#iduale sau de
club sunt dotate cu amplificatoare capabile a reali+a puteri de iesire de peste 7 G;, iar
acest lucru se poate obser#a usor in ca+ul concursurilor internationale de an#ergura
9A/U, )I(.
9n plus, parerile YO anterioare si preconcepute conform carora alti radioamatori folosesc
numai aparatura comerciala si amplificatoare industriale cumparate si ca radioamatorii
YO ar fi de+a#antaEati datorita imposibilitatii de a ale achi+itiona s*au do#edit a fi de
multe ori gresite si folosite de multe ori numai ca Eustificari. 9n fapt, :home made: costa
a+i mai mult in timp si bani( decat o statie comerciala, si poate tocmai de aceea pasiunea
constructiilor ?0 este foarte raspandita in tarile cu un ni#el de trai mai ridicat... Un ca+
special il constituie chiar amplificatoarele de putere mare, care in general nu sunt
disponibile comercial si"sau sunt foarte scumpe. O cautare pe internet ar putea de+#alui
mii de proiecte si constructii, inclusi# amplificatoare capabile de &6*-6 G; out pentru
cei ce #or sa*si faca o idee! http!""www.bear*el.com" (.
1e poate constata ca problema puterii de emisie nu numai ca a fost si este pri#ita cu
serio+itate pe alte meleaguri, dar arata si cum a fost re+ol#ata...
.esi comunicatia in ben+ile de amatori este acum cu mult mai dificila decat in urma cu
-7 de ani, totusi multi radioamatori YO s*au manifestat de multe ori impotri#a :puterilor
mari: sau au a#ut o atitudine cel putin re+er#ata, cu consecintele de rigoare. Uneori se
poate constata ca admiratia si in#idia fata de puterile folosite de catre radioamatorii din
afara YO s*au pastrat, iar relati# la cei din YO a ramas de prea multe ori numai in#idia...
Acesta este moti#ul pentru care unele dintre putinele statii YO foarte bine dotate la
capitolul I/O si adepte ale acestuia, e#ita de multe ori I1O*urile locale sau au tendinta
de i+olare, si cu parere de rau spus, nu I/O*ul lor este de #ina...
0erita mentionate cate#a reguli si pareri, unele numai partial corecte precum si parerile
preconcepute sau chiar gresite care au constituit de multe ori false moti#e anti*I/O in
argumentatia YO, insotite aici si de cate#a comentarii!
&( 5ste indicata utili+area ni#elului minim de putere necesar pentru a comunica. 5ste
:regula de aur: si o indicatie de bun simt, specificata chiar si in manualele unor
transcei#ere comerciale, ce este bine de respectatK de fapt nu inter+ice I/O si in
aplicarea ei, daca tinem cont de conditiile actuale de trafic +gomot, I/0, I/,, conditii
de propagare(, putem constata ca nu este de fapt :anti*I/O:, cum in mod gresit si
subiecti# este inteleasa de cele mai multe ori.
-( A nu se utili+a puteri mari pentru I1O*urile locale YO(K conditiile actuale de trafic
mentionate anterior sunt #alabile si in acest ca+K in plus, folosirea unei puteri ridicate in
acest ca+ nu aEuta in maEoritatea situatiilor decat pe corespondentiK in ca+ul I1O*urilor
largite, foarte frec#ente local in YO, este si mai importanta folosirea unei puteri
suficiente, fiind necesar a asigura un raport semnal"+gomot mai bun si suficient inclusi#
pentru cea mai putin dotata statie pre+enta in I1O, si pentru a putea purta o con#ersatie
inteligibila prin radio, altce#a decat :7FF 7FF T,C A3: sau a cere corespondentului
repetarea de 3*4 ori a indicati#uluiK deci trebuie subliniat faptul ca I/O*ul aEuta in mare
masura statia corespondenta. 9n I/0*ul ben+ilor u+itate pentru legaturile locale @6m,
46m( uneori este dificil chiar si numai a pastra frec#enta I1O*ului, dfatorita mai ales
presiunii I/0*ului cau+at de unele statii din tarile #ecine...
3( Utili+area puterilor mari este Eustificata numai pentru .C si in concursuriK nu trebuie
uitat ca ni#elul de putere utili+at de YO pentru consursuri trebuie :actuali+at:K in pre+ent,
& G; a de#enit un ni#el :de sub+istenta: pentru statiile cu oarece chiar si mici( pretentii
intr*un concurs important, chiar si pentru cele indi#iduale, iar cei care lucrea+a in
concursurile internationale stiu asta de mult timpK deasemenea, un liniar trebuie testat si
in banda, bine #erificat si :andurat: inainte de :a*l arunca: in concurs, si nu trebuie
asteptat a forma deprinderile operatorilor modul de utili+are si de lucru cu liniarul,
acordurile rapide( tocmai pe perioada concursurilor 2
4( )au+a pentru /49 si pentru perturbatiile pro#ocate I1O*urilor din banda este puterea
exagerataK este o afirmatie in general falsaK cau+a principala a perturbarii I1O*urilor din
ben+ile de radioamatori sunt operatorii statiilor si calitatea slaba a unor echipamente mai
putine in +iua de a+i totusi(, indiferent daca I/P sau I/OK de exemplu, ascultand seara
I1O*urile locale din banda de @6m, se poate asista uneori la peste -6 de manifestari gen
purtatoare, suieraturi, :alooo:*uri, :olaaaa:*uri, acorduri prelungite si alte asemenea, si
asta pe o perioada de numai &*3 ore, maEoritatea suprapuse peste legaturi in curs, unele
chiar intentionate, si care Eudecand dupa ni#elul lor, nu par a fi corespun+atoare a &,7 G;
out dealtfel extrem extrem de rar se poate au+i un YO cu & G sau peste, mai ales in @6m(K
in plus, desi uneori sursele respecti#e sunt e#ident locali+ate in state ex so#ietice, de
multe ori, :alooo:*urile respecti#e nu au intonatia caracteristica ex*so#ietica asa cum in
mod gresit se presupune si de multe ori par a fi surse locale YO.... 9n ca+ul perturbatiilor
intentionate, daca este I/O sau nu, aceasta nu mai are nici o importanta, sunt la fel de
nelalocul lor. 9n ca+ul ben+ilor superioare, de cele mai multe ori propagarea caracteristica
lor reduce posibilitatea aparitiei problemelor de perturbatii importante, cu exceptia poate
a YO3. .aca se manifesta, /49*ul local cau+at aparaturii electronice trebuie tratat si
re+ol#at separat pentru fiecare ca+ in parte, de catre operatorii respecti#i, asa cum este
normal. Probleme pot fi cau+ate de operatorii care nu respecta frec#entele re+er#ate I/P.
7( 4olosirea I/O ar fi incorecta in ca+ul concursurilor localeK este ade#arat numai in
masura in care folosirea I/O ar incalca intrade#ar regulile de concurs si principiile fair
plaM*ului, adica daca pe fisele de concurs s*ar specifica &66; in loc de cei &666 folositi
in realitate, incadrare la o categorie de putere inferioara, sau daca I/O ar fi inter+is de
regulile de concursK posibilitatea ca unele dintre aceste situatii sa se manifeste exista deEa
fara a a#ea legatura cu I/O, nu de ieri sau de a+i, si tine pana la urma numai de
operatorii statiilor respecti#e, tine numai de corectitudine si fair plaM, caci si o statie de
&66; poate sa se incadre+e in mod neEustificat la categoria I/P daca aceasta exista
S&6; de exemplu(, este #orba despre aceeasi situatie. .eci trebuie facuta diferenta! nu
puterea este de #ina ci operatorii respecti#i.
'( I/O % moartea I/P*uluiK nimic mai fals, intre ele nu exista legatura directaK de fapt
amploarea traficului I/P a fost si ea afectata de conditiile de trafic mentionate anterior,
si chiar intr*o masura destul de mare, iar largirea posibilitatilor a permis multor
radioamatori achi+itionarea de aparatura comerciala si a determinat renuntarea la statia
I/P, care de cele mai multe ori era home madeK astfel, cele doua moduri de lucru nu se
exclud reciproc.
A( 1intagma :sarac si cinstit:, a fost denaturata in :trebuie a fi sarac pentru a putea fi
considerat cinstit: care a fost apoi transformata si in :esti bogat, deci necinstit:, saracia a
fost ridicata la rang de #irtute si I/O*ul asimilat bogatiei, si asta timp de prea( multi ani
+eci(, cu consecinte negati#e pentru relatiile dintre noi...
@( Nicala cu...:capra #ecinului: aplicata relati# la ni#elul puterii folosite. )u alte cu#inte,
este #orba despre gresita opinie conform careia :corect este sa fim toti la fel:.
F( Tendintele de Eustificare numai( a existentei problemelor, fara a incerca re+ol#area lor,
tendintele de autolimitare si de :autopedepsire:K sau cum altfel putem denumi aceasta
situatie! timp de +eci de ani am Eustificat conditiile YO prin existenta
conditiilor"restrictiilor politice si sociale, in asa masura incat pe parcurs acestea au
de#enit moti#atii si Eustificari permanente, pentru orice situatie sau problema. .e ce
insistam inca in a e#ita si uneori chiar in a combate utili+area I/O$ Hremurile in care am
fi a#ut neca+uri mari chiar si numai pentru moti#ul de a poseda chiar fara a utili+a( un
amplificator capabil de putere mare, au trecut de mult. Hremurile sunt acum altele de &7
ani$2(, posibilitatile sunt altele, si totusi...
&6( )onditiile materialeK este un moti# real pentru care multi YO nu reusesc a construi
I/O, insa de multe ori se exagerea+aK nu este ne#oie de :re+er#e:, nu trebuie sa a#em &6
tuburi LU43 si 7 socluri pentru ele ca sa construim un I/O... Am fost uimit cand la
inceputul anilor TF6, inainte ca tuburile so#ietice sa se raspandeasca in #est, un
radioamator britanic imi solicita amanunte in legatura cu constructia unui liniar folosind
un tub LU in stare incerta, in conditiile in care procurarea unui alt tub sau re+er#a( ii era
foarte dificila sau aproape imposibila atunci si nu poseda nici macar soclu pentru el.
<iniarul a fost construit totusi, folosind materialele disponibile atunci. 5ste o atitudine
notabila. Acest exemplu si mai ales atitudinea respecti#a explica de ce informatiile despre
I/O*uri folosind tuburi so#ietice au sosit in cea mai mare masura dinspre #est, nu din
surse locale sau est*europene, asa cum ne*am fi asteptat...
0oti#e intemeiate pentru a nu folosi I/O, si unele obser#atii!
puterea folosita este importanta, dar mai putin importanta decat locatia, antena si
propagarea...
construirea"folosirea de aparatura necorespun+atoare poate a#ea efecte negati#eK de
exemplu, folosirea pentru I/O in montaE grila comuna a triodelor cu amplificare redusa
impreuna cu un transcei#er de &66;"&3H :deschis"fortat: pentru cei &76; necesari
I/O*ului pentru a putea obtine o putere cat mai mare din el ar putea produce probleme
reale legate de 90. in bandaK la puteri foarte mari trebuiesc folosite filtre de iesire
corespun+atoare, altfel ni#elul armonicelor poate de#eni o problema pentru utili+atorii
ben+ilor superioare in care #or fi generate aceste armoniciK problema expusa anterior, a
raportului P5P"efecti# ar putea fi considerata in mod gresit ca o Eustificare pentru
construirea de I/O*uri folosind componente necorespun+atoare la acelasi ni#el, 3 tuburi
@&& folosite la '66; P5P suna altfel decat un LUA4 sau 3)C@66, se simte usor in banda
diferenta de calitate si de banda real ocupata, #. explicatiile de mai sus(...
anumite deficiente ale echipamentelor pot fi amplificate prin I/OK de exemplu, in
ca+ul folosirii ..1*urilor ieftine ce includ .A)*uri cu re+olutie redusa sau a P<<*urilor
+gomotoase sau cu mixari si filtrari necorespun+atoare in constructiile ?0, caracteri+ate
prin +gomot de fa+a ridicat si"sau produse nedorite importante ca ni#el si"sau numar, este
neindicat a fi urmate de un I/O...
/49 poate fi o problema sau cel putin o limitare, in special pentru unele locatii
urbane, insa aceasta este problema fiecarei statii"operator separate
I/P este modul de lucru care solicita maxim operatorul dar tot acesta ar putea fi
pri#it insa si ca un argument pro I/O( si*l antrenea+aK atunci cand conditiile permit, se
pot obtine re+ultate bune si cu I/P.
.in nou! operatorii necorespun+atoriK in ca+ul lor, nu contea+a daca I/O sau I/P2
)ontrar parerilor obisnuite, performanta si calitatea in I/O nu sunt chiar usor si
simplu de atinsK un I/O de calitate si putere importanta exclude posibilitatea folosirii
primului tub gasit prin cutii, legat repede cu grilele la sasiu si atacat direct in catod, fara
circuite acordate in catod si cu un filtru pi facut la intamplare, a#and un factor de calitate
necunoscut...
trebuie renuntat la ideile preconcepute potri#it carora succesul este maxim cand toate
acele indicatoarelor I/O*ului sunt la maxim
in trafic trebuie acordata atentie sporita statiilor "I/PK operatorii statiilor .C cu
experienta respecta in general acest lucru
0oti#atii pro*I/O, reale si bine intemeiate!
+gomotul, I/0 si I/, din ben+i sunt intense si in continua intensificare
conditiile de propagare actuale sunt foarte slabe
se anticipea+a un ciclu solar ce #a determina conditii si mai slabe de propagare, chiar
si pentru anii :buni:, de maxim de mai tar+iu, maxim care #a fi sub ni#elul maximelor
anterioare.
posibilitatile de instalare a antenelor mari si eficiente #or fi si mai restrictionate pe
#iitor din punct de #edere administrati#, in special in locatiile urbane.
in ben+ile Eoase, in conditii de I/0, este dificil de mentinut un I1O local prelungit
si a :pastra frec#enta: in conditiile actualeK de multe ori statiile YO sunt ne#oite sa
renunte...
I/O este absolut necesar pentru concursuriK in concursurile internationale, puterile
folosite de unii competitori sunt uneori la ni#ele de 7*&6 G;K pentru recuperarea
decalaEului existent, statiile serioase de concurs din YO ar fi ne#oite sa treaca direct la
ni#elele de putere respecti#e, ni#ele greu de acceptat mai mult din punct de #edere
psihologic decat fi+ic...
statiile echipate cu I/O modern, de calitate si cu castig mare folosind tetrode in
configuratie catod comun ce necesita putere redusa din emitator produc mai putine
distorsiuni si produse de intermodulatii decat maEoritatea transcei#erelor echipate cu
finale tran+istori+ate de &66; si alimentate la &3H2 0oti#ul este simplu! aceste I/O*uri
sunt destul de liniare iar la puterile reduse necesare lor, transcei#erele pre+inta distorsiuni
mai reduse decat la cei &66; putere maxima. Un 4)C&766B la & G; out generea+a in
ben+ile adiacente mai putine produse de intermodulatie decat un transcei#er de
&66;"&3H...
I/O ar stimula competitia
maEoritatea problemelor de perturbare a altor legaturi sunt cau+ate de catre operatorii
statiilor, nu de catre I/O
constructia de I/O nu poate decat sa re#igore+e hobbM*ul, iar tendinta, discutiile
actuale, intentiile de #iitor anuntate si uneori si din fericire( chiar si acti#itatile pre+ente
par sa o confirme contrar parerii generale, in conditiile actuale I/P*ul a de#enit un mod
de lucru oarecum exclusi#ist, putini isi mai pot permite lucrul I/P.
I/O si I/P nu se exclud reciproc si ambele trebuiesc incuraEate si pri#ite ca moduri
diferite de exprimare a performantei
I/O nu trebuie sa sperie caci &,7 G; inseamna numai un punct 1 mai mult fata de
466; si doua puncte 1 fata de &66;...
)onclu+ia este ca I/O este si #a fi o atitudine practic impusa de noile conditii de trafic,
sociale si materiale(.
0oti#atiile reale anti*I/O au ramas putine si relati# fira#e. I/O nu exclude I/P si
radioamatorii nu trebuiesc :clasificati:, separati si mai ales nu :etichetati: dupa puterile
sau dupa echipamentele folosite. I/P este inca un mod de lucru deosebit, solicita
performanta si eforturile operatorului, insa putini si*l mai pot permite. I/O si I/P nu se
exclud reciproc si ambele trebuiesc incuraEate si apreciate ca moduri diferite de exprimare
a performantei. )eea ce este gresit este incercarea de a impune unul din ele sau de a
limita posibilitatile celorlalti.
1unt sigur ca in special aceasta parte de sfarsit #a pro#oca reactii pro si contra, dar
acestea sunt bine#enite si #or fi un lucru bun, caci asa cum am mai afirmat cu alta oca+ie,
din aprobarile +gomotoase nu re+ulta nimic nou sau bun, si numai opiniile si discutiile
chiar in contradictoriu(, inteligente si bine argumentate pot genera ideile noi si utile.
Bibliografie:
[1] publicatii de RA: QST, QEX, RadCom, RA -YO
[2] RF !RECT!O"A# T$R%#!"E& 'ATT(ETER (OE# )*, !+,t-uctio+ .oo/
[*] $01A2ile+t:
C3oo,i+2 t3e Ri23t 0o4e- (ete- a+d Se+,o-, 0-oduct "ote
Fu+dame+tal, o5 RF a+d (ic-o4a6e 0o4e- (ea,u-eme+t,
$0)*2 RF 0o4e- (ete- Se-6ice (a+ual
[)] Ro3de 7 Sc34a-8:
0o4e- (ea,u-eme+t o+ 0ul,ed Si2+al, 4it3 Spect-um A+al98e-,, Applicatio+
"ote
(ea,u-i+2 t3e "o+li+ea-itie, o5 RF Ampli5ie-, %,i+2 Si2+al :e+e-ato-, a+d a
Spect-um A+al98e-, Applicatio+ "ote
[;] RF Commu+icatio+, 1 $a--i,:
RF-*;< (a+ual
RF-11<A (a+ual, 3ttp:11bama=edeb-i,=com1ma+ual,13a--i,1-511<a
[>] !com, !C-0'1 Se-6ice (a+ual
[?] %=S= 0ate+t );)??2@
[@] %=S= 0ate+t )2>*>;*
[A] "20B, $F Fo-4a-d 0o4e- 7 Retu-+ #o,, CS'RD (ete-,
3ttp:11u,e-,=adelp3ia=+et1E+2p/1R#0mt-1R#0mete-=3tml
[1<] B*"$!, A+ Ad6a+ced F$F 'attmete-, QEX ma91Gu+e 2<<2
Traian Belinas YO9FZS
A-ticol apa-ut la 1<-?-2<<;
-A7-A