Sunteți pe pagina 1din 11

Capitolul II

Cadrul juridic privind protecia consumatorilor



Existena pe pia a unor produse care ar putea afecta viaa, sntatea i securitatea
consumatorilor a determinat instituiile statului specializate n protecia consumatorilor s
acioneze prin activiti de control avnd ca scop prevenirea i combaterea practicilor abuzive,
care ar fi pus n pericol viaa i sntatea consumatorilor.

&.1 Instituiile statale: garanie i asigurare a proteciei drepturilor consumatorilor.

Realizarea drepturilor privind protecia vieii i sntii cetenilor prevzute de
Constituia R.M. se efectueaz prin intermediul organelor statale.
n vederea proteciei drepturilor consumatorilor acioneaz organisme internaionale i
interne.
n acest context, legile promulgate au n vedere nu numai relaia direct ofertant-
cumprtor, ci i o serie de aspecte colaterale, cum ar fi de exemplu lupta contra inflaiei,
publicitatea agresiv sau mincinoas etc.
n contextul unor asemenea preocupri, este de menionat i faptul c apar schimbri
semnificative ce au n vedere faptul c drepturile consumatorilor mbrac o importan deosebit,
acetia fiind pui pe aceeai treapta cu ceilali parteneri ai procesului de vnzare-cumprare,
respectiv productorul, importatorul i comerciantul.
O latur important privind perfecionarea cadrului legislativ n domeniul proteciei
consumatorilor privete i faptul c, pe lng aprarea acestora din punct de vedere material,
pecuniar, trebuie elaborate acte normative care s soluioneze i o serie de aspecte morale. n
asemenea condiii, responsabilitatea aciunii n Justiie i mai ales suportarea cheltuielilor
generate de soluionarea unor asemenea situaii trebuie s fie trecute n seama statului sau a
organismelor neguvernamentale cu atribuii n domeniu, instituiile abilitate, fie ele
guvernamentale sau nu, dispunnd de profesionalitatea adecvat sesizrii problemelor n cauz,
dar mai ales de capacitatea financiar de a suporta costurile generate de declanarea unor aciuni
n Justiie.
1

n alt ordine de idei, trebuie avut n vedere modul de aplicare a normelor de drept
existente, respectarea ntocmai a acestora, chiar cele mai bune reglementri neavnd nici un fel
de valoare dac nu sunt aplicate n mod riguros i mai ales corect. n acest sens, este necesar
instituirea unui control eficient, care s aib n vedere stricta interpretare a principiilor de drept
adoptate de legiuitor, precum i aplicarea normelor juridice n domeniu. Pe lng acest control,
care poate scoate uor n eviden eventualele lipsuri, lacune ale legislaiei, trebuie avut n
vedere i asigurarea controlului i a altor aspecte i fenomene din domeniul proteciei
consumatorilor. Astfel, exist preocupri privind controlul n domeniul publicitii, ce urmresc
diminuarea agresivitii acesteia, nlturarea abuzurilor publicitare i a practicilor neltoare. De
asemenea, controlul urmrete prevenirea ptrunderii pe pia a unor produse care atenteaz la
securitatea, sntatea i chiar viaa consumatorilor, alte aciuni urmrind practicile comerciale,
modul de realizare a autorizrii i folosirii creditului n relaiile de vnzare-cumprare, vnzarea
la domiciliu etc.
2
Sunt multe probleme cu care se confrunt practica juridic n domeniul
proteciei consumatorilor, dar principala rmne cea privind crearea unor mijloace cu adevrat
eficiente.
O posibilitate a implicrii puterii publice n protecia consumatorilor o constituie
nfiinarea unor organisme, a unor instituii cu atribuiuni de supraveghere a modului n care este

1
Patriche D., Pistol GH., (coordonatori) Protecia consumatorilor, Academia de Studii Economice,
Bucureti, 1998
2
Moscaliciuc Irina., Reflecii asupre reglementrii juridice a proteciei consumatorilor n Republica Moldova.,
Revista Naional de Drept nr.3 2007., pag 42-49

respectat legislaia n domeniu, n acordarea asistenei de specialitate, fie direct consumatorilor,
fie instituiilor neguvernamentale din domeniul proteciei consumatorilor (asociaii, organisme
consultative etc.). Asemenea organisme de specialitate ale statului, pe lng atribuiile
menionate, au competene mult mai largi, ca de exemplu promovarea de acte normative,
asigurarea unor informaii absolut necesare consumatorilor, determinarea organizrii de ctre
comerciani a unor aciuni n favoarea consumatorilor etc. O incursiune n domeniu, scoate n
eviden astfel de organisme, de genul departamentelor de protecie a consumatorilor, oficiilor
sau departamentelor care urmresc corectitudinea comercianilor, departamentelor de preuri,
laboratoarelor de analiza, serviciilor de anchete economice etc. Alturi de asemenea organisme,
create special pentru urmrirea asigurrii proteciei consumatorilor, sunt integrate n acest proces
ministere, departamente i alte organisme guvernamentale, care, pe lng obiectivele lor
principale, specifice, au preocupri i n acest domeniu.
Dintre instituiile statului, printre primele organe a fost nfiinat Inspectoratul de Stat
pentru Protecia drepturilor consumatorilor din cadrul Ministerului Industriei i Comerului, care
era organul de specialitate al administraiei publice centrale aflat n subordinea direct a
Guvernului, care aciona pentru realizarea strategiei, politicii i obiectivelor guvernamentale n
domeniul proteciei vieii, sntii i securitii consumatorilor, precum i intereselor legitime
ale acestora. I.S.P.D.C. aciona n baza Legii cu privire la standardizare adoptata la 22.09.95.
La moment, prin HOTARREA Nr. 757 din 23.06.2008 a fost instituit recent
Inspectoratul Principal de Stat pentru Supravegherea Pieei, Metrologie i Protecie a
Consumatorilor.
n vederea realizrii misiunii sale, Inspectoratul are urmtoarele dou categorii de funcii:
n domeniul supravegherii pieei: supravegherea i controlul de stat asupra respectrii:
- legislaiei n domeniul proteciei consumatorilor, n limitele competenelor atribuite
Inspectoratului; reglementrilor tehnice, altor acte normative care stabilesc cerine obligatorii
privind securitatea produselor i serviciilor, cu excepia produselor de origine animal
neprelucrate industrial; normelor privind asigurarea metrologic, starea etaloanelor, mijloacelor
de msurare i a materialelor de referin din domeniul metrologiei legale.
n domeniul proteciei consumatorilor: asigurarea informrii consumatorilor;
a) examinarea reclamaiilor consumatorilor n vederea protejrii drepturilor lor legitime;
b) stabilirea msurilor de remediere sau nlocuire gratuit a produsului, serviciului
necorespunztor, de restituire a contravalorii acestora;
c) participarea la examinarea contractelor-standard (tip) care urmeaz a fi ncheiate ntre
agenii economici furnizori de servicii monopoliti sau care dein situaie dominant pe pia i
consumatori - persoane fizice.
Inspectoratul are urmtoarele atribuii generale:
- particip, la implementarea strategiei i politicilor n domeniul proteciei
consumatorilor;
- examineaz i nainteaz propuneri la proiecte de acte normative n domeniul
proteciei consumatorilor
- particip la realizarea programelor interne i internaionale n domeniul proteciei
consumatorilor,
- desfoar activiti de informare i educare a consumatorilor;
- informeaz consumatorii asupra produselor i serviciilor care prezint riscuri
pentru sntatea i securitatea lor sau care le pot afecta interesele economice;
- efectueaz supravegherea metrologic, inclusiv controlul de stat la producerea,
importul, instalarea, utilizarea, ntreinerea, nchirierea, repararea i verificarea metrologic a
mijloacelor de msurare,
- primete i examineaz sau, dup caz, transmite spre soluionare celor n drept,
conform competenelor, sesizrile asociaiilor obteti i persoanelor cu privire la nclcarea
drepturilor consumatorilor,
Inspectoratul de Stat pentru Protecia drepturilor consumatorilor (n continuare
I.S.P.D.C.) urmrete respectarea drepturilor consumatorilor, desfurnd activiti de control cu
privire la o serie de nereguli ce apar pe pia, n ceea ce privete comerul cu bunuri i servicii, ca
urmare a nerespectrii parametrilor de calitate a produselor comercializate. Astfel, inspectorii de
stat efectueaz controlul i supravegherea de stat a respectrii de ctre agenii economici a
prevederilor documentelor normative de standardizare. Controalele se efectueaz la fazele de
elaborare, lansare n producie, fabricare, livrare, comercializare, utilizare (exploatare),
depozitare i transport al produselor, precum i de executare a proceselor i prestare a serviciilor.
n exercitarea obligaiunilor lor inspectorii trebuie s respecte principiul imparialitii,
astfel s apere interesele consumatorilor, agenilor economici i ale statului n limitele legislaiei.
Aadar, aciunile de control apar ca urmare a sesizrilor i reclamaiilor venite din partea
consumatorilor privind calitatea, modul de prezentare a unor produse, marcarea elementelor de
identificare, condiiilor igienico-sanitare n care i desfoar activitatea unii productori i
comerciani, precum i calitatea produselor din import pentru care controlul se efectueaz i n
unitile vamale, n special la punctele vamale din interior, n scopul prevenirii introducerii n
ar a unor produse periculoase pentru viaa i sntatea consumatorilor.
n ceea ce privete supravegherea unor piee agroalimentare din municipii, aceasta se
realizeaz prin efectuarea unor activiti de control de ctre oficiile permanente de control, n
cadrul crora acioneaz reprezentani ai I.S.P.D.C., Inspeciei Sanitare, Inspeciei Sanitar-
Veterinare, Inspectorii de Stat pentru supraveghere n domeniul standardizrii, metrologiei i
certificrii n vederea examinrii i soluionrii de sesizri i reclamaii fcute de consumatori.
La fel prin HOTARREA Nr. 773 din 06.07.2006 cu privire la instituirea Consiliului
coordonator n domeniul proteciei consumatorilor s-a instituit, pe lng Serviciul Standardizare
i Metrologie - Consiliul coordonator n domeniul proteciei consumatorilor care este organizat
n scopul coordonrii activitii autoritilor administraiei publice i altor instituii n domeniul
proteciei consumatorilor.
De asemenea, n ultimul sfert al secolului, n multe ri au fost nfiinate Institute sau
Centre naionale de cercetare n domeniul studierii comportamentului consumatorului n general,
i al proteciei consumatorilor, n special, institute care sunt chemate s acorde asistena de
specialitate tuturor categoriilor de consumatori. Acestea au, n principal, trei categorii de
preocupri:
1. asigurarea unei informri pertinente i permanente a consumatorilor,
3
n vederea
cunoaterii i exercitrii drepturilor acestora, orientarea lor n procesul de achiziionare a
produselor, pentru ai ajuta s-i utilizeze n mod eficient capacitatea de cumprare, informarea
consumatorilor privind practicile comerciale i publicitare duntoare sau mincinoase,
promovarea unor obiceiuri de consum care s protejeze resursele financiare ale familiei, s
asigure o dezvoltare sntoas i o alocare adecvata a resurselor societii;
2. protecia consumatorilor prin prevenirea promovrii unor produse necorespunztoare
sau a unor practici comerciale duntoare lor i, nu n ultimul rnd, asigurarea unei asistente
juridice adecvate n aciunile introduse n Justiie. n acelai timp, a sporit n mod considerabil
aportul unor asemenea institute la elaborarea actelor normative n domeniul proteciei
consumatorilor;
3. de ordin tehnic, concentrate pe urmrirea sub toate aspectele a unor anumite produse,
procednd la analize i teste de laborator, ncercri comparative, urmriri n procesul de utilizare
i consum etc. Asemenea preocupri se rsfrng i asupra tehnologiilor i procedurilor de
realizare a produselor, asupra practicilor comerciale i tehnologiilor publicitare. Concluziile unor
asemenea aciuni se materializeaz n monografii de produse, note tehnice, pliante, comunicate,
toate acestea puse la dispoziia cumprtorilor.

3
Moscaliciuc Irina., Reflecii asupre reglementrii juridice a proteciei consumatorilor n Republica Moldova.,
Revista Naional de Drept nr.3 2007., pag 42-49

O protecie a consumatorilor se poate realiza att pe cale direct, explicit, respectiv prin
aciunile judiciare i parajudiciare pe care consumatorii le au la ndemn mpotriva agenilor
economici care ofer produse necorespunztoare sau promoveaz practici comerciale ilicite, ct
i pe cale indirect, implicit, respectiv prin activitile de standardizare, acreditare i certificare.
Un sistem al proteciei consumatorilor care s aib la baz standardizarea i certificarea
produselor
4
trebuie privit ca un triunghi al ncrederii, unde productorii reprezint unul din
vrfuri, organismele de standardizare, acreditare i certificare un altul, iar consumatorii un altul.
Acest sistem este format la rndul lui din trei subsisteme i anume: organisme - productor:
productori - consumatori i organisme - consumator.
Ca n orice sistem exist i aici un flux permanent de informaii, un adevrat feed-back
care, cu ct este mai intens, cu att are toate ansele s fac sistemul mai viabil.
Pornindu-se de la faptul c n cadrul acestui sistem de protecie, bazat pe cuplul
standardizare-certificare, consumatorilor le revine un rol important, este necesar educarea lor n
legtur cu asigurarea securitii produselor. Or, pentru a-i ajuta s neleag ce nseamn
certificare i pentru a-i nva s foloseasc produsele n siguran, organismele de certificare
trebuie s distribuie brouri informaionale, anunuri publice, tiri i alte informaii de siguran
n mass-media.
De asemenea, consumatorii trebuie s beneficieze de pe urma etichetelor de avertizare,
brourilor de tip "folosete i pzete-te", sfaturilor privind folosirea corect a produselor i a
altor informaii destinate lor, pe care toi productorii care comercializeaz produse certificate
sunt datori s le asigure.
n cadrul unui sistem naional de certificare i acreditare, certificarea produselor este n
mare parte voluntar. Dar sistemul funcioneaz i prezint ncredere, deoarece autoritile ce
emit reglementri solicit o certificare credibil i responsabil a unei tere pri, iar
consumatorii au ncredere cnd vd sigla mrcii de certificare pe un produs.
Pentru a spori ncrederea, dup acordarea mrcii de certificare, producerea articolelor
care poart aceast marc este mai departe verificat printr-un program de supraveghere, pentru a
se vedea dac satisfac n continuare toate caracteristicile impuse.
Experiena rilor cu tradiie n economia de pia, n general, i asigurarea proteciei
consumatorilor, n special, demonstreaz c organizarea procesului n cauz trebuie realizat sub
forma unui proces complex care presupune c alturi de instituiile guvernamentale n domeniu
(asociaii, protecia consumatorilor, organisme consultative etc.) sa fie implicate pe de o parte,
puterea public, ca atare, iar pe de alt parte, populaia, fiecare individ n parte, n calitate de
potenial consumator.
Cu toate acestea, pornind i numai de la complexitatea fenomenelor i regulilor ce iau
natere n procesul de vnzare-cumprare, se consider necesar construcia unei legislaii
proprii proteciei consumatorilor, legislaie care s aib n vedere att experiena n domeniu, ct
mai ales legitile concrete din fiecare ar n parte, principiile de drept i jurispruden din
statele respective i, nu n ultimul rnd, acordurile internaionale n materie de drept, practici
comerciale i protecia consumatorilor.
n marea majoritate a rilor cu o economie de pia adevrat, drepturile acordate
consumatorilor sunt considerabile. Asemenea drepturi fac obiectul unei legislaii coerente, care
definete obligaiile fundamentale ale ofertanilor, indiferent cine sunt acetia.
Mai mult, ritmul de apariie a unor asemenea masuri legislative a cunoscut o intensificare
permanent, iar ultimului sfert al secolului nostru i este caracteristic un proces de diversificare a
legislaiei n cauz, drepturile consumatorilor fiind lrgite, acoperind noi domenii.
Astfel, o prim parte din noile acte normative adoptate sunt orientate spre cercetarea i
dezvoltarea unor procese ct mai adecvate procesului de consum, colaborat cu obligativitatea
unei informri eficiente, prompte i pertinente a consumatorilor, n general asupra pieei i a

4
Moscaliciuc Irina., Reflecii asupre reglementrii juridice a proteciei consumatorilor n Republica Moldova.,
Revista Naional de Drept nr.3 2007., pag 42-49

fiecrui produs sau serviciu n parte, n special. Astfel, n ultimii 20-25 de ani, promulgarea unor
acte normative de acest gen se constituie ntr-un proces devenit, n unele ri, chiar exploziv.
n al doilea rnd, asemenea acte normative reglementeaz protejarea consumatorilor
mpotriva distribuiei unor produse de calitate ndoielnic i mpotriva practicilor neloiale de
toate tipurile, i n acest domeniu progresele sunt evidente.
5

Sub aspect structural, legislaia adoptat este bogat, impunndu-se, n principal,
urmtoarele trsturi:
* este evident ideea potrivit creia consumatorul beneficiaz n procesul de vnzare-
cumprare de o protecie fundamental, de care nu poate fi privat din diverse clauze contractuale;
* n cazurile n care vnztorul nu respect nelegerile privind livrarea mrfurilor sau
prestarea serviciilor - avem n vedere att aspectul calitativ, ct i pe cel cantitativ - legislaia n
cauza prevede dreptul cumprtorului de a renuna la cumprarea produsului sau la prestarea
serviciului, iar pentru produsele sau serviciile defecte, dreptul de a beneficia de nlocuirea
produsului sau refacerea serviciului;
* aceleai acte normative cuprind dispoziii clare i precise privind cazurile n care
mrfurile sunt considerate ca defectuoase cutnd s mpiedice ncercrile vnztorilor de a se
degaja de responsabilitile ce le revin n cazul unor vicii ascunse, nenserate n clauzele
contractului de cumprare;
* legile privind distribuia produselor interzic nserarea n contractele de vnzare-
cumprare a unor clauze neloiale, stipulnd ferirea consumatorilor de asemenea clauze, ce
figureaz mai ales n contractele-standard sau n cele tip, utilizate n mod frecvent pentru
vnzarea bunurilor i prestarea serviciilor.
* orice reglementare privind vnzarea mrfurilor i prestarea serviciilor prevede dispoziii
referitoare la situaia cumprtorului n raport cu fabricantul, cu productorul. Un exemplu
elocvent n acest caz l constituie legislaia referitoare la vnzrile pe credit, ce vizeaz protecia
cumprtorului atunci cnd vnztorul transfer creana sa ctre o unitate de credit specializat;
* reglementrile privind vnzrile de mrfuri cuprind, n majoritatea cazurilor, pe lng
legea referitoare la vnzrile clasice, i norme ce privesc vnzrile pe credit, vnzrile la
domiciliu, comerul prin coresponden, comerul prin automate, comerul mobil etc.
Potrivit principiului promovrii proteciei consumatorilor la nivelul instituiilor
internaionale se constata faptul ca n prezent, tot mai multe decizii importante pentru
consumatori, cum ar fi standardele pentru licene, protecia drepturilor intelectuale,
reglementrile comerciale i de mediu ambiant, sunt luate la nivelul instituiilor internaionale:
6

Codex Alimentarius, I.S.O. De aici rezult c este firesc ca s existe proceduri pentru
reprezentarea adecvat a consumatorilor n aceste foruri, ceea ce lipsete pentru R.M. Amintim
ca la 08.10.97 prin Hotrrea Parlamentului R.M. a aderat la Statutul Comisiei Codex
Alimentarius.
Obiectivul de baza const n crearea ncrederii n certificatele emise de ctre productori,
organismele de supervizare i instituiile administrative prin folosirea instrumentelor acreditrii
i certificrii. Statele care tind la elaborarea standardelor internaionale au constituit organisme
implicate n activitatea de acreditare i certificare.
Standardizarea are o contribuie important la micarea liber a bunurilor industriale, n
plus, ea ajut la promovarea competitivitii industriale pe piaa proprie i pe pieele extreme,
prin crearea unui mediu tehnic identic, fapt ce are un impact pozitiv i asupra proteciei
consumatorilor.

5
Moscaliciuc Irina., Reflecii asupra reglementrii juridice a proteciei consumatorilor n Republica Moldova.,
Revista Naional de Drept nr.3 2007., pag 42-49

6
Ungureanu C.T. Drept internaional privat. Protecia consumatorilor i rspunderea pentru produse nocive, Editura
All Beck, Bucureti 1999 pag.45

Principiu aplicat att pentru producia i serviciile interne ct i pentru importuri, este
standardizarea pentru sigurana i calitatea bunurilor de consum a serviciilor. Potrivit acestei
direcii Guvernul trebuie s realizeze i s promoveze elaborarea i aplicarea de standarde
facultative care s corespund nivelurilor naionale sau internaionale privind sigurana i
calitatea bunurilor de consum i a serviciilor i sa le asigure o publicitate corespunztoare.
Standardele i reglementrile naionale pentru sigurana i calitatea produselor trebuie revzute
periodic, pentru asigurarea alinierii lor n cazuri posibile, la normele internaionale general
acceptate. Dac un standard este inferior nivelului internaional general acceptat, fiind aplicat
datorit condiiilor economice locale, trebuie fcute toate eforturile posibile pentru mbuntirea
acestui standard ct mai curnd posibil.
7

De asemenea principiul presupune c Guvernul trebuie s ncurajeze i s asigure crearea
condiiilor de testare i de certificare a siguranei calitii i performanelor principalelor bunuri
de consum i a serviciilor.
Asigurarea calitii bunurilor oferite spre vnzare i a serviciilor prestate trebuie sa fie
bazat pe un pachet de exigene bine conturate, ferm aplicate fa de toate produsele indigene sau
de import - total fiind axat pentru satisfacerea consumatorului ca obiectiv al unei economii
competitive.
8

n domeniul certificrii au existat preocupri i pe vremea regilor, cnd casa regal i
verifica furnizorii, iar produsele care corespundeau cerinelor casei regale li se aplicau marca
"By appointment of her majesty" - varianta englez sau "Hoflieferant" - varianta german, n
traducere aproximativ - furnizor al Curii. Pentru consumatori acest certificat eliberat de o ter
parte (care nu se afla n relaii de afaceri cu solicitantul certificrii) reprezenta dovada care
furnizeaz ncrederea ca produsul \ serviciul au nivelul calitativ solicitat i le satisface nevoile
exprimate.
Astfel Legea prevede c produsele fabricate conform documentaiei tehnice normative, n
care sunt prevzute condiiile obligatorii de inofensivitate pentru sntatea, viaa, securitatea
consumatorilor i protecia mediului nconjurtor, trebuie s fie certificate n modul stabilit, cu
aplicarea ulterioar a "Mrcii de conformitate". Anume aceste prevederi implic necesitatea
existenei unor standarde att la nivel naional ct i internaional.
Statele cu o economie dezvoltat ncepnd cu anii `80 au elaborat o serie de reglementri
n domeniul calitii cu caracter obligatoriu pentru diferite ramuri, care reprezentau nite bariere
netarifare ridicate n calea comerului cu produse i servicii. Aceast situaie a dus la crearea
Organizaiei Internaionale de Standardizare (I.S.O.) cu scopul de a elabora un set de standarde
privind asigurarea calitii, lund n considerare toate reglementrile n domeniul calitii
elaborate pn la acea dat.
Acoperirea zonei neprotejate se poate realiza printr-o ampla campanie de informare i
educare a consumatorilor i prin sancionarea drastica (de exemplu - ridicarea dreptului de a
practica acea activitate pe termen nelimitat) a acelor organizaii care ncearc i reuesc de cele
mai multe ori s prejudicieze consumatorii i chiar s le pun n pericol viaa, sntatea i
securitatea.
9

Miracolul calitii i implicit al competitivitii produselor oferite pieei trebuie s aib n
vedere, mai nti valorificarea resurselor de care dispune economia, iar apoi un pachet de
exigene bine conturate, eficient legiferate i mai ales corect aplicate fa de produsele ce provin
din import. Uurat de sarcina de patron al tuturor ntreprinderilor i de unic productor pentru
cea mai mare parte a bunurilor, statul va trebui s se preocupe n principal de nsntoirea
pieei, pentru ca n mecanismul de funcionalitate a acesteia s nu-i mai gseasc loc practici

7
Patriche D., Pistol GH., (coordonatori) Protecia consumatorilor, Academia de Studii Economice, Bucureti, 1998
8
I.-F. Popa., Obligaia de securitate - mijloc de protecie a consumatorului ., "Dreptul", 2003, nr.3, pag.59

9
Patriche D., Pistol GH., (coordonatori) Protecia consumatorilor, Academia de Studii Economice, Bucureti, 1998

anticoncureniale, s nu mai penetreze mrfuri neconforme cu calitatea stipulat pe etichete i n
reclame sau angajat prin nscrierea mrcilor.
Etichetarea ecologica a mrfurilor textile i elaborarea unor etichete "Eco" permite
cunoaterea riscului potenial al anumitor produse chimice n procesul de transformare pe
articole textile, persistena lor pe mrfurile textile att n timpul utilizrii, ct i n procesul de
ntreinere i depozitare.
Utilizarea unor etichete "Eco" urmrete: promovarea unor mrfuri textile care s asigure
protecia consumatorului (producie, comercializare, utilizare i distribuie); informarea corect a
consumatorului asupra influenei pe care o au produsele textile asupra mediului.
Condiia de a marca mrfurile textile cu eticheta "ECO-TEX" este aceea de a nu conine
substane chimice duntoare i acestea se refera la: substane ce depesc valoarea specificata i
prevzut pentru produsul textil sau accesorii; substane a cror valoare este cuprins ntre
limitele specificate i prevzute, dar care pot duna sntii omului n timpul purtrii.

&.2 Organisme non-guvernamentale n protecia consumatorilor

Dup cum spunea mesajul preedintelui Republicii Chile la Congresul Mondial al
Organizaiilor de Consumatori desfurat la Santiago, Chile n noiembrie 1997, "pieile sunt
nemiloase. n lumea de astzi guvernele lucreaz pentru impactul politic, iar productorii pentru
avantaje materiale; organizaiile de consumatori ns lucreaz pentru cei dezavantajai.
10

Pe lng aspectele mai sus menionate, protecia drepturilor consumatorilor presupune s
dezvolte propriile mijloace ale acestora de a-i valorifica, prin intermediul unor asociaii de profil,
interesele colective. Aceasta are n vedere faptul c, alturi de noua manier de gndire a
productorilor, se impune i o nou manier de gndire a consumatorilor: ei trebuie s devin
ceteni contieni de drepturile lor, ca i de mecanismele care permit exercitarea acestor drepturi.
11

n acest context este vorba de constituirea unor organisme neguvernamentale (ONG) i
organizarea unor consilii consultative , cu rol important pe linia proteciei consumatorilor
12
.
Conform Legii cu privire la protecia drepturilor consimatorilor acetia au dreptul
la reuniune benevol n organizaii obteti.(art.25 din Lege).
n ultima perioad au fost create o serie de uniti de protecie a consumatorului
(juridice, tehnice) care au scopul de a asigura asistena de specialitate a consumatorilor, n acest
sens, ele trebuie s previn promovarea unor produse necorespunztoare sau a unor practici
comerciale duntoare consumatorilor, efectund o serie de analize i teste de laborator. Toate
acestea se concretizeaz n pliante, comunicate etc., care apar la televiziune, n publicaii proprii,
avnd rolul de a face public concluziile unitilor respective.
13

n RM funcioneaz Asociaia Obteasc Republican pentru Protecia Consumatorilor,
Oficiul Orenesc pentru Protecia Consumatorilor, Birouri Specializate de Avocatur pentru
Protecia Consumatorilor.
n temeiul Legii (art.25) asociaiile consumatorilor au dreptul s participe la
elaborarea documentaiei tehnice normative care stabilete condiiile calitative ale produsului; s
sesizeze organele puterii de stat i ale procuraturii n vederea tragerii la rspundere a persoanelor
care s-au fcut vinovate de comercializarea produselor necorespunztoare.
Respectul pentru lege, negocierea i aciunile deschise pentru respectarea
drepturilor consumatorilor trebuie s stea la baza tuturor programelor de protecie a
consumatorilor iniiate de organismele de protecie i asociaiile consumatorilor. n condiiile n
care diferitele aciuni rmn fr audien n rndul ofertanilor, indiferent de natura lor -

10
Ungureanu C.T. Drept internaional privat.Protecia consumatorilor i rspunderera pentru produse nocive,
Editura All Beck, Bucureti 1999 pag.45
11
BOJIN E. Protecia consumatorilor n Cartea Alb a Uniunii Europene" n Tribuna Economic nr. 22 /1996
12
PATRICHE D. - Protecia consumatorului m economia de pia, Editura Academia Universitar Athenaeum, Bucureti, J 994,
pag. 263
13
Dr. Robert Morar, Sisteme de protecia consumatorilor., Lumina lex., 2005 pag. 130-131

productori sau comercianii - iar sesizrile, criticile de pres etc. nu ofer rezultatele ateptate
de consumatori, se poate trece la o serie de aciuni directe de rezolvare (negocieri, aciuni n
Justiie etc.). Dac acestea se soluioneaz doar cu amenzi i desdunri individuale, respectarea
legii nefiind asigurat n totalitate, asociaiile consumatorilor pot apela la aciuni mai laborioase
i n special mai dure, care s impun respectarea consumatorilor.
a) Negocierile i concilierile sunt recomandabile doar n cazul unor stri
conflictuale legate direct de apariia unor greuti n utilizarea produselor ca urmare a proiectrii
greite n raport cu dimensiunile i natura nevoilor de consum sau ca urmare a ivirii unor vicii
ascunse, generate de procesul de fabricaie i nesesizate de productor naintea lansrii unor
produse.
b) n ceea ce privete aciunile n Justiie, acestea s-au dovedit n ultimele dou
decenii a fi, n majoritatea cazurilor, un mijloc important de repunere n drepturi a
consumatorilor i asigurarea unei protecii reale a acestora. Prin asemenea aciuni, asociaiile
consumatorilor urmresc o dubl strategie. Pe de o parte, se are n vedere lansarea unui anumit
numr de aciuni proprii privind afaceri care desemneaz cu precizie fabricantul sau prestatorul
de servicii, iar pe de alta, are n vedere constituirea ca parte civil, n aciuni angajate de ctre
organele de specialitate ale administraiei de stat plecnd de la premisa c asemenea instituii
dispun de mai multe mijloace colective i eficiente de investigare pentru constituirea probelor.
Micrile de aprare a drepturilor consumatorilor nu ar trebui sa ezite n a formula
doleane i a nainta plngeri sau imputri, chiar mpotriva serviciilor publice.
14
Astfel, pentru a
prezenta doar un exemplu, Uniunea Francez a Consumatorilor a intentat n anul 1982 o
asemenea aciune n Justiie mpotriva Societii Naionale de Ci Ferate, care a i fost
condamnat de un tribunal din Paris la o amend, este drept simbolic, pentru publicitate
inseratoare.
De asemenea asociaiile de consumatori au dreptul sa participe n modul stabilit la
controale n sfera comerului i serviciilor n legtur cu examinarea plngerilor consumatorilor.
Astfel asocierea consumatorilor n organizaii neguvernamentale permite dialogul societii
civile cu structuri ale puterii alese care s conduc, prin metode i tehnici specifice, la cooperare
n folosul ceteanului, la reprezentare, la aprarea intereselor legitime.
Asociaiile pentru protecia consumatorilor sunt considerate acele asociaii
constituite conform legii, ca persoane juridice, care, fr a urmri realizarea unui profit pentru
membrii lor, au ca unic scop aprarea drepturilor i intereselor legitime ale membrilor lor sau ale
consumatorilor n general.
15

Asociaiile pentru protecia consumatorilor pot fi parteneri sociali cu drept de
reprezentare n organismele centrale consultative (art.25 din Lege), cu rol n domeniul proteciei
consumatorilor i n care organele administraiei publice sunt reprezentate.
Asociaiile pentru protecia consumatorilor desfoar aciuni directe att asupra
consumatorilor, ct i asupra instituiilor, organizaiilor centrale i locale, precum i a agenilor
economici, cu privire la:
- protecia mediului nconjurtor, care poate afecta viaa populaiei i poate atrage
consecine n lan, n aproape toate sectoarele de activitate economico-social;
- protecia juridic a consumatorilor prin stabilirea rspunderilor pe care trebuie s le aib
agenii economici pentru pagubele pe care le provoac printr-o comportare incorect, deficiene
n derularea actului comercial i vnzarea unor produse i/sau servicii defectuoase. Rspunderea
agenilor economici se menine i n cazul n care livrrile produselor sau prestrile de servicii se

14
Stanciu Gheorghe, dr. Nivelul de implementare a regulilor comunitare referitoare la protecia consumatorilor n
sistemul juridic romn., Dreptul., nr.7, 2007., pag 56-70

15
Stanciu Gheorghe, dr. Nivelul de implementare a regulilor comunitare referitoare la protecia consumatorilor n
sistemul juridic romn., Dreptul., nr.7, 2007., pag 56-70

fac n mod gratuit sau la un pre redus, ori dac acestea se comercializeaz ca piese de schimb, se
nchiriaz sau se distribuie sub alte forme.
Asociaiile pentru protecia consumatorilor au dreptul: de a fi sprijinite logistic de
ctre organismele administraiei publice centrale i locale, n vederea atingerii obiectivelor lor;
de a solicita realizarea de produse i servicii n condiii speciale, n vederea satisfacerii nevoilor
consumatorilor handicapai sau de vrsta a treia; de a fi consultate cu ocazia elaborrii
standardelor sau specificaiilor care definesc caracteristicile tehnice i calitative ale produselor i
serviciilor destinate consumatorilor;
16
de a informa opinia public, prin mass-media, asupra
deficienelor de calitate a produselor i serviciilor, precum i asupra consecinelor vtmtoare
ale acestora pentru consumatori; de a introduce aciuni n Justiie pentru aprarea drepturilor i
intereselor legitime ale membrilor si; de a solicita, pe cheltuiala lor, laboratoarelor acreditate
efectuarea de analize i ncercri ale produselor destinate consumatorilor i de a publica
rezultatele; de a putea participa la aciuni de supraveghere pe pia, mpreuna cu organele
administraiei publice abilitate sa acioneze in domeniul proteciei consumatorilor.
n economia autohton rolul asociaiilor pentru protecia consumatorilor este
limitat, n comparaie cu celelalte ri vestice i cu rolul pe care guvernul i economia n
ansamblu l acord Centrului pentru Protecia Consumatorilor. n rile dezvoltate, nu fiineaz
organisme guvernamentale de protecie a consumatorilor, ci doar ONG-uri. Acolo, se pune un
accent deosebit de important pe societatea civil.
17

n rile europene, n general, dar mai ales n cele membre ale Uniunii Europene,
se consider c reprezentarea consumatorilor n activitatea de adoptare i armonizare a legislaiei
n domeniul proteciei consumatorilor, implicarea acestora n urmrirea aplicrii, respectrii
reglementrilor ilegale n domeniu este o necesitate absolut, aprnd diverse tipuri de
organizaii, de asociaii, ce i-au propus o serie de obiective ambiioase cu privire la protecia
consumatorilor.
18

Constituirea unor organizaii sau asociaii ale consumatorilor a fost favorizat de cadrul
legislativ permisiv creat n cele mai multe ri europene. ntr-un asemenea context i avnd n
vedere ordinea apariiei acestora, este de remarcat paleta larg de asociaii consumeriste
organizate n SUA, Belgia, Olanda sau Luxemburg, unde, alturi de asociaiile de care
aminteam, exista i aa-zisele "comisii", organizate pe grupe de produse, pe bunuri i servicii sau
chiar pe produse. De asemenea, n Germania, consumatorii sunt organizai sub forma unor
centre ale consumatorilor, asociaii, organizaii ale gospodriilor, comunitii de economie
casnic etc., iar n Frana sub forma unor uniuni naionale i organizaii regionale ale
consumatorilor.
19
Caracteristic pentru aceste dou state este i faptul c aici au fost create i
asociaii ale unor organizaii colective, cum ar fi cele ale cooperaiei sau marile uniuni sindicale,
care coexist alturi de cele independente ale consumatorilor.
Astfel, organizaiile sau asociaiile patronate de unele centrale sindicale sau
cooperatiste ce acioneaz n diferite state au ca principal scop informarea i aprarea drepturilor
consumatorilor, dispunnd de publicaii proprii i realiznd intervenii pe lunga putere pentru
mbuntirea proceselor de producie i de comercializare a bunurilor destinate consumatorilor.
De asemenea, aceste organisme realizeaz aciuni directe, sau n Justiie, viznd productorii sau
distribuitorii, atunci cnd acetia nclc legislaia privind protecia consumatorilor.
Asociaiile i grupurile independente ale consumatorilor vegheaz asupra
respectrii drepturilor acestora, ajutorarea celor lezai n interesul lor, depistarea unor produse
duntoare sau necorespunztoare, sesizarea unor practici comerciale ilicite, acionarea n
Justiie a productorilor sau comercianilor care nclc legislaia n domeniu etc. De asemenea,

16
Patriche D., Pistol GH., (coordonatori) Protecia consumatorilor, Academia de Studii Economice,
Bucureti, 1998
17
Stanciu Gheorghe, dr. Nivelul de implementare a regulilor comunitare referitoare la protecia consumatorilor n
sistemul juridic romn., Dreptul., nr.7, 2007., pag 56-70
18
Patriche D., Pistol GH., (coordonatori) Protecia consumatorilor, Academia de Studii Economice,
Bucureti, 1998
19
Dr. Robert Morar, Sisteme de protecia consumatorilor., Lumina lex., 2005 pag. 134-135
aceste asociaii i propun ca obiectiv educarea consumatorilor, dispunnd de centre de
documentare, laboratoare de analiz i publicaii proprii. Cu asemenea dotare, ele au posibilitatea
de a oferi informaii pertinente consumatorilor, realizrii de studii, cercetrii, analize, teste i
uneori controale asupra produselor sau serviciilor, asupra modului de derulare a procesului de
comercializare i respectarea legislaiei n domeniu.
20

Constituirea unor consilii consultative formeaz a doua grup de preocupri
referitoare la organizarea consumatorilor n vederea aplicrii intereselor proprii. Aceste consilii
sunt organisme de protecie a consumatorilor mult mai simplificate, sub aspect organizatoric i
structural, fiind formate din reprezentani ai consumatorilor i acionnd pe lng organizaii
obteti, instituii sociale etc. Principalele lor obiective constau n aciuni de conciliere pe
probleme de aprovizionare, precum i de sondare a opiniei consumatorilor cu privire la msurile
i aciunile ntreprinse de diferite entiti (organisme guvernamentale, productori sau
comerciani) n domeniul produciei i comercializrii.
Cea de-a treia grup de preocupri o formeaz constituirea unor organizaii
internaionale cu obiective n domeniul proteciei consumatorilor.
Privatizarea serviciilor publice constituie un domeniu important al preocuprilor
consumatorilor. Elementul esenial n procesul de privatizare al serviciilor publice este poziia
organului de reglementare. n acest caz asociaiile de consumatori apreciaz ca acesta trebuie s
fie autonom fa de guvern i de productori, dar trebuie s rmn o instituie oficial i public.
Dac este o realitate bine cunoscut faptul c guvernele au la O.N.U. un forum
mondial, iar productorii i comercianii i reprezint interesele n Organizaia Mondiala a
Comerului, puini tiu c exist i o Organizaie Mondial a Consumatorilor.
Organizaia Mondiala a Consumatorilor, Consumers Internaional - format n
anul 1960 de cele cteva asociaii naionale de consumatori la acea vreme, cuprind astzi peste
200 de organizaii membri. "Principiile Directoare" privind protecia consumatorilor, document
adoptat de Adunarea Generala a O.N.U. n 1985, constituie rezultatul eforturilor pe plan
internaional a acestei organizaii de a mbunti poziia consumatorilor.
Marile probleme ce pot face obiectul unor programe de protecie a consumatorilor
iniiate n perioada actual i n viitorul apropiat de ctre instituiile guvernamentale sau
organizaiile neguvernamentale din R.M. se refer la:
a) mbuntirea consumului populaiei;
b) realizarea unei caliti corespunztoare a bunurilor i serviciilor oferite consumatorilor;
c) asigurarea unui sistem de preuri n concordan cu nivelul veniturilor;
d) asigurarea unui sistem de informare eficient i util pentru potenialii consumatori, care
s asigure transparena pieei;
e) aprarea consumatorilor mpotriva unei politici agresive de marketing promovat de
ofertani.
Protecia consumatorilor este recunoscut prin Acordurile Europene i formeaz o
parte integrant a legislaiei Pieei Unice. Carta Alba din 1995 asupra integrrii n Piaa Unic a
rilor candidate conine un capitol separat privind protecia consumatorilor i subliniaz
condiiile necesare aplicrii legilor n mod corespunztor. Printre aceste condiii se numr
acordarea de drepturi fundamentale consumatorilor, nfiinarea unei structuri instituionale
adecvate pentru problemele consumatorilor, precum i o procedur consultativ care s
reprezinte interesele consumatorilor i s asigure participarea lor la procesul decizional.
21

Consumers Intemational, Organizaie cu sediul la Londra i care grupeaz
organizaii de consumatori din ntreaga lume, este una din instituiile care contribuie la
nfiinarea de grupuri pentru protecia consumatorilor n rile candidate.

20
Stanciu Gheorghe, dr. Nivelul de implementare a regulilor comunitare referitoare la protecia consumatorilor n
sistemul juridic romn., Dreptul., nr.7, 2007., pag 56-70

S-ar putea să vă placă și

  • Asem
    Asem
    Document3 pagini
    Asem
    Veronika Motroi
    Încă nu există evaluări
  • Raport de Prelungire
    Raport de Prelungire
    Document1 pagină
    Raport de Prelungire
    Veronika Motroi
    Încă nu există evaluări
  • Doc
    Doc
    Document10 pagini
    Doc
    Veronika Motroi
    Încă nu există evaluări
  • Sod 8-1
    Sod 8-1
    Document4 pagini
    Sod 8-1
    Veronika Motroi
    Încă nu există evaluări
  • Regula Mente
    Regula Mente
    Document31 pagini
    Regula Mente
    Veronika Motroi
    Încă nu există evaluări
  • Zona Euro
    Zona Euro
    Document8 pagini
    Zona Euro
    marinsandu
    Încă nu există evaluări
  • Raport 1
    Raport 1
    Document7 pagini
    Raport 1
    Veronika Motroi
    Încă nu există evaluări
  • Amenda
    Amenda
    Document2 pagini
    Amenda
    Veronika Motroi
    Încă nu există evaluări
  • Teoria Marxista A Statului Si Dreptului
    Teoria Marxista A Statului Si Dreptului
    Document3 pagini
    Teoria Marxista A Statului Si Dreptului
    Veronika Motroi
    100% (1)
  • MEDIEREA
    MEDIEREA
    Document15 pagini
    MEDIEREA
    Veronika Motroi
    Încă nu există evaluări
  • MEDIEREA
    MEDIEREA
    Document15 pagini
    MEDIEREA
    Veronika Motroi
    Încă nu există evaluări
  • Zona Euro
    Zona Euro
    Document8 pagini
    Zona Euro
    marinsandu
    Încă nu există evaluări
  • In Cadrul Acestei Teorii
    In Cadrul Acestei Teorii
    Document2 pagini
    In Cadrul Acestei Teorii
    Veronika Motroi
    Încă nu există evaluări
  • Legea 320
    Legea 320
    Document35 pagini
    Legea 320
    Veronika Motroi
    Încă nu există evaluări
  • Securitatea Economica
    Securitatea Economica
    Document11 pagini
    Securitatea Economica
    Veronika Motroi
    Încă nu există evaluări
  • Tema Cetatenia
    Tema Cetatenia
    Document10 pagini
    Tema Cetatenia
    Vika Sendrea
    Încă nu există evaluări
  • Capitolul I
    Capitolul I
    Document14 pagini
    Capitolul I
    Veronika Motroi
    Încă nu există evaluări
  • Elena Ursu Bilet
    Elena Ursu Bilet
    Document1 pagină
    Elena Ursu Bilet
    Veronika Motroi
    Încă nu există evaluări
  • Amenda
    Amenda
    Document2 pagini
    Amenda
    Veronika Motroi
    Încă nu există evaluări
  • Mediere
    Mediere
    Document1 pagină
    Mediere
    Veronika Motroi
    Încă nu există evaluări
  • RS Final Criminalistica
    RS Final Criminalistica
    Document49 pagini
    RS Final Criminalistica
    Veronika Motroi
    Încă nu există evaluări
  • Cum e Distrus Sistemul Bancar Din RM
    Cum e Distrus Sistemul Bancar Din RM
    Document5 pagini
    Cum e Distrus Sistemul Bancar Din RM
    Veronika Motroi
    Încă nu există evaluări
  • Detectia Perimetrala
    Detectia Perimetrala
    Document5 pagini
    Detectia Perimetrala
    Veronika Motroi
    Încă nu există evaluări
  • Securitatea Economica
    Securitatea Economica
    Document11 pagini
    Securitatea Economica
    Veronika Motroi
    Încă nu există evaluări
  • Tema1 cpp-1
    Tema1 cpp-1
    Document1 pagină
    Tema1 cpp-1
    Veronika Motroi
    Încă nu există evaluări
  • Rezumat Onelia Doctorat - 2
    Rezumat Onelia Doctorat - 2
    Document89 pagini
    Rezumat Onelia Doctorat - 2
    Elena Luiza
    100% (1)
  • BEM - Prabusirea Gigantului
    BEM - Prabusirea Gigantului
    Document24 pagini
    BEM - Prabusirea Gigantului
    Ivan
    Încă nu există evaluări
  • Examen Mediere
    Examen Mediere
    Document2 pagini
    Examen Mediere
    Veronika Motroi
    Încă nu există evaluări
  • 095 - Dreptul Politienesc
    095 - Dreptul Politienesc
    Document14 pagini
    095 - Dreptul Politienesc
    Veronika Motroi
    Încă nu există evaluări
  • Lege
    Lege
    Document5 pagini
    Lege
    Veronika Motroi
    Încă nu există evaluări