Sunteți pe pagina 1din 22

BOLILE AORTEI

AORTA , CEA MAI IMPORTANTA ARTERA , ESTE STRUCTURAL ADAPTATA FUNCTIEI SALE DE VAS
DE CONDUCTANTA SI DE REZISTENTA.
PE DE O PARTE ACEST VAS ESTE EXPUS, IN DECURSUL VIETII UNUI OM, LA IMPACTUL A CIRCA 2,3- 3
MILIARDE DE BATAI CARDIACE SI PE DE ALTA PARTE
TRANSPORTA CIRCA 200 MILIOANE LITRI DE SANGE .
MORFOLOGIC - PERETELE AORTEI ARE TREI STRATURI:
- INTIMA ( strat intern )- subtire , format din celule endoteliale
,usor de traumatizat.

- MEDIA - strat gros , format in preponderent din fibre elastice
dispuse in spirala ce
permit elasticitate si rezistenta maxima la intindere si
tensionare;

- ADVENTICEA ( strat extern )- formata in principal din colagen ;
ANATOMIC - aorta este impartita in componenta toracica si cea abdominala.

Aorta toracica este impartita in trei portiuni: aorta ascendenta ( de la nivelul inelului aortic
pana la nivelul trunchiului brahiocefalic) ,
crosa ( de la nivelul trunchiului brahiocefalic pana la nivelul ligamentului aorto- pulmonar,
cuprinzand emergenta trunchiului brahiocefalic, a
arterei carotide stangi si a artereI subclavii stangi ) , aorta descendenta de la ligamnetul arterial pana
la diafragm .

Aorta abdominala , intinsa de la diafragm la bifurcatia in arterele iliace ( in dreptul celei de-a
patra vertebre lombare ) , are doua
segmente : suprarenal si infrarenal. Din ea se desprind arterele splahnice importante.

Patologia aortei este complexa .Cele mai frecvente afectiuni aortice sunt :
- Anevrismele aortice ;

- Sindromul aortic acut ce cuprinde : disectia clasica de aorta;
hematomul intramural;
ulcerul penetrant al peretelui aortic
- Ateroscleroza aortei si complicatiile ei : - acute : embolia aterotrombotica aortogena ;

- cronice : dilatari/ anevrisme ; ocluzii cronice ( Leriche) ;
- Aortite ( vasculite ce afecteaza aorta si / sau ramurile sale importante )-arterita Takayasu ,
arterita cu celule gigante etc
- Traumatisme aortice
- BOLI CONGENITALE - COARCTATIA DE AORTA ETC


ANEVRISMELE AORTICE

ANEVRISMUL -SE DEFINESTE CA DILATAREA LOCALIZATA A UNEI ARTERE CU PESTE 50 % FATA DE
VALORILE NORMALE ( ( RAPORTATE LA SEX, VARSTA, SUPRAFATA CORPORALA ) ;
PSEUDOANEVRISMUL - CAVITATE FORMATA DUPA RUPEREA PERETELUI ARTERIAL , DELIMITATA
DE TESUTUL CONJUNCTIV PERIARTERIAL CU CARE LUMENUL ARTERIAL COMUNICA .
ECTAZIE - DILATAREA UNUI SEGMENT ARTERIAL SUB 50 % FATA DE VALORILE NORMALE ALE
VASULUI.
ARTERIOMEGALIE- DILATARE ARTERIALA DIFUZA CARE IMPLICA MAI MULTE SEGMENTE CE AU
DIMENSIUNI PESTE 50 % MAI MARI FATA DE VALORILE NORMALE.
VALORILE NORMALE ALE AORTEI ( ECHOGRAFIE 2D )
AORTA LA INEL : 20- 31 MM;
SINUS VALSALVA 29- 45 MM;
JONCT. SINO- TUBULARA 22-36 MM;
AORTA ASCENDENTA 22 - 36 MM
CROSA 22 - 36 MM;
AORTA DESCENDENTA 20- 30 MM


ANEVRISMUL DE AORTA TORACICA ASCENDENTA ESTE MULT MAI PUTIN FRECVENT DECAT CEL
ABDOMINAL .
.

DIN PUNCT DE VEDERE MORFOLOGIC SUNT TREI TIPURI :

1. ECTAZIE ANULO- AORTICA ( TIP MARFANOID ) : DIMENSIUNI CRESCUTE LA NIVELUL RADACINEI
AORTEI, A SINUSULUI VALSALVA , CU RECALIBRARE DUPA JONCTIUNEA SINO - TUBULARA ( ASPECT
DE BULB DE CEAPA ).SE INTALNESTE FRECVENT IN AFECTIUNI GENETICE ALE TESUTULUI CONJUNCTIV
; SINDOM MARFAN , EHLERS - DANLOS, BICUSPIDIE AORTICA ETC .
2. SUPRACORONAR : RESPECTA RADACINA AORTE ISI DILATARE SUPERIOR DE JONCTIUNEA SINO-
TUBULARA .
3. TIPUL TUBULAR : DILATAREA GLOBALA A SINUSULUI VALSALVA , JONCTIUNII SINO- TUBULARE SI
AORTEI ASCENDENTE.

ANEVRISMELE AORTEI ASCENDENTE SE INSOTESC DE REGURGITARE AORTICA SECUNDARA (
FUNCTIONALA ) DETERMINATA DE MODIFICAREA RADACINII AORTEI SI TRACTIONAREA CUSPELOR
SAU DE REGURGITARE AORTICA ORGANICA SAU MIXTA ( IN ACEST CAZ CUSPELE SUNT AFECTATE
MORFOLOGIC SI SE IMPUNE INLOCUIREA CHIRURGICALA A VALVEI ).

ETIO - PATOGENIE

CAUZA CEA MAI FRECVENTA ESTE DEGENERESCENTA CHISTICAA MEDIEI , CE PRESUPUNE NECROZA
CELULELOR MUSCULARE NETEDE SI DEGENERESCENTA FIBRELOR ELASTICE .ACESTE MODIFICARI
SCAD REZISTENTA PERETELUI ELASTIC SI DUC LA FORMAREA DE ANEVRISME FUSIFORME CE IMPLICA
FRECVENT RADACINA AORTEI,DETERMINAND REGURGITARE AORTICA.ECTAZIA ANULOAORTICA ESTE
TERMENUL PENTRU ACEASTA CONDITIE.
ATEROSCLEROZA ESTE IMPLICATA MAI RAR IN PRODUCEREA ANEVRISMELOR AORTEI
ASCENDENTESI CAND APAR SE ASOCIAZA CU ATEROSCLEROZA DIFUZA.
SIFILISUL A FOST O CAUZA FRECVENTA A ANEVRISMULUI AORTEI TORACICE , DAR ACUM ESTE O
CAUZA RARA.IN TIMPUL FAZEI SECUNDARE A INFECTIEI SPIROCHETOZICE ESTE INTERESATA MEDIA
AORTEI .
AORTITELE INFECTIOASE REPREZINTA CAUZA RARA A ANEVRISMULUI AORTEI TORACICE .
ALTE CAUZE RARE SUNT REPREZENTATE DE ARTERITA CU CELULE GIGANTE , TRAUMATISMELE
AORTICE .


MANIFESTARI CLINICE : 40 % DIN PACIENTI SUNT ASIMPTOMATICI , DESCOPERIREA FIIND
INTAMPLATOARE .CAND PACIENTII SUNT SIMPTOMATICI , SUNT EVIDENTE SIMPTOMELE
CONSECINTELOR VASCULARE SAU ALE COMPRESIEI LOCALE .
CONSECINTE VASCULARE : REGURGITARE AORTICA , ISCHEMIE MIOCARDICA, INFARCT ( COMPRESIA
CORONARELOR DE CATRE SINUSURILOR VALSALVA DILATATE ) , INSUFICIENTA CARDIACA ,
TROMBOEMBOLISM CE POATE GENERA :AVC , ISCHEMIE EXTREMITATI, MEZENTERICA, RENALA ETC
COMPRESII : SINDROM DE VENA CAVA SUPERIOARA , COMPRESIE TRAHEALA, BRONSICA (
WHEEZING, TUSE , HEMOPTIZII ETC ), A NERVULUI LARINGEAL ( DISFONIE ), ESOGAGIANA ( DISFAGIE
).POT FI DURERI CONSTANTE , INTENSE , TORACICE ANTERIOARE SAU POSTERIOARE PRIN COMPRESIE
DE STRUCTURI NERVOASE SAU PRIN EROZIUNE COSTALA.
COMPLICATIA CEA MAI SEVERA ESTE RUPTURA CE DETERMINA DURERI VIOLENTE .CEL MAI
FRECVENT RUPTURA SE PRODUCE IN CAVITATEA PLEURALA STANGA SAU INTRAPERICARDIC CU
HIPOTENSIUNE, A TREIA LOCALIZARE CA FRECVENTA , A RUPTURII ESTE IN ESOFAGUL ADIACENT CU
FISTULA AORTOESOFAGIANA ( CLINIC HEMATEMEZA MASIVA )

DIAGNOSTIC : SUSPICIUNE CLINICA ( DURERE TORACICA , SEMNE COMPRESIVE ALE ORGANELOR
TORACICE ) , EXAMEN CLINIC: INEGALITATE DE PULS LA NIVELUL MB SUPERIOARE, UNEORI
FORMATIUNE PULSATILA IN FOSA SUPRASTERNALA
- IMAGISTIC :
- RADIOGRAFIA TORACICA POATE EVIDENTIA MULTE ANEVRISME TORACICE
:LARGIREA MEDIASTINULUI, MARIREA BUTONULUI AORTIC, DEPLASAREA TRAHEEI DE LA LINIA
MEDIANA.ANEVRISMELE MICI, SACULARE NU SE EVIDENTIAZA RADIOLOGIC.
- ECHOGRAFIA CARDIACA TRANSTORACICA ARE O ACURATETE REDUSA IN
DIAGNOSTICAREA ANEVRISMELOR AORTEI TORACICE, MAI ALES ARE LIMITE IN EXAMINAREA AORTEI
DESCENDENTE.
- ECHOGRAFIA TRANSESOFAGIANA ESTE O METODA PRECISA IN EVALUAREA
AORTEI TORACICE ( DIAGNOSTICHEAZA ANEVRISMUL, TROMBOZA ANEVRISMALA , DISECTIA DE
AORTA ) CU O SENSIBILITATE APROPIATA DE CEA A EXAMENULLUI RMN .
CT CONVENTIONAL SI RMN AU SENSIBILITATE SI SPECIFICITATE SUPERIOARE IN
DIAGNOSTICAREA ANEVRISMELLOR AORTICE SI A DISECTIEI DE AORTA.

TRATAMENTUL ANEVRISMELOR AORTEI TORACICE .
Conform ghidullui de management al bolilor cardiace valvulare al ESC si EACTS (2012 ) conduita
terapeutica si de monitorizarea a anevrismelor aortei toracice este dupa cum urmeaza.


INDICATII CLINICO- TERAPEUTICE IN DILATAREA AORTEI ASCENDENTE :

DIAMETRU > 40 MM: CONTROLUL TA , TERAPIE BETA - BLOCANTA
INVESTIGATII PENTRU AFECTIUNI DE TESUT CONJUNCTIV
URMARIRE ANUALA


DIAMETRU > 45 MM : INLOCUIREA AORTEI ASCENDENTE DACA ESTE INDICATIE PENTRU INLOCUIRE
VALVULARA;
INLOCUIRE CHIRURGICALA LA PACIENTII CU BOALA DE TESUT CONJUNCTIV SI
FACTORI DE RISC (ISTORIC FAMILIAL DE DISECTIE DE AO, RATA DE CRESTERE A AORTEI > 2 MM/ AN,
REGURGITARE AO SEVERA , REGURGITARE MITRALA , DORINTA DE A AVEA O SARCINA .
DIAMTERU > 50 MM : TRATAMENT CHIRURGICAL LA CEI CU BOALA DE TESUT CONJUNCTIV,
TRATAMENT CHIRURGICAL LA CEI CU BICUSPIDIE AORTICA SI FACTORI DE RISC
(ISTORIC FAMILIAL DE DISECTIE AORTICA ,HTA , RATA DE CRESTERE A AORTEI > 2 MM/ AN,
REGURGITARE AO SEVERA , REGURGITARE MITRALA , DORINTA DE A AVEA O SARCINA ).

DIAMETRU > 55 MM : TRATAMENT CHIRURGICAL LA TOTI PACIENTII .


ANEVRISMELE AORTICE ABDOMINALE

SUNT MULT MAI FRECVENTE DECAT CELE TORACICE.PREVALENTA ESTE DE 3 % LA POPULATIA CU
VARSTA PESTE SAU EGALA CU 50 ANI.
FACTORII DE RISC SUNT REPREZENTATI DE VARSTA ( INCIDENTA CRESTE RAPID LA BARBATII PESTE
55 ANI SI LA FEMEILE PESTE 70 ANI ), DE SEX ( DE 4-5 ORI MAI FRECVENTE LA BARBATI.

ETIO- PATOGENIE :ATEROSCLEROZA ESTE FACTORUL ETIOLOGIC CEL MAI IMPORTANT, AORTA
ABDOMINALA INFRARENALA ESTE CEA MAI AFECTATA IN PROCESUL ATEROSCLEROTIC SI CA ATARE
LOCALIZAREA ANEVRISMALA ESTE CEA MAI FERCVENTA INFRARENAL.
FACTORII GENETICI SE PARE CA SUNT IMPLICATI , STUDII ALE INCIDENTEI
FAMILIALE AU INDICAT AGLOMERARE INTRAFAMILIALA A ANEVRISMELOR AORTICE ABDOMINALE (
28% AVEAU RUDA DE GRADUL I CU AFECTIUNE SIMILARA ).SE PARE CA ESTE VORBA DE O ACTIVITATE
ENZIMATICA PROTEOLITICA EXCESIVA LA ACESTI BOLNAVI CE DUCE LA DETERIORAREA ELASTNEI,
COLAGENULUI ETC.
RISCURILE MAJORE ALE ANEVRISMULUI AORTIC ABDOMINAL SUNT REPREZENTATE DE RUPTURA
ANEVRISMALA, PE LOC SECUND FIIND TROMBOZA INITIATA DE LEZIUNILE PARIETALE GENERATE DE
CURGEREA TURBULLENTA A SANGELUI , DE INFLAMATIE CARE ACTIVEAZA REACTIILE TROMBOGENE
ETC .

MANIFESTARI CLINICE : FRECVENT ASIMPTOMATICE, DESCOPERITE INTAMPLATOR LA EXAMINARI
DE RUTINA, MAI ALES LA ECHOGRAFIA ABDOMINALA.
SIMPTOMELE SUNT REPREZENTATE DE DURERE CONSTANTA,
CHINUITOARE, PRELUNGITA , LOCALIZATA DE OBICEI IN REGIUNEA LOMBARA SAU HIPOGASTRU.
LA EXAMENUL CLINIC SE POT DECELA PULSATII ANORMALE , STIGMATE
ATEROSCLEROTICE ( SUFLURI VASCULARE , ETC ) .
ANEVRISMUL RUPT ARE UN TABLOU DRAMATIC: DURERE VIOLENTA, CONSTANTA LOCALIZATA IN
SPATE SAU IN ABDOMENUL INFERIOR , UNEORI IRADIATA IN ORGANELE GENITALE, FESE SAU
MEMBRE INFERIOARE .ASOCIAZA FRECVENT MASA ABDOMINALA PULSATILA, HIPOTENSIUNE..
TRIADA CLASICA : DURERE ABDOMINALA/ IN SPATE, MASA PULSATILA ABDOMINALA,
HIPOTENSIUNE ARTERIALA, PATOGNOMONICA PENTRU ANEVRISMUL ABDOMINAL RUPT SE
OBSERVA INSA LA MAI PUTIN DE 1/3 DIN CAZURI.
CLINIC - PACIENTUL ARE STARE CRITICA PRIN SOC HEMOPRAGIC : TA PRABUSITA,
VASOCONSTRICTIE , PIELE MARMORATA, DIAFOREZA , ONBUBILARE, OLIGURIE , IN FINAL STOP .
HEMORAGIA RETROPERITONEALA SE MANIFESTA PRIN HEMATOAME IN FLLANCURI SI
LA NIVELUL OPRGANELOR GENITALE.
RUPTURA SE POATE PRODUCE FRECVENT IN CAVITATEA ABDOMINALA , DAND
DISTENSIE ABDOMINALA, IN TUBUL DIGESTIV ( FRECVENT DUODEN) DAND HEMORAGIE DIGESTIVA
MASIVA.
EXAMEN FIZIC : MASA PULSATILA ABDOMINALA , SEMNELE COAFECTARII VASCULARE
ATEROSCLEROTICE : SUFLURI ALE ARTERELOR STENOZATE, DEFICIT DE PULS ETC
LA BOLNAVII CRITICI CU RUPTURA ANEVRISMALA SE CONSTATA SEMNELE SOCULUI
HEMORAGIC, ALE HEMORAGIEI ABDOMINALE SAU DIGESTIVE ENUMERATE MAI SUS.
DIAGNOSTIC :
ECHOGRAFIA ABDOMINALA ESTE METODA CEA MAI FACILA SI MAI PRACTICA DE DETECTARE SI
MASURARE A ANEVRISMELOR AORTICE ABDOMINALE.ARE SENSIBILITATE DE 100 % IN VIZUALIZAREA
IN PLAN TRANSVERSAL SI LONGITUDINAL ANEVRISMELE AORTICE ABDOMINALE.NU POATE APRECIA
EXTINDEREA SUPERIOARA SAU PELVINA ANEVRISMALA.
TOMOGRAFIA ABDOMINALA ESTE METODA PRECISA DE DIAGNOSTICARE AANEVRISMEOR
AORTICE SI DE MASURARE , POATE DEFINI EXTINDEREA ANEVRISMULUI SI RELATIILE ANATOMICE
LOCALE ALE VASELOR VISCERALE , IMPLICIT RENALE.ESTE NECESARA MONITARIZARII
ANEVRISMULUI.DEZAVANTAJUL ESTE CA NU FURNIZEAZA INFORMATII DESPRE BOALA
VASOOCLUZIVA ASOCIATA.
TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA HELICOIDALA RECONSTRUIESTE TRIDIMENSIONAL AORTA SI
RAMURILE EI, COMPLETAND CT- UL CLASIC .
AORTOGRAFIA MULT TIMP UTILIZATA CA METODA STANDARD PENTRU DEFINIREA
ANATOMICA A ANEVRISMULUI , SUBESTIMEAZA DIMENSIUNILE ACESTUIA , PRIN NEDECELAREA
TROMBILOR PARIETALI CE CAPTUSESC ANEVRISMUL.DEZAVANTAJ- ESTE SCUMPA , INVAZIVA .
ANGIOGRAFIA CU RMN ESTE PRECISA IN DETERMINAREA MARIMII ANEVRISMULUI SI
EXTINDEREA SA PROXIMAL SI DISTAL, DAR RAMANE LIMITATA IN DEFINIREA BOLII OCLUZIVE RENALE
SI MEZENTERICE.
IN CONCLUZIE PENTRU EXAMEN SCREENING SI MONITORIZAREA SE FACE DIN PUNCT DE
VEDERE AL COST- EFICIENTEI PRIN EXAMEN CLINIC SI ECHOGRAFIE ABDOMINALA, MAI ALES LA CEI
CU RISC MARE.(IN SPECIAL CEI CU ISTORIC FAMILIAL DE ANEVRISM AORTIC ABDOMINAL , BARBATI
PESTE 60 ANI ).

TRATAMENT


TRATAMENTUL CHIRURGICAL

MARIMEA ANEVRISMULUI RAMANE INDICATORUL PRINCIPAL AL REPARARII
CHIRURGICALEA ANEVRISMELOR ASIMPTOMATICE .SOCIETATEA INTERNATIONALA DE CHIRURGIE
VASCULARA INDICA REPARAREA ELECTIVA A ANEVRISMELOR AORTEI ABDOMINALE MAI MARI SAU
EGALE CU 4 CM, DESI MULTI CHIRURGI CONSIDERA INDICATIA CHIRURGICALA OPORTUNA DE LA UN
DIAMTERU DE 5 CM.
PRINCIPIUL INTERVENTIEI CONSTA IN REZECTIA ANEVRISMULUISI INSERTIA UNEI PROTEZE
SINTETICE , DE OBICEI DIN DACRON.

EVALUAREA RISCULUI OPERATOR ESTE IMPORTANTA LA ACESTI BOLNAVI CARE , FRECVENT
AU BOALA ATEROSCLERORICA CORONARIANA , RENALA , CEREBROVASCULARA.( DUPA UNELE STUDII
, 31 % DIN ACESTI PACIENTI, CARORA LI S-A EFECTUAT CORONAROGRAFIE , AU PREZENTAT BOALA
CORONARIANA SEVRA, 18 % DIN EI FIIND ASIMPTOMATICI ).SE IMPUNE SCREENINGUL PACIENTILOR
CU FACTORI DE RISC CARDIOVASCULAR( HIPERTENSIVI, FUMATORI, DIABETICI, CU ANTECEDENTE
CARDIO- VASCULARE PERSONALE SI HEREDOCOLATERALE ).
SUPRAVIETUIREA PACIENTILOR CU ANEVRISM AORTIC ABDOMINAL OPERAT LA 1 AN ESTE DE
93 % , RESPECTIV 40 % LA 10 ANI.

TRATAMENTUL MEDICAL - CORECTIA FACTORILOR DE RISC CARDIOVASCULAR , A TA , DE
ELECTIE CU BETABLOCANTE.
CEI CU ANVRISM AORTIC MAI MARE SAU EGAL CU 4CM SE URMARESC CT LA 6 LUNI, IAR CEI
CU RISC CRESCUT LA 3 LUNI.

SINDROMUL AORTIC ACUT


SINDROMUL AORTIC ACUT CUPRINDE O SERIE DE CONDITII CU RISC FATAL CE INTERESREAZA
AORTA. ( DISECTIA DE AORTA , HEMATOMUL INTRAMURAL , ULCERUL ATEROSCLEROTIC PENETRANT
)

ELEMENTUL COMUN AL ACESTEI PATOLOGII ESTE DISTRUGEREA MEDIEI AORTEI PRIN ACUMULARE
DE SANGE.DISECTIA DE AORTA, HEMATOMUL INTRAMURAL SI ULCERUL ATEROSCLEROTIC
PENETRANT SUNT CELE TREI ENTITATI CUPRINSE DE ACEST SINDROM.
DISECTIA CLASICA DE AORTA PRESUPUNE DISTRUGEREA INTIMEI CU FORMAREA PORTILOR DE
COMUNICARE INTRE CELE DOUA LUMENE ; INTIMA SE SEPARA DE PRETELE AORTIC FORMAND
FALDUL DE DISECTIE.
IN HEMATOMUL INTRAMURAL INTIMA ESTE INTACTA.


DISECTIA CLASICA DE AORTA ESTE AFECTIUNE RARA , DAR CU POTENTIAL LETAL MAJOR :
MORTALITATE PRECOCE DE 1%/ORA DACA NU SE TRATEAZA.INCIDENTA ESTE DE CIRCA 2000 CAZURI/
AN IN SUA .DIAGNOSTICUL PRECOCE ESTE ESENTIAL.LEZIUNEA PERETELUI AORTIC INCEPE LA NIVELUL
INTIMEI CU EXPUNEREA DIRECTA A MEDIEI LA FORTA DE CURGERE A SANGELUI . SANGELE
PENETREAZA MEDIA AORTICA IN DOUA , DISECAND PERETELE AORTEI.SUB ACTIUNEA FORTEI DE
CURGERE A SANGELUI .DISECTIA SE INTINDE PE LUNGIME VARIABILA, TIPIC ANTEROGRAD ( IN
SENSUL CURGERII SANGELLUI ), RAREORI RETROGRAD DE LOCUL LEZIUNII INTIMALE.
SPATIUL UMPLUT CU SANGE DINTRE STRATURILE DISECATE ALE PERETELUI AORTIC DEVINE
FALSUL LUMEN .
EXISTA DOUA CLASIFICARI CUNOSCUTE ALE DISECTIEI DE AORTA , IN FUNCTIE DE EXTINDEREA
ANATOMICA :

DE BAKEY : TIP I - IMPLICA AORTA IN TOTALITATE;
TIP II- IMPLICA DOAR AORTA ASCENDENTA ;
TIP III - IMPLICA DOAR AORTA DESCENDENTA ( TORACICA SI ABDOMINALA )

STANFORD : TIPUL A : IMPLICA AORTA ASCENDENTA ;
TIPUL B : NU IMPLICA AORTA ASCENDENTA .

ETIOPATOGENIA DISECTIEI DE AORTA - DEGENERESCENTA MEDIEI ESTE FACTORUL PREDISPOZANT
MAJOR IN CAZUL DISECTIEI NETRAUMATICE A AORTEI.
AFECTIUNILE EREDITARE ALE TESUTULUI CONJUNCTIV :SINDROMUL MARFAN , EHLERS - DANLOS
CE PREZINTA DEGENERESCENTA CHISTICA A MEDIEI SUNT ASOCIATE CU DISECTIA DE AORTA,
PROCESUL DE IMBATRANIRE SE ASOCIAZA DE ASEMENI CU CRESTEREA DEGENERESCENTEI MEDIEI.
DECI AFECTIUNILE CONGENITALE ALE TESUTULUI CONJUNCTIV, VARSTA INAINTATA SI
HIPERTENSIUNEA ARTERIALA SI VALVA AORTICA BICUSPIDA SUNT CEI MAI IMPORTANTI FACTORI
ETIOPATOGENICI .
INCIDENTA MAXIMA ESTE INTRE 60- 70 ANI , ISTORICUL DE HTA ESTE CITAT DE DIFERITE STUDII
PANA LA O INCIDENTA DE 80 % , IN 7- 14% DIN CAZURI ESTE CITATA PREZENTA BICUSPIDIEI
AORTICE.
TRAUMATISMUL DIRECT AL AORTEI ESTE O ALTA CAUZA DE DISECTIE DE AORTA.


TABLOUL CLINIC AL DISECTIEI DE AORTA - DUREREA INSTALATA BRUTAL , CU INTENSITATE
MAXIMA DE LA INCEPUT;
- TENDINTA DURERII DE IRADIERE DE LA PUNCTUL DE
ORIGINE SPRE ALTE ZONE , URMAND CALEA DE DISECTIE
- LOCALIZAREA IN GAT , MANDIBULA , FATA ESTE
PREDICTIVA PENTRU IMPLICAREA AORTEI ASCENDENTE, CEA IN SPATE , ABDOMEN , EXTREMITATI
INFERIOARE ESTE PREDICTIVA PENTRU IMPLICAREA AORTEI DESCENDENTE ;

EXAMEN CLINIC :- DEFICIT DE PULS ( PULS INEGAL LA MEMBRELE SUPERIOARE SAU INFERIOARE
);
- SUFLU DE REGURGITARE AORTICA- SUFLU SISTOLIC SCURT , MUZICAL
AUDIBIL MAI ALES PE MARGINEA DREAPTA A STERNULUI;
- MANIFESTARI NEUROLOGICE ( FRECVENTE IN DISECTIA PROXIMALA ) -
ACCIDENTE VASCULARE , NEUROPATII ISCHEMICE ETC ;
- ASOCIERE CU INFARCTUL MIOCARDIC ACUT , MAI ALES CU AFECTREA
CORONAREI DREPTE ;
LA PACIENTII CU INFARCT MIOCARDIC ACUT INFERIOR TREBUIE SA SE AIBA IN VEDERE
COEXISTENTA DISECTIEI DE AORTA, INAINTE DE INITIEREA TERAPIEI TROMBOLITICE SAU
ANTICOAGULANTE .
- ASOCIEREA ISCHEMIEI / INFARCTULUI RENAL IN CAZUL EVOLUTIEI DISECTIEI
PE UNA DIN ARTERELE RENALE VA GENERA HTA SEVERA, INSUFICIENTA RENALA ACUTA , NEFRALGIE
BRUTALA , HEMATURIE MACROSCOPICA ;
- EXTINDEREA PE ARTERLE ILIACE VA DETERMINA DEFICIT DE PULS FEMURAL,
ISCHEMIE ACUTA A MEMBRELOR INFERIOARE , NEUROPATIE ISCHEMICA PERIFERICA ;
- MANIFESTARI CLINICE SUPLIMENTARE : DISFAGIA , HEMATEMZA ( RUPTURA
IN ESOFAG ) , SINDROM DE CAVA SUPERIOARA , PULSATII AMPLE IN FURCULITA STERNALA SAU ALE
GATULUI , REVARSATE PLEURALE, MAI ALES DREPTE ETC

PARACLINIC : RADIOGRAFIA TORACICA POATE INDICA LARGIREA AORTEI TORACICE IN CIRCA 80-
90 % DIN CAZURI, " SEMNUL CALCIULUI "CARE REPREZINTA DISTANTA PESTE 1 CM INTRE
CALCIFICARLE INTIMALE SI MARGINEA EXTERNA A TESUTULUI AORTIC , REVARSATE PLEURALE MAI
ALES STANGI .
IN PANA LA APROXIMATIV 12 % DIN CAZURI, RADIOGRAFIA TORACICA POATE FI
NORMALA , NEEXCLUZAND DISCETIA AORTICA.

EKG - MODIFICARI NESPECIFICE DISECTIEI AORTICE ( POT FI SEMNE DE
HIPERTROFIE VENTRICULARA STANGA LA HIPERTENSIVI ,SEMNE DE INFARCT MIOCARDIC INFERIOR IN
COAFECTAREA CORONAREI DREPTE SAU ECG NORMAL ETC.
TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA ( CT ) CU SUBSTANTA DE CONTRAST
DIAGNOSTICHEAZA DISECTIA DE AORTA PRIN EVIDENTIEREA CELOR DOUA LUMENE DISTINCTE ( ARE
O SENSIBILITATE DE 83 - 94 % SI SPECIFICITATE DE 87 - 100 % ) .
RMN NU NECESITA FOLOSIREA SUBSTANTEI DE CONTRAST SI A RADIATIEI
IONIZANTE , ARE ACURATETE DIAGNOSTICA MAXIMA SI REPREZINTA STANDARDUL DE AUR IN
DIAGNOSTICUL DISECTIEI AORTICE . COSTURILE , LIMITAREA INVESTIGATIEI DE PREZENTA DE PACE -
MAKERE , PROTEZE METALICE O FAC MAI GREU ACCESIBILA ACEASTA INVESTIGATIE .
ECHOCARDIOGRAFIA TRANSTORACICA ESTE METODA SIGURA, RAPIDA ,
ACCESIBILA CU SENSIBILITATE BUNA IN DIAGNOSTICAREA DISECTIEI DE TIP a , DAR SCAZUTA IN TIPUL
B ( SENSIBILITATE 78- 90 %, SPECIFICITATE 87- 96 % ).SE EVIDENTIAZA FALDUL DE DISECTIE DIN
MINIM 2 SECTIUNI , POARTA DE INTRARE , REGURGITREA AORTICA ( IN CIRCA 40- 70 % CAZURI ),
COEXISTENTA LICHIDULUI PERICARDIC .
ECHOGRAFIA TRANSESOFAGIANA ARE SENSIBILITATE SI SPECIFICITATE DE
APROAPE 100 % IN DIAGNOSTICAREA DISECTIEI AORTICE TIP A .
ROLUL ASOCIERII CORONAROGRAFIEI IN EVALUAREA PACIENTULUI CU DISECTIE
DE AORTA ESTE DISCUTABIL.EXISTA ARGUMENTE PRO SI CONTRA IN CEEA CE PRIVESTE
IMBUNATATIREA PROGNOSTICULUI LA PACIENTII CU DISECTIE DE AORTA LA CARE S- A PRACTICAT SI
GREFAREA CORONARIANA .

TRATAMENT

OBIECTIVE : OPRIREA PROGRESIEI HEMATOMULUI DISECANT PRIN TERAPIE
MEDICAMENTOASA;
TERAPIA DEFINITIVA, CHIRURGICALA A DISECTIEI DE AORTA .


MEDICAMENTOS : INTERNARE IN UNITATE DE TERAPIE INTENSIVA, MONTARE CATETERE
VENOASE DE CALIBRU MARE SI LINIE ARTERIALA ;
TERAPIA DURERII ;

MENTINEREA TENSIUNII ARTERIALE LA 100- 120 MMHG ( MEDIE 60- 75
MMHG ) CU :
- BETA BLOCANTE CA - PROPRANOLOL IV 1 MG LA 3- 5 MINUTE PANA LA
OBTINERA EFECTULUI DORIT , APOI LA 4- 6 ORE ; LABETALOL INTRAVENOS 1OMG LA 2 MINUTE APOI
CRESTERE PROGRESIVA PANA LA 20- 80 MG LA 10- 5 MIN ( DOZA TOTALA 300 MG ) SAU PEV
CONTINUA 2MG/ MIN CRESCITA LA 5- 20 MG/ MIN;
- PERFUZII CU NITROPRUSIAT DE SODIU 20 MICROG/ MINUT PANA LA
MAXIM 800 MICROGRAME/ MINUT ;





CHIRURGICAL - TREBUIE INSTITUIT CAT MAI RAPID TRATAMENTUL CHIRURGICAL, CONSENSUL
ACTUAL INDICA SUPERIORITATEA TRERAPIEI CHIRURGICALE FATA DE CEA MEDICAMENTOASA
.INDICATIILE TERAPEUTICE SUNT REZUMATE DUPA CUM URMEAZA :
TRATAMENT CHIRURGICAL
1. TRATAMENT DE ELECTIE IN DISECTIA ACUTA PROXIMALA
2. TRATAMENTUL DISECTIEI ACUTE DISTALE COMPLICATE CU :
a. PROGRESIA SI COMPROMITEREA ORGANELOR VITALE ,
b. RUPTURA SAU IMINNETA RUPTURII ( DE EXEMPLU FORMAREA
ANEVRISMULUI SACULAR ) ,
c. INSUFICIENTA AORTICA,
d. PROGRESIA RETROGRADA IN AORTA ASCENDENTA ,
e .DISECTIA IN SINDROMUL MARFAN

TRATAMENT MEDICAL
1.TRATAMENT DE ELECTIE PENTRU DISECTIA DISTALA NECOMPLICATA
2. TRATAMENT PENTRU DISECTIA STABILA IZOLATA LA NIVELUL CROSEI
3. TRATAMENT DE ELECTIE PENTRU DISECTIA CRONICA STABILA ( DISECTIA
NECOMPLICATA CARE SE PREZINTA DUPA 2 SAPTAMANI SAU MAI MULT DE LA DEBUT.

TEHNICI CHIRURGICALE



EVOLUTIE POSTOPERATORIE .PROGNOSTIC



HEMATOMUL INTRAMURAL , ENTITATE A SINDROMULUI AORTIC ACUT, CONSTA IN HEMORAGIE IN
MEDIA PERETELUI AORTIC.SE DIFERENTIAZA DE DISECTIE PRIN ABSENTA UNUI ORIFICIU IN INTIMA
SAU PRIN ABSENTA COMUNICARII DIRECTE INTRE MEDIE SI LUMENUL AORTIC . ( DISECTIE AORTICA
FARA RUPTURA INTIMALA )

CLINIC - TIPIC SUNT PACIENTI VARSTNICI , HIPERTENSIVI, CU ATEROSCLEROZA AORTICA CU
DURERE TORACICA ANTERIOARA SAU POSTERIOARA , POT AVEA DEFICIT DE PULS ASOCIAT ,
REGURGITARE AORTICA.
DIAGNOSTICUL SE PUNE CEL MAI BINE PRIN CT TORACIC FARA SUBSTANTA DE CONTRAST CARE
RELEVA O ARIE CONTINUA , SEMILUNARA , CU ATENUARE MARE , DE- A LUNGUL PERETELUI AORTIC,
FARA EVIDENTA ORIFICIULUI INTIMAL ASOCIAT .
LA RMN SE EVIDENTIAZA ACELASI ASPECT.
ECHOCARDIOGRAFIA TRANSESOFAGIANA RELEVA O INGROASARE CIRCULARA , CONTINUA ,
SEMILUNARA SAU CONCENTRICA A PERETELUI AORTIC.
HEMATOAMEE AORTEI ASCENDENTE AU RISC MARE DE DECES SI COMPLICATII CE IMPUN
TRATAMENT CHIRURGICAL , IN TIMP CE HEMATOAMELE AORTEI DESCENDENTE AU PROGNODTIC
MAI FAVORABIL .
TRATAMENTUL CHIRURGICAL ESTE CEL MAI BUN PENTRU HEMATOAMELE PROXIMALE , PE
CAND TERAPIA MEDICALA ESTE INDICATA PENTRU HEMATOAMELE DISTALE.
EXAMINAREA IMAGISTICA SERIATA SE IMPUNE IN CURSUL TRATAMENTULUI MEDICAL PENTRU
URMARIREA PROGRESIEI / REGRESIEI HEMATOMULUI .


ULCERUL ATEROSCLEROTIC PENETRANT, ULTIMA ENTITATE A SINDROMULUI AORTIC ACUT ,
DEFINIT PRIMA DATA IN 1986 DE STANSON , REPREZINTA ULCERATIA UNEI LEZIUNI
ATEROSCLEROTICE A AORTEI CE PENETREAZA LAMINA ELASTICA INTERNA .
LOCALIZAREA ESTE APROAPE EXCLUSIV IN AORTA TORACICA DESCENDENTA , DIN PORTIUNEA
MIJLOCIE PANA IN CEA DISTALA, RAREORI LA NIVELUL ASCENDENTEI SAU CROSEI .
EVOLUTIA ANATOMO- PATOLOGICA A UNUI ULCER ATEROSCLEROTIC PENETRANT ESTE :

ULCERATIA PLACII INTIMALE - HEMATOM MEDIAL - PSEUDO- ANEVRISM ADVENTICEAL -
RUPTURA TRANSMURALA

CLINIC - VARSTNICI, HIPERTENSIVI, CU STIGMATE ATEROSCLEROTICE VASCULARE , ACUZA DURERI
INTENSE, ANTERIOARE SAU POSTERIOARE DAR FARA DEFICIT DE PULS .
DIAGNOSTIC - METODA STANDARD ESTE AORTOGRAFIA CE DETECTEAZA ULCERUL AORTIC
PENETRANT ( PUNGA EXTERIOARA CU SUBSTANTA DE CONTRAST ), IN ABSENTA UNUI FALD INTIMAL
SAU A LUMENULUI FALS.
EVOLUTIA CLINICA A ULCERULUI ATEROSCLEROTIC PENETRANT ESTE PANA ACUM NECLARA, FARA
UN CONSENS TERAPEUTIC .
INDICATIE CHIRURGICALA DE URGENTA VA FI PENTRU PACIENTII INSTABILI HEMODINAMIC SAU
CU DILATATIE PSEUDOANEVRISMALA SAU RUPTURA TRAQNSMURALA AORTICA.
DE ASEMENEA AU INDICATIE CHIRURGICALA CAZURILE CU DURERE CONTINUA, RECURENTA, CU
EMBOLIZARI PERIFERICE SAU DILATATIE AORTICA PSEUDOANEVRISMALA.



EMBOLIA ATEROMATOASA AORTICA CUPRINDE EMBOLIA ATEROTROMBOTICA AORTOGENICA SI
SINDROMUL EMBOLIZARII COLESTEROLICE

EMBOLIA ATEROTROMBOTICA AORTOGENICA

PRINTRE COMPLICATIILE NUMEROASE ALE BOLII ATEROSCLEROTICE SE NUMARA SI EMBOLIZAREA
FRAGMENTELOR PLACII DE ATEROM , A PARTICULELOR DE COLESTEROL SAU TROMBILOR DISLOCATI
DIN PLACA .
LEZIUNILE ATEROMATOASE SUNT CEL MAI FRECVENT LOCALIZATE LA NIVELULCROSEI AORTICE SI
MAI ALES AORTEI TORACICE DESCENDENTE.EMBOLIZAREA SE PRODUCE FRECVENT IN CHIRURGIA
CARDIACA ( LA MANIPULAREA AORTEI , CLAMPAREA AORTEI, PLASAREA CANULEI ETC. ASTFEL APAR
AVC PSTOPERATORII SAU EVENIMENTE ISCHEMICE PERIFERICE.
DELIMITREA PREZENTEI SI SEVERITATII BOLII ATEROSCLEROTICE IN AORTA PRIN ECOCARDIOGRAFIA
TRANSESOFAGIANA SE IMPUNE PENTRU SELECTAREA PACIENTILOR CU RISC ATEROEMBOLIC
PERIPROCEDURAL.

SINDROMUL EMBOLIZARII COLESTEROLICE

ESTE PRODUS DE EMBOLIZAREA DISTALA A CRISTALELOR DE COLESTEROL DI PLACILE AORTICE
ULCERATE DIN AORTA SAU ARTERE IACE/ FEMURALE , LA PACIENTII CU ATEROSCLEROZA DIFUZA.
ACEST SINDROM POATE APARE SPONTAN, DAR MAI FRECVENT DUPA MANEVRE INSTRUMENTALE
ALE AORTEI .DE ASEMENEA EXISTA STUDII CARE ATESTA EMBOLIZARI SPONTANE COLESTEROLICE IN
TERAPIA CU WARFARINA .
CLINIC : MANIFESTARI TIPICE LA NIVELUL MEMBRELOR INFERIOARE : LIVEDORETICULARIS ,
CIANOZA , ULCERATII , GANGRENA PUNCTIFORMA.
PULSUL PERIFERIC ESTE PREZENT LA NIVEUL ARTERELOR PEDIOASE , DIFERENTIIND OCLUZIA
EMBOLICA A ARTERELOR MARI DE ACESTE MICROEMBOLII COLESTEROLICE.
ALTE LOCALIZARI POT FI MEZENTERICE , RENALE , RAR IN SNC .
NU EXISTA TRATAMENT SPECIFIC PENTRU SINDROMUL EMBOLIZARII COLESTEROLICE .
PROGNOSTICUL ESTE PROST CU MORTALITATE 38 - 80%. OARECARE BENEFICIU TERAPEUTIC ESTE
CONSEMNAT PENTRU ANTICOAGULAREA DISCONTINUA .

OCLUZIA AORTICA ACUTA SE PRODUCE FIE PRIN TROMBOZA ACUTA A UNOR LEZIUNI STENOZANTE
ATEROSCLEORICE AORTOILACE DEJA EXISTENTE ( SINDROM LERICHE ), FIE PRIN EMBOLIE A AORTEI
ABDOMINALE CU SURSA UZUALA CORDUL STANG .

ESTE O CONDITIE CLINICA RARA , CU EVOLUTIE CATASTROFALA , GENERATA FIE DE OCLUZIA
EMBOLICA A AORTEI ABDOMINALE INFRARENALE LA BIFURCATIE , CUNOSCUTA SI CA "EMBOLIE IN SA
" SAU DE TROMBOZA ACUTA A AORTEI ABDOMINALE.
IN 95 % DIN CAZURI SURSA EMBOLICA ESTE IN CORDUL STANG ( TIPIC DIN ATRIUL STANG , MAI ALES
LA CEI CU FIA PERMANENTA SI STENOZA MITRALA , DIN VENTRICULUL STANG LA CEI CU INFARCT SI
ANEVRISM DE VS SAU CARDIOMIOPATIE DILATATIVA ; RAREORI SURSA ESTE MIXOMUL ATRIAL ,
TROMBOZA DE PROTEZA VALVULARA SAU ENDOCARDITA .
CAUZA CEA MAI FRECVENTA A OCLUZIEI AORTICE ACUTE RAMANE TROMBOZA PRIMARA A UNOR
LEZIUNI ATEROSCLEROTICE OCLLUZIVE AORTOILIACE PREEXISTENTE .( SE MAI NUMESTE SINDROMUL
LERICHE )

CLINIC : DURERE VIOLENTA LOMBARA INFERIOARA SAU LA NIVELUL COAPSELOR CU IRADIERE IN
MEMBRELOR INFERIOARE BILATERAL , INSOTITA DE PARESTEZII, SLABICIUNE .
EXAMEN CLINIC : - EXTREMITATI RECI, PALIDE , CIANOTICE , ASPECT PATAT RETICULAR ALBASTRU
- ROSIETIC , PANA LA GANGRENA ;
- PULS ABSENT SUB NIVELUL AORTEI ABDOMINALE SI ABSENTA REUMPLERII
CAPILARE;
- SEMNELE NEUROPATIEI ISCHEMICE : SLABICIUNE MUSCULARA SIMETRICA ,
PIERDEREA TUTUROR TIPURILOR DE SENSIBILITATE , DIMINUAREA SAU ABSENTA REFLEXELOR .
PREZENTA DURERII ABDOMINALE , HIPERTENSIUNII SI ANURIEI RIDICA SUSPICIUNEA IMPLICARII
ARTERELOR RENALE SI MEZENTERICE .
DIAGNOSTICUL ESTE CONFIRMAT DE AORTOGRAFIE .

TRATAMENT - URGENT SE INSTITUIE TERAPIA CONTINUA INTRAVENOASA CU HEP0ARINA SI SE
INTERVINE CHIRURGICAL.

CHIRURGICAL - EMBOLUL " IN SA " SE EXTRAGE CU SONDA CU BALON FOGARTY PRIN ABORD
ARTERIAL TRANSFEMURAL SAU CAND NU POATE FI EXTRAS , SE PRACTICA AORTOTOMIE
TRANSABDOMINALA DIRECTA .
- OCLUZIA TROMBOTICA SE TRATEAZA CHIRURGICAL PRIN RECONSTRUCTIE
AORTICA DIRECTA FIE BYPASS AORTOFEMURAL SAU AXILOFEMURAL .
MORTALITATEA OPERATORIE PENTRU OCLUZIA AORTICA ACUTA ESTE DE 31 - 40 % , CRESCAND
LA 85 % LA CEI CU DISFUCTIE DE vs SEVERA.
RATA DE SALVARE A MEMBRELOR ESTE DE 98 %. POSTOPERATOR SE IMPUNE TERAPIE
ANTICOAGULANTA PERMANENTA .




SINDROAMELE AORTO - ARTERITICE


DOUA AFECTIUNI PRINCIPALE SUNT INCLUSE IN ACEST SINDROM : ARTERITA TAKAYASU SI
ARTERITA CU CELULE GIGANTE ( BOALA HORTON ).

ARTERITA TAKAYASU ( BOALA FARA PULS ) ESTE O AFECTIUNE INFLAMATORIE CRONICA A
AORTEI, CU AFECTAREA RAMURILOR MARI .
ETIOPATOGENIE - FRECVENTA CEA MAI MARE IN ASIA SI AFRICA , PREDOMINA NET LA FEMEI
CU UN RAPORT 1270 / 8 FATA DE BARBATI .
INITIAL , IN STADIUL I , BOALA SE PREZINTA CA O IMFLAMATIEA ACUTA , DE TIP
GRANULOMATOS A AORTEI SI RAMURILOR SALE CARE AFECTEAZA PRIMAR INTIMA SI ULTERIOR
MEDIA SI ADVENTICEA .PROGRESIV AJUNGE IN STADIUL TARDIV DE TIP SCLEROTIC IN CARE SE
GASESTE HIPERPLAZIE INTIMALA , DEGENERESCENTA MEDIEI SI FIBROZA ADVENTICEI .PROCESUL
PROLIFERATIV DETERMINA OBSTRUCTIA LUMENULUI VASCULAR .
SEGMENTELE VASCULARE CEL MAI FRECVENT AFECTATE SUNT CROSA AORTEI SI RAMURILE
SALE MARI ( FRECVENT SUBCLAVIA ) . ESTE O AFECTARE PLURISEGMENTARA CU ALTERNANTA DE
PORTIUNI DE PERETE NORMAL SI PORTIUNI DE PERETE AFECTAT .IMBRACA MULTE FORME IN
FUNCTIE DE ZONA AFECTATA ( POT FI AFECTATE SI ARTERA PULMONARA , CORONARE , AORTA
ABDOMINALA, RENALE ETC ) . LEZIUNILE POT FI PUR STENOTICE ( 85 % ), PUR DILATATIVE ( 2 % ),
MIXTE ( 13 % ) .ARTERLE CORONARE SUNT AFECTATE IN 10 % DIN CAZURI .
CLASIFICAREA ARTERITEI TAKAYASU ( DUPA UENO SI COLAB ) CUPRINDE TREI TIPURI :
TIPUL I - AFECTEAZA CROSA AORTEI SI RAMURILE SALE ;
TIPUL II - CRUTA CROSA AORTEI SI AFECTEAZA AORTA TORACOABDOMINALA SI RAMURILE EI
;
TIPUL III - COMBINA CARACTERISTICILE CELOR DOUA TIPURI .
LUPI - HERERA INCLUD SI TIPUL IV , CU AFECTARE ARTERIALA PULMONARA .

CLINIC- DIAGNOSTICUL FRECVENT LA VARSTA TANARA , 25- 30 ANI , PREDOMINANT LA FEMEI .
SIMPTOMELE SUNT NESPECIFICE SI DIAGNOSTICUL DIFICIL .
PESTE 50 % PACIENTI AU SEMNE DE INFLAMATIE SISTEMICA : FEBRA, ANOREXIE , ASTENIE,
SCADERE IN GREUTATE , TRANSPIRATII. RAREORI DURERI LA NIVELUL ARTERELOR AFECTATE.
IN MOMENTUL DIAGNOSTICARII , 85- 96 % DIN PACIENTI SUNT IN FAZA SCLEROTICA A BOLII , CU
SEMNELE INSUFICIENTEI VASCULARE DIN SEGMENTUL AFECTAT.
IN TIPUL I SI III , PREZINTA SEMNELE TIPICE BOLII , SI ANUME DE COARCTATIE INVERSA A AORTEI ,
CU PULS DIMINUAT SAU ABSENT IN PARTEA SUPERIOARA A CORPULUI , PRESIUNEA ARTERIALA A
BRATELOR ABIA DETECTABILA , SUFLURI LA NIVELUL ARTERELOR AFECTATE SI MANIFESTARI
ISCHEMICE .DIFERENTA DE PRESIUNE DINTRE CELE DOUA BRATE ESTE PESTE 30 MMhg PRIN
AFECTAREA FRECVENTA ASUBCLAVIEI , PACIENTII POT PREZENTA AMETELI , CHIAR SINCOPE IN
ORTOSTATISM .
IN TIPUL I , LA 25 % PACIENTI ESTE ASOCIATA INDUFICIENTA AORTICA.
IN TIPUL II , PACIENTII PREZINTA ANGINA PECTORAQLA, CLAUDICATIA MEMBRELOR, IAR IN
CAZUL AFECTARII ARTERELOR RENALE, PREZINTA hta SEVERA, REZISTENTA LA TRATAMENT .
APROXIMATIV 28 % DIN CAZURI EVOLUEAZA SPRE INSUFICIENTA CARDIACA CONGESTIVA
DATORITA HTA SI MAI RAR, REGURGITARII AORTICE.
DIAGNOSTIC: 1 CRITERIU OBLLIGATORIU < / = 40 ANI IN MOMENTUL DIAGNOSTICULUI SAU LA
DEBUTUL SEMNELOR SI SIMPTOMELOR CARACTERISTICE , CU DURATA DE O LUNA IN ISTORICUL
PACIENTULUI .
2 CRITERII MAJORE : LEZIUNE IN PORTIUNEA MIJLOCIE A ARTEREI SUBCLAVICULARE
STANGI;
LEZIUNE IN PORTIUNEA MIJLOCIE A ARTEREI
SUBCLAVICULARE DREPTE ;
9 CRITERII MINORE : VSH CRESCUT ;
SENSIBILITATEA ARTEREI CAROTIDE LA PALPARE ( UNI /
BILATERALA );
HTA
REGURGITARE AORTICA SAU ECTAZIE ANULOAORTICA
LEZIUNEA ARTEREI PULMONARE ( OCLUZIE ARTERIALA
LOBARA /SEGMENTARA );
LEZIUNEA CAROTIDEI COMUNE STG IN PORTIUNEA MIJLOCIE
LEZIUNEA DISTALA A TRUNCHIULUI BRAHIOCEFALIC
LEZIUNEA AORTEI DESCENDENTE TORACICE
LEZIUNEA AORTEI ABDOMINALE
ASOCIEREA CRITERIULUI OBLIGATORIU CU 2 MAJORE SAU A 1 MAJOR CU >/ II MINORE , SAU >/= 4
MINORE INDICA PROBABILITATE MARE DE BOALA TAKAYASU .
TRATAMENT : CORTICOTERAPIA CU PREDNISON 1MG/ KGC / ZI OPRESTE EVOLUTIA BOLII LA
PACIENTII CU SINDROM INFLAMATOR.
VSH -UL ESTE UN PREDICTOR AL AL ACTIVITATII BOLII .
LA CEI CARE NU RASPUND LA TRATAMENTUL CU CORTIZON , SE UTILIZEAZA CICLOFOSFAMIDA
2MG / KG C/ ZI.
DESI AMELIOREAZA SIMPTOMELE , NU SE STIE DACA TERAPIA MEDICAMENTOASA PREVINE
COMPLICATIILE PE TERMEN LUNG .
TRATAMENTUL CHIRURGICAL NU ARE INDICATII BINE STABILITE ; CONSTA IN BYPASS SAU
RECONSTRUCTIA CHIRURGICALA A SEGMENTULUI ARTERIAL AFECTAT .
IN GENERAL INTERVENTIA CHIRURGICALA SE ADRESEAZA STENOZEI DE ARTERA RENALA
REPARARII ANEVRISMELOR ARTERIALE , TRATARII REGURGITARII AORTICE , BYPASSARII ARTERELOR
CORONARE AFECTATE .
CEA MAI OBISNUITA INDICATIE RAMANE CEA A STENOZEI ARTEREI RENALE .
INTERVENTIA IN FAZA ACTIVA A BOLII , CU SEMNE DE INFLAMATIE POZITIVE ESTE RISCANTA SI
CA ATARE SE SE AMANA PE CAT POSIBIL PANA LA SCADEREA INFLAMATIEI .
STUDII RECENTE ( TYAGI SI COLAB ) AU SEMNALAT REZULTATE BUNE ALE LEZIUNILOR
STENOZANTE PRIN PTCA ( ANGIOPLASTIE TRANSLUMINALA PER CUTANA ) .


ARTERITA CU CELULE GIGANTE ( BOALA HORTON )

ESTE UNA DINTRE CELE MAI FRECVENTE VASCULITE ALE VARSTNICULUI , AFECTAND IN MOD
CARACTERISTIC ARTERELE DE MARIME MEDIE .POATE FI AFECTATA SI AORTA IN 15 % DIN CAZURI .
ETIOPATOGENIE : CEA MAI MARE INCIDENTA IN AMERICA DE NORD SI EUROPA .
LEZIUNEA PATOLOGICA CARACTERISTICA ESTE INFLAMATIA GRANULOMATOASA A MEDIEI
ARTERELOR MARI SI MEDII , CEL MAI FRECVENT ARTERA TEMPORALA .LOCALIZAREA ESTE MAI ALES
LA NIVELUL AORTEI PROXIMALE SI RAMURILOR SALE .
CLINIC PREDOMINA TABLOUL ARTERITEI TEMPORALE SI AOL POLIMIALGIEI REUMATICE,
AFECTAREA AORTEI ESTE RARA .
FRECVENT VARSTNICI PESTE 50 ANI ( MEDIA VARSTEI 67- 70 ANI ) , PREZINTA CEFALEE SEVERA ,,
ALGOPARESTEZII ALE SCALPULUI ,CLADICATIA MUSCHILOR MASTICATORI IN TIMPUL MASTICATIEI ,
CLAUDICATIA LIMBII .POATE FI AFECTATA ARTERA OFTALMICA ( TROMBOZE ).
EXAMEN CLINIC : FEBRA , SENSIBILITATEA VASELOR AFECTATE , CU INGROSARI NEREGUATE (
NODOZITATI ) ALE ARTERELOR TEMPORALE EVIDENTE LA PALPARE ,, PULS DIMINUAT / ABSENT ,
SUFLU PE TRASEUL VASULUI AFECTAT .RAREORI SUFLU DE
REGURGITARE AORTICA .
PARACLINIC : SINDROM INFLAMATOR MARCAT ( VSH CRESCUT FRECVENT PESTE 100 MM / H )
ESTE OBLIGATORIU IN ACEASTA AFECTIUNE , POATE APARE SI ANEMIE MODERATA NORMOCROMA,
NORMOCITARA .
DIAGNOSTICUL POZITIV ESTE CONFIRNMAT DE BIOPSIA ARTEREI AFECTATE ( IN CIRCA 14 %
POT FI BIOPSII FALS NEGATIVE DATORITA FAPTULUI CA LEZIUNILE SUNT SEGMENTARE ). BIOPSIA
TREBUIE EFCTUATA INAINTEA CORTICOTERAPIEI CARE SCHIMBA TABLOUL HISTOPATOLOGIC .
COMPLICATIA CEA MAI SEVERA ESTE SCADEREA ACUITATII VIZUALE PANA LA ORBIRE
DATORITA AFECTARII ARTEREI OFTALMICE .
IN CIRCA 9 - 14 % DIN CAZURI , POT FI AFECTATE RAMURILE AORTEI TORACICE,
PRODUCANDU-SE SIMPTOME ASEMANATOARE ARTERITEI TAKAYASU : PULS SI TA SCAZUTE A
NIVELUL MEMBREOR SUPERIOARE, FENOMENE RAYNAUD ,ACCIDENTE ISCHEMICE TRANZITORII,
ISCHEMIE MIOCARDICA .
TRATAMENTUL ESTE MEDICAMENTOS CU GLUCOCORTICOIZI IN DOZE MARI : PREDNISON 40
- 60 MG / ZI ,ULTERIOR REDUS LA DOZA DE INTRETINERE PENTRU 1- 2 ANI . FORMELE REZISTENTE SE
TRATEAZA CU IMUNOSUPRESOR ( METOTREXAT ) .



ALTE SINDROAME ARTERITICE POT FI PREZENTE IN BOLI IMUNOLOGICE CUM ESTE BOALA
BEHCET, SPONDILITA ANKILOZANTA , ARTRITA PSORIAZICA ETC. FRECVENT IN ACESTE SITUATII
EXISTA REGURGITARE AORTICA PRIN DILATAREA INFLAMATORIE A INELULUI AORTIC .

INFECTIILE BACTERIENE AORTICE

SUNT CITATE IN LITERATURA ANEVRISMELE AORTICE INFECTATE ( CITAT CIRCA 1 CAZ / AN ).ESTE
VORBA DE ANEVRISMELE MICOTICE CARE APAR IN EVOLUTIA ENDOCARDITEI BACTERIENE, DESCRISE
DE OSLER.
PATOGENIE : - MECANISMUL EMBOLIZARII SEPTICE ;
- EMBOLIZAREA PRIN CONTIGUITATE ;
- COLONIZAREA UNOR LEZIUNI INTIMALE PREEXISTENTE CU BACTERII CIRCULANTE ;
FRECVENT ACEST MOD DE EVOLUTIE APARE LA IMUNODEPRIMATI .
GERMENII FRECVENT INCRIMINATI SUNT : STAPHYLOCOCCUS AUREUS , SALMONELA , MAI
PUTIN FRECVENTI DAR INCRIMINATI IN INFECTAREA ANEVRISMEOR AORTICE : PSEUDOMONAS ,
BACTEROIDES FRAGILIS , CAMPYLOBACTER FETUS , NEISSERIA GONOREA , FUNGI .
CLINIC - PACIENT CU STARE GRAVA, FEBRIL , CU SEMNELE EXPANSIUNII LOCALE A UNUI
ANEVRISM INFECTAT ( PALPABIL IN 50 % DIN CAZURI ) .
LA ACESTI PACIENTI , EXAMENUL CT PUNE DE OBICEI DIAGNOSTICUL . HEMOCULTURILE POT FI
NEGATIVE .
MORTALITATEA ESTE MARE , PANA LA 50 %.
TRATAMENTUL PRESUPUNE ANTIBIOTERAPIE SI EXCIZIA CHIRURGICALA A ANEVRISMULUI
.CONTINUAREA ANTIBIOTERAPIEI INCA 6 SAPTAMANI POSTOPERATOR .

TUMORILE PRIMITIVE ALE AORTEI SUNT FOARTE RARE , CEL MAI FRTECVENT SUNT
DIAGNOSTICATE INTRE DECADA A7 A SI A 8A DE VIATA . FRECVENTA LOR ESTE EGALA LA NIVELUL
AORTEI TORACICE SI ABDOMINALE . MAJORITATEA APAR IN INTIMA SI SUNT SARCOAME (
HISTIOCITOMUL FIBROS MALIGN ESTE SUBTIPUL CEL MAI FRECVENT ) .
FIIND RARE , DIAGNOSTICUL NU A FOST SUSPICIONAT INAINTE DE INTERVENTIA CHIRURGICALA
SAU DE NECROPSIE . CA MIJLOACE DE DIAGNOSTIC SUNT CITATE : CT CARE POATE DETECTA
TUMORILE INTIMALE , DAR NU LE POATE DIFERENTIA DE ATEROAMELE PROTRUZIVE , RMN
DEFINESTE BINE ANATOMIA SI EXTENSIA TUMORII , TEE POATE VIZUALIZA INTIMA SI DETECTA
TUMORILE INTIMALE ALE AORTEI TORACICE .
TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL ACESTOR TUMORI ESTE FARA SUCCES , IN MAJORITATEA
SITUATIILOR FIIND DEJA STADIUL METASTATIC . DECESUL A SURVENIT PRECOCE POSTOPERATOR ,
PRIN EMBOLIZARE IN ORGANE VITALE.