Sunteți pe pagina 1din 36

DIAGRAME DE EFORTURI N BARE DREPTE

1. Sa se construiasca diagramele T, M la bara din figura 1,


ncarcata cu o forta concentrata si un cuplu.

Rezolvare
Ecuatiile de echilibru dau:
V
1
+ V
2
- 1000 = 0 ; 1000 2 + 2000 - V
2
6 = 0
V
2
= 67 kgf ; V
1
= 333 kgf
Fortele taietoare sunt:
T
13
= V
1
= 333 kgf ; T
32
= 333 - 1000 = -667 kgf


Figura 1
Pentru momentele ncovoietoare se ob&# 515d318f 355;ine:
M
13
= V
1
x = 333 x; M
1
= 0; M
3
= 666 kgm
M
34
= V
1
x - 1000 (x - 2) = 333 x - 1000 (x - 2) =



= 2000 - 667 x
M
4

= 2000 - 667 4 = -668 kgm (1)



n punctul 4, diagrama momentului ncovoietor are un salt. Astfel, n
drepata punctului 4, momentul ncovoietor este:
M
4

= 333 x 4 - 1000 2 + 2000 = 1332 kgm


Calculnd pe intervalul 4-2 momentele din drepata sectiunii, rezulta
M
42
= V
2
x = 667 x
M
2
= 0; M
4
= 1334
kgm (2)
Valorile (1) si (2) difera numai prin rotunjirile facute n calculul
reactiunilor V
1
si V
2
. Din exemplul acesta se confirma ca: atunci cnd pe
o grinda exista forte concentrate si cupluri, diagrama fortelor taietoare
are salturi n dreptul fortlor concentrate, iar diagrama momentelor
ncovoietoare are salturi n dreptul cuplurilor.
2. Sa se construiasca diagramele T si M pentru bara din figura 2,
ncarcata cu sarcina continua p si cu forta concentrata P.







Rezolvare
Reactiunile sunt:

Curba fortelor taietoare rezulta prin suprapunerea efectelor, din
linia punctata a sarcinii continue p, din care se scade P/2 pe jumatatea
din stnga, respectiv se adauga P/2 pe jumatatea din dreapta.
Pentru momente diagrama rezulta scaznd, din parabola sarcinii p,
triunghiul fortei P. Daca momentul din mijlocul grinzii este
,
diagrama are forma din figura 2, c, iar daca M
a
< 0, se obtine diagrama
din fig. 2, d.
3. Sa se construiasca diagramele T, M la bara din figura 3.



Figura 3
Rezolvare
Reactiunile sunt:


Forta taietoare variaza liniar pe treimea mijlocie (unde momentul
ncovoietor variaza parabolic) si este constanta pe celelalte doua
intervale.
Daca forta taietoare se anuleaza undeva ntre 3 si 4, acolo
momentul ncovoietor este maxim si rezulta diagramele T
a
, M
a
. n
sectiunea 3, unde forta taietoare nu are salt, linia drepata si parabola
diagramei de momente se racordeaza, n timp ce n sectiunea 4
diagrama are discontinuitate de panta.


Daca anularea fortei taietoare are loc n sectiunea 4, prin salt,
rezulta diagramele T
b
, M
b
;
Momentul are un maxim - nsa nu algebric - n punctul 4. n cazul cnd
forta taietoare se anuleaza n 4, nainte de a avea un salt, rzulta
diagramele T
c
, M
c
: acum momentul are n 4 un maxim algebric, nsa si o
discontinuitate de panta.

4. Sa se construiasca diagramele T, M la bara ncastrata din
figura 4.



Figura 4
Rezolvare
Reactiunile sunt:
V
1
= 3 x 1 = 3 tf; tm.
Diagrama fortelor taietoare se construieste pe baza ecuatiilor:
T
12
= V
1
= 3 tf; T
23
= px ; T
2
= 1 x 3 = 3 tf;



T
3
= 0
Ecuatiile momentelor ncovoietoare sunt
M
12
= -M
1
+ V
1
x = -7,5 + 3x
M
2
= -7,5 + 3 x 1 = -4,5 tm
M
3
= 0
n capatul 3, panta diagramei de momente este
nula.
5. Sa se construiasca diagramele N, T, M pentru bara din figura 5.
Rezolvare
Ecuatiile de echilibru dau reactiunile de ncastrare
H
1
= F = 2 tf; V
1
= pl = 0,1 x 8 = 0,8 tf; M
1
= -1,2 tm.
Forta axiala este constanta n tot lungul barei
N
12
= -H
1
= -2 tf
Forta taietoare variaza liniar:
T
12
= V
1
- px = 0,8 - 0,1x ; T
1
= 0,8 tf; T
2
= 0
Momentul ncovoietor variaza parabolic:



Figura 5
Momentul se anuleaza ntr-o sectiune x data de ecuatia:

Prin transformare, ecuatia devine:
x
2
-16x + 24 = 0; x = 8 6,32
Este valabila numai solutia cu minus, deci:
x = 8 - 6,32 = 1,68 m.
6. Sa se construiasca diagramele T, M, la bara din figura 6. Sa se
calculeze momentul maxim si sectiunea unde momentul este nul.
Sa se calculeze apoi ce relatie trebuie sa existe ntre l si a pentru
ca:
- momentul n mijlocul grinzii sa fie nul;
- momentul n mijlocul grinzii sa fie egal si de semn contrar cu cel de
pe reazeme



Figura 6
Rezolvare
Se obtine:

T
12
= -px; T
1
= 0; T
2

= -pa (1)
T
2

= -pa + V
2
=
T
24
= T
2

- p(x - a) = (2)
Distanta x se masoara de la punctul 1
T
4

= - ; T = - + V
4
= pa
T
45
= T
4

- p(x - l - a) = p(l + 2a) - px; (3)


Formulele (1), (2), (3) arata ca dreptele care reprezinta diagrama fortelor
taietoare au peste tot aceeasi nclinare, deci sunt paralele. Momentele
au valorile:
M
1
= 0;



Momentul este maxim la mijlocul gringii, unde forta taietoare este nula
(
4)
Curba momentelor este formata dintr-o parabola pe portinea 1-2,
apoi o alta parabola ntre 2-4 si n fine o parabola la fel ca prima, ntre 4
si 5. Conditia ca momentul la mijloc sa fie nul rezulta din formula (4):

Conditia ca momentul din mijloc si cel de pe reazem sa fie egale n
valoare absoluta rezulta din egalitatea:

7. Sa se construiasca diagramele T, M la grinda din figura 7 stiind
ca P = pl.
Rezolvare
Reactiunile sunt:






Fortele taietoare si momentele ncovoietoare sunt:
T
4
= 0;
M
1
= 0;
M
4
=
0
.
8. Sa se construiasca diagramele N, T, M, la bara cotita din figura
8.





Rezolvare
Se determina reactiunile:

Cu aceste valori, pe baza regulilor cunoscute, se construiesc cele
trei diagrame. Se observa, n nodul 3, conservarea momentului
ncovoietor, marcata prin accea ca s-a trsat un sfert de cerc de la
diagrama barei orizontale la cea a barei verticale.
9. Sa se construiasca diagramele N, T, M la arborele cotit din
figura 9.
Rezolvare
Reactiunile sunt:
V
1
= V
2
= P/2.
Diagramele fortelor taietoare sunt formate din portiuni de valoare
constanta pe barele orizontale si sunt nule pe cele verticale, momentul
ncovoietor este maxim n mijlocul arborelui



Forta axiala exista numai n barele verticale (manivele).
10. Sa se construiasca diagramele N, T,M pentru cadrul simetric,
articulat, din figura 10.
Rezolvare
Din motive de simetrie, reactiunile sunt
V
3
= 0.
Separnd jumatate din cadru, ca n figura 9, b, se poate construi
diagrama de momente pe intervalul 3 - 5. ntr-o sectiune x, momentul
ncovoietor este:

iar n coltul 5 are valoarea:

Pe de alta parte, pentru stlpul 5 - 2, momentul M
5
poate fi
considerat ca produs de reactiunea H
2


Cunoascnd aceste valori, diagramele N, T, M rezulta ca n figura
10.







Exemplu: 5.1. S se traseze diagrama de efort pentru bara din figura 5.2.

Not Dup cum se obinuiete n rezolvarea problemelor de rezistena materialelor, aici i n
continuare mrimile care figureaz n enunul aplicaiilor ncrcri, lungimi, dimensiuni de seciune
se vor exprima, atunci cnd este posibil, sub form literal, depinznd de un parametru precizat.
Acest fapt uureaz nelegerea fenomenelor fizice care nsoesc solicitrile studiate i permite
generalizarea rezolvrilor.

Fig. 5.2. Trasarea unei diagrame de efort axial.
Construirea diagramelor de eforturi este precedat de analiza solicitrii barei, n conformitate cu
regulile prezentate n capitolele anterioare.
Astfel, bara de fa, avnd lungimea L=11a, este ncastrat la captul din stnga i liber la cellalt
(bar n consol), iar ncrcarea este format din trei fore concentrate de direcie axial.
Singurul tip de efort interior este fora axial, astfel c, pe de o parte, n reazem apare o singur
reaciune nenul fora H, iar pe de alt parte se poate scrie o singur ecuaie de echilibru
semnificativ (din care va rezulta valoarea reaciunii, problema fiind static determinat) aceea a
proieciilor pe axa longitudinal a tuturor forelor existente pe bar.
Se va putea deci scrie c: H = 5F - 11F + 9F <=> H = 3F

Dup cum se observ, studiul efortului axial trebuie fcut pentru trei regiuni ale barei, delimitate de
punctele n care se aplic forele exterioare.
Seciunile de calcul alese pe aceste regiuni vor fi marcate prin distana lor (xi) fa de un reper
oarecare din planul desenului. Sunt indicate dou variante (cele mai utilizate) ale acestei marcri:
cu aceeai origine a coordonatei (x) (ntr-un capt al barei) pentru toate regiunile cotarea din
partea de sus a figurii 5.2;
cu origine proprie fiecrei regiuni (preferat, de obicei, a se afla chiar la captul regiunii precedente)
cotarea din partea de jos, cu linii punctate.

Observaii

1. Spre deosebire de calculele matematice, n rezistena materialelor sensul de parcurgere a barei
(sensul axei x de pe diferite regiuni) nu are impor-tan, deoarece semnificaia fenomenelor se
pstreaz i dac acest sens este ctre stnga. Axa (x) marcat pe diagramele de eforturi este pur
simbolic, amintind c se studiaz variaia solicitrilor pe lungimea barei.
2. Modul cum se alege originea lui x de pe o anumit regiune se reflect n exprimarea lungimii
respectivei regiuni. Astfel, cea de-a doua zon de studiu de pe bara propus (fig. 5.2) este intervalul
*3a; 8a+, pentru originea lui (x2) aezat n captul din dreapta al barei, dar va fi intervalul *0; 5a+
dac originea se plaseaz n captul primei regiuni, (varianta de cotare din partea de jos a desenului).

Trecnd la determinarea expresiilor analitice (care sunt, n acest caz, foarte simple) ale efortului axial
de pe cele trei regiuni ale barei studiate, se va ine seama de cele prezentate anterior cu privire la
definirea lui N(x), respectiv la convenia de semne (sunt pozitive forele care supun la traciune
seciunea de calcul). Se obin urmtoarele rezultate (regiunile se scriu cu originea lui x n captul
barei):
Pentru x1 = (0; 3a)
dac se urmresc forele situate n partea dreapt fa de seciunea
de calcul N(x1) = 5F = ct.
dac se sumeaz forele din stnga N(x1) = H 9F + 11F = 5F = ct.

n conformitate cu definiia eforturilor interioare, cele dou variante de calcul duc la acelai rezultat,
dar n aplicaiile concrete se va alege, evident, varianta pentru care calculele sunt mai simple.
Pentru x2 = (3a; 8a) N(x2) = 5F 11F = 6F = ct.
Pentru x3 = (8a; 11a) N(x3) = 5F 11F + 9F = 3F = ct.

Rezult c efortul axial este constant pe fiecare dintre cele trei intervale de definiie, iar graficul su,
adic diagrama de efort, se prezint n figura 5.2.
Se remarc prezena celor patru puncte de discontinuitate (salturi) de la graniele regiunilor.
Posibilitatea apariiei acestor discontinuiti ale diagramelor impune prezentarea intervalelor de
definiie ca deschise (prin paranteze rotunde).

Concluzii asupra trasrii diagramelor de efort axial:
1. Dac asupra barei nu acioneaz ncrcri distribuite, atunci efortul este constant pe lungimea
fiecrei regiuni.
2. n punctele de aplicare a forelor concentrate se produc salturi n diagram, care coincid ca
mrime i sens cu forele respective. De exemplu, n punctul de grani dintre primele dou regiuni
apare un salt, de la (+5F) la (-6F), avnd adic mrimea de (11F) i sensul negativ, aa cum este
(conform conveniei fcute) fora concentrat din acel punct al barei.

Aceste observaii i vor pstra valabilitatea i la studiul celorlalte eforturi secionale


















SISTEME STATIC NEDETERMINATE
1. Sistemul static nedeterminat din figura 1 are barele de rigiditati
diferite. Sa se calculeze deplasarile v
1
, u
3
,
3
si sa se reprezinte
deformata sistemului.


Figura 1
Rezolvare
Pentru calculul deplasarilor este necesara mai nti, rezolvarea
sistemului static nedeterminat, pentru a se obtine diagrama de moment
ncovoietor (M).
Astfel, gradul de nedetermiare statica al sistemului este n = 4 - 3 =
1, sistemul de baza se alege conform figurii 2,a , iar ecuatia de
continuitate se scrie:
X
1

1
+
10
= 0
n baza schemelor de ncarcare si a diagramelor d emoment
ncovoietor corespunzatoare din figura 2, b,c se determina deplasarile
din ecuatia de continuitate care au expresiile:


Necunoscuta X
1
are valoarea:



X
1
= .


Figura 2
Deoarece pentru calculul deplasarilor intereseaza numai diagrama
de moment ncovoietor (M) este mai usor ca aceasta sa se obtina prin
suprapunere de efecte. Conform relatiei:
M = M
0
+ X
1
m
1
,
deci valorile ordonatelor din diagrama M se obtin prin prin nsumarea
algebrica a valorilor ordonatelor din diagramele M
0
si m
1
, dupa ce n
prealabil ordonatele diagramei m
1
au fost multiplicate cu valoarea lui X
1
.
Astfel, de exemplu:
= - 480 + 3 170,5 = 31,5 kNm
Rezulta diagrama M a sistemului de bare static nedeterminat,
reprezentata n figura 3,a.
Determinarea deplasarilor cerute presupune ncarcarea formei de
baza, cu o sarcina virtuala unitara corespunz22122e410w 59;toare
deplasarii cautate si trasarea diagramei de moment ncovoietor, conform
schemelor din figura 3, b,c,d.
Se observa ca, pentru calculul deplasarii v
1
s-a folosit o alta forma
de baza (figura 3, b), dect aceea utilizata la rezolvarea sistemului static
nedeterminat.






Figura 3

Pentru cele trei deplasari se obtine:



Cu ajutorul deplasarilor determinate si avnd n vedere diagrama
de moment ncovoietor (M), trasata de partea fibrei ntinse a barei se
reprezinta deformata sistemului static nedetemrinat, conform figurii 4,e.
2. n figura 4, a este reprezentat un sistem static nedeterminat,
ale carui bare au sectinuea n forma de I (figura 4, b). Se cere:


1) trasarea diagramelor de eforturi N, T, M;
2) dimensionarea barelor sistemului, din conditia ca deplasarea
u
1
2 mm. La calculul deplasarii se va lua n considerare numai
momentelor ncovoietoare. Se cunoaste E = 2,1 10
5
N/mm
2
.


Figura 4
1) Gradul de nedeterminare statica al sistemului este
n = 3k - s = 3 2 - 5 = 1.
Pentru a se obtine forma de baza n acest caz se pleaca de la
observatia ca bara 2-4 este articulata la ambele capete si nu este
ncarcata, deci ea poate prelua numai forta axiala. Suprimnd bara 2-4 si
introducnd perechea de forte X
1
(figura 5) se obtine un sistem static
determinat, care constituie sistemul de baza n acest caz.
Ecuatia de comunicare se scrie:
X
1

11
+
10
= 0
Schemele de ncarcare si dagramele de moment ncovoietor
corespunzatoare, pentru determinarea deplasarilor din ecuatia de
continuitate sunt conform figurii 6.








Figura 5 Figura 6
Pentru cele doua deplasari se obtine:


Rezolvnd ecuatia de continuitate rezulta
X
1
= - 87,45/0,8 = - 109,3 kN.
Sistemul de baza supus actiunii carcarilor si fortelor
X
1
determinate (se observa ca, n realitate, bara 2-4 este comprimata) si
diagramele de eforturi obtinute prin rezolvarea acestuia sunt
reprezentate n figura 7.


Figura 7







2) Pentru dimensionarea barelor sistemului din conditia impusa
este necesara scrierea expresiei deplasarii u
1
. Forma de baza nccata cu
sarcina virtuala unitara si diagrama de moment ncovoietor
corespunzatoare sunt conform figurii 8.


Figura 8
Pentru deplasarea u
1
rezulta:

Punnd conditia mm se obtine:

si deci:

Dar:
,
de unde t
nec
= 7,9 mm. Se alege t
ef
= 8 mm.
3. Pentru sistemul de bare static nedeterminat reprezentat n
figura 9,a se cere:
1) construirea diagramelor de eforturi N,T,M, considernd EI = const;



2) determinarea deplasarilor u
6
, , , stiind ca E = 2,1 10
N/mm
5
i = 1,2 10
7
mm
4
.


Figura 9
1) Sistemul de bare considerat are gradul de nedeterminare
statica n = B + R - N = 2 2 + 3 2 - (3 2 + 2 1) = 2. Este convenabil,
ca sistemul de baza sa se aleaga, n acest caz, conform figurii 9,b. Se
observa ca, desfacnd articulatia 4 se obtin doua corpuri, fiecare dintre
acestea constituind un sistem static determinat, usor de rezolvat.
Sistemul de ecuatii de continuitate, n acest caz se scrie:
(1)

X
1

11
+ X
2

12
+
10
= 0
X
1

21
+ X
2

22
+
20
= 0
Schemele de ncarcare si diagramele de moment ncovoietor core
spunzatoare, necesaredeterminarii deplasarilor din sistemul (1) sunt repr
ezentate n figura 10.







Figura 10
Expresiile deplasarilor sunt:





Sistemul de ecuatii (1) se scrie:

(2)

9X
1
- 48 = 0
9X
2
- 16,2 = 0


din care,
X
1
= 5,33 kN; X
2
= 1,8 kN.
Sistemul de baza supus actiunii ncarcarilor si fortelor X
1
,
X
2
determinate si diagramele de eforturi corespunzatoare sunt conform
figurii 11.




Figura 11


Figura 12
2) Pentru determinarea deplasarilor cerute se utilizeaza
aceeasi forma de baza, care a folosit la rezolvarea sistemului static



nedeterminat. Schemele de ncarcare ale acesteia si diagramele de
moment ncovoietor corespunzatoare sunt conform figurii 12.
Pentru cele trei deplasari se obtine:



4. n cazul sistemului de bare static nedetermina din figura 13,a,
se cer: 1) Diagramele de eforturi N. Y. M, considrnd EI = const; 2)
deplasarile v
4
,
3
.


Figura 13

Rezolvare
1) Gradul de nedeterminare statica al sistemului este n = 3k -s =
3 2 - 3 = 3, forma de baza se alege conform figurii 13, b , iar sitemul de
ecuatii de continuitate se scrie:




(
3
)

X
1

11
+ X
2

12
+ X
3

13
+
10
= 0
X
1

21
+ X
2

22
+ X
3

23
+
20
= 0
X
1

31
+ X
2

32
+ X
3

33
+
30
= 0
Se determina deplasarile din sistemul (3), pe baza schemelor de
ncarcare si adiagramelor de momente ncovoietoare corespunzatoare, re
prezentate n fig.14.
Rezulta:












Figura 14
Substituind deplasarile determinate n sistemul (3) se obtine:
8,67 X
1
- 9,75 X
2
+ 5,25 X
3
- 112,5 = 0
- 9,75 X
1
+ 13,5 X
2
- 6,75 X
3
+111,79 = 0
5,25 X
1
- 6,75 X
2
+ 6,75 X
3
- 56,95 = 0
care, prin rezolvare, conduce la:
X
1
= 19,93 kN; X
2
= 5,16 kN; X
3
= - 1,903 kN.
Sistemul de baza, suspus actiunii ncarcarilor si necunoscutelor,
ale caror valori au fost determinate si diagramele de eforturi
corespunzatoare sunt conform figurii 15





Figura 15
2) Pentru determinarea deplasarilor cerute, schemele de ncarcare
cu sarcina virtuala unitara si diagramele de moment ncovoietor
corespunzatoare sunt reprezentate n figura 16.


Figura 16
Expresiile celor doua deplasari sunt:


5. Sistemul de bare static nedeterminat din figua 17,a este
simetric fata de axa I-I si ncarcat simetric fata de aceasta axa. Sa se
traseze diagramele de eforturi N,T,M, considernd EI = const.

Rezolvare
Sistemul de bare considerat este de trei ori static
nedeterminat. Forma de baza se alege sectionnd sistemul prin axa de
simetrie, conform figurii 17,b , iar sistemul de ecuatii de continuitate se
scrie:






(
4
)

X
1

11
+ X
2

12
+ X
3

13
+
10
= 0
X
1

21
+ X
2

22
+ X
3

23
+
20
= 0
X
1

31
+ X
2

32
+ X
3

33
+
30
= 0
Se observa ca diagramele de moment ncovoietor m
1
, m
3
si M
0
sunt
diagrame simetrice, iar diagrama m
2
, antisimetrica, ceea ce conduce la
anularea unora dintre deplasarile din sistemul (4).
Astfel:

12
=
21
=(m
1
, m
2
) = 0;
23
=
32
=(m
2
, m
3
) = 0;
20
=(M
0
, m
2
) = 0.


Figura 17
innd seama de aceasta observatie se obtine:
X
1

11
+ X
3

13
+
10
= 0
X
1

31
+ X
3

33
+
30
= 0
X
2

22
= 0 X
2
= 0 (1)



Rezulta ca alegerea sistemului de baza si faptul ca
ncarcarea este simetrica a condus lasimplificarea sistemului de ecuatii
n continuitate (4), aceasta constnd n descompunereasistemului (4),
n sistemul (5)
si ecuatia (3), care se pot rezolva independent. Deci n loc sa serezolve
un sistem de trei ecuatii cu trei necunoscute (situatie corespunzatoare al
egerii altei formede baza) se rezolva un sistem de doua ecuatii cu doua
necunoscute, necunoscuta X
2
fiind nula.
De retinut, ca
n cazul sistemelor simetricei ncarcate simetric, necunoscuta antisimetri
cadin axa de simetrie este nula, aceasta observatie putnd fi utilizata de
la nceput.
Pentru determinarea deplasarilor din sitemul (2) se construiesc
diagramele m
1
, m
3
M
0
conform figurii 18. Se determina deplasarile,
rezultnd:




.



Figura 18



Figura 19
Sistemul de ecuatii (5) se scrie:

(1)

12l X
1
- 5X
3
= -8ql
2

-45l X
1
+ 36X
3
= 50ql
2
,


solutiile lui fiind:
X
1
= -0,058ql; X
3
= 1,461ql
2
.
Se traseaza diagramele de eforturi, lucrnd pe forma de baza
supusa actiunii ncarcarilor si necunoscutelor determinate, obtinndu-se
reprezentarile din fig.19.
6. Sa se traseze diagramele de momente ncovoietoare si de
torsiune la cadrul spatial din figura 20, daca EI
y
= EI
z
= 1,3 GI
p
= EI.
Rezolvare
Se nlocuieste reazemul din A cu forta necunoscuta X
1
si se obtine
sistemul fundamental, pe baza caruia se traseaza diagramele M
i
0
, M
t 0
(produse de sarcina uniform distribuita) si m
i 1
si m
t 1
(produse de
X
1
= 1).


Figura 20
Coeficientii
ij
sunt:





Necunoscuta static nedeterminata este:

Cunoscnd toate fortele, se traseaza diagramele M
i
si M
t
rezultate.
7. La sistemul din figura 21 se cere sa se determine tensiunea
normala maxima datorita imperfectiunii de montaj, a sarcinii P si a
cresterii temperaturii cu t = 45 C. Se dau: E = 21 10
4
N/mm
2
, = 12
10
-6
C
-1
.

Rezolvare
Sistemul fundamental se obtine nlocuind reazemul de prindere din
A cu necunoscutele X
1
si X
2
. Se traseaza diagrama de momente
ncovoietoare M
0
(data de P) si diagramele de momente ncovoietoare si
de forte axiale m
1
, n
1
(date de X
1
= 1) si m
2
, n
2
(date de X
2
= 1) si se
calculeaza coeficientii
ij
. Astfel:


Figura 21







.
nlocuind si punnd conditiile de deformatie:

10
+
11
X
1
+
12
X
2
= -s;

20
+
21
X
1
+
22
X
2
= 0;
rezulta:
X
1
= 949 N, X
2
= 1600 N.
Eforturile din sectiunile 1 si B sunt:
N
1
= -1600 N; M
1
= 949 800 - 100 400 = 119200 N/mm;
N
B
= 949 N; M
B
= 949 800 + 1600 400 - 3000 800 = -1000800
N/mm.
Sectiunea cea mai solicitata este n B, unde:
.
8. Sa se traseze diagramele de eforturi la grinda continua din
figura 22.



Figura 22
Rezolvare
Se transforma ncastrarea n doua reazeme apropiate, apoi se
traseaza diagramele de momente pe deschiderile l
1
, l
2
, l
3
considerate
grinzi simplu rezemate. Momentele din reazemele de la capete au
valorile:
M
1
= - 6 1 = - 6 kNm; M
4
= 0.
Celelalte marimi de calcul sunt:


e
1
= 15 m; ; ;
;
;


;
S
43
= 0.
Se aplica ecuatia clor trei momente succesiv pentru segmentele l-2-
3 si 2-3-4:
;
.
nlocuind termenii cu valorile calculate, se obtine sistemul:
11M
2
+ 2,5M
3
= - 61,2;
2,5M
2
+ 5M
3
= - 28,8
din care rezulta M
2
= - 4,8 kN; M
3
= - 3,36 kNm.
Grinda se transforma n doua grinzi sipu rezemate, la care se
traseaza diagramele de eforturi dupa procedeele cunoscute.

S-ar putea să vă placă și