9 Continutul normativ al constitutiei

RM.
Din punct de vedere juridic constitutia
este structurata in 143 articole, 7 titluri
unele avand capitole si sectiuni.
Titlul I. Principii enerale. In primele
13 articole ale pre!entului titlu este
lei"erat "undamentul juridic si politic
al statului. #rt.1 declara RM stat
suveran, independent, unitar si
indivi!i$il, cu "orma de uvernamant
repu$licana, stat de drept, democratic,
in care demnitatea omului, drepturile si
li$ertatile lui, li$era de!voltare a
personalitatii umane, dreptatea si
pluralismul politic repre!inta valori
supreme si sunt arantate. Celelalte
articole din titlu sunt armonios leate
cu cel citat, repre!entand o de!voltare a
relementarii date cum ar "i%
suveranitatea nationala apartine
poporului care o e&ercita in mod direct
si prin oranele sale repre!entative
'art.()* teritoriul este inaliena$il,
"rontierele "iindu+i cons"intite prin lee
oranica 'art.3)* democratia se e&ercita
in conditiile pluralismului politic care
este incompati$il cu dictatura si
totalitarismul 'art.,). #rt.- "i&ea!a
separarea si cola$orarea puterii
leislative, e&ecutive si judecatoresti in
e&ercitarea preroativelor ce le revin.
#rt.9 declara proprietatea pu$lica si
privata, iar piata, li$era initiativa
economica, concurenta loiala ca "actori
de $a!a a economiei. Prin acest articol
principiul economiei de piata ca "iind
de"initoriu pentru de!voltarea
economica si sociala a statului.
Constitutia recunoaste si arant.
drepturile tuturor cetatenilor la
pastrarea, de!v. si la e&primarea
identitatii lor etnice, culturale,
linvistice si reliioase.
Titlul II. Drepturile, li$ertatile si
indatoririle "undamentale. #cest titlu
cuprinde 3 capitole si 4, articole prin
care sunt consacrate cele mai esentiale
si inerente drepturi ale omului si
cetateanului $ineinteles, "iind
indisolu$il leate de indatoririle pe care
le au cetatenii "ata de stat.
Tutlul III. #utoritatile pu$lice. #cest
titlu este structurat in - capitole, -
sectiuni si -, articole in care sunt
sta$ilite autoritatilr pu$lice din RM,
limitele competentelor lor si raporturile
dintre ele.
Cap. 4 este consacrat Parlamentului in
care acesta este cali"icat ca oran
repre!entativ suprem si unica autoritate
leislativa a statului. Tot aici sunt
sta$ilite principii. de ,$a!a de
constituire a Parlamentului, durata
mandatului de 4 ani, validarea
mandatului de catre Curtea Constit.,
orani!area interna.
#tri$utiile de $a!a a puterii leislative
sunt redate in art.--, sau intr+o alta
optica pot "i numite si limitele
competentei deoarece Parlamentul nu
are dreptul sa le depaseasca.
.ectiunea a (+a al capitolului respectiv,
lei"erea!a statutul deputatilor din
Parlament.
.ectiunea a 3+a sta$ileste cateoriile de
lei% constitutionale, oranice si
ordinare, sta$ileste si procesul adoptarii
lor si intrarii in vioare.
Capitolul , este destinat Presedintelui
Repu$licii Moldova in care este sta$ilit
modul de aleere, durata mandatului,
incompati$ilitatile si imunitatile
precum si atri$utiile, "ormele de
activitate si modalitatile de suspendare
din "unctie.
/uvernul este relementat in capitolul
-.Capitolul 7, reali!and principiul
separarii si ec0ili$rului puterii in stat,
este consacrat raporturilor
Parlamentului cu /uvernul in care se
sta$ilesc mecanismele de in"luenta
asupra e&ecutivului.
#dministratia pu$lica este relementata
in capitolul 1 care o divi!ea!a in
administratie pu$lica centrala de
specialitate, din care "ac parte
ministerele, si administratie pu$lica
locala din care "ac parte consiliile
locale, orasenesti, raionale si primarii
alesi prin vot universal, secret, direct si
li$er e&primat si care activea!a in $a!a
principiilor% descentrali!arii serviciilor
pu$lice, autonomiei locale, elii$ilitatii
autoritatilor pu$lice locale si consultarii
cetatenilor in pro$lemele locale de
interes deose$it.
Capitolul 9 divi!at in trei sectiuni si 1(
articole se re"era la autoritate
judecatoreasca, sta$ilind sistemul
oranelor judecatoresti, statutul
judecatorilor, caracterul pu$lic al
de!$aterilor judiciare, "olosirea cailor
de atac si altele necesare $unei
"unctionari a puterii judecatoresti.
.ectiunea a (+a din acest capitol
lei"erea!a un nou oran numit
Consiliul .uperior al Maistraturii care
este a$ilitat cu asiurarea numirilor,
deplasarilor, promovarilor si masurilor
disciplinare "ata de judecatori.
Procuratura este lei"erata de sectiunea
a 3+a art.art.1(4, 1(, "iindu+i sta$ilita
structura, atri$utiile precum si
mandatul procurorilor.
Titlul I2. 3conomia nationala si
"inantele pu$lice. 1 articole ale acestui
titlu sunt destinate%
economiei, care este cali"icata de piata,
de orientare sociala, $a!ata pe
proprietatea privata si pe proprietatea
pu$lica antrenate in concurenta li$era*
proprietatii, prin care proprietatea se
arantea!a in "ormele solicitate de
titular, iar $oatiile de orice natura a
su$solului, spatiul aerian, apele si
padurile "olosite in interes pu$lic,
resursele naturale ale !onei economice
si ale platoului continental, caile de
comunicatie, precum si alte $unuri
sta$ilite de lee sunt declarate ca o$iect
e&clusiv al proprietatii pu$lice*
sistemului "inanciar+creditar, prin care
moneda nationala a repu$licii Moldova
este sta$ilit leul, cu dreptul e&clusid de
emisie al 4ancii 5ationale*
$uetului pu$lic national, sta$ilindui
structura si modalitatile de ela$orare si
adoptare*
sistemului "iscal, preva!ut din impo!ite,
ta&e si orice alte venituri cere se
sta$ilesc de autoritatile repre!entative
ale statului.
Titlul 2. Curtea Constitutionala
cuprinde 7 articole prin care se
sta$ileste statutul acestui oran de
jurisdictie constitutionala, atri$utiile,
structura, independenta, conditiile
pentru numire, incompati$ilitatile si
0otararile pe care le adopta.
Tltlul 2I. Revi!uirea constitutiei este
consacrat modalitatilor si procedurilor
de revi!uire 'modi"icare). #rt.141 al
acestui titlu sta$ileste su$iectii investiti
cu dreptul la initiativa revi!uirii,
art.14( 6 limitele revi!uirii si art.143
leea privind modi"icare constitutiei.
Titlul 2II. Dispo!itii "inale si
tran!itorii. Cuprinde reuli re"eritoare
la intrarea in vioare a constitutiei.
#st"el, art.II prevede ca leile si
celelalte acte normative ale statului
raman in vioare in masura in care nu
contravin prevederilor constitutiei, iar
comisiile permanente ale Parlamentului
si /uvernul sunt o$liata ca in decursul
unui an, adica pana la (7.71.199,, sa
e&amine!e con"ormitatea leislatiei cu
constitutia.
Tot in acest titlu se sta$ileste statutul
institutiilor care activau la momentul
adoptarii constitutiei si a celor viitoare
care urmai a "i create.