Structura plasamentelor fondului mai este importanta si din alt punct de vedere: acela al riscurilor.

Ce este de fapt riscul in cazul unui fond? Acesta este posibilitatea ca performantele fondului sa nu fie pe masura
asteptarilor. Aceste riscuri implica pentru anumite fonduri (cele care investesc in actiuni, de exemplu) inclusiv
posibilitatea unei scaderi a valorii unitatii de investitie pe anumite perioade.
Un fond care investeste in actiuni va avea un risc mai mare, pentru ca pretul actiunilor la bursa se schimba permanent, si
poate chiar scadea in anumite perioade. Aceste riscuri mai mari sunt compensate si de cresteri in general mai mari, intre
randament si risc existand intotdeauna o legatura directa.
Cu cat procentul din activ investit in actiuni este mai mare, cu atat riscul este mai mare pentru fond. Fluctuatiile pretului
actiunilor determina si variatii in valoarea titlurilor fondului.
Procentul de investitii in instrumente cu venit fix (titluri de stat, obligatiuni, depozite bancare) este din nou important,
pentru ca veniturile din dobanzi sunt intotdeauna pozitive si previzibile. Si acestea afecteaza insa performantele fondului:
dobanzile se modifica in timp, ceea ce inseamna schimbari si in rata de crestere a valorii titlurilor fondului.
Riscurile pot afecta performantele unui fond. In plus, performantele anterioare nu reprezinta o garantie pentru rezultate
viitoare. Aici intervine priceperea si experienta administratorului de fond: acesta poate actiona in directia reducerii
riscurilor acordand ponderi mai mici (sau zero) investitiei in actiuni, de exemplu. Insa aceasta reducere a riscului
determina si o reducere performantelor.
Trebuie sa existe permanent un echilibru intre riscuri si performanta. Acest nivel de echilibru este diferit pentru fonduri
diferite, si depinde atat de profilul fondului (un fond de actiuni va avea intotdeauna un risc mai mare decat un fond
monetar) cat si de priceperea administratorului fondului.
Prin urmare, fiecare persoana trebuie sa aleaga fondurile care i se potrivesc cel mai bine: pentru anumiti investitori fondul
ideal este unul de actiuni, care are riscuri mai mari dar poate aduce castigurile cele mai bune; alti investitori aleg un fond
monetar, pentru ca are riscurile cele mai mici.
Desigur, se pot face si combinatii de fonduri: pentru a reduce riscurile este bine sa iti diversifici investitia, plasand banii
in mai multe fonduri diferite.
Cat de sigura e investitia in fonduri?
In afara riscurilor normale asociate investitiei in actiuni si alte active mai riscante, prezentate mai sus, cat de sigura este
investitia in fonduri?
Fondurile de investitii sunt reglementate si controlate permanent de autoritati ale statului. Chiar daca in urma cu mai multi
ani au existat fonduri care au provocat pierderi investitorilor, astazi problemele de atunci nu mai sunt posibile: legislatia
este mult mai clara si mai stricta, adaptata cerintelor Uniunii Europene, iar autoritatile statului sunt mult mai atente si au
mai multa experienta. Gandeste-te ca au existat si multe banci care au dat faliment in urma cu multi ani, dar asta nu te
impiedica sa ai un cont bancar.
Ce sunt fondurile de investitii?
Conform definitiei din Legea nr. 297/2004 privind piata de capital, un fond de investitii este un organism de plasament
colectiv fara personalitate juridica, ceea ce inseamna ca un fond de investitii aduna bani de la mai multi investitori si ii
investeste in mai multe tipuri de instrumente financiare, cele mai folosite fiind actiunile, instrumentele cu venit fix
(obligatiuni), depozite.
Cum functioneaza fondurile de investitii?
Exista doua clase distincte de fonduri de investitii: fondurile deschise de invsetitii si fondurile inchise de investitii.
Fondurile deschise de investitii permit emisiunea si rascumpararea continua de unitati de fond, in timp de in cazul
fondurilor inchise de investitii, emisiunea si rascumpararea de unitati de fond este discontinua, adica exista anumite
perioade cand se poate investi in aceste fonduri sau cand se poate rascumpara.
Fondurile de investitii lucreaza cu conceptul de unitate de fond, care reprezinta diviziunea unitara a fondului de investitii.
O unitate de fond este egala cu valoarea activului net al fondului de investitii, impartita la numarul de unitati de fond puse
in circulatie la o anumita data. In cazul fondurilor deschise de investitii, valoarea unitatii de fond se calculeaza zilnic. In
consecinta, pretul unitatii de fond variaza in functie de performanta instrumentelor in care fondul investeste.
Practic, atunci cand o persoana investeste intr-un fond de investitii, cumpara de fapt, un numar de unitati de fond, la
valoarea acestora valabila in ziua cand face adeziunea. Cresterea (sau scaderea) pe care acesta o inregistreaza este data de
variatia valorii unitatii de fond, deoarece in conditiile in care nu face operatiuni suplimentare de adeziune (investitie) sau
rascumparare (retragere), numarul unitatilor de fond ramane constant.
Un exemplu concret:
Investitia
La data de 3 mai 2009, domnul Popescu, investeste in fondul AI Orizont, un fond de obligatiuni, suma de 1815 RON.
Cum la acea data, valoarea unitatii de fond AI Orizont era de 18.15 RON, domnul Popescu a achizitionat 100 unitati de
fond (=1815/18.15).
Dupa cateva luni, pe data de 2 septembrie 2009, a decis sa mai investeasca in acelasi fond, de data aceasta suma de 950
RON. Cum la data de 2 septembrie 2009, valoarea unitatii de fond AI Orizont era de 19 RON, domnul Popescu a mai
achizitionat 50 de unitati de fond (=950/19).
Astfel, domnul Popescu avea 150 (=100+50) de unitati de fond AI Orizont.
Rascumpararea
Pe data de 30 aprilie 2010, domnul Popescu a avut nevoie de niste bani, si a decis sa rascumpere 30 de unitati de fond.
Cum la data de 30 aprilie 2010, unitatea de fond AI Orizont avea valoarea de 20.37 RON, dumnealui a rascumparat 611.1
RON (=30*20.37), marcand astfel un profit de 12.23% (=(20.37/18.15-1)*100) pentru aceste unitati de fond.
Acum domnul Popescu mai are 120 (=150-30) de unitati de fond AI Orizont.
Cine reglementeza fondurile de investitii?
In Romania, fondurile de investitii sunt atent supravegheate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, in baza Legii
297/2004 privind piata de capital si a Regulamentului nr. 15/2004 privind autorizarea i funcionarea societilor de
administrare a investiiilor, a organismelor de plasament colectiv i a depozitarilor.
Corectitudinea evaluarii activelor fondurilor de investitii este asigurata si de Depozitarul fondului, o institutie bancara
care certifica valoarea unitatii de fond.
De asemenea, exista Asociatia Administratorilor de Fonduri (fosta UNOPC), un organism din care fac parte cele 19
societati de administrare a investitiilor, care la randul lor administreaza 54 de fonduri deschise si 14 fonduri inchise de
investitii. Aceasta asociatie este afiliata la EFAMA (European Fund and Asset Management Association) si contribuie la
formarea si dezvoltarea cadrului organizatoric, legislativ si profesional general care sa asigure mbunatatirea activitii
membrilor.
Exista multi sceptici cu privire la functionarea fondurilor mutuale, pe fondul istoric al SAFI sau FNI, insa in actuala
economie, cu 68 de fonduri de investitii, cu peste 270 000 investitori, cu dubla verificare a corectitudinii datelor afisate
(atat de catre CNVM cat si de catre Banca Depozitara), cu rigoarea aplicata de CNVM, si cu atenta monitorizare a
functionarii pietei, atat din partea AAF, cat si din partea mass-media, sansele sa aiba loc fraude similare cu cele din trecut
sunt minime.
Ce grad de risc implica fondurile de investitii?
Gradul de risc la care se expune un investitor in fonduri mutuale variaza in functie de tipul de fond de investitii (monetar,
de obligatiuni, diversificat, de actiuni) in care acesta investeste.
Spre exemplu, fondurile monetare au un grad de risc minim, deoarece investesc preponderent in depozite, in timp ce
fondurile de actiuni comporta un grad de risc mai mare, datorita expunerii ridicate pe bursa.
Astfel, este important pentru un investitor sa stie exact care este tipul de fond in care investeste, pentru ca in functie de
plasamentele acestuia, riscul la care se expune este mai mic sau mai mare. Detalii despre plasamentele, si implicit gradul
de risc al fiecarui tip de fond de investitii gasiti aici.
Cui i se potrivesc fondurile mutuale?
Fondurile mutuale se potrivesc unei game largi de persoane de la investitorii conservatori, care doresc sa isi asume riscuri
minime, si prefera o crestere moderata pentu investitiile lor, pana la investitorii dinamici, ce isi doresc sa se expuna pe
piata de capital si sa isi coreleze randamentele cu cele ale bursei. Exista cate un tip de fond care satisface orice profil
investitional. De asemenea, fondurile de investitii sunt atractive pentru cei ale caror economii nu sunt mari, dar care
doresc sa puna deoparte lunar o suma cat de mica (chiar si 50 RON)
Pentru prima categorie mentionata, investitorii conservatori, fondurile monetare reprezinta o alegere buna. Sumele mari
atrase de fondurile monetare le permit administratorilor de fonduri sa negocieze dobanzi mult mai mari pentru sumele
plasate in banci, oferind astfel, investitorilor in acest tip de fonduri randamente mai mari decat depozitele bancare, in
conditii similare de risc.
In cazul celei de a doua categorii, fondurile de actiuni sau de indice sunt o solutie pentru expunerea diversificata pe piata
bursiera si corelarea cu randamentele acesteia, in conditiile unei experiente limitate pe piata de capital, sau a lipsei
timpului necesar urmaririi permanente a pietelor.
Asadar, cunoasterea tipului de fond de investitii ales si asigurarea ca acesta se potriveste profilului investitional personal
reprezinta punctul de plecare in demersul investitional al fiecaruia. In cazul in care nu sunteti siguri ce vi se potriveste, va
stam la dispozitie, la 021 203 14 00 sau email: office.ro@avivainvestors.com, si nu uitati ca ne puteti face o vizita la
sediul nostru din str. Buzesti, nr. 76-80, cladirea Premium Point, etaj 4, Sector 1, Bucuresti.