Pag.

1/24
MBRCMINTI RUTIERE DIN BETON DE CIMENT
C U P R I N S
GENERALITTI
ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
ART.2. PREVEDERI GENERALE
CAP.I. NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE
ART.3. CIMENTURI
ART.4. AGREGATE
ART.5. AP
ART.6. ADITIVI
ART.7. OTEL BETON
ART.8. ADAOSURI
ART.9. ALTE MATERIALE
ART.10. VERIFICAREA CALITTII MATERIALELOR
CAP.II. STABILIREA COMPOZITEI BETONULUI
ART.11. NCERCRI PRELIMINARE
ART.12. COMPOZITIA BETONULUI RUTIER
CAP.III. PREPARAREA BETONULUI RUTIER
ART.13. STATIA DE BETOANE
ART.14. EXPERIMENTAREA PREPARRII BETONULUI RUTIER N STATIE
ART.15. PREPARAREA PROPRIU-ZIS A BETONULUI RUTIER
ART.16. CONTROLUL CALITTII BETONULUI PROASPT PREPARAT
CAP.IV. PUNEREA N OPER A BETONULUI RUTIER
ART.17. ECHIPAMENTE PENTRU EXECUTIA BETONULUI RUTIER
ART.18. MANAGEMENTUL TRAFICULUI PUBLIC SI DE SANTIER
ART.19. TRANSPORTUL BETONULUI
ART.20. LUCRRI PREGTITOARE
ART.21. EXPERIMENTAREA PUNERII N OPER A BETONULUI RUTIER
ART.22. PUNEREA N OPER PROPRIU-ZIS
ART.23. MSURI N CAZUL CONDITIILOR METEOROLOGICE NEFAVORABILE
ART.24. PROTEJAREA SUPRAFETEI BETONULUI PROASPT
ART.25. PROTEJAREA MBRCMINTII PROASPT TURNAT, DE CIRCULATIA PIETONAL SI AUTO
ART.26. EXECUTAREA ROSTURILOR
ART.27. COLMATAREA ROSTURILOR
ART.28. VERIFICAREA CALITTII BETONULUI RUTIER PUS N OPER
CAP.V. CONTROLUL CALITTII, CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE
ART.29. CONTROLUL CALITTII
ART.30. ELEMENTE GEOMETRICE
ART.31. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI MBRCMINTII
ART.32. PRESCRIPTII SPECIALE
ART.33. REFERINTE ALE SPECIFICATIILOR TEHNICE
CAP.VI. RECEPTIA LUCRRILOR
ART.34. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE - DETERMINANTE
ART.35. RECEPTIA PRELIMINAR (LA TERMINAREA LUCRRILOR)
ART.36. RECEPTIA FINAL
ANEX - REFERINTE NORMATIVE
Digitally signed by IOHANNIS
KLAUS-WERNER
Date: 2013.09.25 13:30:06 +03:00
Reason:
Pag. 2/24
G E N E R A L I T T I
ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile privind conditiile generale care trebuie s fie ndeplinite la prepararea,
transportul, punerea n oper si controlul calittii materialelor si a betonului, la realizarea mbrcmintii rutiere cu beton de ciment si se
aplic la constructii, modernizri sau ranforsri de:
- drumuri publice;
- platforme de parcare, locuri de stationare, alei carosabile;
ART.2. PREVEDERI GENERALE
2.1. mbrcmintile rutiere cu beton de ciment sunt alctuite din dale, delimitate ntre ele prin rosturi si se execut de regul
ntr-un singur strat, n care betonul ndeplineste caracteristicile pentru un strat de uzur. n cazuri justificate tehnic si economic, n
sistemul cofrajelor fixe, mbrcmintile se pot executa si n dou straturi, betonul din stratul superior ndeplinind caracteristicile pentru
strat de uzur, iar betonul din stratul inferior, ndeplinind caracteristicile unui strat de rezistent.
2.2. mbrcmintile rutiere cu beton de ciment pot fi executate n cofraje fixe, conform SR 183-1:1995 sau n cofraje glisante,
conform SR 183-2:1998. Ambele variante au rezultate satisfctoare, iar alegerea rmne la latitudinea Antreprenorului, care, la
executarea lucrrilor va respecta si prevederile Normativului NE 014-2002.
2.3. Betoanele rutiere pentru realizarea mbrcmintilor de beton de ciment se clasific dup clase, pe baza criteriului
rezistentei la ncovoiere (Rinc.), pe care betonul trebuie s-l obtina la 28 de zile.
Rezistenta caracteristic la ncovoiere, R
k
inc. se obtine din interpretarea statistic si se defineste ca valoare a rezistentei sub
care se pot ntlni statistic cel mult 5% din rezistentele obtinute prin ncercarea la ncovoiere a epruvetelor de beton, la vrsta de 28 zile.
Epruvetele prismatice au dimensiunile 150x150x600 mm si se ncearc prin ncrcare cu dou forte egale si simetrice.
Clasele de betoane rutiere se noteaz conform tabelului 1.
Tabel 1
Clasa de beton rutier R
k
inc. - MPa (N/mm
2
)
BcR 3,5 3,5
BcR 4,0 4,0
BcR 4,5 4,5
BcR 5,0 5,0
2.4. n general, alegerea clasei de beton a mbrcmintii rutiere depinde de categoria sau clasa drumului, de intensitatea
traficului si de caracteristicile geometrice ale drumului, prezentate n tabelul 2.
Tabel 2
Clasa de trafic
Trafic
foarte greu
Trafic greu Trafic mediu Trafic usor
Denumirea Numrul straturilor de mbrcminte
lucrrilor
un strat
uzur sau
un strat
rezistent
uzur sau
un strat
rezistent
uzur sau
un strat
rezistent
Clasa betonului
Autostrzi, drumuri nationale,
judetene, comunale si strzi cu
dou sau mai multe benzi de
circulatie
BcR 5,0
(BcR 4,5)
BcR 5,0
(BcR 4,5)
BcR 4,5
(BcR 4,0)
BcR 4,5
(BcR 4,0)
BcR 4,0
(BcR 3,5)
BcR 4,0 BcR 3,5
Ranforsarea sistemelor rutiere
existente la drumuri si autostrzi
BcR 5,0
(BcR 4,5)
BcR 5,0
(BcR 4,5)
BcR 4,5
(BcR 4,0)
BcR 4,5
(BcR 4,0)
BcR 4,0
(BcR 3,5) BcR 4,0 BcR 3,5
Drumuri de exploatare:
- cu 2 benzi de circulatie BcR 5,0
(BcR 4,5)
BcR 5,0
(BcR 4,5)
BcR 4,5
(BcR 4,0)
BcR 4,5
(BcR 4,0)
BcR 4,0
(BcR 3,5)
BcR 4,0 BcR 3,5
- cu o band de circulatie - - - - - BcR 3,5 -
Drumuri si platforme industriale
BcR 4,5 BcR 4,5 BcR 4,0) BcR 4,0 BcR 3,5 BcR 3,5 -
Strzi cu o band de circulatie si
alei carosabile - - - - - BcR 3,5 -
Locuri de stationare, platforme de
parcare si portuare - - - - - BcR 3,5 -
Piste, ci de rulare i platforme pt
aeroporturi:
- internationale si interne BcR 5,0 (BcR 4,5) ntr-un singur strat
- de lucru BcR 4,5 (BcR 4,0) pentru stratul de uzur sau un strat
BcR 4,0 (BcR 3,5) pentru stratul de rezistent
NOTE: 1.Clasa de betoane care va fi executat este cea prevzut n proiectul lucrrii.
2.Betoanele de clasa BcR 5,0 si BcR 4,5 se realizeaz cu ciment tip CD 40, ciment tip I 42,5 sau I 42,5R.
3.Betoanele de clasa BcR 4,0 si BcR 3,5 se realizeaz cu ciment tip I 42,5 sau I 42,5R.
4.Alte tipuri de cimenturi vor putea fi utilizate numai cu avizul unui institut de specialitate rutier cu acordul Inginerului si
Proiectantului.
2.5. Antreprenorul este obligat s asigure msurile organizatorice si tehnologice corespunztoare pentru respectarea strict a
prevederilor prezentului caiet de sarcini. 2.6. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator
autorizat, efectuarea tuturor ncercrilor si determinrilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.7. n cazul n care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune ntreruperea executiei lucrrilor
si luarea msurilor care se impun.
Pag. 3/24
C A P I T O L U L I
NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE
STANDARDE DE PRODUS
Materialele din care se execut mbrcmintile de beton de ciment trebuie s ndeplineasc conditiile de calitate n conformitate
cu prevederile standardelor de materiale, dup cum urmeaz:
- agregate naturale de balastier - SR 662:2002
- agregate naturale de carier - SR 667:2001
- ciment: tipurile I 42,5; I 42,5R - SR 388:1995 si CD 40 - STAS 10.092-78
- ap - SREN 1008-03
- fluid de protectie P45 - STAS 12.093-83
- emulsii bituminoase cationice cu rupere rapid - STAS 8877-72
- otel beton OB 37 - STAS 438/1-89
- hrtie rezistent - STAS 3789-86
- bitum neparafinos pentru drumuri tip D80/100 - SR 754:1999- filer - STAS 539-79
- alte materiale si produse pentru colmatarea rosturilor: masticuri bituminoase gata preparate; chituri elastice pe baz de poliuretan sau
silicon sau chituri tiocolice; profile de neopren sau snururi din materiale elastice speciale; toate aceste materiale trebuie s fie
normate sau agrementate, Inginerul aprobnd tipurile care se vor utiliza.
ART.3. CIMENTURI
3.1. La prepararea betoanelor se va utiliza unul din urmtoarele tipuri de ciment care trebuie s corespund conditiilor tehnice
de calitate indicate n tabelul 3, conform prevederilor standardelor respective:
- ciment CD 40 pentru drumuri si piste de aeroporturi, STAS 10092;
- ciment Portland I 42,5R, SR 388;
- ciment Porland I 42,5, SR 388.
Conditii tehnice pentru ciment Tabel 3
Ciment tip
Caracteristicile cimentului CD 40 I 42,5 I 42,5 R
Caracteristicile fizico-mecanice ale cimentului:
- priza ncepe dup:
- priza sfrseste dup
- constanta de volum pe turte;
- constanta de volum pe ace Le Chatelier;
- finetea de mcinare exprimat prin suprafata specific
(orientativ, rest pe sita 0,1)
- rezistenta la ntindere prin ncovoiere:
- dup 2 zile
- dup 7 zile
- dup 28 zile
- rezistenta la compresiune:
- dup 2 zile
- dup 7 zile
- dup 28 zile
min. ore
max. ore
-
max. mm
cm
2
/g
min. N/mm
2
min.
N/mm
2
2
10
bun
10
(10)
3,5
5,0
6,5
15
26
40
1
-
-
10
-
-
-
-
10
-
42,5...62,5
1
-
-
10
-
-
-
-
20
-
42,5...62,5
3.2. Este indicat ca santierul s fie aprovizionat de la o singur fabric de ciment.
3.3. Dac Antreprenorul propune utilizarea mai multor tipuri de ciment, este necesar aprobarea Inginerului lucrrii. n acest
scop, fiecare tip de ciment aprobat va fi utilizat pe portiuni distincte ale lucrrii, conform celor stabilite mpreun cu Inginerul.
3.4. Cimentul se va aproviziona n vrac, utiliznd autocisterne sau containere speciale CF cu descrcare pneumatic, destinate
exclusiv acestui produs sau n saci de hrtie, transportati n vagoane nchise sau camioane acoperite.
3.5. Transportul, manipularea si depozitarea se vor efectua n conditiile necesare pentru ca cimentul s fie ferit de umezeal,
de impurificri (cu var, cenus de termocentral, filer, crbune, pmnt, alte materiale) si de amestecarea diferitelor tipuri de ciment.
3.6. Depozitarea cimentului se va efectua numai dup constatarea existentei si analizrii certificatului de calitate sau a
certificatului de garantie (cnd cimentul se preia de la o baz de aprovizionare) si dup verificarea capacittii libere de depozitare n
silozuri sau ncperi special amenajate.
Cimentul aprovizionat n vrac se va depozita n silozuri, att n cazul depozitelor de rezerv ct si n cazul celor de consum.
Cimentul aprovizionat n saci se va depozita n magazii, sacii asezndu-se n stive, suprapunndu-se maximum 10 saci si
lsndu-se spatii libere de 50 cm de la peretii exteriori.
Silozurile si depozitele vor fi marcate cu tipul cimentului; pe toat durata depozitrii se va tine evidenta loturilor de ciment,
acesta utilizndu-se n ordinea datelor de aprovizionare, dup confirmarea prin buletine de laborator a calittii cimentului la aprovizionare.
3.7. n cursul executiei, cnd apare necesar schimbarea sortimentului de ciment depozitat n silozuri, acestea se vor goli
complet si se vor curta prin instalatia pneumatic apoi vor fi marcate corespunztor noului sortiment de ciment ce urmeaz a se
depozita.
3.8. Nu se va utiliza ciment cu temperatura peste +50
o
C, iar durata de depozitare nu va depsi durata prescris de productor
pentru tipul de ciment utilizat, durata decurgnd de la data expedierii cimentului de la productor.
Cimentul cu o durat mai mare de depozitare sau cu un aspect care denot c a fost influentat de umiditate sau impurificat, va
putea fi ntrebuintat numai dup verificarea strii de conservare, n functie de reziduul pe sita # 1 mm, si a rezistentei la compresiune, asa
cum se indic n tabelul 4:
Reziduul pe sita 1 mm, r % Starea de conservare
0 Bun - ciment nealterat
max. 10%
Ciment cu nceput de alterare, putnd fi utilizat n functie de rezultatele ncercrilor fizico-mecanice la
2 (7) zile sau, n lipsa acestora va fi considerat de tip III-V 32,5 si folosit la betoane de clasa cel mult
Bc 5
peste 10% Ciment alterat, putnd fi utilizat numai la prepararea mortarelor
Pag. 4/24
3.9. n cazul n care cimentul nu ndeplineste conditiile prevzute n tabelul 3 va fi declasat si se va folosi ca atare.
3.10. Verificarea calittii cimentului de ctre Antreprenor, se va face n conformitate cu prevederile tabelului nr. 9.
3.11. Laboratorul santierului va tine evidenta calittii cimentului astfel:
- ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare
- ntr-un registru (registrul pentru ciment) rezultatele determinrilor efectuate n laborator.
ART.4 AGREGATE
4.1. Pentru prepararea betoanelor de ciment rutiere se vor utiliza urmtoarele sorturi de agregate:
- nisip natural, sorturile 0-4, conform SR 662;
- pietris concasat, sorturile 4-8; 8-16; 16-25(31), conform SR 662;
- agregate de carier, concasate: criblur sorturile 8-16; 16-25 si piatr spart (split) sort 25-40, conform SR 667.
4.2. Sorturile de agregate utilizate n diferitele straturi ale mbrcmintilor sunt indicate n tabelul nr. 5.
Tabel 5
mbrcminti
executate
Natura agregatului
Sorturile
agregatelor
Granulozitatea
agregatului
total
A ntr-un singur strat Nisip natural 0-4 0-25
Criblur 8-16 si 16-25
Nisip natural 0-4
Criblur 8-16 si 16-25 0-40
Piatr spart (split) 25-40
Nisip natural 0-4 0-25(31)
Pietris concasat*) 4-8, 8-16 si 16-25(31)
B n dou straturi: Nisip natural 0-4 0-25
- stratul de uzur; Criblur 8-16 si 16-25
Nisip natural 0-4 0-25(31)
Pietris concasat*) 4-8, 8-16 si 16-25(31)
- stratul de rezistent Nisip natural 0-4
Criblur 8-16 si 16-25 0-40
Piatr spart (split) 25-40
Nisip natural 0-4 0-25(31)
Pietris concasat 4-8, 8-16 si 16-25(31)
NOT: *) La prepararea betoanelor din straturile de uzur pentru: locurile de stationare, platforme de parcare auto, industriale
si portuare, strzi si drumuri de exploatare cu o band de circulatie precum si alei carosabile, se poate nlocui criblura
cu pietris concasat.
4.3. Agregatele trebuie s provin din roci omogene n ce priveste compozitia mineralogic, fr urme vizibile de dezagregare fizic,
chimic sau mecanic, si lipsite de pirit, limonit sau sruri solubile.
Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci cu continut de silice microcristalin sau amorf, deoarece reactioneaz cu
alcaliile din cimenturi.
4.4. Criblurile si spliturile trebuiesc obtinute din roci de clasa A si/sau B, conform tabelului 3 din SR 667.
4.5. Agregatele trebuie s ndeplineasc conditiile de admisibilitate indicate n tabelul 6.
CONDITII TEHNICE PENTRU AGREGATE Tabel 6
Nr Caracteristicile Conditii de admisibilitate Determinare
crt agregatelor naturale
nisip
pietris
concasat
criblur split
conform
1 Continut de impuritti:
- corpuri strine (bucti de lemn, frunze etc.); nu se admit nu se admit nu se admit nu se admit
- argil n bucti sau argil aderent pe
granulele agregatelor; - -
nu se admite nu se
admite
STAS 4606
- mic liber, % , max. 1 - - -
- crbune, %, max. 0,5 - - -
- humus (culoarea solutiei de hidroxid de
sodiu);
incolor pn
la glbuie - - -
- sulfati (exprimati n SO3), % max. 1 - - -
- parte levigabil, % max. - 0,3 - -
2 Granulozitatea conform figurii 1 din SR 662 si tabel 12 si figurile 1, 2, 3, 4, 5,
6, 7 si 8 din caietul de sarcini STAS 4606
- continut de fractiuni sub 0,1 mm:
- n sortul 8-16, % max.
- n sortul 16-25, % max.
- n sortul 25-40, % max.
-
-
-
-
-
-
1
0,5
-
-
-
0,3
SR EN 933-2
3 Echivalent de nisip, min. 85 - - -
4 Grad de spargere, %, min. - 65 - -
5 Rezistenta la strivire a agregatelor n stare
saturat, %, min. - 60 - - STAS 4606
6 Uzura cu masina tip Los Angeles (LA), %,
max. - 25 25 25
7 Rezistenta la actiunea repetat a sulfatului de
sodiu (Na2SO4) 5 cicluri, % max. - 3 3 6
Pag. 5/24
8 Forma granulelor agregatelor cu dimensiunea
minim > 7(8) mm:
- raport b/a; c/a min.
- continut de granule plate si aciculare: %
max.
- coeficient de form % max.
-
-
0,66;0,33
25
-
-
-
25
-
-
25
4.6. Agregatele naturale se aprovizioneaz din timp, n depozite, n cantitti suficiente, pentru a asigura omogenitatea si
constanta caracteristicilor lor precum si continuitatea proceselor tehnologice n care sunt utilizate.
Aprovizionarea agregatelor la statia de betoane se va face numai dup ce analizele de laborator au artat c acestea sunt
corespunztoare.
4.7. Transportul, manipularea si depozitarea agregatelor naturale se efectueaz n conditii care s le fereasc de mprstiere,
impurificare sau amestecare ntre sorturi.
4.8. Agregatele naturale se depoziteaz, intermediar si final, pe platforme betonate, cu pante si rigole pentru evacuarea apelor.
n vederea depozitrii separate, a diferitelor sorturi, se vor creia compartimentele necesare, cu nltimea corespunztoare evitrii
amestecrii sorturilor. Compartimentele se vor marca cu tipurile de sorturi depozitate.
n cazul unor volume reduse de agregate, depozitarea se efectueaz pe platforme din lemn, n lzi sau folosind amenajri
recuperabile. Pentru depozitele de consum, cu volum redus de agregate, se pot folosi silozuri.
Este interzis depozitarea agregatelor direct pe pmnt sau pe platforme doar balastate.
4.9. Drumurile de acces la depozite trebuie s fie amenajate pentru a evita antrenarea de noroi si alte materiale n depozite, de
ctre mijloacele de transport. n cazul aprovizionarii pe calea ferat, rampele de descrcare vor fi betonate si dimensionate cu spatii
suficiente pentru evitarea amestecrii sorturilor. Se va asigura un spatiu (compartiment) pentru depozitarea loturilor refuzate.
4.10. Verificarea calittii agregatelor de ctre Antreprenor se va face n conformitate cu prevederile tabelului nr. 9.
4.11. Laboratorul santierului va tine evidenta calittii agregatelor astfel:
- ntr-un dosar, vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor
- ntr-un registru (registrul pentru ncercri agregate) rezultatele determinrilor efectuate de laborator.
ART.5. AP
5.1. Apa utilizat la prepararea betoanelor poate s provin din reteaua public sau din alt surs, dar n acest din urm caz trebuie
s ndeplineasc conditiile tehnice prevzute n SREN 1008-03.
Metodele de determinare sunt reglementate prin acelasi SREN 1008-03.
5.2. Verificarea se face la nceperea lucrrilor si se repet ori de cte ori se observ c se schimb caracteristicile apei.
5.3. n timpul utilizrii pe santier, se va evita poluarea apei cu detergenti, materiale organice, uleiuri, argile, etc.
5.4. Verificarea calittii apei se va face conform tabelului 9.
ART.6. ADITIVI
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor rutiere se va face conform prevederilor Codului de Practic NE 012-99.
Stabilirea tipului de aditivi sau a combinatiei de aditivi se va face lund n considerare recomandrile din tabelul 4.4 si din ANEXELE
1.3 si 1.4 ale Codului de Practic.
n general, la prepararea betoanelor rutiere se vor utiliza:
- obligatoriu, un aditiv antrenor de aer;
- aditiv reductor de ap, pentru mbunttirea lucrabilittii (utilizarea de aditiv nu trebuie s conduc la reducerea dozajului de
ciment);
- obligatoriu, aditiv accelerator sau ntrzietor de priz n cazurile indicate la punctul 6.2.
6.1. Antreprenorul poate folosi la prepararea betoanelor rutiere aditivul mixt (dispersant si antrenor de aer) Disan A sau alt produs
agrementat tehnic pentru nivelul de calitate cerut. Acesti aditivi vor fi aprobati de ctre Inginerul lucrrii pe baza studiilor preliminare efectuate
n scopul stabilirii compozitiei betonului.
Caracteristicile fizico-chimice ale aditivului Disan A sunt artate n tabelul 7.
Tabel 7
Caracteristici
Conditii de
admisibilitate
Determinare conform
Aspect praf de culoare caferiu deschis vizual
Continut de substant uscat, %, min. 90
Substante insolubile n ap, %, max. 2,0
Substante reductoare, %, max. 5,5
Continut de cenus, % 16...20
pH-ul solutiei cu concentratia n 1% 4,55,5
Nota: Valorile din tabel se refer la substanta uscat la o temperatur de 105
o
C + 5
o
C.
6.2. n conformitate cu prevederile tabelului 4.4 din Codul de Practic NE 012-99, pentru reglarea procesului de ntrziere sau
accelerare de priz, n functie de cerintele impuse de tehnologiile speciale de executie, la prepararea betoanelor rutiere se vor folosi aditivi
acceleratori de priz sau ntrzietori de priz, obligatorii, n urmtoarele cazuri:
- ntrzietor de priz + superplastifiant (Plastifiant) la betoane turnate pe timp clduros;
- accelerator de priz + Anti-nghet la betoane turnate pe timp friguros.
6.3. Fiecare lot de aditivi, trebuie s fie nsotit de certificatul de calitate eliberat de productor. Nu se admite utilizarea loturilor de
aditivi pentru care nu exist certificat de calitate.
6.4. Depozitarea si pstrarea aditivilor se va face n ambalajul original si n ncperi uscate (ferite de umiditate).
Capacitatea de stocare va fi pentru o cantitate necesar n minimum 3 zile de productie.
6.5. Recipientele n care se prepar solutia de aditiv, vor fi bine curtate n interior, de orice impuritti (praf, grsimi, pcur, etc.)
nainte de utilizare si nu vor fi folosite dect n acest scop.
6.6. Solutia de Disan A se va pstra n recipiente metalice nchise, pentru a se evita impurificarea sau modificarea concentratiei,
datorit evaporrii apei.
Pag. 6/24
Pentru a evita decantarea solutiei de aditivi, mijloacele de stocare vor fi prevzute cu dispozitive de agitare.
6.7. Verificarea calittii aditivilor se va face conform tabelului 9.
ART.7. OTEL BETON
7.1. Pentru executarea ancorajelor practicate n sistemul cofraje fixe sau glisante se va folosi otelul beton rotund de 10 mm,
respectiv 12 mm, tip OB 37, conform STAS 438/1-89.
7.2. Gujoanele utilizate pentru realizarea rosturilor transversale de dilatatie n sistemul cofraje glisante vor fi din otel rotund,
neted, de 25-30 mm si 500-600 mm lungime,.
7.3. La livrare, otelul beton va fi nsotit de certificatul de calitate emis de productor.
7.4. Otelul beton se va depozita si pstra n conditii care s evite favorizarea corodrii si murdririi acestuia cu pmnt sau alte
materiale.
7.5. Verificarea calittii otelului beton se va face conform tabelului 9.
ART.8. ADAOSURI
8.1. La prepararea betoanelor de ciment pentru stratul de rezistent al mbrcmintei rutiere, realizate cu betoane de clasa BcR
4,0 si BcR 3,5, se poate folosi ca adaos, cenusa de termocentral, cu respectarea prevederilor din Normativul pentru executia betoanelor
rutiere cu adaos de cenus de termocentral, indicativ CD 147-2002.
8.2. Cenusa de termocentral se obtine prin depunerea electrostatic sau mecanic a particulelor asemntoare prafului, din
gazele de ardere de la cuptoarele alimentate cu crbune mcinat.
Conform SR 388:1995, pct. 3.2.2.4. cenusile obtinute prin alte metode nu trebuie s fie adugate n cimentul utilizat la
prepararea betoanelor rutiere.
8.3. Cenusa de termocentral se transport, se manipuleaz si se depoziteaz astfel nct s fie ferit de impurificri si de
modificri ale caracteristicilor fizico-chimice ale acesteia. Cenusa de termocentral poate fi transportat n vrac sau n saci de plastic, cu
luarea de msuri identice cu cele indicate n cazul transporturilor de ciment.
8.4. Depozitarea cenusilor de termocentral se face n silozuri, magazii sau n depozite acoperite (soproane, etc.) iar durata de
depozitare nu va depsi 6 luni.
Cantitatea de cenus depozitat trebuie s corespund cu cea pentru cel putin a unei zile ntregi de productie.
Caracteristicile tehnice ale cenusei de central termoelectric trebuie s corespund prevederilor din tabelul 8.
Tabel 8
CARACTERISTICI Conditii de admisibilitate Determinare conform
Umiditate, %, max 1 SR 3832-2
Finetea exprimat prin rezidiu pe sita cu testur de srm 0,2, % max 10 SREN 196
Substante combustibile, % max 5 SR 3832-7
Suma oxizilor (SiO2 + Al2O3 + Fe2O3), % max 70 SR 3832-2
SR 3832-3
Oxid de magneziu (MgO), % max 4 SR 3832-4
Trioxid de sulf (SO3), % min 3 SR 3832-5
ART.9. ALTE MATERIALE
Pentru realizarea mbrcmintilor de beton de ciment mai sunt necesare si urmtoarele materiale:
a) Hrtie rezistent Kraft (125 g/m) conform STAS 3789 sau folie de polietilen de joas densitate (0,06 mm grosime) pentru:
executia mbrcmintilor din beton de ciment pe fundatie de balast sau piatr spart;
izolarea contra aderentei la beton a unei jumtti din ancorele de otel ce trebuiesc fixate n rosturile longitudinale de contact ale
mbrcmintilor de beton de ciment executate n cofraje fixe.
b) Produse de protectie a suprafetei betonului proaspt, contra evaporrii apei, cum sunt:
acoperisuri mobile;
fluid de protectie P 45, conform STAS 12093;
emulsii bituminoase cationice cu rupere rapid, conform STAS 8877.
c) Produse de colmatare a rosturilor:
la cald, cu mastic bituminos alctuit din:
bitum tip D 80/100, conform SR 754;
filer de calcar, conform STAS 539;
DANUVAL tip I, sort 13, conform reglementrilor tehnice n vigoare
la rece, cu unul din urmtoarele produse, conforme cu reglementrile tehnice n vigoare:
ASROBIT;
Prefabricate din neopren sau cauciuc.
d) Aditivi superplastifianti pentru fluidizarea betonului, necesar la:
- betoane n spatii nguste (supralrgiri n curbe, parcri auto, acostamente, banchete);
- nlocuirea partial sau total a unor dale cu defectiuni;
- repararea degradrilor mbrcmintilor din beton de ciment (ruperi la margini ale dalelor, zone faiantate, ruperi la colturi).
ART.10. VERIFICAREA CALITTII MATERIALELOR
10.1. Controlul calittii materialelor se efectueaz preliminar (pentru aprobarea furnizorilor si a retetelor) si la aprovizionare si
nainte de utilizare.
10.2. Verificrile la aprovizionare si nainte de utilizarea materialelor, care trebuie efectuate si frecventa acestora sunt cele
prevzute n tabelul 9.
Tabel 9
Pag. 7/24
Nr.
crt.
Materialul
Actiunea, procedeul de
verificare, caracteristicile care
se verific
Scopul actiunii
sau verificrii
Tipul de
laborator
Frecventa minim
II III
0 1 2 3 4 5 6
A. LA APROVIZIONAREA MATERIALELOR N DEPOZITE DE REZERV SAU LA STATIILE DE BETOANE
A.1 Ciment a. Examinarea datelor nscrise
n certificatul de calitate sau
certificatul de garantie
Constatarea confirmrii
calittii de ctre furnizor
La fiecare lot
aprovizionat DA DA
b. Stabilitatea si timpul de
priz, conform SR EN 196-
3:1995/AC 1997
Evitarea unor erori nesesizate
la controlul de fabricatie sau
semnalarea unor impurificri
intervenite n timpul
transportului
O determinare la
fiecare transport dar nu
mai putin de o
determinare la 100 t,
pe o prob medie
DA DA
c. Rezistente mecanice prin
metod rapid, conform STAS
5296
Aprecierea orientativ a
mrcii cimentului
Facultativ
DA -
d1. Rezistente mecanice la
2(7) zile conform SR EN 196-
1:1995 (numai dac nu se
efectueaz ncercarea prin
metod rapid sau rezultatele
obtinute prin aceast metod
sunt necorespunztoare)
Confirmarea clasei cimentului
- O prob la 200 t dac
livrarea se efectueaz
n loturi mai mici de
100 t
- O prob la 500 t dac
livrarea se efectueaz
n DA -
d2. Rezistente mecanice la 28
zile, conform SR EN 196-
1:1995 (idem, ca mai sus)
Culegere de date pentru
evidenta calittii cimentului
utilizat
loturi mai mari de 100 t
e. Prelevarea de contra-probe
care se pstreaz min. 45 zile
(pstrate n cutii metalice sau
pungi de polietilen sigilate)
Verificri ulterioare n caz de
litigiu
La fiecare lot
aprovizionat probele se
iau mpreun cu
delegatul beneficiarului
sau al ISCLPUAT
DA DA
f. Starea de conservare
(numai dac s-a depsit
termenul de garantie sau au
intervenit factori de alterare)
Evitarea aprovizionrii
cimenturilor alterate
O determinare la
fiecare transport sau la
max. 100 t, pe o prob
medie
DA DA
A.2 Agregate a. Examinarea datelor nscrise
n certificatul de calitate
Constatarea confirmrii
calittii de ctre furnizor
La fiecare lot
aprovizionat DA DA
b. Continutul de impuritti
(echivalente de nisip, prti
levigabile, humus, continut de
fractiuni fine sub 0,1 mm) si
de corpuri strine (bucti de
lemn, argil aderent, continut
de crbune si mic) conform
si STAS 4606
Confirmarea calittii lotului
aprovizionat
O prob la max. 500
m
3
pentru fiecare surs
(pentru humus la
schimbarea sursei), iar
la corpuri strine numai
n cazurile n care se
observ prezenta lor
DA DA
c. Granulozitatea sorturilor
conf. STAS 4606 pentru nisip
si pietris
Confirmarea calittii lotului
aprovizionat
O prob la max. 500
m
3
, pentru fiecare sort,
iar n cazul
aprovizion-rii de la
aceleasi surse, o prob
la max. o sptmn
pentru fiecare sort si
surs
DA DA
d. Caracteristici geometrice
(forma granulelor, coeficientul
de aplatizare), conform STAS
4606
Culegere de date pentru
evidenta calittii agregatelor
De fiecare dat cnd
se observ schimbri
pe parcursul
aprovizionrii de la
aceeasi surs sau
cnd se schimb sursa
DA DA
e. Rezistenta la uzur Los
Angeles
Constatarea confirmrii
calittii de ctre furnizor
La fiecare lot
aprovizionat si cnd se
observ schimbri pe
parcursul aprovizionrii
DA DA
A.3 Cenus de
termocentral
a. Examinarea datelor nscrise
n certificatul de calitate
Constatarea garantrii calittii
de ctre productor
La fiecare lot
aprovizionat DA DA
b. Finetea, conform SREN
196
Confirmarea caracteristicilor
din tabelul 9
La fiecare lot
aprovizionat dar nu mai
putin de o determinare
la 100 t pe o prob
medie
DA -
c. Constanta de volum,
conform SR 3832-7
Evitarea folosirii unui lot
necorespunztor
La fiecare lot
aprovizionat DA -
d. Indicile de activitate la 24 Confirmarea caracteristicilor La fiecare lot
Pag. 8/24
ore garantate aprovizionat de cenus
tip A
DA -
A.4 Aditivi Examinarea datelor nscrise n
certificatul de calitate
Constatarea garantrii calittii
de ctre productor
La fiecare lot
aprovizionat DA DA
A.5 Produse de
colmatare a
rosturilor
Verificarea caracteristicilor
fizico-mecanice ale
produselor, comparativ cu
prevederile agrementelor
tehnice respective
Confirmarea caracteristicilor
fizico-mecanice
La fiecare lot
aprovizionat DA DA
A.6 Produse chimice
pentru protectia
suprafetei
betonului
proaspt
Verificarea caracteristicilor
tehnice ale produselor,
comparativ cu prevederile
agrementelor tehnice
respective
Confirmarea caracteristicilor
tehnice
La fiecare lot
aprovizionat DA DA
A.7 Otel-beton a. Verificarea datelor nscrise
n certificatul de calitate
Constatarea garantrii calittii
de ctre productor
La fiecare lot
aprovizionat DA DA
b. Verificarea caracteristicilor
mecanice (rezistenta la
rupere, limita de curgere,
alungirea la rupere, etc.)
Confirmarea caracteristicilor
standardizate
Minim 2 probe pe lot
DA DA
B. NAINTE DE UTILIZAREA MATERIALELOR
B.1 Ciment a. Verificarea duratei de
depozitare
ncadrarea n termenul de
garantie
La fiecare lot
aprovizionat DA DA
b. Starea de conservare
numai dac s-a depsit
termenul de depozitare sau au
intervenit factori de alterare
Evitarea utilizrii cimenturilor
alterate
Dou probe pe siloz
(sus si jos) sau la
interval de max. 50 t
ciment consumat
DA DA
B.2 Agregate a. Continutul de impuritti si
corpuri strine conform STAS
4606
Sesizarea eventualelor
impurificri intervenite n
depozitul de primire n cursul
manipulrii locale
Ori de cte ori apar
factori de impurificare,
dar cel putin o dat pe
sptmn
DA DA
b. Verificarea granulozittii
sorturilor conform STAS 4606
Adoptarea compozitiei
betonului n functie de
rezultatele obtinute
O prob la 400 m
3
beton dar cel putin o
dat pe zi, si oricnd
apar factori care pot
modifica
granulozitatea, la
fiecare sort
DA DA
c. Umiditatea, conform STAS
4606
Adoptarea compozitiei
betonului, n functie de
rezultatele obtinute
O prob la 200 m
3
beton si cnd se
observ o schimbare
cauzat de conditiile
meteorologice.
La peste 200 m
3
beton/zi, frecventa
minim este de o
prob pe zi
DA DA
B.3 Aditivi Densitatea solutiei, conform
reglementrilor tehnice n
vigoare (dac aditivul se
prepar la statia de betoane)
Corectarea dup caz a
concentratiei
O prob la fiecare sarj
de aditiv preparat DA DA
B.4 Ap Compozitia chimic, conform
SREN 1008-03
Utilizarea la prepararea
betonului a unei ape
corespunztoare
O prob la nceperea
lucrrilor, dac apa nu
provine dintr-o surs
de ap potabil
DA -
B.5 Cenus de
termocentral
Umiditatea Adaptarea compozitiei O prob pe schimb DA -
Pag. 9/24
C A P I T O L U L II
STABILIREA COMPOZITIEI BETONULUI
ART.11. NCERCRI PRELIMINARE
11.1. Antreprenorul are obligatia de a lua msuri n vederea stabilirii, pe baz de ncercri preliminare efectuate de ctre un
laborator de specialitate, a compozitiei betonului rutier care s asigure obtinerea tuturor caracteristicilor cerute betonului n stare proaspt si
ntrit, conform prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
11.2. ncercrile preliminare vor ncepe cu cel putin 90 zile nainte de nceperea lucrrilor de betonare, iar compozitia betonului
adoptat pe baza rezultatelor obtinute din aceste ncercri va fi aprobat de Inginerul lucrrii.
11.3. Din ncercrile preliminare trebuie s rezulte variatiile admisibile ale compozitiei, care s permit adaptarea ei la conditiile
santierului, pstrnd caracteristicile betonului n ceea ce priveste lucrabilitatea, continutul de aer oclus si rezistentele mecanice.
11.4. Dozajele admise, de ciment si aditiv si raportul A/C, conform SR 183-1 tabel 3 si SR 182-2 pct. 2.3.4., sunt indicate n
tabelul 10.
Tabel 10
Clasa betonului rutier
Material BcR 3,5 BcR 4,0 BcR 4,5 BcR 5,0 Observatii
1 2 3 4 5 6
1. Ciment CD 40, kg/m
3
*) - - 330-350 350-370 cofraje fixe
- - min. 310 cofraje glisante
2. Ciment I 42,5; I 42,5R*) 310-330 330-350 350-370 cofraje fixe
min. 310 cofraje glisante
0,45 pentru betoanele cu granulozitate continu cofraje fixe
3. Raport ap/ciment, max 0,47 pentru betoanele cu granulozitate discontinu cofraje fixe
0,52 pentru betoanele cu adaos de cenus cofraje fixe
0,43 pentru betoanele cu granulozitate continu cofraje glisante
0,25...0,30 pentru beton cu granulozitate continu cofraje fixe
4. Aditiv DISAN A % din masa
cimentului
0,30...0,35 pentru beton cu granulozitate discontinu si agregate
naturale concasate
cofraje fixe
0,35...0,40 pentru betoane cu granulozitate discontinu si agregate
naturale de balastier
cofraje fixe
0,15 pentru beton fluidifiat cofraje fixe
conform specificatiei tehnice de produs cofraje glisante
NOT: *) Cantittile prevzute pentru dozajele de ciment nu contin si pierderile.
11.5. Caracteristicile betonului rutier ntrit care trebuie ndeplinite la stabilirea retetelor prin ncercrile preliminare trebuie s
fie cu 10% mai mari dect cele obligatorii la executie, pentru a exista garantia acoperirii diferentelor ntre conditiile de laborator si cele de
santier.
Valorile pentru retete sunt indicate n tabelul 11.
CARACTERISTICILE BETONULUI NTRIT LA NCERCRI PRELIMINARE Tabel 11
Nr.
crt. Conditii tehnice
Clasa betonului rutier
(preliminar, la retete,) BcR 3,5 BcR 4,0 BcR 4,5 BcR 5,0
0 1 2 3 4 5
1. Rezistenta caracteristic la ncovoiere (R
k
inc) determinat la 28 zile pe epruvete
prismatice 150x150x600mm MPa min. 3,8 4,4 4,9 5,5
2. Rezistenta medie la compresiune determinat la 28 zile pe cuburi cu latura de 150
(141) mm sau fragmente de prisme cu latura sectiunii 150 mm (Rc med.) MPa 34,0 39,0 44,5 50
3. Gradul de gelivitate al betonului determinat conform STAS 3518 G 100 G 100 G 100 G 100
NOT: ncercrile la compresiune pe fragmentele de prism sunt informative.
ART.12. COMPOZITIA BETONULUI RUTIER
12.1. Compozitia betonului rutier se realizeaz cu agregate naturale prelucrate, ap, ciment si aditivi n conformitate cu
prevederile urmtoare:
12.1.1. n sistemul cofraje fixe
a. mbrcmintile ce se execut ntr-un singur strat se realizeaz cu agregate concasate 025 mm conform limitelor din fig. 1 sau
040 mm conform limitelor din fig. 2, iar cele ce se execut n dou straturi se realizeaz cu agregate concasate 025 mm
conform fig. 1 n cazul stratului de uzur si 031 mm conform fig. 3 sau 040 mm conform fig. 2 n cazul stratului de
rezistent.
NOT: n lipsa sortului de agregate pietris 8-16, respectiv criblur 8-16, se poate realiza si un beton cu granulozitatea discontinu,
avnd agregatul total n limitele curbelor granulometrice din fig. 4, 5 si 6. Acest tip de beton nu se aplic la autostrzi, drumuri
publice cu trafic foarte greu, piste, ci de rulare si platforme aeroportuare.
b. Betonul din stratul de uzur al mbrcmintei din beton de ciment se realizeaz cu nisip natural (SR 662) si agregate concasate
(criblur) (SR 667).
c. Betonul din stratul de rezistent al mbrcmintilor din beton de ciment rutiere pentru drumuri si strzi cu trafic greu, mediu sau
usor si piste aeroportuare interne, se realizeaz cu nisipul natural de ru si pietris (SR 662), sau piatr spart (split) (SR 667).
n cazul locurilor de stationare, platformelor de parcare si supralrgirilor n curbe, se poate folosi beton rutier fluidifiat conform
prescriptiilor tehnice n vigoare.
Pag. 10/24
12.1.2. n sistemul cofraje glisante
Curba granulometric a amestecului total se realizeaz cu agregate 025 mm si trebuie s se situeze ntre limitele domeniului
hasurat din fig. 7, sau cu agregate 040 mm, caz n care trebuie s se situeze ntre limitele domeniului hasurat din fig. 8.
12.2. La stabilirea compozitiei betonului rutier se vor aplica cerintele de baz din Codul de Practic NE 012-99, cap. 6, adaptate
la specificul betoanelor rutiere si se vor respecta prevederile anexei II.1 din Normativul pentru executarea mbrcmintilor rutiere din
beton de ciment n sistemele cofraje fixe si glisante, indicativ NE 014-2002.
12.3. Zonele granulometrice ale agregatului total la betoanele pentru mbrcminti rutiere sunt cele din tabelul 12
ZONELE GRANULOMETRICE ALE AGREGATULUI TOTALTabel 12
Nr. Zonele granulometrice Limite Treceri % n mas prin sita cu ochiuri ptrate de mm:
crt. ale agregatului total 0,2 0,63 1 2 4 8 16 25 31,5 40
I. Pentru sistemul n cofraje fixe
1 Cu granulozitate continu
025 mm (fig. 1) min. 2 7 10 20 29 45 75 95 - -
max. 8 22 30 42 52 70 90 100 - -
040 mm (fig. 2) min. 2 6 8 17 23 40 60 75 - 95
max. 7 22 28 40 48 62 80 90 - 100
031,5 mm (fig. 3) min. 2 6 8 17 23 40 60 75 95 -
max. 7 22 28 40 48 62 80 91 100 -
2 Cu granulozitate
discontinu
025 mm (fig. 4)
fr sortul 8-16 min. 2 7 12 20 28 38 38 95 - -
max. 8 22 29 42 48 58 58 100 - -
040 mm (fig. 5)
fr sortul 8-16 min. 2 12 17 25 30 35 35 64 - 95
max. 7 22 29 40 45 56 56 78 - 100
031,5 mm (fig. 6)
fr sortul 8-16 min. 2 12 17 25 30 35 35 75 95 -
max. 7 22 29 40 45 56 56 83 100 -
II. Pentru sistemul n cofraje glisante
3 Cu granulozitate continu
025 mm (fig. 7) min. 2 13 18 30 38 55 80 95 - -
max. 8 22 30 42 52 70 90 100 - -
040 mm (fig. 8) min. 2 13 17 25 33 50 70 82 - 95
max. 7 22 28 40 48 62 79 90 - 100
12.4. Caracteristicile betonului rutier proaspt sunt indicate n tabelul 13.
CARACTERISTICILE BETONULUI PROASPT Tabel 13
Caracteristicile betonului proaspt Determinare
Nr. Valoarea conform
crt. Denumirea Sistem cofraje fixe Sistem cofraje
glisante
1. Lucrabilitatea:
- prin metoda tasrii, cm. max. 3 -
- prin metoda gradului de compactare 1,15 ... 1,35 1,15 ... 1,35 STAS 1759
- prin metoda de remodelare Webe, sec - 10 - 15
2. Densitatea aparent kg/m
3
2400 40 2400 50
3. Continutul de aer oclus % 3,5 0,5 4 - 6 STAS 5479
12.5. Caracteristicile betonului rutier ntrit sunt indicate n tabelul 14.
CARACTERISTICILE BETONULUI NTRIT Tabel 14
Nr. Conditii tehnice care trebuie Clasa betonului rutier
crt. ndeplinite de betonul ntrit, la executie BcR 3,5 BcR 4,0 BcR 4,5 BcR 5,0
1. Rezistenta caracteristic la ncovoiere (R
k
inc) determinat la 28 zile pe prisme
150x150x600mm MPa, min. 3,5 4,0 4,5 5,0
2. Rezistenta medie la compresiune (Rc) determinat la 28 zile pe cuburi cu latura de
150(141) mm, fragmente de prisme cu latura sectiunii de 150 mm, conform STAS 1275
sau carote, conform Instructiunilor C 54. MPa, min. 30 35 40 45
3. Gradul de gelivitate al betonului determinat conform STAS 3518-89 G 100 G 100 G 100 G 100
C A P I T O L U L III
PREPARAREA BETONULUI RUTIER
Utilajele si echipamentele necesare executrii mbrcmintilor rutiere din beton de ciment trebuie selectate n conformitate cu
prevederile Contractului, Proiectului si Caietului de Sarcini, iar preliminar aceestea trebuie prezentate Inginerului pentru aprobare.
Antreprenorul trebuie s asigure functionarea pe santier a statiei de betoane si a echipamentelor pentru asternerea betonului.
Pag. 11/24
ART.13. STATIA DE BETOANE
13.1. Prin statia de betoane se ntelege orice unitate sau instalatie care produce si livreaz beton, fiind dotat cu una sau mai
multe centrale de beton.
13.2. Productivitatea practic a statiei de betoane trebuie s fie cel putin egal cu cea a utilajului de punere n oper a
betonului, pentru a se evita stationarea acestuia.
13.3. Statia de betoane, trebuie s fie amplasat la o distant fat de punctul de lucru, corespunztoare unui timp de transport
al betonului, de maximum 45 minute.
13.4. Statia de betoane trebuie s dispun de:
- depozite de agregate, avnd compartimente amenajate pe o platform betonat si cu scurgerea apelor asigurat;
- silozuri de ciment, marcate, avnd capacitatea corelat cu capacitatea de productie a statiei;
- silozuri pentru cenusi de termocentral n cazul c se folosesc;
- instalatia de preparare, rezervoare si dozatoare;
- instalatie pentru nclzirea apei si agregatelor;
- central sau centrale de beton n bun stare de functionare;
- buncre de descrcare a betonului preparat;
- dotri care s asigure splarea malaxoarelor, buncrelor si mijloacelor de transport;
- laborator amenajat si dotat corespunztor;
- dotri privind protectia muncii si PSI.
13.5. Centrala de beton trebuie s fie de tip discontinuu de dozare si malaxare cu functionare automat, cu urmtoarele
caracteristici:
- nregistrarea puterii de malaxare;
- dozarea agregatelor si a cimentului, se face gravimetric;
- dozarea apei si a solutiei de aditivi, se face volumetric cu dozatoare automate sau cu contoare cu debitmetru cu precizie de
1% cu totalizator si revenire automat la zero dup fiecare sarj;
- msurarea continu a umidittii agregatelor, obligatoriu n plnia de alimentare;
- durata de amestecare va fi de cel putin 60 secunde (90 secunde n eventualitatea utilizrii si a cenusei de termocentral), la
betoanele mbrcmintilor n cofraje fixe si de 90120 secunde, la betoanele mbrcmintilor n cofraje glisante.
13.6. Utilajul de dozare trebuie s fie automat iar dac se folosesc cofrajele glisante, productivitatea trebuie s fie adecvat
pentru a mentine o miscare uniform a masinii de pavat de cel putin 0,75 m pe minut. La determinarea cerintelor de capacitate a utilajului
de dozare, trebuie s se tin seama de raportul specific pentru constructia mbrcmintilor pe timp clduros.
Agregatele, cimentul si aditivii trebuie dozati n functie de greutate, n timp ce apa se poate doza fie n functie de greutate fie n
functie de volum. Utilajele de dozat trebuie verificate si gradate sptmnal. Cntarele agregatelor si cimenturilor de la instalatia de dozat
trebuie verificate folosind greuttile standard.
Abaterile permise de dozaj ale utilajului sunt:
+ 3% pentru agregate si amestecuri;
+ 2% pentru ciment, ap, var;
+ 5% pentru aditivi;
+ 3% pentru cenusi.
Tolerantele sunt exprimate n functie de greutatea teoretic a fiecrui material, potrivit setrii utilajului de dozare.
13.7. Instalatiile de preparare vor dispune de buncre intermediare cu capacitatea egal cu 3 sarje, iar pentru evitarea
segregrii, descrcarea betonului n buncre se va face axial, prin intermediul unui jgheab si a unei plnii de min. 0,50 m nltime. La
utilizarea simultan a mai multor instalatii, acestea trebuie s dispun de conditii identice (componenti, dozare, lucrabilitate beton, etc.)
pentru a asigura livrarea de betoane identice.
Nu se admite mentinerea betonului n buncr mai mult de 15 minute de la descrcarea primei sarje, iar durata total de
ncrcare a mijlocului de transport nu va depsi 20 minute.
Buncrele vor fi curtite cel putin de dou ori pe schimb sau la ntreruperi mai mari de o or.
13.8. Antreprenorul va prezenta comisiei de atestare numit pentru verificarea ndeplinirii conditiilor prevzute la punctele 13.4,
13.5 si 13.6, lista reglajelor efectuate la centrala de beton, care va controla dac toate punctele prevzute au fost verificate si n special:
- verificarea si etalonarea basculelor si a dozatoarelor volumetrice;
- functionarea eficace a dispozitivelor de obturare (deschidere-nchidere) a agregatelor si cimenturilor si eventual adaosurilor;
- starea malaxoarelor, n special uzura paletilor;
- functionarea automatizat.
Toate aceste verificri se vor face fr a prepara beton.
13.9. nainte de nceperea productiei de beton, se va efectua un test de functionare a statiei de betoane. n timpul testului de
functionare, Antreprenorul trebuie s evalueze si s verifice modul de intrare al agregatelor n malaxor, dozajul materialelor, timpul de
amestecare, etc. n conformitate cu specificatiile tehnice ale statiei de betoane si cu normele si reglementrile din prezentul caiet de
sarcini. n timpul productiei, statia de betoane va fi testat periodic, cel putin o dat la 3 luni, n conformitate cu normele si regulamentele
existente.
Rezultatele testelor se vor introduce n declaratia de productie a betonului.
13.10. Documentatia complet, referitoare la unitatea de producere a betonului, va fi transmis Inspectoratului de Stat n
Constructii, pentru autorizare, conform legislatiei n vigoare. Productia de beton poate ncepe doar dup ce statia de betoane a fost
autorizat de ctre ISC si aprobat de ctre Inginerul lucrrii.
ART.14. EXPERIMENTAREA PREPARRII BETONULUI RUTIER N STATIE
nainte de nceperea lucrrilor, Antreprenorul este obligat s fac experimentarea preparrii betonului rutier n statie, pentru a
verifica dac folosind mijloacele santierului, reteta betonului stabilit n laborator permite atingerea caracteristicilor cerute prin caietul de
sarcini.
ncercrile trebuiesc repetate pn la obtinerea rezultatelor satisfctoare privind:
- lucrabilitatea;
- continutul n aer oclus;
- omogenitatea betonului;
- rezistenta la ncovoiere.
n cazul centralelor de beton cu dou malaxoare ncercarea de verificare a omogenittii se va face pentru ambele malaxoare.
Cu ocazia acestor verificri se va verifica si durata minim de malaxare, necesar pentru a asigura o bun omogenizare a betonului.
Pag. 12/24
Probele pentru verificri se vor lua din cel putin 6 amestecuri diferite, pe care se vor determina caracteristicile artate la
Capitolul II, art. 12, Compozitia betonului.
ART.15. PREPARAREA PROPRIU-ZIS A BETONULUI RUTIER
15.1. Este interzis prepararea betonului n instalatiile care nu asigur respectarea abaterilor prevzute la pct. 13.6 sau la care
dispozitivele de dozare, cu care sunt echipate, sunt defecte.
Antreprenorul rspunde permanent de buna functionare a mijloacelor de dozare, verificndu-le ori de cte ori este necesar, dar
cel putin o dat pe sptmn.
15.2. Cantitatea de ap corespunztoare unui amestec se va corecta tinnd seama de umiditatea agregatelor si de solutia
Disan A, astfel nct s se respecte raportul A/C avut n vedere la stabilirea retetei.
15.3. Ordinea de introducere a materialelor componente n malaxor se face conform prevederilor crtii tehnice a utilajului
respectiv.
15.4. Pe parcursul preparrii betonului, laboratorul statiei poate modifica reteta, n functie de rezultatele ncercrilor privind
umiditatea si granulozitatea agregatelor, si de densitatea aparent, de lucrabilitatea si volumul de aer oclus al betonului proaspt, n
situatiile reale existente, cu conditia realizrii caracteristicilor tehnice cerute prin caietul de sarcini.
15.5. La terminarea unui schimb sau ntreruperea preparrii betonului pe o durat mai mare de o or, malaxorul va fi splat cu
jet de ap sau ap cu pietris.
15.6. Se va evita golirea malaxoarelor direct n mijloacele de transport, recomandndu-se folosirea de buncre intermediare.
Pentru evitarea segregrii betonului, buncrele vor fi ncrcate axial prin intermediul unor jgheaburi si a unei plnii de minimum 0,5 m
nltime.
Nu se admite mentinerea betonului n buncr mai mult de 15 minute.
Buncrele intermediare vor fi curtate cel putin de dou ori ntr-un schimb.
15.7. Temperatura betonului proaspt msurata n mijloacele de transport naintea plecrii de la statie trebuie s se situeze n
intervalul +5
o
+30
o
C, iar la punerea n oper s nu depseasc 30
o
C.
ART.16. CONTROLUL CALITTII BETONULUI PROASPT PREPARAT
16.1. Pentru asigurarea caracteristicilor betonului proaspt precizate la punctul 12.4 tabelul 13, n scopul evitrii punerii n
oper a unui beton necorespunztor, se vor face n prealabil, la statia de betoane, determinri pe betonul proaspt.
16.2. Controlul operativ al calittii betonului se va face conform prevederilor din ANEXA I.3 la Normativul NE 014-2002.
Ori de cte ori un rezultat se situeaz n afara limitelor admise, indicate la punctul 12.4, se va repeta imediat determinarea
respectiv.
Dac si la o nou determinare rezultatul nu se nscrie n limitele admise, se va sista prepararea betonului si se vor stabili, dup
caz, msurile tehnologice ce se impun: corectarea cantittii de ap, a proportiilor sorturilor de agregate sau aditivi, a temperaturii
componentilor si verificarea instalatiei.
Dup aplicarea msurilor stabilite si dup reluarea preparrii betonului, determinarea caracteristicilor respective se va face la
fiecare amestec, adoptndu-se eventualele corectii succesive pn cnd se constat c cel putin 3 rezultate consecutive se nscriu n
limitele admise.
16.3. n continuare, controlul se va face cu frecventa prevzut n tabelul 15.
Tabel 15
Nr. Faza de Caracteristicile care se Scopul verificrii Frecventa minim
Tipul de
laborator
crt. executie verific II III
0 1 2 3 4 5 6
A. N CURSUL PREPARRII BETONULUI LA STAtIA DE BETOANE
A1 Betonul
proaspt
a. Lucrabilitatea, conform STAS
1759
Reglarea procesului
tehnologic si respectarea
De dou ori pe schimb de
lucru, pentru fiecare
DA DA
b. Densitatea aparent conditiilor tehnice din
Tabelul 13
tip de beton si betonier DA DA
c. Temperatura (la temperaturi ale
aerului sub +5
0
C si peste +25
0
C)
Reglarea procesului
tehnologic pentru
respectarea conditiilor
tehnice de +5
0
C...+30
0
C
Patru determinri pentru
fiecare tip de beton si
schimb de lucru
DA DA
d. Granulozitatea agregatelor din
amestecul de beton, conform STAS
1759
Confirmarea respectrii
granulozittii agregatelor din
reteta betonului
Facultativ
DA DA
e. Continutul de aer oclus, conform
STAS 5479
Reglarea preparrii si
respectarea conditiilor
tehnice din Tabel 13
O prob pe schimb
DA DA
A2 Betonul
ntrit
a. Rezistenta la ncovoiere pe
epruvete prismatice de 150x150x600
mm, la vrsta de 28 zile, conform
NE 014:2002, Anexa III.1
Verificarea realizrii
conditiilor de calitate pentru
clasa de beton prescris
Cte o serie de 3 epruvete
prismatice pe schimb,
pentru fiecare tip de beton
si betonier, dar minimum
o serie de 100 m
3
DA DA
b. Idem la vrsta de 7 zile, pentru
ncercri orientative
Verificarea operativ a
compozitiei betonului
O prob pe sptmn
DA -
c. Rezistenta la compresiune pe
fragmente de prisme cu latura
sectiunii de 150 mm sau epruvete
cubice cu latura de 150 mm, la
vrsta de 28 zile, conform STAS
1275
Verificarea realizrii
rezistentei la compresiune a
betonului
Cte o serie de 3 epruvete
prismatice pe schimb,
pentru fiecare tip de beton
si betonier, dar minimum
o serie de 100 m
3
DA -
d. Determinarea gradului de
gelivitate, conform STAS 3518
Verificarea ndeplinirii
conditiilor din Tabelul 14
Se determin la elaborarea
compozitiei betonului DA -
Pag. 13/24
B. LA LOCUL DE PUNERE IN OPERA
B1 Betonul
proaspt, la
descrcare
din mijlocul
de transport
a. Examinarea documentului de
transport
Constatarea garantrii calittii
de ctre productor si
respectarea duratei de
transport
La fiecare transport
- DA
b. Lucrabilitatea (consistenta),
conform STAS 1759
Confirmarea caracteristicilor
impuse betonului
O prob pentru fiecare tip
de beton si schimb de
lucru, dar cel putin o
prob la 20 m
3
beton
- DA
c. Temperatura (la temperatura
aerului, sub +5
0
C si peste +25
0
C)
Confirmarea caracteristicilor
impuse betonului
Patru determinri pentru
fiecare tip de beton si
schimb de lucru
- DA
B2 Betonul
ntrit
Determinarea rezistentei la
compresiune pe epruvete cilindrice
(carote) extrase din mbrcmintea
executat, conform STAS 1275
Verificarea calittii betonului
pus n lucrare
3 carote pe km de band
de mbrcminte din
beton sau min. 4 carote
din fiecare zon de
mbrcminte asupra
creia exist dubii de
calitate
D
A
-
16.4. Calitatea betoanelor din mbrcmintile rutiere, se va aprecia pe baza rezultatelor nregistrate n evidentele de laborator si
buletinele de ncercare a epruvetelor confectionate la statia de betoane, ncercate si prelucrate la laboratoarele de specialitate ale
Antreprenorului, care vor tine evidenta zilnic pe formularul Registrul pentru evidenta preparrii si punerii n oper a betoanelor rutiere,
conform Anexei I.4 din Normativul NE 014:2002, privind betonul preparat:
- compozitia betonului realizat;
- caracteristicile betonului proaspt (lucrabilitate, densitate, continut de aer oclus, temperatur);
- confectionarea epruvetelor de beton pentru determinarea rezistentelor mecanice.
16.5. Seful punctului de lucru va tine evidenta betonului turnat pe formularul tipizat Condica pentru evidenta betoanelor
turnate, unde se vor consemna zilnic:
- cantitti de beton turnate;
- elemente turnate;
- confectionarea epruvetelor de control si rezultatele ncercrilor mecanice pe betonul ntrit.
C A P I T O L U L IV
PUNEREA N OPER A BETONULUI RUTIER
ART.17. ECHIPAMENTE PENTRU EXECUTIA BETONULUI RUTIER
17.1. mbrcmintile rutiere din beton de ciment pot fi executate n dou metode:
- cu cofraje fixe (longrine metalice)
- cu cofraje glisante (utilaj mobil, pe senile, ghidat electronic n plan orizontal si vertical, dotat cu un senzor de directie, unul de
nivel, cu dou unitti de vibratie, o curea transportoare si cofraje).
17.2. Antreprenorul va alege metoda de lucru care va fi folosit.
Pentru aceasta, nainte de nceperea lucrrilor de executie, Antreprenorul va trebui s prezinte Inginerului spre aprobare
metoda aleas pentru executia mbrcmintii din beton de ciment.
17.3. Procedura va contine descrierea tehnologiei de executie adoptat, ce trebuie verificat la nceperea lucrrilor, pe un
sector de prob (300-600 m lungime) si va contine:
- descrierea detaliat a echipamentului;
- descrierea detaliat a ntregului proces de executie a lucrrilor, inclusiv pregtirea fundatiei, realizarea betonului, transportul,
turnarea si conservarea;
- documentatia trebuie s contin informatii ca: viteza utilajului, intensitatea vibrrii betonului, grosimea stratului de beton
(nainte de vibrarea si finisarea stratului de beton), nivelarea suprafetei, protejarea betonului finisat, tierea rosturilor si finisarea.
ART.18. MANAGEMENTUL TRAFICULUI PUBLIC SI DE SANTIER
Antreprenorul trebuie s prezinte preliminar autorittilor competente si Inginerului un plan cu managementul traficului, care s
contin descrierea detaliat a tuturor msurilor necesare diminurii efectelor ivite pe timpul executiei n zonele de trafic. Managementul
traficului se va face n deplin conformitate cu normele si reglementrile n vigoare.
ART.19. TRANSPORTUL BETONULUI
19.1. Transportul betonului rutier se realizeaz cu autobasculante cu basculare n spate sau lateral. Autobasculantele trebuie
s fie etanse, iar n cazurile cu temperaturi la limit ale aerului, betonul din autobasculante se va acoperi cu prelate, astfel nct s se
evite modificarea caracteristicilor betonului (se interzice udarea betonului pe timpul transportului).
19.2. Dup fiecare 3-4 transporturi si ori de cte ori este nevoie, autobasculantele vor fi curtate si splate cu jet de ap.
19.3. Durata maxim de transport, considerat din momentul terminrii ncrcrii n mijlocul de transport si sfrsitul descrcrii
acestuia la punctul de lucru, nu va depsi 60 minute la temperaturi ale betonului 15
o
C si 45 minute la temperaturi situate n intervalul
15
o
...30
o
C.
19.4. Timpul care se scurge de la prepararea betonului pentru stratul de rezistent si pn la completa finisare a suprafetei
stratului de uzur nu trebuie s depseasc cu mai mult de o or nceputul prizei cimentului.
19.5. Timpul scurs de la prepararea betonului pentru stratul de rezistent si pn la completa finisare a suprafetei stratului de
uzur nu trebuie s depseasc timpul de ncepere a prizei betonului.
Pag. 14/24
19.6. Cnd se transport beton cu lucrabilitate redus, sunt necesare autocamioane echipate cu vibratoare pentru a descrca
betonul. Camioanele trebuiesc curtate cu jet de ap la fiecare 3-4 curse si oricnd este necesar.
19.7. Fiecare transport de beton va fi nsotit de un bon de transport.
19.8. Numrul autobasculantelor folosite la transportul betonului trebuie s asigure un flux continuu alimentrii utilajelor de
punere n oper.
19.9. Circulatia autobasculantelor pe stratul de beton slab (cnd acesta este stratul suport al mbrcmintei) se va admite
numai dup atingerea a 70% din rezistenta la 28 zile a betonului slab.
ART.20. LUCRRI PREGTITOARE
20.1. nainte de a ncepe executarea mbrcmintii din beton de ciment se va verifica si receptiona stratul suport al acesteia
(fundatia sau stratul de baz), conform STAS 6400-84, prin verificarea elementelor geometrice, abaterilor limit, denivelrilor admisibile,
precum si a capacittii portante a complexului fundatii-pat, corectndu-se toate defectiunile constatate. Nu se va trece la executarea
mbrcmintii din beton de ciment dect numai dup efectuarea remedierilor necesare.
20.2. Fundatia sau stratul de baz trebuie s aib la suprafata sa aceleasi pante n profil transversal si aceleasi declivitti n
profil longitudinal ca cele ale suprafetei mbrcmintii de beton de ciment.
20.3. Denivelrile admisibile ale suprafetei straturilor de fundatie n sens longitudinal, sub dreptarul de 3 m lungime si a unei
pene, vor fi de + 2 cm, n cazul straturilor de fundatii din balast, piatr spart si din materiale granulare stabilizate mecanic si de + 1,5 cm,
din agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici.
20.4. Denivelrile admisibile ale suprafetei stratului de fundatie n sens transversal, sub lata de 3 m, vor fi cu + 0,5 cm diferite
de cele admise pentru mbrcmintea din beton de ciment.
20.5. La straturile din beton slab, abaterile limit la panta transversal si la cotele n profil longitudinal vor fi cele prevzute n
caietul de sarcini ntocmit pentru betonul slab.
nainte de executarea mbrcmintilor din beton de ciment peste stratul de beton slab, dup corectrile defectiunilor constatate
la acesta, se va executa o pelicul izolatoare alctuit din dou straturi de emulsie bituminoas cationic, pe toat suprafata acestuia.
20.6. Denivelrile admisibile n profil transversal si longitudinal al suprafetei mbrcmintii rutiere existente (bituminoase sau din
beton de ciment) care se ranforseaz, vor fi cele prevzute n standardele respective: SR 174 si SR 7970 sau SR 183.
20.7. La executarea mbrcmintilor de beton de ciment, peste mbrcminti existente, acestea vor fi tratate conform
prevederilor proiectului si Normativului NE 014:2002 pct. 7.147.18.
20.8. Lucrrile de corectare si finisare a fundatiei sau a stratului de baz vor preceda lucrrile de betonare cu 400-1000 m
lungime de drum.
20.9. Pe fundatia verificat si rectificat se monteaz longrinele metalice pe benzi de beton (C 4/5 - C 6/7,5) sau de mortar, cu
ltimea de minimum 30 cm, preparate cu un dozaj de 160 kg ciment la mc.
nltimea cofrajelor fixe trebuie s fie egal cu grosimea mbrcmintii proiectate.
Se va da o deosebit atentie pozitionrii corecte n plan a longrinelor si o asezare la cote cu ajutorul nivelei, corespunztor
elementelor geometrice n plan si n profil n lung din proiect.
20.10. Longrinele trebuie montate naintea nceperii turnrii betonului, pe cel putin o lungime de turnare programat zilnic.
20.11. n cazul fundatiilor de balast, piatr spart si din materiale granulare stabilizate mecanic, ntre longrinele metalice
montate pe fundatia umezit n prealabil, se va asterne un strat de nisip de 2 cm grosime dup compactare. Nisipul va avea echivalentul
de nisip, EN > 85.
20.12. Pe stratul de nisip bine nivelat si compactat se va ntinde hrtie rezistent (Kraft) sau folie de polietilen.
Benzile de hrtie sau folie de polietilen trebuie s se suprapun cu minim 5 cm n sens longitudinal si 20 cm n sens
transversal. Banda superioar va fi n sensul pantei.
20.13. Banda de hrtie sau folia de polietilen trebuie s fie ntins cu putin timp nainte de betonare, pentru a evita producerea
de cute si trebuie s fie asigurat contra vntului, aseznd peste ea din loc n loc bare metalice, care vor fi apoi recuperate.
Este interzis folosirea de beton proaspt sau bolovani si nu se va clca pe hrtia rezistent ntins.
20.14. n situatiile n care stratul superior al fundatiei este alctuit din materiale stabilizate cu lianti hidraulici sau mixturi
asfaltice, nu se va executa acoperirea suprafetei fundatiei cu strat de nisip si hrtie sau folie de polietilen.
n aceste cazuri, nainte de asternerea betonului, suprafata fundatiilor se va stropi cu ap.
20.15. n cazul n care betonul se execut cu cofraje glisante pregtirea stratului suport se va face n conditiile specifice
sistemului cofraje fixe pe fundatii noi.
20.16. Stratul suport va fi verificat si aprobat nainte de turnarea betonului pentru mbrcminte, pe o zon corespunztoare
unei zile de lucru.
20.17. Principalele controale ce trebuiesc fcute nainte de punerea n oper a betonului sunt urmtoarele:
- pregtirea stratului suport pe care urmeaz s fie asternut betonul, n conformitate cu prevederile pct. 20.1...20.16;
Constatrile acestor verificri vor fi consemnate n procese verbale de lucrri ascunse, care vor preciza concret verificrile
efectuate, constatrile rezultate si dac se admite trecerea la executarea mbrcmintei de beton;
- pozitionarea corect a longrinelor (executie n sistemul cofraje fixe) sau a firelor de ghidaj pentru palpatorii masinii cu cofraje
glisante;
- pozitionarea corect a rosturilor de dilatatie;
- asigurarea bunei functionri a utilajelor de punere n oper a betonului rutier.
ART.21. EXPERIMENTAREA PUNERII N OPER A BETONULUI RUTIER
21.1. nainte de nceperea lucrrilor, Antreprenorul va realiza obligatoriu un tronson experimental pentru a verifica pe santier, n
conditii de executie curente, realizarea caracteristicilor cerute betonului pus n oper n conformitate cu prevederile prezentului caiet de
sarcini precum si pentru a regla utilajele si dispozitivele de punere n oper a betonului si eventual corectarea compozitiei betonului n
limitele stabilite prin studiul preliminar.
Se vor urmri n special:
- reglarea utilajului de rspndire si vibrare pentru obtinerea grosimii necesare si o suprafatare perfect;
- reglarea pervibratoarelor, stabilirea distantelor dintre ele si mai ales a celor situate la marginea mbrcmintii;
- punerea la punct a operatiilor de finisare a suprafetelor de striere si de rspndire a produsului de protectie ca si a metodelor
de executie a rosturilor si a timpului de tiere.
21.2. Partea din tronsonul executat considerat ca cea mai bine realizat va servi ca tronson de referint pentru restul lucrrii.
Pag. 15/24
Caracteristicile obtinute pe acest tronson de referint se vor consemna n scris, pentru a servi la urmrirea calittii lucrrilor ce
se vor executa n continuare.
ART.22. PUNEREA N OPER PROPRIU-ZISA
22.1. Punerea n oper a betonului rutier n sistemul cofraje fixe
22.1.1. mbrcmintile de beton de ciment se execut ntr-unul sau dou straturi, conform prevederilor din proiect, n functie de
utilajele curente, care pot asigura compactarea prin vibrare pn la grosimi de 23 cm. n cazul unor grosimi mai mari se vor utiliza numai
vibrofinisoare dotate cu pervibratoare, care vor trebui s asigure o vibrare eficient pe toat grosimea stratului.
22.1.2. La locul de punere n oper, descrcarea betonului se va face n 2-3 locuri sau n cordon (din mers), urmrindu-se
mentinerea omogenittii betonului pe toat suprafata de descrcare. La mbrcminti executate n dou straturi, descrcarea betonului
celui de-al doilea strat se va face obligatoriu prin descarcare lateral, folosind autobasculante sau alimentatoare speciale. Aceeasi
msur se va aplica si pentru primul strat cnd acesta se asterne pe fundatie acoperit cu hrtie rezistent.
22.1.3. Asternerea betonului se va face numai cu repartizatoare mecanice, cu exceptia unor suprafete reduse la care folosirea
acestora nu este justificat din punct de vedere tehnico-economic (supralrgiri n curbe, curbe cu raze mici, strzi de categoria IV cu o
band de circulatie, parcaje, platforme sau locuri de stationare, pe suprafete mici sau izolate). La acestea, asternerea betonului rutier
proaspt, se poate face manual.
22.1.4. Compactarea si nivelarea betonului, se vor efectua cu ajutorul vibrofinisoarelor, avnd urmtoarele caracteristici:
frecventa de vibrare 50-75 Hz, amplitudinea 1,01,3 mm, viteza de avansare: min. 0,6 m/minut, prin dou treceri ale acestora pe fiecare
strat de beton ce se compacteaz. Relatia ntre grosimea dalei, h si ltimea grinzii vibratoare, msurat n sensul de avansare, b, este: b
> h. Ltimea grinzii de vibrare trebuie s fie cel putin egal cu grosimea dalei.
22.1.5. Procedurile de vibrare si distanta maxim ntre vibratoare vor fi cele descrise, n totalitate, n metoda propus de
Antreprenor si aprobat de Inginer, nainte de nceperea lucrrilor de betonare.
O atentie deosebit trebuie acordat vibratoarelor n lungul marginii benzii care se execut, pentru a realiza o compactare
corespunztoare a acesteia.
22.1.6. Timpul optim de vibrare se stabileste prin determinri de prob efectuate cu prima sarj de beton ce se compacteaz,
stabilindu-se si viteza de naintare a vibrofinisorului, corelat cu ltimea grinzii vibratoare, care trebuie s fie n contact cu betonul
proaspt pe o lungime egal cu cel putin grosimea dalei, msurate n directia de avansare. Durata vibrrii se recomand s fie de 3060
secunde.
22.1.7. Pentru a asigura vibrarea corect a betonului pe ntreaga suprafat a stratului compactat, se va urmri ca grinda
vibratoare, n timpul vibrrii, s se afle cu 13 mm mai jos dect suprafata betonului din spatele grinzii.
22.1.8. Grosimea stratului de beton necompactat trebuie s fie de 1,15...1,35 ori mai mare dect grosimea final a stratului
compactat, n functie de lucrabilitatea betonului.
nainte de a ncepe vibrarea betonului, se va stabili, n cadrul determinrilor de prob, grosimea stratului de beton necompactat,
necesar pentru obtinerea grosimii prescrise a stratului finit.
22.1.9. Punerea n oper a betonului se va face fr ntreruperi, iar dac acestea nu pot fi evitate (ploaie intens, defectarea
utilajelor, ntreruperi n aprovizionarea cu beton, etc.) se va executa din betonul confectionat pn n acel moment o dal mai scurt dect
cea prevzut, terminat cu un rost transversal de contact, care va fi situat la min. 1,50 m distant de cel mai apropiat rost al
mbrcmintii rutiere.
22.1.10. Distanta dintre dou pozitii succesive de lucru ale plcilor sau riglelor vibrante trebuie s fie astfel stabilit nct s fie
asigurat acoperirea succesiv a ntregii suprafete de beton compactat.
22.1.11. ntreruperea betonrii la sfrsitul unei zile de lucru se va face numai la un rost transversal de dilatatie sau de contact.
22.1.12. Betonul gresit fabricat sau gresit turnat se va ndeprta de la locul de punere n oper.
22.1.13. Pe sectoarele de drum cu declivitti, sensul de executie al benzii de beton va fi urmtorul:
- pentru pante de pn la 3% se lucreaz n sensul urcrii drumului (din aval spre amonte);
- pentru pante mai mari de 3% se lucreaz n sensul coborrii drumului (din amonte spre aval), adaptndu-se la situatia
respectiv, att consistenta betonului ct si viteza de avansare a utilajelor, avnd n vedere totodat si necesitatea ca n fata utilajelor s
existe n permanent un val de beton afnat cu rol de zid de sprijin.
22.1.14. Betonul asternut la cot si necompactat, se va verifica cu dreptarul si se vor efectua corectrile necesare nainte de
vibrare, pentru eliminarea denivelrilor suprafetei, prin completare cu beton sau ndeprtarea betonului n exces. Lng longrine betonul
se va ndesa cu maiul metalic asigurnd totodat mentinerea ancorelor n pozitie orizontal.
22.1.15. Dup asternerea stratului de beton pe o portiune de 56 m, pe toat ltimea si dup verificarea grosimii betonului
necompactat cu sablonul, se va proceda la vibrarea betonului cu ajutorul vibrofinisorului, urmrindu-se ca n fata grinzii vibratoare s
existe permanent un val uniform de beton de maximum 5 cm nltime.
22.1.16. Dup trecerea vibrofinisorului pn la circa 1 m de captul portiunii asternute, aceasta se retrage si se face verificarea
n profil longitudinal si transversal a suprafetei vibrate cu dreptarul de 3 m lungime si o pan de 20 cm lungime si maximum 3 cm ltime,
avnd nclinatia de :10 si gradatii corespunztoare diferentelor de nltime de 1 mm, corectnd cu beton, dac este cazul, suprafetele
denivelate sau cele deschise (nevibrate).
22.1.17. Dup verificarea si corectarea denivelrilor suprafetei vibrate, betonul de lng longrine se va compacta cu maiul sau
cu plci vibrante.
22.1.18. Se trece apoi a doua oar cu vibrofinisorul, astfel ca suprafata obtinut s fie neted si uniform ca aspect.
22.1.19. Timpul care se va scurge de la prepararea betonului pentru prima sarj dintr-o dal si terminarea finisrii betonului din
aceeasi dal nu va depsi cu mai mult de o or nceputul prizei/cimentului.
22.1.20. Finisarea suprafetei betonului pentru piste aeroportuare, autostrzi si drumuri cu trafic foarte greu, se face numai cu
grinzi finisoare. Pentru celelalte categorii de lucrri, cnd vibrofinisoarele nu au aceste dispozitive, pentru eliminarea denivelrilor
longitudinale ale suprafetei stratului de beton, se va folosi un rulou metalic, perfect calibrat, de 34 m lungime, avnd diametrul de 25 cm
si masa de circa 150200 kg. Cu ruloul se lucreaz pe suprafata corectat si compactat, prin rostogolirea lui n sens perpendicular pe
axa benzii, pe toat suprafata mbrcmintei, prin treceri suprapuse pe cte 1,00 m. Ruloul trebuie curtat si umezit la fiecare trecere,
evitndu-se udarea betonului.
22.1.21. Surplusul de mortar scos la suprafata mbrcmintei de ctre grinda finisoare sau rulou, se indeprteaz cu perii
speciale, care sunt trase transversal spre marginea benzii de beton executate.
22.1.22. Suprafata finisat a betonului se va stria numai mecanic la autostrzi si piste aeroportuare si mecanic sau manual la
celelalte lucrri, perpendicular pe axa drumului, cu ajutorul dispozitivului de striat sau a unei perii umezite, de tip piassava, cu fire plastice
sau metalice. Pentru a micsora zgomotul produs de rulajul autovehiculelor, distantele dintre strieri vor fi aleatorii. Metoda va fi aprobat
prealabil de Inginer.
22.1.23. Demontarea longrinelor se va face dup cel putin 24 ore de la turnarea betonului.
Pag. 16/24
n cazul n care executarea mbrcmintei se va face pe jumtate din ltimea prtii carosabile si se circul pe a doua jumtte
a drumului, longrinele din axa drumului se vor demonta dup minimum 48 ore.
Aceast operatiune se va face dup o perioad de timp mai mare atunci cnd obtinerea rezistentei betonului este ntrziat de
protectia acestuia (amnat, inadecvat) sau pe timp friguros.
Dup demontare, longrinele metalice vor fi pstrate curate si vor fi tratate corespunztor pentru a evita aderarea cu betonul,
folosind produse ce vor fi prezentate Inginerului pentru aprobare preliminar. Nu se vor folosi longrine deteriorate.
22.1.24. Imediat dup demontarea longrinelor, fetele laterale ale dalelor se vor acoperi cu un strat de decofrol sau emulsie
bituminoas cationic.
22.1.25. Marcajul dalelor se va efectua prin stantarea numrului de ordine al dalei (din 5 n 5 dale) pe suprafata betonului, la
coltul dalei, la 30 cm de la margine, cifrele avnd 10 cm nltime si 10 mm adncime).
22.1.26. Pentru executarea mbrcmintilor din dou straturi (beton de uzur si beton de rezistent) se fac urmtoarele
precizri:
- vibrarea betonului din stratul de rezistent si stratul de uzur se face cu dou vibrofinisoare care actioneaz separat pe fiecare
strat, astfel nct timpul care se va scurge de la terminarea unui strat si contaminarea lui sau a vibrarii stratului de rezistent si asternerea
stratului urmtor (de uzur) nu va depsi o jumtate de or
- timpul care se va scurge de la prepararea primei sarje din betonul stratului de rezistent dintr-o dal si terminarea finisrii
suprafetei stratului de uzur din aceeasi dal, nu va depsi cu mai mult de o or nceputul prizei cimentului.
22.2. Punerea n oper a betonului rutier n sistemul cofraje glisante
22.2.1. Masina cu cofraje glisante trebuie s realizeze urmtoarele operatii tehnologice:
- repartizarea betonului pe toat ltimea benzii de betonare cu ajutorul unui repartizator tip snec;
- compactarea, prin vibrarea intern a betonului, cu ajutorul pervibratoarelor electrice de interior de 70 mm diametru care
produc lichefierea betonului;
- presarea betonului prin extrudere de ctre greutatea proprie a masinii;
- finisarea transversal a suprafetei betonului extrudat cu ajutorul unei grinzi care se deplaseaz perpendicular pe directia de
avansare a cofrajelor glisante;
- finisarea longitudinal a suprafetei din beton cu ajutorul unui dispozitiv (DRISC) care se deplaseaz transversal ntre
cofrajele glisante si longitudinal, odat cu masina.
22.2.2. Betonul n fata masinii cu cofraje glisante, trebuie astfel descrcat si repartizat nct s se asigure o avansare uniform,
continu si permanent a masinii, practic fr nici o oprire a masinii. Se va urmri permanent ca volumul de beton din fata masinii cu
cofraje glisante s fie constant.
22.2.3. Viteza masinii cu cofraje glisante se regleaz la cca. 1 m/minut n functie de ritmul de aprovizionare a betonului, corelat
cu calitatea muchiilor laterale si suprafatarea mbrcmintei ce se realizeaz.
22.2.4. n principiu, toate reglajele masinii cu cofraje glisante se efectueaz pe loc, nainte de nceperea betonrii, dar trebuiesc
efectuate verificri si ajustri ale acestora la nceputul lucrului, pentru garantarea realizrii conditiilor de calitate ce se impun dalelor, din
punct de vedere ale grosimii, calittii si rectangularittii marginilor acestora. n acest scop se vor avea n vedere prevederile Normativului
NE 014-2002 pct. 10.1.6. si 10.1.7.
22.2.5. Betonul adus la punctul de lucru se descarc cu atentie n fata repartizorului cu snec a masinii cu cofraje glisante dup
care repartizarea uniform a acestuia ntre cofrajele masinii se continu cu ajutorul unui excavator.
22.2.6. Se va urmri permanent (prin observarea aspectului suprafetei betonului) modul de functionare al tuturor
pervibratoarelor.
Eventualele pervibratoare defecte trebuiesc nlocuite imediat.
22.2.7. Pervibratoarele se fixeaz la echidistante de cca. 50 cm si la mijlocul grosimii stratului de beton.
O supraveghere mai atent se va da celor dou pervibratoare laterale care trebuie s asigure obtinerea muchiilor benzii de
beton. Aceste dou pervibratoare se vor monta la aproximativ 15 cm de marginea cofrajelor glisante.
22.2.8. Asternerea betonului se consider terminat cnd suprafata mbrcmintei nu prezint denivelri si are un aspect
omogen.
22.2.9. Compactarea si finisarea se consider terminate cnd suprafata betonului este plan, nchis si are o textur uniform.
n caz c se observ denivelri ale suprafetei mbrcmintei rmase n zonele marginale acestea se vor corecta manual cu ajutorul unor
mistrii de 40-50 cm lungime.
22.2.10. O atentie permanent se va acorda valului de beton ce se formeaz n fata grinzii masinii cu cofraje glisante care
execut nivelarea transversal a mbrcmintei. Acest val de beton trebuie s fie uniform, continuu si cu un diametru de cca. 10 cm
grosime.
22.2.11. Calitatea lucrului cu masina cu cofraje glisante este conditionat de alimentarea permanent cu beton a acesteia, n
conditiile mentinerii unui viteze constante de cca. 1 m/minut.
22.2.12. n cazul opririlor (accidentale) care depsesc durata de ncepere a prizei cimentului este necesar dispunerea de
rosturi transversale de contact (de lucru).
22.2.13. n timpul stationrii masinii cu cofraje glisante vibrarea betonului va fi oprit.
22.2.14. Pentru a elimina n cel mai scurt timp unele deficiente de executie, cu efect negativ asupra calittii suprafetei si
muchiilor mbrcmintei, este necesar s se efectueze verificarea elementelor geometrice ale acesteia, cel mai trziu la 24 ore dup
punerea n oper a betonului.
22.2.15. n scopul mbunttirii aderentei rotilor autovehiculelor pe mbrcmintea ud, suprafata finisat a betonului se va stria
perpendicular pe axa benzii, mecanic sau manual, cu perii piassava.
Pentru a se permite protejarea ct mai rapid a betonului cu produs de protectie, strierea se face la cel mult 20 m n spatele
masinii cu cofraje glisante.
Se va verifica vizual uniformitatea si adncimea strierii si aceast operatiune se va repeta dac este cazul.
ART.23. MSURI N CAZUL CONDITIILOR METEOROLOGICE NEFAVORABILE
23.1. Lucrrile de punere n opera a betonului vor fi ntrerupte atunci cnd se ivesc urmtoarele conditii meteorologice
defavorabile:
- temperaturi ale aerului mai mici de +5
o
C
- ploaie intens, care poate conduce la degradarea caracteristicilor suprafetei betonului.
Pag. 17/24
23.2. n perioada de timp friguros se poate prevedea utilizarea de accelerator de priz si/sau de ntrire.
Acestea se pot folosi numai cu avizul unui laborator de specialitate si numai sub un control competent din partea santierului.
De asemenea, se poate lua n considerare si folosirea apei calde la prepararea betonului.
Atunci cnd temperatura aerului este n jur de +5
o
C continuarea sau oprirea betonrii se va face pe baza prognozei
meteorologice pe urmtoarele 24 ore (temperatur, vnt).
n cazul cnd temperatura coboar sub +5
o
C si exist pericol de nghet n urmtoarele 24 ore, lucrrile vor fi oprite.
Dac exist pericolul ca temperatura exterioar s coboare sub 0
o
C, n primele 24 ore de ntrire a betonului deja pus n oper,
se vor lua msuri de protejare a acestuia, prin pstrarea unei temperaturi a betonului de cel putin 5
o
C pe o perioad de cel putin 3 zile.
Temperatura betonului proaspt nainte de a fi pus n oper trebuie s fie mai mare de +5
o
C.
23.3. La betonare pe timp clduros, n vederea evitrii deshidratrii superficiale rapide, care conduce la scderea
caracteristicilor mecanice ale mortarului de la suprafata betonului, se va acorda o atentie deosebit aplicrii produsului de protectie.
Pentru evitarea fisurrii betonului ntre rosturi, se va stabili momentul optim de tiere a rosturilor, astfel nct s existe un timp
suficient pentru tierea tuturor rosturilor nainte de aparitia fisurilor.
Dac apare riscul deshidratrii superficiale a betonului, datorit vntului sau a unei umiditti relative sczute a aerului, se vor
lua msuri de dublare a grosimii peliculei de protectie sau se va dispune oprirea betonrii.
Temperatura betonului la punerea n oper nu va fi mai mare de 30
o
C.
Pentru scderea temperaturii betonului sub 30
o
C, la prepararea acestuia se poate folosi ap rcit.
Atunci cnd temperatura aerului este mai mare de +20
o
C si umiditatea relativ este mai mic de 50%, se vor lua msuri pentru
mentinerea umidittii stratului suport al mbrcmintii, iar produsul de protectie a betonului proaspt, se va aplica n dou straturi
succesive (pentru realizarea unei bune impermeabilizri a betonului).
Atunci cnd temperatura exterioar este mai mare de +30
o
C (pn la maximum 35
o
C) si umiditatea relativ a aerului este mai
mic de 40%, betonarea se va face numai cu luarea de msuri speciale, rcirea apei combinat cu protectia betonului cu emulsii
bituminoase aplicate n dou straturi succesive si acoperirea cu copertine, imediat dup trecerea finisorului.
ART.24. PROTEJAREA SUPRAFEtEI BETONULUI PROASPAT
24.1. ntregul echipament si materialele necesare protejrii corespunztoare a betonului proaspt, trebuie s fie la ndemn si
gata de instalare, nainte de turnarea propriu-zis a betonului.
24.2. Metodele si produsele necesare protectiei betonului proaspt vor fi supuse aprobrii prealabile de ctre Inginerul lucrrii,
pe baza experimentrii si verificrilor preliminare privind executia protectiei, cnd observnd uniformitatea si continuitatea peliculei se va
stabili si cantitatea de produs de protectie pe m
2
, determinat pe o bucat de folie de polietilen (cntrit n prealabil) interpus pe
suprafata pe care se experimenteaz protectia.
24.3. Imediat dup terminarea strierii suprafetei betonului, se va proceda la protejarea betonului proaspt mpotriva actiunii
soarelui, vntului si ploilor, cu acoperisuri de protectie mobile impermeabile si nedeformabile, mbinate etans ntre ele, care se
deplaseaz pe msura finisrii suprafetei betonului.
Betonul va rmne astfel protejat pn la acoperirea lui cu o pelicul de protectie continu si impermeabil, cu grosime
uniform, aplicat prin stropirea suprafetei si prtilor laterale ale betonului cu fluid de protectie P 45 (avnd caracteristicile din tabelul 16),
sau alte produse pentru care exist agremente tehnice corespunztoare, n scopul asigurrii conditiilor favorabile de ntrire a betonului si
evitrii fisurrii dalelor.
Conditii tehnice pentru fluidul de protectie P 45 Tabel 16
Nr.
crt.
Denumirea caracteristicii Unit. de
msur
Conditii de admisibilitate
1 Aspect - lichid, omogen, maroniu deschis
2 Densitatea g/cm
3
0,7 - 1,2
3 Vscozitatea Engler la 20
0
C
0
E max. 10
4 Vscozitatea la 25
0
C (cupa vscozimetric duza 3 mm)
sec max. ART.
5 Vscozitatea cinematic cSt max. 26
6 Punct de inflamabilitate
0
C min. 30
7 Timp de uscare la 25
0
C ore max. 3
8 Reziduu la evaporare % 43 3
Verificarea fluidului P 45 se va face la fiecare lot aprovizionat, prin examinarea datelor nscrise n certificatul de calitate emis de
productor.
24.4. Produsul chimic P 45 se aplic n cantitate de 0,250 + 0,05 kg/mp, la temperaturi peste +10
o
C. La temperaturi sub +10
o
C
produsul se dilueaz cu whitespirt rafinat, n proportie de o parte produs la 0,30,5 prti whitespirt.
24.5. n conditii meteorologice nefavorabile, atunci cnd umiditatea relativ a aerului scade sub 50% (zile de arsit) sau
temperatura creste peste +25
o
C se vor lua msuri pentru realizarea protectiei prin mrirea dozajului de produs aplicat, cu 100%.
24.6. Produsul de protectie se aplic pe suprafata betonului proaspt prin pulverizare cu ajutorul unui dispozitiv de lucru.
Operatia de curtire a dispozitivului de lucru se face cu whitepirt si este obligatorie la fiecare ntrerupere a lucrului mai mare de
dou ore.
24.7. Lucrrile de peliculizare a suprafetei betonului proaspt nu se vor executa pe timp de ploaie. n cazul n care ploaia
intervine ntr-un interval mai mic de 3 ore de la aplicarea emulsiei, operatia de protectie se repet.
24.8. Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspt vor fi protejate cu acoperisuri sau folii de polietilen, att timp ct prin
cderea precipitatiilor exist pericolul antrenrii pastei de ciment.
24.9. Dup tierea rosturilor, zona din lungul rosturilor se va proteja cu folii de polietilen, late de cca. 50 cm, asigurate contra
vntului cu bare metalice, pn la colmatarea lor.
ART.25. PROTEJAREA MBRCMINTEI PROASPT TURNAT, DE CIRCULATIA PIETONAL SI AUTO
25.1. Este interzis circulatia de orice fel (oameni, animale, vehicule) pe betonul proaspt. n primele 24 ore de la executarea
protectiei suprafetei mbrcmintei, cu pelicule, accesul muncitorilor se poate face numai pe dulapi sprijiniti pe longrine. Restrictiile se
ridic n functie de vrsta betonului.
Pag. 18/24
25.2. n cazul executrii rosturilor prin tiere, zona din lungul rosturilor se va repeliculiza cu produse chimice similare celor
folosite pe restul suprafetei dalei.
25.3. Pe perioada de ntrire a betonului, stabilit n functie de anotimp, se vor lua msuri ca autovehiculele s nu circule pe
suprafata acesteia.
25.4. mbrcmintile din beton de ciment se pot da n circulatie pentru autovehicule numai dup ce se constat c sunt
ndeplinite conditiile prevzute n tabelul 17.
Tabel 17
Temperatura atmosferic medie la punctul de lucru (
o
C) +5 +10 +15 +20 +25
Termene orientative pentru darea n circulatie a mbrcmintilor din beton (zile):
a. Betoane realizate cu ciment tip CD 40 special pentru drumuri sau I 42,5 25 19 16 14 12
b. Betoane realizate cu cimenturi tip I 42,5R sau I 32,5R 18 15 13 11 2
ART.26. EXECUTAREA ROSTURILOR
n conformitate cu prevederile punctelor 3.3 din SR 183-1 si SR 183-2, pentru a evita aparitia fisurilor si crpturilor datorit
variatiilor de temperaturi si umiditate, tasrile inegale si pentru necesitti de constructie, mbrcmintile de beton de ciment se execut cu
rosturi transversale si longitudinale care le mpart n dale.
26.1. Executarea rosturilor n sistemul cofraje fixe
Rosturile, n sistemul cofraje fixe, att cele transversale ct si cele longitudinale pot fi de:
- contact (de constructie);
- dilatatie;
- contractie.
26.1.1. Executarea rosturilor de contact
Rosturile de contact transversale se realizeaz pe toat ltimea si grosimea dalei, cnd se ntrerupe turnarea betonului, fie la
sfrsitul zilei de lucru, fie n cazul ntreruperii accidentale a betonrii (ploaie intens, defectarea utilajelor, ntreruperi n aprovizionarea cu
beton, etc.) si se vor executa conform figurii 9 si figurii 10, astfel:
a. n sectiunea transversal, unde apare rostul, se monteaz un dulap de lemn avnd lungimea egal cu distanta ntre longrine si
ltimea egal cu nltimea mbrcmintei, fixat cu ajutorul unor trusi metalici, btuti n fundatie;
b. la reluarea betonrii se scot trusii metalici si dulapul, se aplic pe suprafata lateral a mbrcmintei o pelicul de emulsie
bituminoas, prin stropire de dou ori, sau se pune o fsie de carton bitumat;
c. la drumurile de clasa tehnic I si II, la strzile de categoria I si II, precum si la pistele si platformele aeroportuare, partea
superioar a rosturilor de contact, pe o adncime de 30 mm din grosimea dalei, se taie ulterior pe o ltime de 8-10 mm pentru a
se permite o introducere usoar a produsului de colmatare.
Rosturile de contact longitudinale se realizeaz ntre benzile de beton, pe toat grosimea mbrcmintei, fiind prevzute cu
ancore de otel-beton OB 37, cu diametrul de 10 mm si 1 m lungime (prevzute cu ciocuri), asezate la jumtatea grosimii dalei, la distant
de 1 m una de alta. n acelasi mod se trateaz si rostul longitudinal dintre dala normal si supralrgirea drumurilor sau cel dintre benzile
laterale ale pistelor sau cilor de rulare aeroportuare si acostamentele acestora, cu precizarea c, n acest caz ancorele se vor aseza la
jumtatea grosimii dalelor din aceste acostamente. Fac exceptie platformele cu panta sub 2%, unde armarea nu este necesar.
Rosturile de contact longitudinal se vor executa conform figurii 11 si figurii 12, astfel:
a. Ancorele se ndoaie la jumtatea lungimii n unghi de 90
o
. Jumtate din ancor se protejeaz s nu adere de beton prin
nfsurare cu hrtie sau folie de polietilen, asezndu-se apoi lipit de longrin, pe pozitia final, n timpul repartizrii betonului. Dup
demontarea longrinei din axa drumului, jumtatea protejat a ancorei ce a fost ndoit de-a lungul longrinei se va dezgoli si ntinde fr
inflexiuni. Pentru lucrrile aeroportuare, ancorele se vor pozitiona conform prevederilor proiectului respectiv.
b. nainte de betonarea benzii a doua, pe suprafata vertical a mbrcmintei benzii turnate anterior, se va aplica n mod
obligatoriu, o pelicul de protectie, prin stropire (de cel putin dou ori).
c. La drumurile de clas tehnic I si II, la strzile de categoria I si II, precum si la pistele si platformele aeroportuare, la partea
superioar a rostului de contact longitudinal se va crea prin tiere (la max. 24 ore de la turnarea dalei) un lcas de 8-10 mm ltime si de
30 mm adncime care va fi colmatat la cald sau la rece cu produse speciale de etansare.
26.1.2. Executarea rosturilor de dilatatie
Rosturile de dilatatie transversale se execut conform figurii 13 si figurii 14, pe toat ltimea si grosimea mbrcmintei, la
distant de circa 100 m lungime de banda de beton, perpendicular pe axa benzii, n linie continu, pe toat ltimea mbrcmintei.
De asemenea, se realizeaz rosturi de dilatatie si n urmtoarele situatii:
- la capetele tablierelor sau plcilor viaductelor, podurilor, podetelor, etc.;
- la capetele curbelor avnd raze sub 300 m;
- n punctele de schimbare a declivittilor n care proiectul nu prevede racordri convexe, STAS 863-85.
Rostul de dilatatie transversal se va executa astfel:
a. Se aseaz pe fundatie o scndur mbibat din lemn de brad (pstrat n ap timp de 24 ore nainte de utilizare), de 20-25
mm grosime, care rmne n lucrare. Scndura va avea lungimea egal cu distanta ntre longrine si ltimea n functie de nltimea
mbrcmintei, astfel:
- cu 3 cm mai mic dect nltimea mbrcmintei executat ntr-un singur strat;
- ct nltimea stratului de rezistent la mbrcminti executate n dou straturi;
- ct nltimea fiecrui strat de rezistent, cnd acesta se execut n 2-3 reprize (scndurile trebuie s fie asezate perfect n
acelasi plan vertical).
Scndura se aseaz perfect vertical, perpendicular fat de longrine si se fixeaz astfel nct s-si pstreze pozitia vertical n
tot timpul executrii mbrcmintei din vecintatea sa.
Scndura de rost se va aseza astfel nct s nu permit legtura ntre dalele adiacente, pe sub scndur si pe la capetele ei.
Pozitia scndurii se marcheaz pe longrin cu creta, pentru a putea permite tierea ulterioar a rostului, n dreptul scndurii.
Pag. 19/24
b. Ulterior, stratul de beton situat deasupra scndurii este ndeprtat prin executarea a dou tieri paralele, distantate la 2025
mm ntre ele, pn la nivelul superior al scndurii.
Rosturile de dilatatie longitudinale se execut la platforme, n cazul cnd mbrcmintea este mai lat de 100 m, la
aproximativ jumtate din ltimea mbrcmintei, n locul unui rost de contact.
Rosturile de dilatatie longitudinal se vor executa cu aceleasi dimensiuni si n acelasi mod ca si rostul de dilatatie transversal
(conform pct. 26.1.5.).
26.1.3. Executarea rosturilor de contractie
Rosturile de contractie sunt rosturi aparente, care separ betonul numai n partea superioar a mbrcmintei, si astfel, prin
micsorarea sectiunii dalei se asigur fisurarea n continuare a ntregii sectiuni n dreptul rostului si nu n alte locuri.
Rosturile de contractie transversal se execut pe toat ltimea mbrcmintei, n linie continu, nclinate la 1/6 sau
perpendicular pe axa drumului, la distante de 46 m, modulate dup o secvent: 4-5-4 m, 5-4-5 m, 5-6-5 m si pe o adncime de
1/41/5 din grosimea dalei la mbrcmintile executate ntr-un singur strat (figura 15.a si figura 15.b) sau pe 1/31/4 din grosimea total
a dalei, cnd mbrcmintea se execut n dou straturi (figura 16.a si 16.b), cu ajutorul masinii de tiat rosturi echipat cu dou discuri
diamantate concentrice alturate, de diametre diferite (figura 15.a si 16.a) sau cu un singur disc avnd grosimea de 8 mm (figura 15.b si
16.b).
Tierea betonului ntrit se va executa imediat ce betonul permite, ntr-un interval de timp de 624 ore de la punerea n oper
a betonului, n functie de tipul cimentului si de temperatura aerului, asa cum se arat n tabelul 18.
Tabel 18
Tipul cimentului Temperatura aerului
5-13
o
C 13-22
o
C 22-30
o
C
I 42,5R, I 32,5R 12-24 ore 8-12 ore 6-8 ore
CD 40, I 42,5 18-24 ore 10-18 ore 8-10 ore
Numrul utilajelor de tiat rosturi trebuie s fie suficient pentru ca s asigure tierea n maximum 8 ore, a tuturor rosturilor
benzii turnate ntr-un schimb.
Se recomand de asemenea prevederea a 1-2 masini suplimentare, n scopul nlocuirii rapide a celor ce se vor defecta n
timpul tierii rosturilor.
n cazul defectrii masinii de tiat rosturi sau scderii rapide a umidittii relative a aerului, cu masina de rezerv se va tia n
primul rnd fiecare al treilea rost, revenindu-se apoi pentru tierea celorlalte rosturi.
Rosturile de contractie longitudinal se execut n cazul cnd banda de beton se toarn cu o ltime mai mare de 5,0 m
realizndu-se pe axa acesteia.
Rosturile de contractie longitudinale se vor executa prin tiere n betonul ntrit, cu aceleasi dimensiuni ca si rosturile de
contractie transversal.
Rosturile de contractie longitudinale se vor tia dup terminarea tierii tuturor rosturilor de contractie transversale.
26.1.4. Dispunerea rosturilor n plan, n intersectii de strzi, la platforme si la piete, se va face conform proiectului, evitndu-se
formarea de colturi cu unghiuri mai mici de 75
o
si rosturi cu lungimea mai mic de 0,50 m.
26.1.5. Pe zonele mentionate n proiect, n care sunt posibile deformatii ale terenului de fundatie, n momentul punerii n oper
a betonului se vor introduce ancore din otel beton OB 37 de 1 m lungime, cu diametrul 10 mm, asezate la distante de 1 m, ntre ele, la
jumtatea grosimii dalei.
26.2. Executia rosturilor n sistemul cofraje glisante
26.2.1. Rosturile longitudinale n sistemul cofraje glisante pot fi:
- de contractie;
- de constructie.
Rosturile longitudinale de contractie se execut n cazul cnd banda de beton se toarn cu o ltime mai mare de 5 m,
realizndu-se pe axa acesteia, conform figurii 17.
Rosturile longitudinale de constructie se realizeaz ntre benzile de beton, pe toat grosimea mbrcmintei, conform figurii 18.
NOTE:
1. Armarea cu ancore a rosturilor longitudinale de constructie se poate face automat de ctre masina cu cofraje glisante sau
manual prin baterea acestora cu ciocanul, imediat dup trecerea masinii.
2. n cazul mbrcmintilor avnd grosimea mai mare de 25 cm, transferul de sarcini ntre benzile de beton n zona rostului
longitudinal de constructie, poate fi asigurat prin adugarea n interiorul cofrajelor glisante ale masinii a unor profile metalice,
care s conduc la obtinerea unor dale cu fete laterale mbinate, de tipul nut si feder de form trapezoidal sau sinusoidal.
Toate rosturile longitudinale se realizeaz n linie continu; nu se admit linii frnte.
26.2.2. Rosturile transversale n sistemul cofraje glisante pot fi:
- de contractie;
- de constructie;
- de dilatatie.
NOT: - La autostrzi, drumuri expres, drumuri industriale, ci de rulare, platforme si piste aeroportuare, mai ales cnd mbrcmintea
se asterne pe straturi susceptibile tasri diferentiate n timp, rosturile transversale (executate perpendicular pe axa cii) se realizeaz cu
gujoane.
Rosturile transversale de contractie se execut la distante de 46 m, perpendicular pe axa cii sau cu o nclinare de 1/6
fat de axa acesteia, n linie continu, pe toat ltimea mbrcmintei, conform figurii 19.
Rosturile transversale de constructie se realizeaz pe toat ltimea si grosimea mbrcmintei, cnd se ntrerupe turnarea
betonului, conform figurii 20, astfel nct s rezulte o dal de cel putin 3 m lungime.
Pag. 20/24
Rosturile transversale de dilatatie se execut perpendicular pe axa benzii de beton, pe toat ltimea si grosimea
mbrcmintei, n urmtoarele conditii:
- la capetele tablierelor sau plcilor viaductelor, podurilor, podetelor, etc.;
- la capetele curbelor avnd raze sub 300 m, n punctele de tangent;
- n punctele de schimbare a declivittilor, n care proiectul nu prevede racordri convexe, conform STAS 863-85;
- n aliniament, la distante de circa 100 m, n cazul n care mbrcmintile din beton se execut pe fundatii din balast, piatr
spart sau materiale granulare stabilizate mecanic si la temperaturi mai mici de 15
o
C.
Rosturile transversale de dilatatie se execut cu gujoane avnd lungimea de 500600 mm si diametrul de 25 mm, dispuse
perpendicular pe rost, la jumtatea grosimii dalei si la echidistante de 300 mm, conform figurilor 21 si 22.
26.2.3. Gujoanele utilizate n rosturile transversale de constructie, de contractie si de dilatatie sunt astfel realizate nct s nu
limiteze miscarea orizontal a rostului respectiv, datorit efectelor termice.
Gujoanele se protejeaz mpotriva aderentei betonului si a coroziunii, cu material plastic sau rsini epoxidice, sau se
peliculizeaz cu bitum sau emulsie bituminoas sau se ung cu unsoare. Indiferent de metoda utilizat pentru protejarea gujoanelor,
trebuie avut grij ca stratul protector aplicat s fie ct mai subtire.
Gujoanele utilizate pentru armarea rosturilor transversale de contractie si constructie, precum si de dilatatie, trebuie s fie
plasate si mentinute pe durata betonrii, ntr-o pozitie strict paralel (n plan vertical si orizontal) cu axa dalei astfel:
a. n cazul rosturilor transversale de contractie, gujoanele sunt pozitionate automat, prin nfigerea lor prin vibrare n betonul
proaspt compactat de ctre masina cu cofraje glisante sau manual, recurgnd la suporturi metalice prefabricate uzinal sau in
situ, fixate de fundatie astfel nct s nu poat fi deplasate n timpul betonrii;
b. n cazul rosturilor transversale de constructie, gujoanele sunt implantate, prin batere, la jumtatea grosimii dalei si la
echidistantele prevzute n proiect, n momentul n care betonul ncepe s fac priz.
Rosturile de dilatatie se execut sub form de panouri prefabricate, din scndur de lemn de esent moale fr noduri, ce se
fixeaz n locuri prestabilite, direct pe fundatia mbrcmintei, astfel nct gujoanele s-si mentin pozitia n plan orizontal si vertical, iar
betonul s nu patrund pe sub scndur sau pe la capetele acesteia n timpul vibrrii.
Ulterior, betonul existent deasupra scndurii, este ndeprtat prin executarea a dou taieturi paralele, distantate la 2530 mm
ntre ele, pn la nivelul superior al acesteia.
Tierea betonului ntrit se execut ntr-un interval de timp de 6-24 ore de la punerea betonului n oper, n functie de tipul
cimentului si de temperatura aerului, asa cum se arat n tabelul 18.
ART.27. COLMATAREA ROSTURILOR
27.1. Golul realizat la partea superioar a rosturilor se va umple, pn la suprafata mbrcmintei, cu mastic bituminos, sau cu orice
alt material de colmatare agrementat tehnic si aprobat de Inginerul lucrrii, care pot fi:
- masticuri bituminoase, monocomponente (la cald);
- chituri elastice, monocomponente sau bicomponente (amestecate nainte de utilizare) pe baz de poliuretani, de polimer
sulfidic (tiokol) sau de siliconi (la rece);
- profile de neopren.
27.2. Oricare ar fi materialul folosit pentru colmatare, se vor respecta urmtoarele prevederi:
- identificarea materialului si verificarea caracteristicilor sale;
- curtirea rosturilor de materiale strine (praf, pmnt, pietricele, etc.) cu ajutorul scoabelor si a periilor de srm;
- suflarea cu jet de aer comprimat;
- amorsarea rostului, dac este necesar, prin aplicarea uniform a produsului de amorsaj (grund) pe peretii si marginile rostului si
respectarea timpului necesar pentru uscarea materialului de amorsaj;
- respectarea temperaturii de punere n oper a produselor ce se pun n oper la cald;
- nlturarea materialului n exces;
- darea n circulatie a sectorului colmatat numai dup rcirea produselor turnate la cald si dup termenul impus prin tabelul 17.
ART.28. VERIFICAREA CALITTII BETONULUI RUTIER PUS N OPER
Verificarea calittii betonului pus n oper se face conform tabelului 15 si se refer la:
28.1. Determinri efectuate pe betonul proaspt, la locul de punere n oper:
- lucrabilitatea;
- temperatura n perioada de timp friguros (sub +5
o
C) sau foarte clduros (peste +25
o
C).
Dac un rezultat al determinrii privind lucrabilitatea si temperatura betonului, nu se nscrie n limitele admise, se vor efectua nc
dou determinri pentru acelasi transport de beton.
Dac valoarea medie a celor 3 determinri se nscrie n limitele admise, se va accepta punerea n oper a betonului. Dac este
depsit limita admis, se refuz punerea n oper a betonului din transportul respectiv.
28.2. ncercri pe betonul ntrit:
- rezistenta la ncovoiere, pe prisme de 150x150x600 mm;
- rezistenta la compresiune, pe cuburi sau fragmente de prisme cu sectiunea 150x150 mm;
- rezistenta la compresiune, pe carote.
Rezistentele la ncovoiere si la compresiune, la vrsta de 28 de zile pentru betonul pus n oper, determinate pe fiecare serie
de trei epruvete, se analizeaz de laboratorul statiei de betoane, care efectueaz ncercarea, imediat dup nregistrare.
28.2.1. n cazul n care rezultatul sau rezultatele ncercrilor sunt mai mici dect cele prevzute pentru clasa betonului
respectiv, indicate n tabelul 14, laboratorul va comunica, n termen de 48 ore, rezultatul n cauz, conductorului statiei, conducerii
unittii de care depinde statia si Inginerului lucrrii.
Urmare comunicrii primite de la laboratorul statiei de betoane, n termen de 48 ore, seful statiei mpreun cu Inginerul lucrrii
si conductorul punctului de lucru, vor identifica sectorul de mbrcminte executat (dalele turnate) n schimbul de lucru corespunztor
probei, cu valoarea rezistentei neasigurat, pe care se vor efectua verificri suplimentare, prin ncercri nedistructive sau extragere de
carote.
Dac din verificrile suplimentare rezult c betonul nu ndeplineste conditiile prevzute, va fi convocat Beneficiarul care va
analiza si decide msurile corespunztoare.
28.2.2. Rezultatele ncercrilor pe cuburi la 28 de zile, vor fi analizate n dou etape si anume:
- grupate lunar, pentru aprecierea activittii statiei;
Pag. 21/24
- grupate pe tronsoane de drum sau pe ntregul sector executat, pentru aprecierea realizrii clasei betonului pus n lucrare, din
care se vor elimina rezultatele ncercrilor de pe tronsoanele pe care s-au efectuat verificri suplimentare prin ncercri
nedistructive sau extrageri de carote.
28.2.3. ncercarile prin metode nedistructive sau pe carote se efectueaz conform reglementrilor n vigoare, cu precizarea c
n calcule se introduce ca valoare de calcul, rezultatul mediu pe sectiune, n cazul ncercrilor prin metode nedistructive si valoarea
individual, n cazul ncercrilor obtinute pe carote.
28.3. Pentru statia de betoane, prelucrarea si interpretarea rezultatelor ncercrilor se face pe probele prelevate la statie, pe
durata a 30 zile.
Aprecierea activittii statiei se face pe baza rezistentei caracteristice la ncovoiere obtinut pentru fiecare tip de beton.
28.4. Aprecierea realizrii clasei betonului pus n lucrare se face pe baza valorii rezistentei caracteristice la ncovoiere obtinut
pe grupul rezultatelor analizate.
28.5. Conformitatea pentru rezistentele betonului la ncovoiere, se verific pe baza criteriului care prevede limitarea rezistentei
caracteristice la ncovoiere, a sirului de rezultate analizat la valoarea clasei betonului.
CRITERIUL se aplic n cazul n care conformitatea betonului utilizat la o lucrare este verificat, considernd rezultatele a cel
putin 2 probe (6 prisme 150x150x600 mm).
Conformitatea este realizat dac rezistenta caracteristic la ncovoiere (R
k
inc.) este cel putin egal cu clasa betonului respectiv.
28.6. Interpretarea rezultatelor ncercrilor efectuate pe betonul din mbrcmintea rutier executat se va face conform
prevederilor din ANEXA III.1 din Normativul NE 014:2002.
C A P I T O L U L V
CONTROLUL CALITTII, CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE
ART.29. CONTROLUL CALITTII
29.1. Verificrile ce trebuie efectuate n diferite etape ale executiei mbrcmintilor rutiere de beton de ciment, sunt cele
prevzute n ANEXA I.2 la Normativul NE 014:2002.
29.2. Inginerul va aproba preliminar:
- sursele si furnizorii de materiale;
- instalatiile si echipamentul;
- retetele si sectoarele de prob;
- metodele de executie.
29.3. Pe parcursul executiei se verific n permanent calitatea materialelor si se vor efectua verificrile pentru certificarea
calittii betonului si a executiei mbrcmintilor din beton de ciment, dup cum urmeaz:
29.3.1. respectarea operatiunilor tehnologice, care trebuie s corespund prevederilor din acest caiet de sarcini, verificndu-se
n special:
- respectarea proiectului;
- datele nscrise n bonurile de transport ale betonului (dac nu s-a depsit durata de transport);
- conditiile de punere n oper a betonului, functionarea utilajelor de punere n oper a betonului, pregtirea platformei n
vederea turnrii betonului;
- mentinerea omogenittii betonului, n timpul transportului si punerii n oper;
- mentinerea longrinelor sau a firelor de ghidaj la cotele prevzute;
- mentinerea pozitiei ancorelor sau gujoanelor din otel-beton;
- distributia uniform a betonului n fata utilajelor de compactare;
- compactarea uniform si evitarea segregrii n timpul compactrii;
- luarea de msuri speciale n cazul turnrii n conditii meteorologice nefavorabile;
- executia rosturilor: pozitie, materiale utilizate, dimensiuni, finisare;
- protejarea suprafetei betonului;
- asigurarea conditiilor de finisare a suprafetei mbrcmintei.
29.3.2. Caracteristicile materialelor, trebuie s corespund conditiilor tehnice din acest caiet de sarcini si normelor si
reglementrilor n vigoare.
Caracteristicile materialelor se verific, cu frecventele precizate n tabelul 9, la aprovizionare si nainte de utilizare.
29.3.3. Se verific, caracteristicile betonului proaspt si ale betonului ntrit, care trebuie s corespund conditiilor tehnice din
tabelele 13 si 14.
Aceste caracteristici se verific, cu frecventele precizate n tabelul 15, la statia de betoane si la locul de punere n oper.
29.4. Controlul dup executia mbrcmintei const n:
- verificarea denivelrilor de suprafat, cu aparatura tip APL;
- verificarea rugozittii suprafetei, prin msurtori cu metoda nltimii de nisip;
- verificarea rezistentei betonului, pe baz de carote extrase din lucrare;
- verificarea grosimii mbrcmintei, cu ajutorul carotelor.
ART.30. ELEMENTE GEOMETRICE
30.1. Grosimea total a mbrcmintii de beton de ciment este cea prevzut n proiect.
Cnd mbrcmintea se execut n dou straturi, grosimea stratului de uzur este de 6 cm.
Abaterea maxim admis la grosimea total proiectat a mbrcmintei este de:
- (-10+15) mm la drumuri noi si modernizri
- (-10+50) mm la ranforsarea mbrcmintilor existente.
Verificarea grosimii mbrcmintii de beton se efectueaz prin msurtori directe, la marginile benzilor de beton, la fiecare 200
m, precum si pe carotele extrase pentru verificarea calittii betonului.
30.2. Ltimea de turnare a dalei de beton este prevzut n proiect si poate fi de 2,50...8,50 m.
Abaterea maxim admis la ltimea proiectat a benzii de beton este de:
+ 15 mm, la drumuri noi, modernizri si ranforsri de mbrcminti bituminoase;
+ 5 mm, la ranforsarea mbrcmintilor rutiere vechi din beton de ciment.
Verificarea ltimii mbrcmintei de beton se efectueaz prin msurtori directe cu ruleta ntre marginile benzii de beton, la fiecare 200 m.
Pag. 22/24
30.3. Panta transversal a mbrcmintei este cea indicat n proiect.
Abaterile limit la panta transversal la drumuri si strzi poate fi de + 0,4% fat de valoarea pantei indicate n proiect. La
pantele transversale ale mbrcmintilor pentru piste, ci de rulare, bretele de legatur si platforme aeroportuare abaterea maxim
admis este de + 0,2% (2 mm/m).
Verificarea pantei transversale se face n mod obligatoriu n dreptul profilelor prevzute n proiect si ntre aceste profiluri, la
cererea comisiei de receptie. Msurtorile se fac cu un dreptar, avnd lungimea egal cu jumtate din ltimea prtii carosabile (respectiv
cu ltimea prtii carosabile cu pant unic la autostrzi, n curbe cu pant unic, etc.), cu bolobocul si cu o pan gradat, lung de 30 cm
(grosimea maxim de 3 cm si nltimea la capete de 1,5 cm si respectiv 9 m). Gradatiile pe partea superioar a penei, trebuie s fie
corespunztoare diferentelor de nltime de 1 mm.
30.4. n profil longitudinal, abaterile limit la cotele mbrcmintei, fat de cotele din proiect, pot fi:
+ 10 mm, la autostrzi, piste, ci de rulare si platforme aeroportuare, drumuri de clasa tehnic II, strzi de categoria I si II;
+ 20 mm, la drumuri de clasa tehnic IIIV, strzi de categoria III si drumuri de exploatare de categoria I;
+ 30 mm, la strzi de categoria IV, drumuri de exploatare de categoria II si III, locuri de stationare, alei carosabile si platforme
de parcare, portuare si industriale.
ART.31. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI MBRCMINTII
31.1. Denivelrile maxime admisibile ale suprafetei mbrcmintei, n sens transversal sau longitudinal, msurate sub dreptarul de
3,00 m lungime pe fiecare band de beton sau band de circulatie, pe toat suprafata acesteia, sunt de:
4 mm, n cazul mbrcmintilor ce se execut pentru lucrrile de drumuri avnd viteza de proiectare mai mare de 100 km/h;
5 mm, n cazul mbrcmintilor ce se execut pentru lucrri de drumuri avnd viteza de proiectare ntre 50 si 100 km/h;
6 mm, n cazul mbrcmintilor ce se execut pentru lucrri de drumuri avnd viteza de proiectare sub 50 km/h.
Distanta minim ntre dou puncte cu denivelri maxime admise, msurat pe axa longitudinal a benzii de beton, este de 20 m.
31.2. Denivelrile admisibile la rostul longitudinal de contact ntre dou benzi de beton, adiacente, sunt de 2 mm n cazul prtii
carosabile cu dou pante transversale si la pistele aeroportuare.
31.3. Denivelrile maxime admisibile ntre muchiile dalelor nvecinate ale rosturilor transversale sunt de:
0 (zero) mm, la rosturile de contractie ale mbrcmintei ce se execut pentru lucrri de drumuri proiectate pentru viteza de
circulatie mai mare de 100 km/h si pentru piste aeroportuare;
2 mm, la rosturile de contractie ale mbrcmnintei ce se execut pentru lucrri de drumuri avnd viteza de proiectare sub 100
km/h;
2 mm, la rosturile de lucru pentru drumuri si piste aeroportuare indiferent de viteza de circulatie.
31.3.1. Verificarea denivelrilor suprafetei mbrcmintii se efectueaz n timpul executiei, imediat dup prima trecere a
vibrofinisorului si la receptie.
31.3.2. n profil longitudinal, msurarea denivelrilor se efectueaz pe fiecare band de beton sau band de circulatie si anume pe
axa acestora, cu ajutorul dreptarului de 3,00 m lungime si a unei pene de 20 cm lungime si max. 3 cm ltime, avnd o nclinatie de 1:10 si
gradatii corespunztoare diferentelor de nltime de 1 mm. Msurtorile se vor face la fiecare dal realizat n timpul executiei si din 50 n 50
m la receptie, sau prin sondaj la cererea comisiei de receptie si se vor consemna numai citirile ce depsesc denivelrile admisibile indicate la
pct. 31.1.
31.3.3. n profil transversal, verificarea denivelrilor este obligatorie n dreptul profilelor artate n proiect si la cererea comisiei de
receptie si ntre aceste profile. Msurtorile se fac n mod similar cu cele prevzute la pct. 31.3.2. pentru profile n lung, folosind ns un
dreptar cu lungimea artat la pct. 30.3.
31.4. Verificarea rugozittii mbrcmintei se efectueaz prin metoda nltimii de nisip conform SREN 13036-1, nainte de darea
acesteia n circulatie. Valoarea minim a rugozittii este de 0,6 mm, cu exceptia sectoarelor cu declivitti mai mari de 6%, sau n curbe cu
raze sub 125 m si in intersectii unde este de 0,8 mm.
31.5. Verificarea modului de realizare si de colmatare a rosturilor, a prezentei fisurilor si crpturilor, se efectueaz pe baz de
observatii vizuale, obtinute prin parcurgerea pe jos, n prima perioad a zilei si de preferat pe vreme rcoroas, a sectorului de mbrcminte
executat.
31.6. Verificarea cotelor din axa drumului, prevzute in profilul longitudinal se face cu ajutorul unui aparat de nivel.
31.7. n cazul n care se dispune de aparatul Viagraf pentru determinarea planeittii drumului n profil longitudinal, verificarea si
interpretarea rezultatelor se face cu acest aparat, conform reglementrilor legale n vigoare.
31.8. Rezultatele verificrilor se consemneaz n evidentele de control ale santierului si fac parte integrant din cartea constructiei.
31.9. Investitorul, prin reprezentantul su oficial (Inginerul lucrrii) va verifica periodic datele nscrise n documentele de atestare a
calittii executiei.
ART.32. PRESCRIPTII SPECIALE
32.1. Defectiunile aprute la mbrcmintile de beton de ciment trebuiesc reparate nainte de darea n exploatare a acestora.
Modul de reparare a lor se stabileste de comun acord cu Beneficiarul si Proiectantul.
32.2. Pentru asigurarea durabilittii n exploatare, mbrcmintile de beton de ciment se exclud de la tratamentul cu clorur de
sodiu (sare gem industrial) ce se efectueaz iarna pentru combaterea lunecusului, timp de cinci ani de la data executiei acestora.
32.3. Rosturile de constructie se taie dup deschiderea acestora.
32.4. Produsele utilizate ca fund (pat) de rost trebuie s fie compresibile, neputrezibile, rezistente la temperaturi ridicate,
specifice produselor de etansare la cald a rosturilor si s nu interactioneze cu produsele de etansare la rece a rosturilor.
ART.33. REFERINTE ALE SPECIFICATIILOR TEHNICE
33.1. Agregate
Granulozitatea agregatelor naturale SREN 933-2
Umiditatea agregatelor STAS 4606
Continutul de impuritti la agregate STAS 4606
Prti levigabile STAS 4606
Rezistenta la strivire a agregatelor n stare saturat STAS 4606
Rezistenta agregatelor la nghet-dezghet
- pierdere de mas STAS 4606
Porozitatea aparent la temperatur normal STAS 6200/13
Pag. 23/24
33.2. Ciment, beton, mbrcminte rutier, produse de protectie si de colmatare a rosturilor
Stabilitatea si nceputul timpului de priz la ciment SR EN 196/3
Contraprobe ciment SR EN 196/7
Starea de conservare a cimentului C 140
Rezistente mecanice ale cimentului SR EN 196-1
Lucrabilitatea betonului si granulozitatea agregatelor din beton STAS 1759
Densitatea aparent STAS 1759
Rezistente mecanice ale betonului STAS 1275 si NE 014
Continut de aer oclus STAS 5479
Grad de gelivitate STAS 3518
Caracteristici ale suprafetei drumurilor si aeroporturilor. Metode de incercare SREN 13036-1
Extrageri, prelucrri, ncercri carote STAS 1275 si C 54
Densitatea fluidului de protectie P 45 STAS 35
Vscozitatea fluidului de protectie P 45 STAS117/STAS 2096
Punctul de nmuiere al masticului bituminos SR EN 1427-02
Penetratia Asrobitului STAS 2922
Stabilitatea Asrobitului STAS 9199
C A P I T O L U L VI
RECEPTIA LUCRRILOR
Receptia mbrcmintilor de beton de ciment se efectueaz n trei etape: pe faze de executie - determinante, preliminar (la terminarea
lucrrilor) si final.
ART.34. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE DETERMINANTE
Receptia pe faze determinante (receptii ale lucrrilor ce devin ascunse), stabilite n proiect, se efectueaz conform Regulamentului privind
controlul de stat al calittii n constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului n fazele de executie
determinante, elaborat de MLPAT si publicat n Buletinul Constructiilor volumul 4/1996, atunci cnd toate lucrrile prevzute n proiect
pentru pregtirea platformei sunt complet terminate si toate verificrile sunt efectuate n conformitate cu prevederile art. 20 din prezentul
caiet de sarcini.
Comisia de receptie examineaz lucrrile si verific ndeplinirea conditiilor de executie si calittile impuse de proiect si de caietul de
sarcini, precum si constatrile consemnate pe parcursul executiei de ctre organele de control.
n urma acestei receptii se ncheie Proces verbal de receptie pe faz n registrul de lucrri ascunse n care sunt specificate eventualele
remedieri necesare, termenul de executie a acestora si recomandri cu privire la modul de tinere sub observatie a tronsoanelor de drum
la care s-au constatat abateri fat de prevederile prezentului caiet de sarcini.
ART.35. RECEPTIA PRELIMINAR (LA TERMINAREA LUCRRILOR)
Receptia preliminar a mbrcmintii din beton de ciment se face odat cu receptia preliminar a ntregii lucrri de drum, conform
Regulamentului de receptie a lucrrilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.
Receptia preliminar se efectueaz cnd sunt terminate toate lucrrile si verificrile prevzute n documentatia de proiectare, inclusiv
remedierile neconformittilor constatate si la cel putin o lun de zile de la darea n circulatie.
Comisia de receptie va examina lucrrile executate privind conditiile tehnice de calitate, fat de prevederile documentatiei tehnice
aprobate, si fat de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faz, ntocmite n timpul executiei lucrrilor.
Evidenta tuturor verificrilor efectuate n timpul executiei lucrrilor, face parte din documentatia de control la receptia preliminar.
ART.36. RECEPTIA FINAL
Receptia final a mbrcmintii din beton de ciment se face odat cu receptia final a ntregii lucrri de drum, dup expirarea
perioadei de verificare a comportrii acesteia.
Receptia final se va face conform prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94.
Pag. 24/24
ANEX
REFERINTE NORMATIVE
I. ACTE NORMATIVE
Ordinul MT nr. 43/1998 - Norme privind ncadrarea n categorii a drumurilor de interes national.
Ordinul MT nr. 45/1998 - Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor.
Ordinul MT nr. 46/1998 - Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice.
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile de
publicat n MO 397/24.08.2000 nchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie n vederea executrii de lucrri n
zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului.
NGPM/1996 - Norme generale de protectia muncii.
NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea si ntretinerea drumurilor si podurilor.
Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere.
Ordin AND nr. 116/1999 - Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrri de ntretinere, reparare si exploatare a
drumurilor si podurilor.
II. NORMATIVE TEHNICE
CD 146-84 - Instructiuni tehnice pentru executia lucrrilor de reparare a drumurilor cu beton rutier fluidizat cu
aditiv FLUBET.
NE 012-99 - Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat si beton precomprimat.
NE 014-2002 - Normativ pentru executarea mbrcmintilor rutiere din beton de ciment n sistemele cofraje fixe si
glisante.
III. STANDARDE
SR 183-1:1995 - Lucrri de drumuri. mbrcminti de beton de ciment executate n cofraje fixe. Conditii tehnice de
calitate.
SR 183-2:1998 - Lucrri de drumuri. mbrcminti de beton de ciment executate n cofraje glisante. Conditii
tehnice de calitate.
SR EN 196-1:1995 - Metode de ncercri ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea rezistentelor mecanice.
SR EN 196-3:1995 +
+ SR EN 196-3:1995/AC:1997 - Metode de ncercri ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea timpului de priz si a stabilittii.
SR EN 196-6:1994 - Metode de ncercri ale cimenturilor. Determinarea finetii.
SR EN 196-7:1995 - Metode de ncercri ale cimenturilor. Metode de prelevare si pregtire a probelor de ciment.
SREN 196:1994 - Cimenturi. ncercri fizice. Determinarea finatii de mcinare prin cernere pe proba de 100 g.
SR 388:1995 - Ciment Portland.
STAS 438/1-89 - Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Mrci si conditii tehnice de
calitate.
STAS 539-79 - Filer de calcar, filer de cret si filer de var stins n pulbere.
SR 662:2002 - Lucrri de drumuri. Agregate naturale de balastier. Conditii tehnice de calitate.
SR 667:2001 - Agregate naturale si piatr prelucrat pentru lucrri de drumuri. Conditii tehnice de calitate.
SR 754:1999 - Bitum neparafinos pentru drumuri.
SR EN 933-2:1998 - ncercri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza
granulometric. Site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor.
SREN 1008-03 - Ap de preparare pentru beton.
SR EN 1097-1:1998 - ncercri pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale agregatelor. Partea 1:
Determinarea rezistentei la uzur (micro-Deval).
STAS 1275-88 - ncercri pe betoane. ncercri pe betonul ntrit. Determinarea rezistentelor mecanice.
STAS 1759-88 - ncercri pe betoane. ncercri pe betonul proaspt. Determinarea densittii aparente, a
lucrabilittii, a continutului de agregate fine si a nceputului de priz.
STAS 3518-89 - ncercri pe betoane. Determinarea rezistentei la nghet-dezghet.
STAS 3789-86 - Hrtii superioare de ambalaj. Hrtie rezistent.
SR 3832-2:1997 - Materiale puzzolanice naturale si artificiale. Determinarea umidittii si a dioxidului de siliciu.
SR 3832-3:1997 - Materiale puzzolanice naturale si artificiale. Determinarea trioxidului de fier si a trioxidului de
aluminiu.
SR 3832-4:1997 - Materiale puzzolanice nat. si artificiale. Determinarea oxidului de calciu si a oxidului de magneziu.
SR 3832-5:1997 - Materiale puzzolanice naturale si artificiale. Determinarea trioxidului de sulf.
SR 3832-7:1997 - Materiale puzzolanice naturale si artificiale. Determinarea substantelor combustibile.
STAS 4606-80 - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de ncercare.
STAS 5296-77 - Cimenturi. Determinarea rapid a mrcii cimentului.
STAS 5479-88 - ncercri pe betoane. ncercri pe betonul proaspt. Determinarea continutului de aer oclus.
STAS 6200/13-80 - Pietre naturale pentru constructii. Determinarea compactittii, porozittii si a coeficientului de
saturatie.
SREN 13036-1 - Caracteristici ale suprafetei drumurilor si aeroporturilor. Metode de incercare
STAS 8877-72 - Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapid pentru lucrrile de drumuri.
STAS 10.092-78 - Ciment pentru drumuri si piste de aeroporturi.
STAS 12093-83 - Fluid de protectie P 45.