Sunteți pe pagina 1din 3

L6 s6 fto

Boli la sfecla
La baza plantei tesuturile
Mozaicul sfeclei - beet mosaic virus
Pete de culoare pe tesutul frunzei , acestea avamd aspect mozaicat . Frunzele sint
incretite puternic . Afde de tip nepersistent.
Rizomania sfeclei - beet necrotic yellow virus(bnyv)
Proliferarea puternica a radacinii secundare , radacina principala se subtiaza si se
ramifca f mult. Se mai numeste barbosenia sfeclei . Acest patogen este favorizat de
preezent ain sol a ciupercii inf polhmyxa betal .
Bacteriozele sfeclei
- pseudomonas aptata - arsura bacteriana a frunzei .
Pe marginea limbului apar hidrozari ale tesuturilor care mai tarziu se ingalbenesc iar
in fnal se gransforma in arsuri ( tesutul devine casant si se rupe) . La infectii
puternice pot sa apara si ciuruiri.
- Agrobacterium tumefaciens: cancerul bacterian al sfeclei
Aparitia unor tumori , care la inceput sunt mici , apoi cresc, au aspect
coraliform( rugos) ,situase pe radacina . radacinile sunt subtiri si nu se mai dezvolta .
Micozele sfeclei
Rythium ultimum : putzirea si caderea plantutelor

La nivelul coletului tesuturile se inmoaie , putezesc fara a f afectate vasele
conducatoare. Acestea raman viabile, plantele raman verzi ( vegeteaza in
continuare ) dar se culca pe sol avand in vedere ca se macereaza tesutul de
sustinere)
Atacul se manifesta in vetre miceliul migrand de la o planta la alta pe suprafata
solului. Pe miceliul alb ( de tip sifonoplast) se gasesc atat formele asexuate ale
ciupercii cat si formele sexuate ( anteriidiile si oogoanele ) deseori acest patogent
este gasitn in rasadnite si in solarii in special la legume . Priam masura de combatere
nu dam apa si aerisim
Peronospora schachti: mana la sfeclei probleme in anul ! cand
obtinem samanta"
Pe parteasuperioara a limbului foliar apar pete de decolorare carora pe partea
inferioara a limbului foliar le corespunde un puf cenusiu violaceu. in care se gasesc
conidiofori ramifcati dicotonic, terminati cu 2 ramifcatii ascutite ( sterigme) de care se
prind conidii ovoide . Probleme mari apar la loturile semincere atunci cand este
afectata tija forala .
Pleospora betae: putregaiul inimii sfeclei . phoma betae"
Se manifesta in mai multe faze prin decolorari la nivelul rozetei de frunze , fe pot sa
apara pete mari pe limbul foliar , de culoare cafenie rotunde sau ovale bordurate in
care se gasesc pignidiile ciupercii. Forma conidiana phoma . Pignidiile sunt
globuloase de culoare bruna prevazute cu o deschizatura prin care se elimina
picnospori unicelulari incolori ,continuti intr-un lichid grlatinos eliminati in cordoane
sau snururi.
O alta faza este aceea de putrezirea inimii sfeclei. Infectiile incep de la baza rozetei si
merg catre varful radacinii si din mijlocul radacinii catre ezterior . Datorita acestei
putreziri putrezeste si tija forala deci pagube mari la semicere .
#ercospora beticola : cercosporioza sfeclei
Pette rotunde mici , numeroase cenusii cu o bordura proeminenta mai inchisa la
culoare . In conditii de umiditate crescuta pe suprafata acestor pete se dezvolta
fructifcatiile ciupercii , conidiofori de culoare bruna , care ies prin stomate sub forma
de buchete si poarta Conidiile incolore alungite ascutite la unul din capete , latite la
celalalt capat septate( aciforme ) .tratament in timpul vegetatiei( este una din cele mai
imp boli la sfecla .
$rysiphe betae : %ainarea sfeclei
Se manifesta prin pasla alba miceliana pe ambele fete ale frunzei care la inceput
este foarte fna sub forma unui praf iar mai tarziu devine purvelurenta sau prafoasa
cand se desprind conidiile. Forma conidiana este oidium . In pasla spre fnalul
perioadei de vegetatie se dezvolta cleistotecile sub forma unor mici pete neigricioase.
Rugina sfeclei : uromyces betae nu e in plansa "
Prezinta toate tipurile de spori ( picmidii ecidii teleutospori uredospori, dar si forme
sexuate) teleutosporii dau pustulelor culoarea bruna negricioasea iar uredosporii
galben portocalii . Tleutosporii sunt unicelulari de culoare bruna .