Aplicatii ale undelor

electromagnetice


Notiuni generale:
Undele electromagnetice sau radiaia electromagnetic
sunt fenomene fizice n general naturale, care constau
dintr-un cmp electric i unul magnetic n acelai spaiu, i
care se genereaz unul pe altul pe msur ce se propag.
Campul electromagnetic: este ansamblul
campurilor electrice si magnetice, care oscileaza si se
genereaza reciproc.
Unde electromagnetice: este un camp
electromagnetic care se propaga.
Undele (radiatiile electromagnetice pot fi
grupate dupa fenomenul care sta la baza producerii
lor. !stfel, radiatiile numite hertziene se datoresc
oscilatiei electronilor in circuitele oscilante "C sau in
circuitele electronice speciale.
#rin transformarea energiei interne a oricarui
corp in energie electromagnetica rezulta radiatiile
termice. $adiatiile electromagnetice, numite radiatiile
de franare, apar la franarea brusca a electronilor in
campul nucleului atomic. Radiatiile sincrotron
(denumirea se datoreaza faptului ca acest fenomen a
fost pus in e%identa la o instalatie de accelerare a
electronilor in camp magnetic, numit sincrotron si au
originea in miscarea electronilor intr-un camp
magnetic.
!cestor grupe de radiatii le corespund
anumite domenii de frec%enta.
Cea mai uzuala impartire a radiatiilor
electromagnetice se face insa dupa frec%enta si
lungimea sa de unde in %id.
Clasificare:
&n funcie de frec%ena sau lungimea de und cu care
radiaia se repet n timp, respecti% n spaiu, undele
electromagnetice se pot manifesta n di%erse forme.
'pectrul radiaiilor electromagnetice este mprit
dup criteriul lungimii de und n cte%a domenii, de
la frec%enele (oase spre cele nalte.
!ceasta cuprinde urmatoarele grupe:
1.Undele radio. )omeniul de frec%enta a
acestor unde este cuprins intre zeci de *ertzi pana la
un giga*ertz (+,-z. +/
0
-z, adica au lungimea de
unda cuprinsa intre cati%a 1m pana la 2/ cm. 'e
utilizeaza in special in transmisiile radio si 34. )upa
lungimea de unda se subimpart in unde lungi (5 1m-
6// m, unde medii (6//- +// m, unde scurte (+//-
+ cm.
2. Microundele. 'unt generate ca si
undele radio de instalatii electronice. "ungimea de
unda este cuprinsa intre 2/ cm si + mm. 7n mod
corespunzator frec%enta %ariaza intre +/
0
- 2
.
+/
++
-z.
'e folosesc in sistemele de telecomunicatii, in radar si
in cercetarea stiintifica la studiul proprietatilor
atomilor, moleculelor si gazelor ionizate. 'e subimpart
in unde decimetrice, centrimetrice si milimetrice. 'e
mai folosesc si in domeniu casnic.
3. Radiatia infrarosie. Cuprinde
domeniul de lungimi de unda situata intre +/
-2
si 8,9
.
+/
-8
m (2
.
+/
++
- :
.
+/
+:
-z. 7n general sunt produse
de corpurile incalzite. 7n ultimul timp s-au realizat
instalatii electronice care emit unde infrarosii cu
lungime de unda submilimetrica.
4. Radiatia vizibila. ;ste radiatia cu
lungimea de unda cuprinsa intre apro<imati% 8,6
.
+/
-8
m si :
.
+/
+:
m.
5. Radiatia ultravioleta. "ungimea de
unda a acestei radiatii este cuprinsa in domeniul 2,9
.
+/
-8
m si 6
.
+/
-+/
m. ;ste generata de catre moleculele
si atomii dintr-o descarcare electrica in gaze. 'oarele
este o sursa puternica de radiatii ultra%iolete.
6. Radiatia !sau Rongen". !ceste
radiatii au fost descoperite in +90= de fizicianul
german >. $ongen. ;le sunt produse in tuburi speciale
in care un fascicul de electroni accelerat cu a(utorul
unei tensiuni electrice de ordinul zecilor de mii de %oli,
bombardeaza un electrod.
#. Raditia. Contituie regiunea
superioara (2
.
+/
+9
- 2
.
+/
55
-z in clasificarea undelor
electromagnetice in raport cu frec%enta lor. 'unt
produse de catre nucleele atomilor.
$rincipiul de functionare%
$adiolocatia cu unde magnetice inseamna
determinarea e<istentei si pozitiei a unui obiect pe
baza caracteristicilor undelor electromagnetice.
7nstalatia de radiolocatie se compune,
in esenta, dintr-un emitator, un receptor si un sistem
de antene. #entru a se putea stabili coordonatele
ung*iulare ale pozitiei obiectului, undele radio trebuie
emise sub forma unor fascicule mai inguste. #entru
aceasta, antena radiolocatorului se aseaza in focarul
unei oglinzi metalice conca%e, care reflecta undele
intr-o singura directie. ;mitatorul emite trenuri de
unde separate prin pauze, functionand prin impulsuri.
7n timpul pauzelor de emisie, prin intermediul
receptorului antena receptioneaza undele reflectate.
$eceptionarea semnalului se masoara cu oscilograful
catodic.
$eceptorul cuprinde un oscilograf
electronic drept indicator al e<istentei si pozitiei
obiectului.
Utilizari% - in radiolocatie: este
folosita in na%igare. !%ioanele si %apoarele sunt dotate
cu radiolocatoare, ca si aeroporturile care sunt
pre%azute cu acest ec*ipament pentru a diri(a traficul
aerian, aterizarile si decolarile a%ioanelor de
asemenea. $adiolocatia poate fi acti%a sau pasi%a.
- in natura: orientarea,
liliecilor spre e<emplu, se bazeaza pe faptul ca acestia
emit semnale ultrasonore scurte de frec%ente intre 2/-
6/ 1-z. "iliacul in zbor emite in medie cca. 2/ de
semnale pe secunda. ? parte dintre acestea sunt
receptionate de urec*ile mari ale liliacului sub forma
de semnale ecou, dupa un timp cu atat mai scurt cu
cat obstacolul este mai aproape. #e masura apropierii
de obstacol liliacul emite din ce in ce mai multe
semnale intr-o secunda a(ungand ca de e<emplu la un
metru de obstacol sa emita pana la 6/ semnale pe
secunda. !ceasta permite liliacului sa simta precis
pozitia sa fata de obstacole.
Undele radio - se folosesc i pentru transmiterea
semnalelor de tele%iziune, pentru comunicaii prin
satelit i telefonie mobil. @icroundele sunt folosite
att n comunicaii ct i n cuptorul cu microunde,
care se bazeaz pe absorbia relati% puternic a
radiaiilor de aceast frec%en n ap i materiile
%egetale i animale. Undele milimetrice se folosesc de
e<emplu n astronomie. Undele tera*ertziene au
nceput abia de curnd s fie cercetate i folosite n
aplicaii practice. $adiaia (lumina infraroie este
foarte util n analize fizico-c*imice prin spectroscopie.
)e asemenea ea se mai utilizeaz pentru transmiterea
de date fr fir dar la distane mici, aa cum este
cazul la aproape toate telecomenzile pentru
tele%izoare i alte aparate casnice. "umina %izibil este
cel mai la ndemn e<emplu de unde
electromagnetice. $adiaia (lumina ultra%iolet este
responsabil pentru bronzarea pielii. $azele A (sau
$Bntgen sunt folosite de mult %reme n medicin
pentru %izualizarea organelor interne. &n fine, razele
gamma se produc adesea n reacii nucleare.
Teorie:
Undele electromagnetice au fost prezise teoretic de
Cecuaiile lui @a<DellC i apoi descoperite e<perimental
de -einric* -ertz. 4ariaia unui cmp electric produce
un cmp magnetic %ariabil, cruia i transfer n
acelai timp i energia. "a rndul lui, cmpul magnetic
%ariabil genereaz un cmp electric care preia aceast
energie. &n acest fel energia este transformat
alternati% i permanent dintr-o form n cealalt, iar
procesul se repet ducnd la propagarea acestui cuplu
de cmpuri.
Proprieti:
$adiaia electromagnetic, indiferent de frec%en,
prezint urmtoarele
proprieti:+interferenta,5refle<ie,2refractie,:abso
rbtie,=difractie
$adiaia electromagnetic are o natur dual: pe de-o
parte, ea se comport n anumite procese ca un flu<
de particule (fotoni, de e<emplu la emisie, absorbie,
i n general n fenomene cu o e<tensie temporal i
spaial mic. #e de alt parte, n propagare i alte
fenomene e<tinse pe durate i distane mari radiaia
electromagnetic are proprieti de und.
;fecte si fenomene:
+;fectul fotoelectric
5;lectricitatea i magnetismul
2;lectromagnetism
:Erec%en
="ungime de und
6"umin
8$adiaie
9$adiotelescop
0'tea
+/)ualismul corpuscul-und
&etectorul de metale 'c(ema detector
metale
)etectorul de metale reprezint un dispoziti%
electronic care permite sesizarea i localizarea de
obiecte metalice aflate sub di%erse straturi
nemetalice,ca pmnt,zid,zpad,ap,lemn,etc.
Euncionarea lui se bazeaz pe fenomenul de inducie
electromagnetic.Componenta principal este o bobin
creia i se aplic pulsuri de curent.
Un asemenea dispoziti% este util pentru gsirea unor
circuite electrice ngropate n perete pentru urmrirea
traseului unor e%i de canalizare,pentru aflarea unor
obiecte metalice ngropate,pentru gsirea unor obiecte
pierdute,etc.
'unt cunoscute mai multe metode ce permit
efectuarea unor asemenea determinri ca,de
e<emplu,metoda reflectrii impulsurilor,metoda
permeabilitaii magnetice,metoda densitilor,i
altele.)intre acestea,cea mai des folosit i cea mai
economic n acelai timp este metoda permeabilitii
magnetice.
'c*emele acestor
detectoare pot fi realizate cu tranzistoare,cu circuite
integrate sau mi<t.
@odul de funcionare i modul de folosire al
detectorului de metale:
Cu ntrerupatorul 7ntr+ acionat i cu cadrul
"+(bobina apropiat la circa /,=m de suprafaa zonei
ce dorim s o cercetm,se rotete #+(poteniometrul
pn cnd frec%ena ascultat in casc are o %aloare
de 5//-2// -z.'e apropie lent cadrul de suprafaa
respecti%,la ci%a centimetri,dup care se e<ecut o
deplasare a acestuia paralel cu suprafaa.&n momentul
n care sunetul din casc sufer o de%iaie sesizat cu
uurin,rezult c n acel loc e<ist un corp metalic.
;<plicaia acestui fenomen const n aceea c metalul
detectat se comport ca secundarul de
transformator,n timp ce primarul transformatorului
ete bobina "+.$eprezentnd o spir n scurtcircuit
acesta absoarbe din energia produs de nfaurarea
"+,a%nd ca efect micorarea inductanei i,ca
atare,creterea frec%enei.
Eorma constructi% a detectorului poate fi modificat
in funcie de dorina constructorului.
Ceea ce trebuie urmrit in acest caz este pstrarea
posibilitaii de obinere prin regla( a btilor nule
pentru o poziie ct mai central a cursorului
poteniometrului
Radarul
$!)!$:(radio detection and ranging, adic detectarea
prin radio i determinarea distanei reprezint o
instalaie de radiolocaie care radiaz microunde
electromagnetice i folosete refle<ia acestora pe
diferite obiecte pentru a determina e<istena i
distana lor fa de anten. 'e compune, de obicei,
dintr-un emitor, un receptor i un sistem de antene
(care, de obicei, se poate roti n plan orizontal iFsau
%ertical cu directi%itate pronunat. $eceptorul
cuprinde i un indicator al e<istenei i poziiei
obiectului (de obicei un tub catodic cu persisten
mrit a imaginii.
)ei principiile radarului au fost enunate de ctre
Gicolae 3esla la sfritul secolului al A7A-lea, primele
implementri fizice au a%ut loc n @area Hritanie, pe
coasta de sud, n +02= - +026. 7niial, aparatele erau
destinate na%igaiei maritime, ns ele s-au do%edit
foarte utile n timpul celui de-!l )oilea $zboi @ondial,
pentru detecia din timp a bombardierelor inamice.
#rincipiu de funcionare

'istemul de coordonate polare ale radarului, raportat
la sistemul cartezian#rincipiul de baz al radarului este
reprezentat de refle<ia microundelor pe suprafee
solide. $eceptorul, analiznd diferena de timp dintre
emisia i recepia undei reflectate de ctre un corp
detectat, poate aprecia distana r a acestuia fa de
sursa microundelor. !ntena de microunde este
reciproc, putnd att emite ct i recepiona undele
electromagnetice. Cele dou stri ale antenei
funcioneaz sec%enial (pe rnd.
#entru obiectele n zbor, poziia este caracterizat de
trei coordonate. &n practic nu se folosete sistemul
tridimensional (cartezian ci se lucreaz cu coordonate
polare (%ezi figura din dreapta. !zimutul I i ung*iul
de nlre J nu pot fi deduse prin procedeul radar. ;le
sunt stabilite la sol, cu a(utorul mecanismului de
orientare al antenei. #oziia curent a acesteia se
compar cu cea de referin: orientarea ctre nord (I
. / pe o traiectorie paralel cu solul (J . /.
&n mediile militare, ung*iul I nu se e<prim n grade
sau radiani, ci n sutimi. !cestea sunt uniti fi<e,
corespunztoare principalelor puncte cardinale, n
sens antitrigonometric (G . /// sutimi, ; . +//
sutimi, ' . 5// sutimi, 4 . 2// sutimi i iari G .
:// sutimi. 'pre e<emplu, ung*iul corespunztor
direciei GG; %a a%ea 5= sutimi, iar cel corespunztor
direciei '44 K 58= sutimi.
'istemul de coordonate polare ale radarului raportat la
sistemul cartezian
)imit*ri ale radarului%

Cea mai a%ansat te*nologie n materie: radar cu
unde coordonate fazat acti% !GF!#,-88 pentru a%ionul
E-55 $aptor)istana ma<im rma< pn la care un
radar poate detecta corpurile zburtoare depinde de
puterea de emisie a antenei:
&n formula de mai sus, L reprezint suprafaa de
refle<ie eficace (ori seciunea trans%esrsal, #e K
puterea emis de anten, #r min K puterea reflectat
minim, nc detectabil, , K ctigul antenei (gain,
iar M K lungimea de und a radiaiei emise.
)istana minim rmin de detecie a radarului este
limitat de %aloarea minim a inter%alului Nt
msurabil. &n practic, rmin O +// m, ceea ce
nseamn c obiectele ce zboar la o altitudine mai
mic de +// m nu sunt detectate de ctre radar.
"ipsa refle<iei sau mai bine zis lipsa unei unde
reflectate care s poat fi captat de ctre radar este
un fenomen caracteristic corpurilor fr poriuni
rotun(ite. !cest fapt a fost e<ploatat de ctre
fabricanii a%ioanelor cu te*nologie stealt*, care pe
lng dotarea lor cu un strat absorbant de microunde,
le-au creat a%nd la baz o ar*itectur numai cu
ung*iuri i suprafee plane. !stfel, posibilitatea ca o
und reflectat de ctre suprafeele plane ale
a%ionului s a(ung napoi la radar este foarte mic,
iar n cazul n care ar a%ea loc, s-ar ntmpla doar
pentru o fraciune de secund (a%ionul micndu-se,
urmtoarea und reflectat %a a(unge n alt loc.
"oc1*eed E-++8! Gig*t*aD1 este primul a%ion
operaional din lume care folosete te*nologia stealt*.