Sunteți pe pagina 1din 7

Stafilococul auriu si alte infectii stafilococice

Generalitati
Sus
Stafilococii sunt bacterii de forma rotund-ovalara (coci), gram pozitivi (se
coloreaza cu colorant Gram), cu un diametru de 0,5-1,5 mm, dispusi
caracteristic in gramezi (ca si ciorchinele de strugure). Genul
Staphlococcus cuprinde apro!imativ "# de specii de stafilococi, dintre care
cele mai des asociate cu infectii umane sunt in ordinea frecventei$
Staphlococcus haemolticus, Staphlococcus lugdunensis, Staphlococcus
saprophticus si Staphlococcus schleiferi.
%ot produce o gama larga de infectii, a caror gravitate si localizare variaza
de la infectii superficiale ale pielii pana la infectii ce pun viata in pericol, ca
de e!emplu septicemia sau meningita.
&pidemiologie
'n functie de capacitatea de a secreta o enzima numita coagulaza (care poate
coagula plasma), stafilococii se impart in coagulazo-negativi si coagulazo-
pozitivi.
Stafilococii coagulazo-negativi sunt ubicuitari (se gasesc peste tot), facand
parte din flora normala a organismului, gasindu-se in orofaringe, tractul
gastro-intestinal si uretra anterioara. %roduc frecvent infectii intraspitalicesti,
ei fiind rezistenti la unele dezinfectante si antiseptice sau apar la cei cu
diverse corpuri straine (proteze, grefe, catere etc.). Supravietuiesc indelungat
pe suprafete uscate. (ransmiterea se poate face direct interuman sau prin
intermediul unor obiecte (prosoape, len)erie).
*intre stafilococii coagulazo-pozitivi, o singura specie este patogena pentru
om$ Staphlococcus aureus sau Stafilococul auriu, numit astfel dupa
culoarea galben-aurie a coloniilor bacteriene obtinute pe medii de cultura.
*enumirea lui vine de la pigmentul evident cand se cultiva pe medii de
cultura, care la aceasta specie este cel mai frecvent galben-auriu, dar poate fi
si alb, in timp ce la Staphlococcus epidermitis este alb iar la
Staphlococcus saprophticus este citrin. Stafilococul auriu rezista +0 de
minute la +0grade ,, supravietuieste in produse uscate cateva luni si rezista
la actiunea alcoolului etilic #0 grade - apro!imativ 10 minute.
Se gaseste in mod normal pe pielea si mucoasele omului, dar si a altor
mamifere precum si la pasari. &ste prezent pe mucoasa nazala la -0. dintre
persoanele sanatoase, procenta)ul fiind mai ridicat la personalul sanitar din
spitale, pacienti dializati, diabetici si cei ce folosesc droguri intravenoase.
,olonizarea nou-nascutului cu stafilococ auriu are loc la nivelul bontului
ombilical, suprafata pielii si zona perineala.
1
Patogenitatea S. aureus
%entru a intelege cum reuseste aceasta bacterie sa patrunda, sa infecteze si sa
se raspandeasca in organism in ciuda mecanismelor de aparare proprii
organismului, si cum se e!plica varietatea clinica a afectiunilor determinate
de stafilococ, este important de cunoscut structura acestuia si modul de
actiune.
Stafilococul auriu (S. aureus) isi e!ercita patogenitatea atat prin structura sa
cat si printr-o multitudine de enzime pe care le produce. /stfel$
- capsula (un strat subtire care inveleste bacteria) prote)eaza bacteria de
actiunea celulelor si mecanismelor de aparare ale organismului (fagocitoza,
leucocite, macrofage) si favorizeaza in acelasi timp aderenta bacteriei de
catetere si de alte materiale sintetice$ proteze valvulare, proteze articulare,
sunturi, grefe etc.
- peretele celular al bacteriei contine mai multe substante care declanseaza
reactiile inflamatorii in organism, stimuleaza sinteza de pirogeni endogeni
(substante sintetizate in organism care determina aparitia febrei) si inhiba
mecanismele de aparare ale organismului
- tot la nivelul peretelui celular e!ista acizi teicoici care a)uta la atasarea
stafilococilor de suprafetele mucoaselor.
Stafilococul auriu secreta un numar mare de to!ine$
- 5 enzime citolitice, care sunt capabile sa lezeze membranele celulare si
deci sa distruga celulele0 acestea sunt alpha, beta, gama hemolizinele si
leucocidina0 dupa cum le spune si numele hemolizinele au ca principal rol
hemoliza 1 distrugerea eritrocitelor, dar ele pot distruge si alte tipuri de
celule avand un rol important in producerea leziunilor tisulare0 leucocidinele
ataca si distrug leucocitele
- e!foliantina$ determina leziuni la nivelul epidermului cu e!foliere
consecutiva0 este responsabila de aparitia dermatitei e!foliative in cadrul
sindromului stafilococic al pielii oparite (frecventa la copiii mici)
- to!ina-1 a socului to!ic$ este responsabila de sindromul de soc to!ic
caracterizat prin$ febra, hipotensiune, eruptie urmata de descuamare si
afectarea mai multor organe interne
- enteroto!inele (sunt 5, notate de la / la &)$ sunt responsabile de
to!iinfectiile alimentare cu stafilococ, ele fiind rezistente la aciditatea
gastrica si rezista -0 minute la temperatura de 100 grade ,, ceea ce
semnifica faptul ca alimentele contaminate cu enteroto!ina stafilococica nu
devin inofensive prin fierbere0 aceste enteroto!ine se pare ca au actiune si
asupra S2,, ceea ce e!plica varsaturile severe ce apar uneori in
to!iinfectiile alimentare.
"
*e asemenea, stafilococul secreta un numar de enzime care au diverse roluri
in patogenitate, dar care sunt utilizate si ca mar3eri in diagnosticul infectiilor
stafilococice$
- coagulaza$ care poate converti fibrinogenul in fibrina si este un mar3er al
virulentei S. aureus
- catalaza, care prote)eaza bacteria de actiunea apei o!igenate
- hialuronidaza$ hidrolizeaza acidul hialuronic din tesutul con)unctiv,
favorizand astfel diseminarea infectiei
- fibrinolizina$ dizolva cheagurile de fibrina, fiind un factor de difuziune al
infectiei
- lipazele$ hidrolizeaza lipidele, ceea ce-i permite bacteriei sa
supravietuiasca si sa invadaze pielea, tesutul subcutanat si ariile sebacee ale
organismului
- nucleaze 1 mar3er pentru S. aureus
- penicilinaze sau beta-lactamaze$ enzime care inhiba penicilina si
antibioticele beta-lactaminice, ceea ce-i confera rezistenta bacteriei la
tratamentul cu penicilina si alte antibiotice similare.
Manifestari clinice produse de S. aureus
4anifestarile clinice ale infectiilor produse de stafilococul auriu se datoreaza
fie to!inelor secretate de acesta 1 into!icatii, fie inmultirii bacteriene 1
infectii.
'nto!icatiile stafilococice sunt$
- sindromul pielii oparite
- to!iinfectia alimentara
- sindromul de soc to!ic.
%rincipalele infectii sunt cele purulente, dintre care cele mai frecvente sunt$
- infectii ale pielii$ furuncule, acnee,foliculite, or)elet, suprainfectiile plagilor
- infectiile tesutului subcutanat$ mastite, hidrosadenite, abcese
- infectii respiratorii$ faringite, bronsite, pneumonii, empieme
- infectii ale scheletului$ artrite, osteomielite
- infectii generalizate$ meningite, septicemii, endocardite cu diseminari
secundare cu formare de abcese in diferite organe.
Intoxicatiile stafilococice
Sindromul socului to!ic (SS()
SS( este o into!icatie acuta amenintatoare de viata, caracterizata prin$
- debut brusc cu febra si alte simptome$ greata, varsaturi, dureri abdominale,
diaree, dureri musculare, cefalee, dureri in gat etc.
- eruptie maculara caracteristica care apare dupa primele doua zile de boala
-
- hipotensiune arteriala, cu ameteli si sincope la ridicarea in ortostatism
- disfunctii pluriorganice, cu afectarea a cel putin trei organe dintre$ tractul
gastrointestinal, sistemul muscular, mucoase (genitala, con)unctivala,
orofaringiana), rinichi, ficat, celule sangvine (trombocitopenie), sistemul
nervos central0 caracteristic in SS( aparut in perioada menstruala este
eritemul si inflamatia mucoasei vaginale insotita de scurgeri vaginale
purulente
- descuamatia caracteristica a pielii la 1-" saptamani de la debutul bolii$
incepe cu o descuamare furfuracee (marunta) a pielii de pe torace, fata,
e!tremitati, urmata ulterior de descuamare in lambouri (grosolana, in bucati
mari) a palmelor, plantelor si degetelor.
%entru aparitia acestui sindrom, un individ trebuie sa fie colonizat sau
infectat cu o tulpina to!ica de S. aureus si trebuie sa nu aiba un nivel
protector de anticorpi0 astfel SS( este o boala a tinerilor mai ales, deoarece
50. dintre adulti poseda anticorpi impotriva to!inelor care provoaca SS(.
6actori favorizanti sunt$
- perioada menstruala la femei, dar poate apare si ca o complicatie a folosirii
metodelor contraceptive locale, a lauziei, avortului septic, chirurgiei
ginecologice
- leziuni tegumentare de diverse etiologii$ arsuri chimice, termice,
intepaturile insectelor, leziuni date de varicela, plagi chirurgicale.
(ratamentul SS( implica decontaminarea focarului care produce to!ine,
administrarea antibioticelor antistafilococice, sustinere volemica (hidratare)
si tratamentul disfunctiilor de organ.
Sindromul stafilococic al pielii oparite
/cest sindrom se refera la o serie de boli cutanate de severitate variabila
provocate de S. aureus care produce to!ina e!foliativa (e!foliantina). ,ea
mai severa forma este numita boala 7itter la nou-nascuti si necroliza
epidermica to!ica la varstnici0 alte forme mai putin severe sunt pemfigusul
neonatal si impetigo bulos.
,linic debuteaza cu o eruptie eritematoasa initial in )urul ochilor si gurii care
se e!tinde apoi spre trunchi si e!tremitati0 in cateva zile incepe zbarcirea si
descuamarea tegumentelor, care capata un aspect asemanator cu pielea
oparita0 zonele denudate raman rosii stralucitoare si sunt o poarta de intrare
pentru diverse bacterii si o cale prin care se pierd lichide si electroliti la fel
ca si in arsurile termice. *upa apro!imativ 89 ore zonele denudate se usuca
si incepe o noua descuamare. &volutia bolii este in medie de 10 zile,
mortalitatea prin hipovolemie si infectii fiind insa semnificativa.
8
(ratamentul include administrarea de antibiotice antistafilococice, lichide,
electroliti si tratamentul local al zonelor denudate.
(o!iinfectia alimentara stafilococica
/pare ca urmare a ingestiei alimentelor contaminate cu enteroto!ine
stafilococice. %rincipalele alimente care se pot contamina sunt preparatele
din carne si pra)iturile cu crema, deoarece stafilococii se dezvolta in mediu
bogat in proteine si zahar0 prepararea termica distruge stafilococii dar nu si
enteroto!inele, care sunt stabile termic.
,el mai important factor de risc pentru to!iinfectia alimentara stafilococica
este consumarea alimentelor lasate la temperatura camerei, o perioada mai
indelungata, in special in anotimpul cald, timp care permite stafilococilor sa
secrete to!inele.
Simptomele debuteaza in scurt timp dupa ingestia alimentelor, cu greturi,
varsaturi, dureri abdominale si diaree uneori severa.
Infectiile stafilococice
'nfectiile pielii si ale tesuturilor moi
S. aureus este cel mai obisnuit agent al infectiilor pielii si tesuturilor moi,
infectiile fiind produse de obicei de catre flora proprie (care colonizeaza
tegumentele si mucoasele),
6oliculita 1 este infectia foliculului pilos (radacina firului de par) si apare ca
o pustula galbena, rotun)ita, incon)urata de o zona rosie.
6urunculul 1 este infectia necrotica a zonelor profunde ale unui folicul pilos,
localizat pe fese, fata, gat0 este dureros, sensibil si se pot insoti de febra si
alte manifestari generale.
,arbunculul - este infectia profunda a unui grup de foliculi pilosi0 este foarte
dureroasa, fiind insotita de alterarea starii generale si febra, aparand frecvent
la barbatii adulti si varstnici, cu localizare pe ceafa, umeri solduri si coapse.
%anaritiul 1 infectia pliurilor laterale ale unghiilor este frecvent determinata
de S. aureus.
,elulita 1 infectia intinsa a tesutului subcutanat poate fi produsa de S. aureus
desi mai frecvent este determinata de streptococi.
&rizipelul 1 o eruptie cu margini ridicate, bine delimitata, este o infectie
superficiala a dermului si tesutului subcutanat, produsa uneori si de S.
aureus, desi mai frecvent are etiologie streptococica.
*e asemenea S. aureus poate determina infectarea secundara a plagilor
traumatice sau chirurgicale.
(ratamentul acestor infectii consta in administrarea de antibiotice
antistafilococice local si:sau sistemic si ingri)irea leziunilor locale, unde este
cazul si drena) chirurgical (furuncul, carbuncul).
5
%entru tulpinile sensibile, antibioticul de electie ramane penicilina iar pentru
infectiile mi!te se poate asocia penicilina cu un inhibitor de beta-lactamaza.
'nfectiile grave care necesita doze mari sau infectiile asociate cu bacteriemie
se vor trata cu antibiotice pe cale parenterala (in)ectabila) in timp ce
infectiile pielii, ale tesuturilor moi sau ale cailor respiratorii se pot trata prin
administrare orala. *urata tratamentului si calea de administrare difera in
functie de localizare, severitate, imunitatea gazdei si raspunsul la tratament0
bacteriemia necesita "-8 saptamani de tratament cu antibiotic parenteral,
osteomielita acuta si endocardita acuta 8-+ saptamani, in timp ce
osteomielita cronica necesita pana la +-9 saptamani de tratament parenteral.
%rofila!ia
%rofila!ia infectiilor streptococice consta in$
- masuri de igiena riguroasa in unitatile sanitare$ spalarea meticuloasa a
mainilor dupa contactul cu pacientii, utilizarea manusilor la contactul cu
plagile si mucoasele contaminate
- administrarea profilactica de antibiotice pre- si post-operator, pentru a
preveni infectia plagilor postoperatorii
- tratamentul prompt al tuturor infectiilor streptococice chiar si a celor
superficiale, ale pielii si tesuturilor moi.
Stafilococi coagulazo-negativi
*intre stafilococii care nu poseda capacitatea de a produce coagulaza, numiti
si coagulazo-negativi, cel mai des implicat in infectii la om este
Staphlococcus epidermitis (stafilococul alb).
Sunt cauza ma)ora de infectie nozocomiala si infecteaza mai frecvent
protezele, grefele venoase sau apar dupa dializa peritoneala0 sunt germeni cu
o patogenitate redusa, infectiile fiind datorate mai mult vulnerabilitatii
gazdei decat virulentei bacteriei.
Stafilococii coagulazo-negativi au anumite caracteristici comune$
- sunt in general latenti$ intre momentul contaminarii (procedura medicala de
e!emplu) si debutul simptomelor e!ista o lunga perioada de timp, cu
e!ceptia pacientilor cu neutropenie la care debutul este precoce
- ma)oritatea determina infectii nozocomiale, cu e!ceptia endocarditei pe
valve native si a infectiilor urinare produse de S. Saprophticus
- ma)oritatea infectiilor sunt produse de tulpini rezistente la mai multe
antibiotice, inclusiv la peniciline si cefalosporine
- multe dintre infectii sunt asociate unor proteze, dispozitive, catetere, care
necesita indepartarea lor pentru vindecare.
+
'n infectiile valvulare 1 bacteria este introdusa in timpul interventiei
chirurgicale, simptomele putand apare si la un an de la aceasta. 'nfectia
consta intr-un abces care se localizeaza la locul unde valva artificiala se
leaga de tesutul miocardic, care in timp duce la desprinderea valvei cu
compromiterea activitatii mecanice a inimii urmata de deces.
'nfectiile cateterelor si b-pass-urilor sunt cauzate intr-o proportie de "0-
+5. de stafilococi coagulazo-negativi, care produc o bacteriemie de lunga
durata, cu formarea in circulatia sangvina a unui e!ces de comple!e antigen-
anticorp care printr-o reactie de hipersensibilitate poate produce afectarea
rinichiului (glomerulonefrita).
Generalitati 'nfectiile cu stafilococi sunt declansate de bacteriile numite
stafilococi, un tip de germeni destul de des intalniti, localizati la nivelul
pielii sau pe mucoasa nazala chiar si a oricarui individ sanatos.
#