ORGANISMELE UNICELULAR

Bacilii sunt bacterii n form de cilindru rotunjit la capete. Bacilul este una din
formele cele mai frecvente ale bacteriei, cealalt fiind cocul. Bacilii includ familiile
Bacillus, Enterobacteriacee etc.Bacilii se prezint izolai, grupai, cte doi, cap la
cap (diplobacili) sau n lan (streptobacili). n ciclul lor de dezvoltare, bacilii au un
stadiu de rezisten (formeaz spori). Majoritatea speciilor sunt saprofite
(exemple: Bacillus subtilis, Bacillus mycoides), cteva sunt patogene (ca Bacillus
anthracis).
Unele forme a corpului bacterilor
Coccus (coci pluralul sau coccus) poate fi folosit pentru a descrie
orice bacterie care are o form sferic. Acesta este unul dintre
cele trei tipuri distincte de bacterii forme, celelalte dou fiind
bacilul (n form de tij) i Spirillum (forma de spirala) celule.
Coccus este un cuvnt mprumutat n limba englez a unui
substantiv latin Neo, care la rndul su provine din grecescul
Kokkos substantiv masculin () sensul "boabe". [1]
Spirillum n microbiologie se refer la o bacterie cu un
corp celular care rsucete ca o spiral [1] Este al treilea
tip distinct forma de celule bacteriene afar coccus i
celule Bacillus..
Vibrio este un gen de bacterii Gram-negative care posed o
form de tij curbat (forma virgul), din care mai multe specii
pot provoca infectii foodborne, de obicei, asociate cu consumul
de fructe de mare insuficient. De obicei gsite n ap srat,
Vibrio sp. sunt anaerobe facultative care test pozitiv pentru
oxidaza i nu fac membrii spores.All ai genului sunt mobili i au
flagella polare cu teci. Filogeniile recente au fost construite pe
baza unei suite de gene (analiz secven multilocus).
Alcatuirea
Spre deosebire de euglena nu are o forma stabila din cauza
membranei foarte subtiri. Membrana foarte subtire da posibilitatea
citoplasmei sa emita pseudopode (picioruse false) cu rol in locomotie
si prinderea hranei. La interior amiba contine:nucleul;vacuole
digestive cu rol in hranire;vacuole contractile prin care se elimina
substante nefolositoare.
Locomotia
Cu ajutorul pseudopodelor amiba se deplaseaza prin tarare sau inot.
Pseudopodul format se fixeaza pe un suport, apoi se alungeste si
trage toata citoplasma dupa el, in acelasi timp, apare alt pseudopod si
miscarea continua. Hranirea
Amiba prinde hrana tot cu ajutorul pseudopodelor. Cand intalneste
alge, bacterii, diferite resturi organice, formeaza imediat
pseudopode, care se indreapta spre hrana, o inconjoara impreuna cu o
picatura de apa si o introduce in corp. Se formeaza astfel o vacuola
digestiva. Citoplasma varsa in aceasta vacuola sucuri digestive, care
dizolva hrana. Aceasta este cea mai simpla forma de digestie.Dupa
digerarea hranei, resturile nedigerate se acumuleaza in vacuola
contractila, apoi vacuola se apropie de membrana si elimina brusc la
exterior resturile ramase nedigerate.
Respiratia
Amiba respira pe toata suprafata membranei. Oxigenul dizolvat in apa
trece prin membrana in citoplasma unde au loc arderi. Rezulta
dioxidul de carbon care este eliminat tot prin membrana
citoplasmatica.
Ambia

Euglena verde
Euglena verde (tiinific Euglena viridis)
este un organism unicelular (protozoar)
si face parte (dup Georgescu, 1997)
din Regnul Protista, Subregnul Protozoa
(gr. protos: primul, zoon: animal),
ncrengtura Sarcomastigophora,
Subncrengtura Flagellata
(Mastigophora), Clasa
Phytomastigophorea. Euglena verde are
corpul format dintr-o singur celul cu:
membran, (care conine citoplasm,
cromatofori cu clorofil, vacuol
contractil, avnd rol n excreie,
stigm-organit fotosensibil (pata roie)-
, flagel), nucleu i corpusul bazal (care
are rolul de a pune n micare flagelul).
Autotrof i prepar singur hrana prin
fotosintez (la lumin) cu ajutorul
stigmei care este sensibila la lumina si
cu care se orienteaza dupa lumina
Heterotrof i ia hrana (substanele
organice) gata preparat din mediul n
care triete (la ntuneric)
Hrnire mixotrof att autotrof ct i
hetertrofCa orice organism viu, pentru
a tri, euglena are nevoie de oxigen.
Acesta trece n corpul animalului prin
toat suprafaa membranei. n
citoplasm au loc arderi, n urma crora
rezult energia necesar vieii i
dioxidul de carbon, care este eliminat
tot prin membrana celulei.
Parameciu (pron. parruh-MEE-CEE-Uhm, IPA prmi sim) este un gen de unicelulare ciliate
protozoare, de obicei studiat ca un reprezentant al grupului ciliate. Paramecia sunt larg rspndite n
ap dulce, srat i mediul marin, i sunt adesea foarte abundente n bazinele stagnante i iazuri.
Deoarece unele specii sunt cultivate uor i uor de indus de a uni i mpri, Parameci a fost utilizat pe
scar larg n sli de clas i laboratoare pentru a studia procesele biologice. Utilitatea sa ca un
organism model a provocat un cercetator ciliate s-l caracteriza ca "obolan alb", a Ciliophora
ncrengtura. Parameciu se propulsa prin micri cervicale de cilia lor, care sunt aranjate n rnduri bine
poziionate pe partea exterioar a corpului.Btaie a fiecrei cilium are dou faze: o "timpi eficace,"
rapid n timpul creia cilium este relativ rigid, urmat de o lent "atac cerebral recuperare", n timpul
creia cilium bucle lejer ntr-o parte i mtur nainte ntr-un sens antiorar de moda.Dens mbrcat
miscare cilia ntr-un mod coordonat, cu valuri de activitate micndu-se pe "covorul ciliar," crend un
efect, uneori, comparat cu cel al vntului care sufl pe un cmp de cereale. parameciu se hraneste cu
Microorganisme cum ar fi bacterii, alge i ciuperci. S strng alimente, Parameci folosete cilia sarcina
de a matura organisme rpitoare, mpreun cu puin ap, prin canelur oral, iar n deschiderea
gurii.Alimentare trece prin gura celula n esofag. Cnd hran suficient a acumulat la baza esofagului,
aceasta face o vacuole alimentare n citoplasma, i ncepe circula prin celula, incepand de la captul
din spate. Aa cum se misca de-a lungul, enzimele din citoplasma intra n vacuole pentru a digera
coninutul; nutrieni digerate apoi du-te in citoplasma, si se micsoreaza vacuole. Cnd vacuole, cu
coninutul su complet digerate, ajunge porilor anal, care se rupe, expulznd coninutul su de deeuri
n mediu.
regnul
monera
protista
algele
protozaurile Euglina
vede bacterile
parazite
saprofite
simbionte
parameciu ambia
Organismele monera si protiste