SISTEMUL CARDIOVASCULAR

CRITERII EGK DE DIAGNOSTIC AL RS:

Unda P de origine sinusala in toate derivatiile (
axul undei P intre 0 si + 90 grade); unde P pozitive
in DII,DIII, aVF si negative in aVR
Intervalul P R constant, cu durata intre 0,12-
0,21 sec
Frecv. cardiaca intre 60- 100 batai/min
Intervalele P - P si R R egale si constante
ARITMIILE SINUSALE:
1. TAHICARDIA SINUSALA ( prezinta toate criteriile ritmului
sinusal normal, cu exceptia frecventei cardiace > 100 b/min)

2. BRADICARDIA SINUSALA ( criteriile EKG ale RS
normal, cu exceptia frecventei cardiace < 60 b/min)

3. ARITMIA SINUSALA
toate criteriile EKG ale RS normal, cu exceptia:
Frecv.cardiace cuprinsa intre 45-100 b/min
Ciclurilor P-P (R-R), care sunt inegale, neregulate, cu
variatii ale duratei de 0,16 sec sau mai mari

EKG IN HIPERTROFII
1. HIPERTROFIA ATRIALA DREAPTA
Unda P inalta > 2,5 mm si ascutita in DII, DIII si aVF ( P
pulmonar )
Unda P inalta, ascutita sau difazica, cu componenta pozitiva
mai accentuata in V1,V2.
Cauze: CPC, stenoza sau insuficienta tricuspidiana, DSA
2. HIPERTROFIA ATRIALA STANGA
unda P larga, cu durata > 0,12 sec si bifida in DI,
DII si aVL ( P mitral)
Unda P difazica cu portiunea negativa, descendenta (
faza terminala), mai ampla in V1
Cauze: SM, IM, SA, IA, HTA
3. HIPERTROFIA VENTRICULARA
Cresterea masei musculare determina alterarea procesului de
depolarizare si, secundar, al celui de repolarizare
Alterarea depolarizarii:
cresterea amplitudinii ei, cu aparitia unui R inalt in derivatiile
specifice pentru ventric. hipertrofiat si a unui S adanc in toate
derivatiile opuse
Cresterea duratei ei peste N
Modificari ale axelor inimii (deviatii axiale drepte, stangi si
rotatii); cresterea duratei DI in precordialele din dreptul
ventric.hipertrofiat: in V1,V2 > 0,03 sec si > 0,05 sec in V5,V6
Alterarea repolarizarii modificari de faza terminala, care
constau in opozitia de faza a segmentului ST si a undei T fata
de deflexiunea majora a QRS.
In derivatiile care exploreaza direct hipertrofia ( derivatiile
directe) apar segment St subdenivelat si unda T aplatizata sau
inversata;
In derivatiile opuse hipertrofiei apar segment ST
supradenivelat si unda T pozitiva, simetrica .

a. HIPERTROFIA VENTRICULARA DREAPTA
Unda R ampla, > 7mm in V1 si/sau V2 sau unda R>unda S;
Unda S adanca in V6 si/sau V5;
Cresterea duratei QRS pana la 0,12 sec;
Deviatie la dreapta a axului QRS ( +110grd)
Rotatie orara cu deplasarea zonei de tranzitie spre stg;
Subdenivelarea segmentului ST si T inversat in V1, V2;
HAD asociata probabil;
Cauze: BPCO, SM si embolie pilmonara.
b. HIPERTROFIE VENTRICULARA STANGA
unda R inalta > 27 mm in V5,V6 sau peste 11 mm in aVL;
Unda S adanca in V1,V2;
Amplitudinea undei S din V1 + amplitudinea undei R din V5 > 35
mm ( indicele Sokolov-Lyon);
Amplitudinea undei R din DI + cea a undei S din DIII > 25 mm;
Cresterea QRS intre 0,10-0,12;
Deviatia axului QRS la stanga ( 0,-30 grd);
Rotatie antiorara cu deplasarea zonei de tranzitie la dreapta;
Subdeniv.ST si T inversat in V5,V6 ;cauze: HTA, IA, SA, IM.
c. HIPERTROFIA BIVENTRICULARA
datorita disproportiei anatomice a VS, semnele de HVD sun
mascate;
Criteriu EKG : combinarea deviatiei axiale drepte in plan
frontal cu criteriile de voltaj ale HVS in plan orizontal;
Examenul radiologic si ecografic sunt extrem de utile pentru
diagnostic;
Cauze : IC, boala mitrala, IA asociata cu SM.
MODIFICARI EKG IN IMA
1. Unda T pozitiva, ampla, largita, T hiperacut apare in
primele ore si dispare in maxim 24 de ore;
2. Supradenivelarea ST prezenta leziunii: semn precoce si
constant care persista cateva zile pana la 2 saptamani;
3. Unda Q patologica apare in 1-3 zile si se defineste printr-o
durata mai mare sau egala cu 0,04 sec si o amplitudine peste
25% din cea a undei R din ac.derivatie.
Unda Q patologica indica prezenta zonei de necroza.
!!!! Criteriile prezente izolat numai in DIII, aVL sau V1 NU
PERMIT DIAGNOSTICUL DE INFARCT>
Complexul QS are semnificatie echivalenta cu unda Q.
IM subacut (recent)
1. Segmentul ST revine treptat la linia izoelectrica ( dispare
leziunea);
2. Unda T este negativa, adanca, simetrica ( persista
ischemia)
3. Unda Q patologica sau complexQS ( persista necroza).

IM cronic
1. Unda T negativa, adanca, simetrica sau unda T normal (
persista sau dispare ischemia);
2. Unda Q patologica sau complexul QS, care persista toata viata.
IM de perete anterior poate avea urmatoarele localizari:
1. IM antero-septal: modificari directe de infarct apar numai
in derivatiile precordiale V1,V2,V3. Deoarece IM
anteroseptal nu se extinde la peretele lateral al VS, in DI si
aVL nu apar modificari.
2. IM antero-apical: modificarile apar in V3,V4,V5.
3. IM antero-lateral: modificari in V4-V6, aVL si DI.
4. IM apical: modificari EKG in V2-V4, DII, DIII si aVF.
Localizarile IM pe peretele postero-inferior.
1. Infarctul inferior (diafragmatic) : modificarile EKG in DII,DIII si
aVF.
2. Infarctul posterior se caracterizeaza prin prezenta semnelor
indirecte: aparitia undelor R patologice in V1,V2( raportul R/S
mai mare sau egal cu 1 si/sau durata undei R mai mare sau egala
cu 0,03 sec), subdeniv.segm. ST in V1,V2 in stadiul ac.al IM
posterior; unde T, inalte, simetrice in ac.derivatii in stadiile mai
avansate.
3. Infarctul postero-inferior prezinta unde R inalte si unde T inalte in
V1 si V2 asociate cu semne directe de IM inferior ( Q patologice si
unde T inversate in DII, DIII si aVF)


4. Infarctul infero-postero-lateral
-IM de perete inferior va determina unde Q patologice si
unde T inversate in DII, DIII si aVF;
-IM de perete posterior produce unde R anormal de inalte
si unde T pozitive in V1,V2.
-IM de perete lateral determina unde Q patologice si unde T
inversate in DI, V5-7.
Infarctul miocardic subendocardic ( non- Q)
lipsesc semnele directe de infarct deoarece intre
derivatiile EKG standard si zona de infarct se interpune
strat subepicardic normal
absenta unelor Q patologice
Subdenivelarea segmentului ST
Unda T pozitiva, ascutita, simetrica.