Sunteți pe pagina 1din 12

1.

Prezenta[i
opinia proprie in ceea ce privegte
dialectica
strategie-
metodd de evaluare
Argumentafi
urmdtoarea
afirmafie:
,, Rezultatele
mai
slabe ale unor elevi, la unele obiecte de invdf6m0nt,
s_
ar datora nu atAt dificultdfilor generate
de structura
intrinseci
a cunogtinfelor,
cit grJutdfilor
de adaptare a
elevilor la una sau la alta din meiodele
folosite de
profesor." (J.
piaget,
1965)
METODE gr
EVALUARE
INSTRUMENTE DE
INTERACTTVA
Chestionarea orald
Este frecvent folositd in procesul evaludrii qi
reprezintd o formd specificd de conversafie. se urrniregte at0t
cantitatea, cdt gi calitatea cunogtin{elor, priceperilor pi
deprinderilor elevilor, dar qi capacitatea acestora de a opera cu
ele in practic6. "chestionarea oral6 const[ in realizarea unei
conversalii prin care profesorul urmdregte identificarea
cantitdfii gi calitdlii insrrucfiei". (C. Cucog, 1999, pag.l0g)
In cadrul chestiondrii orale se disting dou6 forme:
chestionarea oral[ curentd gi chestionarea oral[ final6.
Chestionarea orald curentd se folosegte, de obicei, in cadrul
lecfiilor de cdte ori se ivegte prilejul. se poate efectua frontal,
individual sau combinat. Chestionarea orald
finald
se
folosegte la sfdrgit de capitol, semestru sau an gcolar, in ore
special destinate acestui scop.
In practica evaludrii este eficientl imbinarea
chestiondrii orale realizatl" frontal (intreaga
clasb) cu procedee
de ascultare individuald. Educatorul igi proiecteaza eqantionul
de confinut ce va fi evaluat, dar qi eqantionul de subiec{i
evaluafi. Este important ca stabilirea acestui eqantion s6 se
realizeze conform unor criterii qtiinfifice prestabilite,
inldturdnd aleatorul gi factorii de distorsiune.
Propunem in continuare o analizd, a avantajelor qi
dezavantajelor utiliz[rii acestei metode de evaluare:
2.
3.
4.
5.
Identifica{i gi alte criterii de clasificare
a metoderor
de
evaluare.
Propunefi o taxonomie proprie
a metodelor
de
evaluare qi autoevaluare.
Argumentafi
in minim doudzeci de cuvinte necesitatea
imbindrii
armonioase
in evaluare
a metodelor
tradifionale
cu cele complementare.
t
>9
130
-
131
Avantaie
Dezavantaie
.
Aceastl metod[
fav onzeazd comunicarea
educafiona16, elevul
avtnd posibilitatea de a-
gi justifica rdspunsurile,
de a particiPa la
confrunt[rile de idei qi de
opinii in cadrul clasei.
.
Unii elevi emotivi se
blocheaz[ mai ales clnd
sunt ironizafi de ceilalfi
elevi sau chiar de educator.
.
Intreblrile au un grad de
dificultate diferit.
Prin intermediul cone-
xiunii inverse se
Pot
corecta sau comPleta
rdspunsurile elevilor,
ajutAndu-i s6-qi dea
seama cAt qtiu gi cum au
invdfat, direclionindu-i
dacd este cazul in
expunerea lor.
Comportamentul educa-
torului, manifestat prin
nerdbdare, indulgenfd sau
exigenfd exageratd deter-
mind caracterul subiectiv al
notarii, fiind treptat respins
de colegi qi elevi.
.
Se rcalizeazd o
verificare directd
Pe
fondul unei comunicdri
totale. Cadrul didactic
poate interveni cu
intrebdri suPlimentare,
determinflndu-l
Pe
elev
s6-gi expund cdt mai
bine cuno$tinfele.
.
Examinafea sqmafd, pentru
numeroqi educatori debu-
tanfi chestionarea frontali
fiind un refugiu.
'
Formularea greqitd a
intrebdrilor de sprrjin, prin
Suprapunerea unor intre-
b[ri.
.
Exigenta moderatd,
dublatd de argumentarea
notdrii este aPreciatd de
elevi gi pdrinfi.
.
Transformarea intr-un
simplu dialog evaluator-
evaluafi, ignordnd ceilalfi
elevi.
.
Atentia distributivd insufi-
cientS" unele aspecte rele-
vante fi ind necontrolate.
.
FolositA in exces conduce
la monotonia evaluirii,
fiind speculatl de elevi. ca
un prilej de evadare, gdsind
pretexte pentru a se
sustrase.
.
Sondajul realizat de
educator are un volum
redus, f'eedback-ul fiind
mereu incomplet.
r
Tensiunea psihicd creatd
repetat conduce la uzura
fiziologicd a elevilor,
provocind repulsie fall de
evaluare.
.
Timpul nu permite o
verificare completd a
cunostintelor
predate.
Tabel 4.3. Avantajele qi dezavantajele utiliz[rii chestiondnt
orale
t*:i. '
,.,; 1y.r S"i . ,r
,;:s*":y'^.'ii/
J4-,'"'AY*
\ttr I
.i:l*i
d'=
<H:o Cerinle tn
formularea Si
adresarea
c ore ctl d u tntreb drilor
Sd fie centrate pe obiectivele
confinutul esen{ial;
SA fie precis determinate,
inlSturdnd inexactitatea,
ambiguitatea;
operalionale, vizind
clare gi concise.
complexitatea sau
r32
r33
.
SA se elimine caracterul sugestiv qi
conservatorismul, ce-l oblig[ pe elev si reproduci
exact ideile educatorului;
.
Sd fie adresate intregii clase gi, apoi,s[ fie numit
un elev pentru a rispunde
;
I
t
I
I
Elevul care rlspunde sd nu fie intrerupt, doar dac[
se abate de la temd se intervine cu intrbdri de
sprijin;
SI solicite implicarea tuturor elevilor in sesizarea
abaterilor de la subiect, completarea, aprecierea
sau corectarea r[spunsului ;
SI nu ofere posibilitatea evaddrii din lecfie;
Sd nu fie prea numeroase, fraclionarea excesiv[ a
examin[rii putdnd dezorganiza r[spunsul;
Intreblrile ajut[toare vin s[ faclliteze procesul
asociativ din mintea elevului, fdcdnd apel la
concentrare ;
Sl fie inldn{uite logic;
Sd vizeze nivelul de pregdtire gi inlelegere a
elevului, capacitatea acestuia de a opera cu
cunogtinfele in plan mintal gi practic-aplicativ;
S[ alterneze intrebarea centrald
(ce
delimiteazi
precis tema) cu intrebdrile ajutdtoare, subordonate
celei dintdi ;
Sd elimine tensiunea emofionalI, creAnd un climat
de incredere qi echitate;
Sd faciliteze intrarea in efortul intelectual cu mult
tact, implicdnd un minim de tensiune psihic[
pentru mobilizarea for{elor, fdr[ a provoca
incordarea emofionald excesivd
;
Rispunsurile trebuie sd fie notate obiectiv,
elimindndu-se, pe cdt posibil, orice notd de
subiectivitate.
Probele scrise
Reprezintd modalitd'1i de colectare a informaliilor privind
randamentul qcolar, completand chestionarea orald, elevii fiind
implicafi in elaborarea, construc,tia gi exprimarea efectivd a
ideilor. "Elevii
au
$ansa
sd-gi prezinte achiziliile educafiei frr6
intervenfia profesorului, in absenfa unui contact direct cu acesta.
Anonimatul lucrdrii, ugor de realizat, ingdduie o diminuare a
subiectiv^itd{ii profesorului". (C. Cucog)
In acest sens se utilizeazl urmdtoarele instrumente :
.
.fi$e
de evaluare
formativd
folosite in cadrul unor
secvenfe de invdtare
;
.
probe scrise de control curent (lucrdri de control),
care cuprind cdteva intrebdri din lecfia precedentl gi
dureaz6. 15-20 de minute. Se urmdregte verificarea
con$tinciozitdfii pregdtirii, capacitatea de a formula
rlspunsuri precise intr-un timp relativ scurt.
.
probe scrise de control la sf0rgitul unui capitol,
folosite mai ales in condi{iile aplicdrii unui sistem
de evaluare continui
;
.
lucrdri scrise semestriale (teze), de obicei,
pregdtite prin leclii de recapitulare sau de sintez[.
Se urmiregte aprecierea capacit[fii elevilor de a
selecta gi sistematiza esen{ialul dintr_un volum
mare de cunogtin{e.
.
lucrdri de tip obiectiv, care confin cAteva intrebdri
la care elevii rdspund in scris succesiv, iar
corectarea se face de c6tre elevi fie frontal, fie prin
schimbarea lucrdrilor intre ei.
134
135
Analizd criticd a
principalelor avantaje qi
acestei metode
dezavantaje:
permite surprinderea
Tabel 4.4. Avantaje gi dezavantaje in utilizarea probelor scrise
136
Structura probele de evaluare
Sunt elaborate de educatori. caracterizindu-se prin
flexibilitate, concordanfa dintre obiectivele proiectate,
conlinuturile selectate pentru evaluare qi itemii formulafi.
Itgmul
este o intrebare, o problemd, o temd (teoretici,
practicd) sau o unitate de continut ce alcdtuiegte o parte
inclependenta a unui test. in funciie de gradul Oe obiectiVitate
in notare, acegtia se clasific6 in itemi obiectivi, semiobiectivi
gi subiectivi, avdnd urmdtoarele caracteristici :
Avantaie Dezavantaie
'
Asigurd elevilor emotivi,
celor cu un ritm lent,
posibilitatea de a prezenta
toate cunoptinlele f[rd si fie
stresati.
.
Educatorul nu poate
corecta pe loc unele
erori in formularea
r[spun-surilor.
.
Verificarea qi evaluarea unui
numdr mai mare de elevi.
'
Elevii nu sunt direc-
lionali
prin intreb[ri
daci fac unele confuzii.
.
Intreblrile au un grad de
dificultate identic pentru to{i
elevii
9i
verific[ acelagi
continut.
'
Cregte rolul intAmpl[rii
in notare, mai ales
atunci cdnd con{inutul
evaluat este redus.
.
Acestea sunt formulate clar
qi concis, acoperind o mare
parte din conlinutul vizat sd
fie evaluat.
In ceea ce privegte evaluarea
formativd, figele de evaluare
aduc informa{ii importante pe
parcursul inv[f6rii, per-
mi{dnd corectarea gre-qelilor
gi reglarea, din mers, a
procesului de predare-
invdfare, constituind un real
suport pentru oblinerea unor
rezultate oozitive.
.
Permit compararea rezul-
tatelor, fiind modalit6!i
economice de verificare.
Tiowrt de itemi Curacteristici
Obiectivi
.
Grad ridicat de obiectivitate in
evaluarea rezultatelor qcolare;
.
Intrd in structura testelor de progres, in
special a celor standardizate;
.
Punctajul se acordd sau nu in funcfie de
marcarea rdspunsului;
.
Schemele de notare detaliate nu sunt
necesare.
Semiobiectivi
.
Sarcina este puternic structuratd;
'
R[spunsul cerut este limitat ca spatiu,
fbrmi, con{inut prin structura intrbdrii;
.
Elevul demonstreazd nu doar
cunoa$terea, ci gi abilitatea de a structura,
elabora rispunsul clar gi concis;
.
Reduc libertatea de a reorganiza
informafia gi de a formula rdspunsul in
forma doritd.
Subiectivi
.
Grad scdzut de obiectivitate in
r37
evaluarea rezultatelor gcolare;
.
Relativ u$or de construit, vizeazd
originalitatea, creativitatea, caracterul
personal al rdspunsului;
.
Utllizati frecvent in evaluarea
traditional[.
?T
Tabel 4.5. Tipuri de itemi qi caracteristicile lor
Pentru a formula corect acegti itemi este
cunoagterea principalelor categorii, dar mai ales
algoritmului de construcfie, care va fi prezentat in
armeazd.
Itemi obiectivi
J ltemi cu alegere duald
.
Sunt frecvent utilizafi pentru identificarea relaliilor
de tip cauz[-efect; recunoa$terea de termeni, date,
principii, diferenlierea intre enunluri factuale sau
de opinie.
.
Sarcina elevului este sd selecteze rdspunsul corect,
din cele doud posibile (adevdrat/fals;
da"/nu
;corecVgreqit ;aco
r dl dezacor d; general/particul
ar;mai mare/mai mic; variantal/varianta2; enunf
de opinie/enun{ factual) .
.
Selectarea rdspunsului se realizeazd prin bifare,
colorare, subliniere, incercuire.
Exemple:
l. Citeqte cu atenfie urmdtoarele enunfuri qi noteazd
,,A"
pentru adevdrat,
,,F'
pentru fals in cdsufa aldturatd
acestora:
Podul construit de Apolodor din Damasc a dat
posibilitatea dacilor sd treac[ Dunbrea pentru a lupta cu
romanii.
Burebista a fost un mare rege dac.
2. Citegte cu atenlie urmitoarele enun{uri gi selecteaz5
rdspunsul corect, incercuind litera din fala acestuia:
a. Romanii se ocupau cu cre$terea albinelor,
animalelor qi mineritul.
b. Dacii nobili purtau cugm6.
Q ltemi cu alegere multipld
.
Sunt frecvent utiliza{i pentru mdsurarea
rezultatelor gcolare, cunoagterea terminologiei, a
principiilor, metodelor qi procedeelor qtiinfifice,
capacitatea de a interpreta relafia cauzd- efect, de a
argumenta faptele.
'
Presupun exitenfa unei premise( enun!) gi a unei
liste de alternative (solufii posibile), rdspunsurile
incorecte (plauzibile qi paralele) fiind numite
distractori.
.
Sarcina elevului este sd aleagd, un singur rdspuns
corect sau cea mai bunf, alternativd.
.
Selectarea rdspunsului corect se realizeazd prrn'.
incercuire, bifare, subliniere, colorare, hagurare.
Exemple:
1. Alegefi un rdspunsu corect din alternativele
prezentate, haqurflnd in c[sufa al[turatd acestuia:
In anul 1595 a avut loc
bdtdlia de la Posada
un eveniment istoric important:
bitllia de la Clluglreni fl
urcarea pe tron a lui Mihai Viteazuf-l
necesara
aplicarea
cele ce
r38
139
F
2. Selectafi rlspunsul corect, dintre solufiile date,
sublinindu-l cu o linie:
Electronii au sarcind electricd:
neutri
pozitivd
negativd
Q ltemi de tip pereche
.
Sunt utiliza{i frecvent pentru mdsurarea
informa(iilor factuale, a abilitdfiilor de a identifica
relaliile existente intre doud nofiuni, simboluri,
fenomene.
'
Elementele din prima coloanl se numesc premise,
iar in a doua coloan6 sunt rdspunsurile
(fiind
reprezentate grafic sau pictural).
.
Sarcina elevului este: sA stabileascd coresponden{e,
asociafii intre cuvinte, propozitli, fraze,litere, alte
categorii de simboluri dispuse pe doul coloane'
.
Selectarea rbspunsului corect se face pe baza unor
criterii enun{ate in instrucfiuni, prin trasarea unor
sdge{i ce stabilesc diverse tipuri de relafii: termeni-
defini1ii, reguli-exemple, simboluri-concepte,
principii-clasificdri,
intrebuin![ri.
Exemple:
p[4i componente-
1. Uni{i prin sdgefi anii de desfdqurare din prima
coloan6. cu evenimentele istorice corespunzdtoare, din cea
de-a doua coloan6:
Doi prieteni Ion Creangd
Ciobdnild Barbu
gefdnescu
Delavrancea
Bunica Anton Pann
Povestea unui om leneq Vasile Voiculescu
,"fqffi
i;
/-.,$::'l'\rj
'ttJ*tt
p>'
*t='.;'
1,u--\:-:
Itemisemiobiectivi
Q Itemi cu rdspuns scurt
n
Sarcina elevului este sd fonnuleze rdspunsul sub
f,orma unei prr:poziEii,fraze, numdr, simbol.
.
Cerin{a este de tip intrebare direct6.
Exemple:
1. Rispundeli scurt la urmdtoarea intrbare :
Cine este autorul romanului Neamul
$oimdregtilor?
2. Scrieli al[turat formula urmdtorei substan{e
chimice:
Acid sulfuric
J Itemi de completare
.
Sarcina elevului este s[ completeze o afirmafie
lacunard, cu unu sau dou[ cuvinte, care si se
incadreze in contextul
-
suport.
.
Cerinfa este de tipul afirmafiei incomplete.
Exemple :
Completali spafiile libere cu cuvintele care lipsesc
pentru a realiza un text coerent, respectdnd adevdrul istoric:
a fost un priceput gi ddrz conducdtor de oqti,
venind sd cucereasc[
finutul
Daciei. El a adunat numerogi
soldali ca sd-l infrdngd pe....
Q intrebdri structurate
t395
T5I4
r437
r396
r475
bdtdlia de la Nicopole
bitdlia de la Rovine
bdtdlia de la Podul inalt
Rbscoala de la BobAlna
R6scoala condusd de Gh. Doja
2. Trasali o linie pentru a uni titlul textului, din prima
coloani cu autorul acesteia, din cea de-a doua coloan6:
t40
141
-=-qill+
7(
r
O intrebare structurat6 este formati din mai multe
subintrebdri de tip obiectiv, semiobiectiv sau
minieseu, legate intre ele printr-un element comun.
r
Q intrebare structuratd include: un material/stimul
(date, texte, grafice etc.); subintrebiri; date
suplimentare; alte subintreblri.
.
Subintrebdrile pot viza: reproducerea informafiilor
(defini1ii, enumerdri etc.), aplicarea cunogtiinfelor,
analiza, sinteza lor, formularea de ipoteze,
judec[{i
de valoare.
Exemple:
Ce ape str[bat teritoriul
l[rii?
Care sunt principalele rduri de la noi?
Notafi pe harta primitd traseul str[bdtut de cel pufin.
trei rAuri importante din partea de vest a
fdrii.
Itemi subiectivi
Q Rezolvarea de probleme
Presupune antrenarea elevului intr-o activitate
nou6, diferitd de activitlfile curente.
Utilizarea acestora vizeazd dezvoltarea
creativitdlii, a gdndirii divergente, a imaginafiei, a
capacitdlii de generalizare.
.
Comportamentele evaluate sunt din sfera aplicdrii
sau explordrii.
Exemplu:
Adina are 42 de timbre, iar fratele sdu cu 12 rruri
pufine. Ei au aqezat timbrele cdte 9 pe fiecare pagintr :r urrrri
clasor. C0te pagini au completat?
Q ltemi de tip eseu
.
Solicitd elevului abilitatea de a evoca, organiza qi
integra ideile, de a se exprima personal in scris, dc
arealiza, interpreta gi aplica datele.
.
Sarcina elevului este sd construiascd, sd producf,
un rdspuns liber, in conformitate cu un set de
cerinfe date.
.
in funclie de tipul r[spunsului solicitat existd trei
tipuri de eseu : structurat (rdspunsul este orientat
prin indici, cerinfe); semistructurat gi nestructurat
(valorificd gdndirea creadvA, originalitatea,
inventivitatea).
Exemple:
1. Alcdtuifi o compunere dupd urmdtorul plan de idei:
prezentarea generald a Daciei; caracterrzarea lui Decebal;
caracteizarea lui Traian; descrierea primului rdzboi daco-
roman
;
descrierea celui de-al doilea rdzboi daco-roman
;
prezentare consecinf elor acestor rdzb o aie. (eseu structurat)
2. Elaborafi un eseu de maxim 200 de cuvinte cu titlul:
P oezia eminescian6 (eseu semistructurat)
Ceringe in planiftcarea
Si
utilizarea
probelor de evaluare
Sd se incadreze in regimul normal de efort
elevilor :
al
t43
142
-qF$
fT
t
I
a
Sd asigure trrnpul necesar pentru preg6tire
;
Sd evite supraincdrcarea programului elevilor ;
Si nu urmdreascd surprinderea elevilor in situafii
critice ;
Sd ofere elevilor posibilitatea de a se manifesta
deplin
;
Alegerea temelor supuse evaluf,rii ridici probleme,
evitOnd simpla reproducere din memorie;
Sd solicite o selecfie qi prelucrare a conlinuturilor
insuqite, vehicularea acestora in contexte variate,
chiar noi;
Educatorul va realiza notalii marginale pe fiecare
lucrare scris[, urmlnd ca acestea sb fie aduse in
clasb qi argumentate, astfel incdt elevii sd ra
cunogtinld de gregelile lor, cunoscind criteriile de
notare.
Gregelile caracteristice vor fi re{inute pe fiqe de
evidenll a erorilor tipice, pentru a analiza
impreund cu elevii curba lor de evolulie qi a adopta
mdsuri de prevenire qi ameliorare.
Fazele proiectdrii probelor de evaluare
Formularea obiectivelor operafionale urm[rite in
evaluare.
Stabilirea num[rului de itemi prin alcdtuirea unui
inventar minim qi formularea lor, a variantelor de
intrebdri.
Identificarea modalitdlilor de rdspuns.
tr
tr
u
u
n
n
fl
Ordonarea itemilor in functie de: natura,
compexitatea gi dificultatea cunoqtiinfelor,
urmirind cre$terea progresivd a gradului de
dificultate gi ordinea ciclicb a acesteia.
Elaborarea instruc{iuniior de aplicare, plasate la
inceputul probei.
Formularea criteriilor de evaluare
Ei
a
performanlei minime admise.
Stabilirea punctajului (pe item qi pe intrega prob6).
Stabilirea timpului (aprox. 60-80 sec./item).
Aplicarea propriu-zisd presupune condi{ii
favorabile (iluminat, temperaturd), aqezarea optiml
a elevilor, comunicarea timpului efectiv de lucru,
asigurarea linigtii.
Valorificarea rezultatelor ce necesitd corectarea
probelor de evaluare in funcfie de punctajul
stabilit, totalizarea punctelor qi transformarea
acestora in not6, calificativ etc., finalizdndu-se prin
comunicarea punctajului oblinut elevilor qi
argumentarea notei.
u
fl9,'
o I
Probele practice
si
grafice
n
tr
tr
De{in un loc insemnat in evalurea priceperilor qi
deprinderilor formate in cadrul activi6tiilor practice, fiind
utilizate preponderent la disciplinele: chimie, biologie, frzicd,
educa{ia fizicd, lucru manual, educafie plastic[, matematicS.
in cadrul acestor probe sunt verificate qi evaluate cunogtinfele
teoretice necesare lucrbrilor respective gi aplicarea lor in
t44
']qFFE-
145
ll
practica, cat gi gradul
deprinderilor formate prin
de stdpinire a priceperilor
procesul de predare-invdfare .
Omogenitarea
-
echivalenfa
dintre diferitele p64i
ale testului, unitatea de structurd gi conlinut
;
Etalonarea
operafia statisticd de stabilire a
relafiei directe dintre valorile testului, obfinute prin
experimentare qi unit[file scdrii metrice adopiate.
Etalonul este sistemul de referinfd stabilit plnt.u
valorile unui test, obfinute in urma aplicdrii
acestuia pe un eqantion reprezentativ.
Relafia testului cu alte teste
-
mdsura in care acesta
se apropie sau se depdrteazd de alte teste
;
Stabilirea condifiilor
de urilizare (aplicare,
corectare, interpretare a rezultatelor obtinute).
$1
Metoda testelor
Testele sunt considerate instrumente de verificare gi
evaluare, care vizeaz[ mdsurarea qi aprecierea achizifiilor
informafionale qi forma{ionale ale elevilor, respectiv stabilirea
lacunelor in insugirea cunoqtiin{elor, capacitdlilor gi
competenlelor acestora. Acestea sunt probe de evaluare
standardizate, qtiinlifice, obiective. Principala condilie este
agadar standardizarea, care se referd la: condifiile de aplicare,
formularea rdspunsurilor, criteriile de apreciere a rezultatelor,
pdstrarea identidlii acestuia in toate aplicaliile realizate.
"Testul este o probd standardizatd care asigurd o obiectivitate
mai mare in procesul de evaluare". (C. Cucog, 1998, pag.l l1)
C e rinle privind elab o rare a t e st elor
Validitatea
-
capacitatea de a oferi informatii
despre variabila pe care o mdsoard
;
Fidelitatea
-
gradul de constanfd al testului, prin
apliciri succesive se oblin aceleagi rezultate, sau
diferente minime ;
Clasificarea testelor
Holban, I (1995)
realizeazd, o clasificare a acestora in
funcfie de domeniului de cercetare in care se incadreazd,
distingdnd intre :
r
teste psihologice
ce studiazd parametrii
psihologici
ai personalitalii (teste psihodiagnostice,
de memorie, de inteligenf[, proiective etc.i;
I
teste pedagogice
ce studiazd fondul
informalional gi educalional al persoanei
;
'
teste sociometrice
-
ce anarizeazd structura
grupurilor
sociale gi relafiile interindividuale
din
cadrul acestora.
Holban, r. anarizeazd diferenfa specificd a testelor de
cunogtiinfe, in raport cu cele prezentate
interior. in func{ie de
obiectivele proiectate
se vorbeqte despre urmdtoarele
categorii :
r46
-quF'*
147
tT
.
teste docimologice ;
I
testele psihologice de cunoqtiinfe ;
r
testele pedagogice de cunoqtiinle
-
ce au o
aplicabilitate extinsd la scara intregului proces de
invdldmdnt
(macronivel) pentru organizarea
invdfdmdntului in ansamblu, fie la scara
demersului didactic
(micronivel), vizAnd
ameliorarea practicilor educative.
Testele docimologice
Reprezintd un set de probe sau intrebdri ce vtzeazd
verificarea nivelului asimildrii cuno$tintelor qi al capacitalilor
de a opera cu acestea, prin raportarea rdspunsurilor la o scard
de apreciere elaborati in prealabil - etalon' Indeplinesc o
funcfie docimologicd, de examinare qi notare, folosindu-se la
concursuri, promov6ri sau examindri curente (Holban, I.,
1995, p. 19-20).
in continuarc prezentdm avantajele
9i
dezavantajele
utiliz[rii testelor docimologice:
Tabel 4.6. Avantaje qi dezavantaje in utilizarea testelor
docirnolosice
Criterii de clasificare a testelor docimologice
Q Dupd momentul intervenliei:
Teste ini[iale - sunt folosite in scopul realizdrri
unei evaludri inifiale, fiind administrate la
inceputul unui program de instruire. Ele oferd
educatorului date cu privire la nivelul anterior de
cunogtinfe qi la capacitatea lor de invdlare
,
pe baza
cdrora este alcdtuit viitorul program de instruire.
Teste de progres sau
formative
- se administreazd
pe tot parcursul procesului de predare-invdfare,
dup[ fiecare capitol sau dupi un numdr de leclii
mai dificile, dar importante pentru infelegerea
celor ce urmeaz6. Rezultatele ob{inute oferd
informalii cu privire la eficienla metodologiei
limbajului gtiinfific al
elevilor.
.
Au un grad mare de
fidelitate, (de incredere,
de mdsurare).
'
Conlinutul lor este u$or
transmisibil de la un grup
la altul.
I
Fot fi corectate qi
repetate, oferind
posibilitatea de a controla
condi giile de aplicare.
.
Creazd la elevi o "tehnicd
a rdspunsurilor", ce
afecteazd cunoa$terea
nivelului real al
capacitSlilor intelectuale
sau Dractice investisate.
Avantaiele
Dezavantsie
'
Acoperd o arie mare din
confinutul predat.
.
Solicitd automatisme
intelectuale qi practice,
valorificdnd insuficient
sdndirea reflexiv[.
.
Verificd un num[r mat
mare de obiective ale
actului didactic.
.
Implicd de multe ori
rdspunsuri inchise, fdrd a
contribui la imbogdtirea
148
r49
aplicate, permi{dnd reluarea unor probleme
nein{elese, organizarea unor activitAfl didactice
diferen{iate, anumi te completdri s au si s tema tizdn.
.
Teste
finale
- sunt folosite dup6 parcurgerea unui
capitol, la incheierea unui semestru sau an gcolar.
Intreblrile din cadrul lor vor fi centrate pe
obiectivele didactice majore ale programului de
instruire, vizdnd mai multe elemente esenfiale qi
capacitatea elevilor de a opera cu cunoqtin{ele
asimilate.
J Dupd scopul evaludrii:
.
Testele prognostice - au ca scop sd prevadd nivelul
competenfelor ce vor putea fi atinse de elevi,
conform obiectivelor invildrii. Acestea sunt: de
nivel, de aptitudini, standardizate, normative.
.
Testele diagnostice - vizeazd reglarea preddrii /
invdfdrii, pentru a ajuta qi motiva elevul in
invdlare, informAnd familia asupra situa{iei
copilului. Acestea sunt: de progres, formative,
criteriale.
.
Testele de inventariere - urmdresc evaluarea de
bilanf, realizatd la sf0rgitul unui curs gcolar (temd,
capitol, semestru, an gcolar). Acestea sunt:
normative, sumative, standardizate.
Q Dupd modul de realizare: eseu, cu rdspuns
de completat, de selecfie.
Rezultd cd aqa-numitele "teste" concepute de cadrele
didactice gi utilizate in procesul didactic nu indeplinesc
cerinfele formulate anterior, fiind teste pedagogice de
cunostiinle gi nu teste docimologice. Elaborarea testelor
pedagogice de cunogtinte reprezintd o operafie complexd gi
riguroas I bazatd pe invesri gaf ii q tiinf ifice.
Testul, ca instrument de evaluare standardizat, se deosebegre
fundamental
de probd, care reprezinti un instrument de
evaluare elaborat ocazional nestandardizat.
e%i'",
"l*L',9r+c,
.fi- ) ,rK
vr' r
UF{L proiectarea
unui test docimologic
Aceasta constituie o activitate complexi gi dificild, ce
presupune
respectarea urmdtoarelor etape:
.
Stabilirea obiectivelor opera{ionale qi a
conlinuturilor ce vor
ft
verificate
Se urmdregte asigurarea unei concordanfe intre
confinuturile evaluate gi obiectivele operafionale proiectate.
Aceast[ concordanfd decurge din relafiile obiectivi-confinut,
predare-invifare-evaluare.
Recunoagterea
acestei rela{ii
implicd eliminarea situafiilor surprizd din partea elevilor faf6
de conlinutul probei.
.
Documentareastiinlificd
Are ca rezultat stabilirea elementelor esenfiale,
semnificative pentru infelegerea continutirilor vehiculate.
.
Elaborarea testului docimologic
Se realizezd prin formularea intrebdrilor in concordanfd cu
obiectivele pedagogice proiectate.
Aceastd operafie mai este
numitd gi "avansarea unei ipoteze" ( C. Cucog). Alegerea
tipurilor de intrebiri (cdrora
le corespund rispunsuri desihise
sau inchis-e) este funcfie de natura obiectiveior gi conlinutul
verificat. intrebirile care alcdtuiesc testele docimologice pot
fi:
'
fntrebdri cu rdspunsuri tnchise la care subiectii nu
elaboreazd rispunsurile,
ci le aleg din mai multe
150
151
rdspunsuri oferite sau cu alegere de tipul "corect-gregit",
cerdndu.i-se elevului qi motivalia rispunsului.
.
intrebdri cu'rdspunswri deschise ce presupun
elaborarea completd a rdspunsului de cdtre elevi. Acestea
sunt fie rdspunsuri care trateazd o temd. fie rdspunsuri
scurte. formate din citeva fraze sau cuvinte.
.
Aplicarea efectivd a testului docimologic
'
Analiza rdspunsurilor date
De cele mai multe ori se rcalizeazd statistic,
conducdnd la sesizarea condiliilor de ameliorare a testului
docimologic.Un test docimologic este cu at0t mai eficient, cu
cdt reuqegte sd stabileasc[ o ordonare va]oric6 obiectivd a
elevilor.
Constatdrile efectuate prin aceste metode sunt
confruntate qi comple@te cu cele realizate prin observarea
curent[ a comportamentului elevilor in timpul
-
lectiilor,
comportament exteriorizat gi exprimat prin interesul acestora
pbntru studiu, prin modul in care particip[ la activitatea
desf6$uratd, la indeplinirea responsabilitdfilor
gcolare, prin
calitatea rdspunsurilor in cadrul dialogului frontal din timpul
lecfiilor g.a.m.d.
Reflecyii personalez
Realizali o probd
imbinafi secvenfe
disciplind la alegere.
de evaluare mixt6, in care s[
scrise, orale gi practice la o
alegere multipld, 2 de tip pereche, 2 de completarc,2
cu rdspuns scurt, I cu intrebSri structurate, lde tip
rezolvare de probleme.
l.
2. Elaborafi un test
Pedagogic
temS la alegere, alcdtuit din
de cunogtinle pentru o
10 itemi. astfel: 2 cu
r52
153