Sunteți pe pagina 1din 26

ACTELE ADMINISTRATIVE sI CELELALTE FORME DE ACTIVITATE

A AUTORITILOR ADMINISTRAIEI PUBLICE


1. Formele de activitate a autorittilor administratiei publice
n cadrul formelor de activitate a administratiei publice putem distinge dou mari
categorii: 1) formele productoare de efecte juridice, cele care dau nastere, modific sau
sting raporturi juridice : actele administratie !de a"t#ritate$ % c#ntractele
administratie !sa" actele administratie de &esti"ne$ % actele administratie
'"risdicti#nale % actele '"ridice e(ect"ate de #r&anele administratiei )"*lice +n
calitatea l#r de )ers#ane '"ridice de dre)t )riat !dre)t ciil, dre)t c#mercial,
dre)t"l m"ncii$ % (a)tele materiale '"ridice % -$ formele de activitate care nu produc
efecte juridice proprii, respectiv : #)erati"nile te.nice materiale % actele e/cl"si
)#litice ale #r&anel#r administratiei )"*lice
2. Trsturile, defnitia si clasifcarea actelor administrative de autoritate
Actele administrative sunt acte juridice (manifestri de voint fcute n scopul
nasterii, modificrii sau stingerii raporturilor juridice, de care legea leag producerea acestor
efecte juridice). Pentru a fi n prezenta unui act administrativ, acesta trebuie s ntruneasc
toate caracteristicile unui act juridic. Actele administrative reprezint manifestri
unilaterale de voint. stfel se disting de alte acte juridice, care sunt rezultatul acordului
de voint a dou prti, dintre care una este reprezentat de un organ al administratiei
publice. Actele administrative sunt emise numai n realizarea puterii
publice. !in aceast trstur a actelor administrative decurge faptul c ele
sunt obligatorii si executorii. ctele administrative sunt obligatorii pentru organul emitent, at"t
timp c"t nu au fost revocate sau abrogate. poi, actele administrative sunt obligatorii pentru
toate subiectele de drept ce desfsoar o activitate care cade sub incidenta prevederilor lor. n
al treilea r"nd, actele administrative sunt obligatorii si pentru organele superioare din punct de
vedere ierar#ic celor emitente. n aceast privint, trebuie facuta distinctia ntre actele
administrative normative si cele individuale. ctul administrativ normativ al organului inferior
este obligatoriu pentru organul superior p"n c"nd acesta din urm emite, la r"ndul lui, un act
normativ cu un continut contrar celui al actului normativ emis de organul inferior. !eoarece noul
act normativ are fort juridic superioar, el l abrog pe cel al organului inferior. n cazul
actelorindividuale, acestea pot fi revocate sau anulate de ctre organul superior. $"t timp nu
au fost revocate sau anulate, organul superior trebuie s le respecte. Prin caracterul e%ecutoriu
al actelor administrative se ntelege c acestea se e%ecut din oficiu, fr a mai fi necesar s
intervin instanta judectoreasc pentru a&l nvesti cu titlu e%ecutoriu. Prin intermediul
actelor administrative se oranizeaz e!ecutarea si se e!ecut n concret
leile. ceast trstur decurge din mprtirea clasic a functiilor statului (legislativ, e%ecutiv, judectoreasc). !ac
organul ce ndeplineste functia legislativ edicteaz reguli de aplicare general & legile (Parlamentul este unica autoritate
legiuitoare a trii & art. '1, alin. ( din $onstitutie), organele ce ndeplinesc functia e%ecutiv asigur aplicarea acestor reguli
()uvernul, potrivit programului su de guvernare acceptat de Parlament, asigur realizarea politicii interne si e%terne a trii si
e%ercit conducerea general a administratiei publice). Pentru ndeplinirea acestei sarcini, organele e%ecutive desfsoar o
activitate n baza legii si pentru executarea legii, care mbrac o form juridic specific & actele administrative. $onsecinta o
reprezint forta juridic inferioar a actelor administrative fat de cea a legilor. Actele administrative
reprezint forma juridic specifc a activittii oranelor administratiei
publice si au un reim juridic specifc. ctele administrative reprezint forma juridic
specific prin intermediul creia se realizeaz activitatea organelor administratiei publice si de
aceea ele sunt supuse unui regim juridic specific, av"nd n centrul su *egea contenciosului
administrativ si contin"nd reguli specifice privind forma, procedura de emitere, conditiile de
valabilitate si controlul actelor administrative.
Pornind de la aceste trsturi, putem defini actul administrativ ca fiind actul juridic
unilateral, emis n realizarea puterii publice, prin care se realizeaz executarea si se execut n
concret legile, care reprezint forma juridic specific a activittii autorittilor administratiei
publice.
$*+,-,$./ $0/*1. !2,3,+0.0,4/ !/ 501.,00/ :
!in punct de vedere al efectelor )e care le )r#d"c, actele administrative pot
fi normative sau individuale. Actele normativecontin reguli generale de conduit,
impersonale si de aplicabilitate repetat, care privesc un numr nedeterminat de
subiecti.Actele individuale reprezint manifestri de voint ale organului competent care
creeaz, modific sau stinge drepturi subiective sau obligatii pentru una sau mai multe
persoane determinate. n functie de continutul l#r, actele administrative individuale pot fi
grupate n patru categorii: acte prin care se stabilesc drepturi si obligatii determinate
pentru subiectul cruia i se adreseaz (e%., autorizatia de constructie), acte prin care se
confer un statut personal beneficiarilor (e%., diploma scolar, decizia de pensionare
etc.), acte administrative de sanctionare, acte administrative jurisdictionale. n functie
de organul de la care eman: Presedintele .epublicii emite decrete care pot fi normative
sau individuale, )uvernul emite ordonante, care au caracter normativ, si hotrri, care pot fi
normative sau individuale, 2inistrii si conductorii altor organe centrale de specialitate
emit instructiuni, care au caracter normativ, si ordine, cu caracter normativ sau individual,
$onsiliile judetene si locale adopt hotrri normative sau individuale, presedintii $onsiliilor
judetene emit dispozitii cu caracter individual, prefectii emit ordine, normative sau individuale,
primarul emite dispozitii, cu caracter normativ sau individual.
". #eimul juridic al actelor administrative de autoritate
".1. $onditiile de valabilitate ale actelor administrative
I. Actul administrativ trebuie s fie emis de organul competent n limitele atributiilor
sale. 3otiunea de competent a unui organ administrativ desemneaz ansamblul atributiilor
sale si limitele exercitrii lor. tributiile organelor administrative reprezint nvestirea legal cu
anumite prerogative[1]. $ompetenta organelor administrative este de mai multe feluri.
$ompetenta material se refer la sfera atributiilor unui organ administrativ. ceasta este
stabilit prin lege si, n functie de competenta material, organele administrative pot fi organe
cu competent general si organe de specialitate. $ompetenta teritorial are n vedere limitele
teritoriale n care pot fi e%ercitate atributiile conferite de lege. 1rganele centrale si desfsoar
activitatea pe ntreg cuprinsul trii, organele locale numai ntr&o unitate administrativ&teritorial
sau n alte limite stabilite de lege. $ompetenta temporal desemneaz perioada de timp n
care organul administrativ poate s&si e%ercite atributiile legale.II. Actul administrativ trebuie
s fie n conformitate cu continutul legilor si al actelor normative cu fort juridic
superioar. ctul administrativ trebuie s fie conform cu continutul normelor juridice cuprinse
n aceste acte normative. 1rice norm juridic cuprinde o ipotez, o dispozitie si o sanctiune.
1rganul administrativ trebuie s emit actul dac sunt ntrunite conditiile de fapt prevzute de
ipoteza normei juridice sau s se abtin de la emiterea actului n absenta acestora. cesta
trebuie s adopte conduita corespunztoare dispozitiei, asa cum este prevzut n norma
juridic. 1rganul administrativ are obligatia s aplice sanctiunea respect"nd scopul, continutul
si modul de determinare ale acesteia, conform legii. III. Actul administrativ trebuie s fie
emis n forma si cu respectarea procedurii prevzut de lege. +e au n vedere prevederile
*egii nr. (67(888 privind normele de te#nic legislativ pentru elaborarea actelor normative
(2.1f. nr. 19:791 martie (888). Prtile constitutive ale actului normativ sunt: titlul, formula
introductiv si, dac este cazul, preambulul, partea dispozitiv, formula de atestare a
autenticittii actului . Elementele structurale ale prtii dispozitive sunt articolul, alineatul si
enumerrile din te%t, identificate prin utilizarea literelor alfabetului rom"nesc. Sistematizarea
continutului actului normativ presupune urmtoarea ordine de prezentare a ideilor (art. 6;):
dispozitii generale sau principii generale< dispozitii privind fondul reglementrii< dispozitii
tranzitorii< dispozitii finale. Stilul de redactare al actelor normative trebuie s fie concis, sobru,
clar si precis, care s e%clud orice ec#ivoc, cu respectarea strict a regulilor gramaticale si de
ortografie. n limbajul normativ, aceleasi notiuni se e%prim numai prin aceiasi termeni, iar
e%primarea prin abrevieri a unor denumiri sau termeni se poate face numai prin e%plicitare n
te%t, la prima folosire. orma scris a actelor administrative normative este o conditie de
valabilitate, ori de c"te ori legea prevede obligatia publicrii lor. ctele administrative
individuale pot mbrca fie forma scris, fie cea oral. n unele cazuri ns, legea conditioneaz
valabilitatea actelor administrative individuale de forma scris.!onditiile procedurale ce
determin valabilitatea actelor administrative sunt manifestri de voint care nu produc efecte
juridice proprii. n functie de momentul emiterii actului administrativ, ele se pot mprti n:
anterioare, concomitente sau posterioare. !onditiile procedurale anterioare
sunt: avizarea, obtinerea acordului prevzut de lege din partea altui organ, ntocmirea
unor rapoarte sau a altor acte de initiere a actelor administrative. Avizele reprezint
puncte de vedere fundamentate, pe care organul care vrea s emit un act le cere altui organ,
compartiment sau functionar. vizele pot fi: facultative, consultative si conforme. vizele
facultative se caracterizeaz prin aceea c organul care emite actul este liber s cear un aviz,
iar dac l&a cerut, este liber s se conformeze sau nu acestuia. vizele consultative sunt
acelea n cazul crora organul emitent este obligat s cear avizul, dar nu este obligat s se
conformeze acestuia. vizele conforme trebuie cerute de organul care vrea s emit un act
administrativ, iar opiniile pe care le contin sunt obligatorii. Acordul reprezint consimtm"ntul
unui organ administrativ, dat n vederea emiterii unui act administrativ de ctre un alt organ.
1rganul emitent nu poate emite actul fr acordul prevzut de lege. !onditiile procedurale
concomitente emiterii actului administrativ sunt : cvorumul, majoritatea cerut de lege pentru
adoptarea actului si motivarea. Cvorumul reprezint numrul membrilor prezenti, necesar
pentru ca organele colegiale s poat lucra valabil. !e regul, pentru a se desfsura valabil
sedinta organului colegial, trebuie s fie prezenti cel putin jumtate plus unu din numrul
membrilor. Majoritatea cerut de lege pentru adoptarea actului poate fi: relativ (jumtate
plus unu din numrul membrilor prezenti), absolut (jumtate plus unu din numrul total al
membrilor ce compun organul administrativ) si calificat (o majoritate mai mare dec"t cea
absolut, de regul, de dou treimi din numrul membrilor organului administrativ). !onditiile
procedurale posterioare emiterii actelor administrative: aprobarea, confirmarea, comunicarea
sau publicarea. "probarea reprezint o manifestare de voint a unui organ superior, prin care
acesta se declar de acord cu un act emis deja de un organ inferior, care, fr aceast
manifestare de voint posterioar lui, nu ar produce, conform legii, efecte
juridice[2]. !onfirmarea, n dreptul administrativ, are trei acceptiuni[3]: n primul r"nd, ea
desemneaz nstiintarea persoanei interesate n legtur cu faptul c organul emitent al unui
act si mentine punctul de vedere e%primat anterior. n acest caz, confirmarea nu produce nici
un efect si nici nu conditioneaz valabilitatea actului emis anterior< n al doilea r"nd,
confirmarea poate acoperi un viciu al actului emis anterior. ceast confirmare reprezint un
act administrativ distinct de cel confirmat. n al treilea r"nd, confirmarea are semnificatia unei
forme procedurale, atunci c"nd fr ea actul administrativ nu poate fi pus n
e%ecutare. Publicarea actelor normative sicomunicarea actelor individuale constituie si ele
forme procedurale ulterioare emiterii actelor administrative, reprezent"nd modalitti de aducere
la cunostinta celor interesati a continutului actului juridic. ctele individuale se comunic celor
interesati.ctele administrative cu caracter normativ devin obligatorii de la data aducerii lor la
cunostinta public.
IV. Actul administrativ trebuie s fie oportun. 1portunitatea se apreciaz n functie de
c"teva criterii: momentul adoptrii actului, mprejurrile n care urmeaz s se
aplice, mijloacele materiale pe care le antreneaz aplicarea,conformitatea cu scopul legii#.
".2. %fectele juridice ale actelor administrative
3.2.. !roducerea efectelor juridice ale actelor administrative
.egula este c actele administrative produc efecte din momentul publicrii sau
comunicrii. /a cunoaste dou e%ceptii. Prima este aceea a actelor cu efecte retroactive (cea
mai important categorie o reprezint actele administrative declarative, care nu creeaz
drepturi si obligatii, ci constat e%istenta unor drepturi si obligatii nscute anterior). doua
e%ceptie este constituit de actele care intr n vigoare la o dat ulterioar, n baza unei
dispozitii a legii, n baza vointei organului emitent (caz n care actul prevede data la care intr
n vigoare) sau n baza procedurii specifice a emiterii actului (actele administrative supuse
aprobrii sau confirmrii).
3.2.2. "ncetarea efectelor juridice ale actelor administrative
ctele administrative produc efecte juridice p"n n momentul scoaterii lor din vigoare de
ctre organul emitent, organul ierar#ic superior al acestuia, instanta de judecat sau
Parlament, prin acte juridice. !e asemenea, un act administrativ poate s nceteze a mai
produce efecte juridice din cauza unor fapte materiale, de producerea crora legea leag o
astfel de consecint (moartea subiectului de drept, scurgerea timpului, e%ecutarea material a
actiunii prevzut de actul administrativ s.a.). *egea nr. (67(888 precizeaz ca element
legislativ, abrogarea (scoaterea din vigoare) actelor normative sau a unor prevederi cuprinse
n acestea, atunci c"nd sunt contrare unei noi reglementri de acelasi nivel sau de nivel
superior. brogarea poate fi total sau partial si are totdeauna caracter definitiv.
3.2.3. #uspendarea actelor administrative
#uspendarea reprezint operatiunea juridic prin care nceteaz temporar efectele
juridice ale actului administrativ.+uspendarea poate interveni n temeiul legii sau poate fi
dispus printr&un act juridic. +uspendarea prin act juridic poate fi dispus de organul emitent
sau de organul ierar#ic superior. ,nstanta de judecat poate dispune suspendarea unui act
administrativ, n conditiile prevazute de *egea contenciosului administrativ.
3.2.$. %evocarea actelor administrative
%evocarea reprezint operatiunea juridic prin care organul emitent sau organul ierarhic
superior desfiinteaz un act administrativ. $auza revocrii poate fi ilegalitatea sau
inoportunitatea actului administrativ. +pre deosebire de suspendare, care determin ncetarea
temporar a efectelor actelor administrative, revocarea duce la ncetarea lor definitiv.
0otodat, n timp ce suspendarea se #otrste, de regul, c"nd e%ist ndoieli n privinta
legalittii sau oportunittii actului, revocarea se dispune atunci c"nd e%ist certitudinea c
acesta este ilegal. /=$/P0,, !/ * P.,3$,P,5* ./41$>,*,0?0,, $0/*1.
!2,3,+0.0,4/ : actele administrative jurisdictionale, actele administrative de sanctionare,
actele administrative pe baza crora s&au nscut raporturi juridice civile, de munc sau
procesuale, actele care au generat drepturi subiective garantate de lege prin stabilitate, actele
administrative care au fost realizate material.
3.2.&. Anularea si inexistenta actelor administrative
Anularea reprezint operatiunea juridic ce const n manifestarea de voint a unui
organ, care determin ncetarea efectelor juridice ale unui act administrativ. nularea poate fi
pronuntat de organele superioare ale administratiei publice si de organele judectoresti.
1rganele administrative superioare au drept de anulare ca o consecint a dreptului de control
general.5n act administrativ nu poate fi anulat dec"t pentru cauze anterioare sau concomitente
emiterii lui. nularea are un caracter retroactiv, astfel nc"t ea desfiinteaz efectele juridice ale
actului si se consider c el nu a e%istat. 1rice act administrativ, datorit faptului c eman de
la o autoritate nzestrat cu atributii de putere public, se bucur de prezumtia de legalitate,
p"n la proba contrarie. /%ist ns situatii c"nd prezumtia de legalitate nu poate s opereze,
fiindc nclcarea legii este at"t de evident, nc"t oricine o poate sesiza. stfel de acte, lovite
de o nulitate care nltur orice aparent de legalitate si care nu beneficiaz de prezumtia
corespunztoare, sunt numite acte inexistente. n cazul actelor ine%istente, oricine poate
refuza e%ecutarea lor fr vreo consecint juridic.
3.2.'. (odificarea, completarea, rectificarea, republicarea actelor administrative
normative
Modificarea unui act normativ const n schimbarea expres a textului unora sau mai
multor articole ori alineate ale acestuia si redarea lor ntr$o noua
formulare. Completarea actului normativ const n introducerea unor dispozitii noi, cuprinznd
solutii legislative si ipoteze suplimentare, exprimate n texte care se adaug elementelor
structurale existente .Rectificarea actului normativ intervine n cazul n care, dup publicarea
sa, se descoper erori materiale n cuprinsul su si se procedeaz la publicarea unei note
cuprinznd rectificrile necesare. Republicarea intervine atunci c"nd actul normativ a fost
modificat sau completat n mod substantial si are la baz dispozitia cuprins n actul de
modificare, respectiv de completare. Interpretarea legal presupune interventiile legislative
pentru clarificarea sensului unor norme legale si se realizeaz printr&un act normativ
interpretativ de acelasi nivel cu actul vizat, prin dispozitii interpretative cuprinse ntr&un nou act
normativ, sau prin modificarea dispozitiei al crei sens trebuie clarificat.
&. $elelalte forme de activitate a autorittilor administratiei publice
&.1. $ontractul administrativ 'actul administrativ de estiune(
$ontractul administrativ reprezint un act juridic specific dreptului administrativ, distinct fat
de actul administrativ, c"t si de actele juridice nc#eiate de organele administratiei publice n
calitatea lor de persoane juridice de drept privat. +e numeste si act administrativ de gestiune,
pentru ca una din prti este un serviciu public (organ al administratiei publice, institutie public
sau regie autonom de interes public) si prin nc#eierea acestuia se urmreste utilizarea si
dezvoltarea propriettii publice a statului, judetului sau comunei. -iind un act juridic nc#eiat
ntre dou prti & un serviciu public si un particular &actul administrativ de gestiune @are figura
juridic a unui contract@ ns, spre deosebire de contractele de drept civil sau de drept
comercial, prtile nu sunt egale. !e aceea, n literatura de specialitate se foloseste si notiunea
de contract administrativ[4]. $ontractul administrativ reprezint un acord de voint, ntre
organele administratiei publice si o persoan fizic sau juridic de drept privat. 4a contine
o parte reglementar stabilit printr&un act normativ (caietul de sarcini aprobat de organul
administrativ), si o parte negociat. 1rganul administrativ va putea modifica n mod unilateral
partea reglementar a contractului, pentru motive e%ceptionale legate de satisfacerea
interesului public. Prin nc#eierea de contracte administrative, organele administratiei publice
urmresc realizarea unui interes general, prin intermediul prestatiei unui particular, care
primeste n sc#imb o redevent. $oncret, obiectul contractelor administrative poate consta
n: concesionarea unor servicii publice, unitti de productie ale unor regii autonome sau
terenuri, diverse prestri de servicii, executarea unor lucrri de constructii$montaj de interes
public, achizitii guvemamentale, nchirieri de bunuri sau servicii publice, mprumut de stat
%public&. +pre deosebire de contractele civile sau comerciale, unde, n caz de reziliere a
acestora n mod unilateral, partea care reziliaz datoreaz daune celeilalte prti, contractele
administrative prezint particularitatea c serviciul public este cel care precizeaz, nc n
momentul nc#eierii actului, cazurile n care acesta (serviciul public) poate rezilia contractul n
mod unilateral, fr s suporte daune. *itigiile nscute din interpretarea si e%ecutarea
contractelor administrative sunt de competenta instantelor de contencios administrativ.
&.2. Actele administrative jurisdictionale
/ste vorba de actul juridic emis de un organ cu atributii jurisdictionale, anume abilitat de
lege, care functioneaz n cadrul sau pe lng o autoritate a administratiei publice si care
solutioneaz, pe baza unei anumite proceduri, un conflict juridic n care una din prti este un
serviciu public administrativ[5]. 0.A+A05., : este un act emis numai de autoritti ale
administratiei publice < poate fi emis numai n situatiile e%pres prevzute de lege < are ca scop
(finalitate) solutionarea unor litigii n care una din prti este un serviciu public < emiterea lui se
face pe baza unei proceduri speciale care include si principiile independentei autorittii care l
emite fat de prtile aflate n conflict, precum si cel al contradictorialittii < este e%ceptat de la
principiul revocabilittii (retractrii) actelor administrative < poate fi atacat n contenciosul
administrativ general, dup epuizarea cilor administrativ&jurisdictionale.
&.". Actele civile si de drept al muncii nc)eiate de autorittile
administratiei publice
Actele civile (ca si cele comerciale) ale organelor administratiei publice sunt emise de
acestea n calitatea lor de persoane juridice de drept privat. $ele mai importante acte civile ale
administratiei publice sunt contractele. ceste acte sunt nc#eiate de organele administratiei
publice cu persoane fizice sau juridice de drept privat si cad sub incidenta reglementrilor
dreptului comun n materie, nc#eierea acestor acte se poate face numai de ctre organul
persoanei juridice, potrivit prevederilor !ecretului nr. 9171:B6. n cadrul contractelor civile, se
respect ntru totul principiile egalittii prtilor si acordului de voint. !ac apar litigii legate de
aceste acte juridice, rezolvarea lor este de competenta instantelor de drept comun. Actele de
drept al muncii sunt emise de autorittile publice n calitatea lor de prti ale raportului de
munc. $el mai caracteristic si frecvent act de acest gen este contractul de munc pe care un
organ al administratiei publice l nc#eie cu o persoan fizic pentru prestarea unei activitti
remunerate. 1ri de c"te ori un organ din sistemul administratiei publice emite sau particip la
adoptarea unui act juridic ca parte a unui raport juridic de munc si nu ca autoritate nvestit cu
atributii de putere, acel act este un act de drept al muncii si nu un act administrativ .
&.&. Faptele materiale juridice
Faptele materiale juridice (faptele administrative reprezint acele fapte de a cror existent legea leag efecte juridice,
dnd astfel nastere, modificnd sau stingnd raporturi juridice, desi faptele respective nu sunt expresia unei manifestri de
voint n scopul crerii acestor efecte juridice. !up criteriul conformittii sau neconformittii lor cu legea pot fi licite sau
ilicite. Faptele materiale juridice Iicite @sunt acele actiuni sau inactiuni svrsite ori nesvrsite
de un functionar public sau de un particular n executarea unei legi sau a unui act administrativ
de autoritate'[6]. cestea se caracterizeaz prin aceea c, nefiind n contradictie cu interesele
generale ale societtii, apar ca actiuni permise. !e pild, distrugerea unei mprejmuiri de ctre
o ec#ip de pompieri pentru a stinge un incendiu este un fapt material juridic, ce produce o
transformare n realitatea obiectiv, dar, fiind de important minor n raport cu interesul
salvrii imobilului incendiat, trebuie considerat ca fapt licit[7]. Faptele materiale juridice
ilicite @sunt acele actiuni sau inactiuni svrsite ori nesvrsite, contra legii, att de functionarii
publici, ct si de particulari, care produc efecte juridice de drept administrativ'[8]. ceste fapte
atrag rspunderea administrativ a celui care le&a sv"rsit, precum si obligarea de a suporta
paguba produs unui tert prin aceste fapte. +olutionarea litigiilor izvor"te din fapte materiale
juridice ilicite a particularilor, persoane fizice sau juridice, este de competenta instantelor
judectoresti de drept comun. $azul tipic n acest sens, este sv"rsirea unei contraventii.
&.*. +peratiunile te)nice materiale ale autorittilor
administratiei publice.
1peratiunile te#nice materiale sunt acele forme de activitate ale organelor administratiei
publice desfsurate n vederea ndeplinirii de ctre acestea a atributiilor conferite de lege, care
nu produc efecte juridice proprii. 1peratiunile te#nice materiale sunt de o varietate infinit sub
aspectul continutului[9]. +pre e%emplificare, o form pe care o iau operatiunile te#nice
materiale este si aceea a instrumentelor de prezentare si motivare.
&.,. Actele e!clusiv politice ale autorittilor administratiei publice.
ceste acte sunt manifestri de voint ale autoritarilor administrative, dar ele nu sunt
fcute n scopul de a produce efecte juridice si, de aceea, nu sunt susceptibile de asigurare a
respectrii lor prin forta de constr"ngere a statului[10]. ctele cu caracter e%clusiv politic sunt
deosebit de variate: declaratii, apeluri, motiuni, mesaje, scrisori, declaratii&apeluri etc., n raport
de obiectul actului, de destinatar si de scopul urmrit.
$0/*/ !2,3,+0.0,4/
(.). *+,-.*E" S- ,/"S",./-0E !"/"!,E/-S,-!E "0E "!,E0+/
"12-*-S,/",-3E
In cadrul formelor concrete de realizare a activitatii administratiei publice, locul central il
ocupa actele administrative
!ctul administrativ sau actul de drept administrativ "cele doua notiuni e#prima acelasi
continut$ face parte din cate%oria formelor concrete de realizare a activitatii administratiei publice
producatoare de efecte &uridice 'and spunem ca o forma concreta de activitate da nastere la efecte
&uridice, intele%em ca aceasta da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice In aceasta
cate%orie mai pot fi incluse si contractele administrative
! doua cate%orie o constituie formele de activitate ale administratiei publice care nu produc
efecte &uridice proprii, in care se cuprind operatiunile te(nico)administrative precum si actele
e#clusiv politice ale acesteia[1]
Actul administrativ este un act &uridic unilateral, care emana de la o autoritate publica, in
temeiul puterii publice, pe baza si in vederea e#ecutarii le%ii
) !rima trasatura caracteristica este aceea ca actele administrative
sunt acte juridice*

!ceasta caracterizare distin%e actul administrativ de operatiunile te(nico)administrative
In timp ce actele administrative produc in mod direct efecte &uridice asupra celor carora li se
adreseaza, efecte pe care le are in vedere or%anul emitent al actului, operatiile administrative nu
produc efectele &uridice avute in vedere de cel care le savarseste, ci efectele pe care le prevede le%ea
*e e#emplu, o autorizatie de constructie, produce efectele &uridice pe care le are in vedere
or%anul care a eliberat)o, anume, in ceea ce priveste conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca
acea constructie +entru emiterea autorizatiei le%ea stabileste ca sunt necesare o serie de avize
!utorizatia nu se poate acorda decat daca aceste avize sunt favorabile *eci, efectul
avizelor, care sunt operatii administrative, consta in aceea ca de ele depinde acordarea autorizatiei,
efect care este prevazut de le%e si care nu depinde de vointa or%anului care acorda avizul
!ceasta deosebire dintre actele si operatiunile administrative are o mare importanta practica,
indeosebi in cazul liti%iilor de contencios administrativ, situatie in care instanta nu poate controla
pe calea actiunii directe decat actele administrative atacate in justitie. Cu aceea ocazie, verifica si
operatiunile administrative pe baza carora a fost emis acel act.
Intr)un asemenea caz, controlul asupra operatiilor administrative se face numai in subsidiar,
in cadrul controlului pe care instanta &udecatoreasca il e#ercita asupra actului administrativ atacat si
numai in le%atura cu acesta
!stfel, daca pe baza unui aviz, se respin%e cererea pentru eliberarea autorizatiei de
constructie, persoana nemultumita, nu poate introduce actiune in &ustitie impotriva avizului, care
este o operatiune administrativa, ci impotriva actului de respin%ere a cererii
*in cele de mai sus rezulta ca nu orice manifestare de vointa este un act &uridic, simpla
e#primare a unei opinii din partea unei institutii publice administrative nefiind un act administrativ
+rintr)un act administrativ iau nastere drepturi si se stabilesc noi obli%atii sau se stin% unele
vec(i *e asemenea, pot fi refuzate pretentii &uridice, pe care le formuleaza persoanele fizice sau
&uridice in fata or%anelor administratiei publice ,efuzul ne&ustificat de a rezolva o pretentie
privitoare la un drept recunoscut de le%e, sau tacerea administratiei publice la formularea unor astfel
de pretentii &uridice au valoare de acte administrative[2] 'aracterul de act administrativ, pe care il
are refuzul manifest sau tacit de satisfacere a pretentiei -2-b16e &uridice formulate de o persoana
fizica sau &uridica in fata autoritatilor administrative publice, decur%e din interpretarea dinamica a
principiului le%alitatii care %enereaza activitatea autoritatilor administratiei publice +otrivit acestui
principiu, autoritatile administrative au dreptul de a actiona pe baza si in e#ecutarea le%ii dar au si
obli%atia de a o face in conditiile prescrise de le%e Inactiunea acestora este, in interpretarea
dispozitiilor art1 din .e%ea nr29/1990 privind contenciosul administrativ, act administrativ
nele%al[3]
!ctul administrativ este unilateral nu pentru faptul ca ar fi opera unei sin%ure persoane ) la
emiterea sa putand participa mai multe persoane ) ci pentru ca el de%a&a o sin%ura vointa &uridica,
care provine de la o autoritate publica
+e baza acestei caracteristici actele administrative se deosebesc de alte acte &uridice pe care
le emit sau in care sunt parti persoanele administrative Intr)adevar institutiile administratiei publice,
care au personalitate &uridica civila, pot intra si in raporturi &uridice civile, de munca, financiare etc
0ste de subliniat faptul ca manifestarea unilaterala de vointa pe care o reprezinta actul
administrativ este realizata in re%im de drept public, ceea ce o deosebeste de actul civil unilateral
"testament, donatie etc$
+entru valabilitatea unui act administrativ nu este necesar consimtamantul persoanei careia i
se adreseaza, cum este in cazul actelor de drept civil, care se intemeiaza pe acordul, pe
consimtamantul subiectelor raporturilor &uridice civile
*repturile si obli%atiile care iau nastere prin actele administrative sunt stabilite in mod
unilateral de catre autoritatea publica emitenta a acelor acte, persoanele carora li se adreseaza actele
respective avand indatorirea de a se conforma intocmai vointei unilaterale a autoritatii administratiei
publice, e#primata prin actul administrativ
Intrucat or%anul emitent al actului administrativ actioneaza in temeiul puterii publice, in
calitate de autoritate publica, el isi poate impune, in mod unilateral, vointa sa asupra celui caruia i se
adreseaza actul in cauza
) Actul administrativ este o manifestare unilaterala de vointa
juridica*

*e e#emplu, pentru emiterea unui proces verbal de aplicare a unei sanctiuni contraventionale
fata de cel care a savarsit contraventia, nu mai este necesar acordul acestuia in ceea ce priveste
aplicarea sanctiunii
In le%atura cu caracterul actului administrativ de a fi o manifestare unilaterala de vointa
&uridica, se ridica unele probleme[-]
O problema are in vedere anumite formalitati pregatitoare, necesare pentru emiterea unui
act administrativ, ca de pilda, diferite avize, referate, expertize etc., pe care le acorda un alt organ
sau o alta autoritate decat organul sau autoritatea care au emis actul. In cazul in care pentru
emiterea unui act administrativ este necesara acordarea unor avize, se mai poate sustine ca actul
administrativ ar mai fi o manifestare unilaterala de vointa ?
+entru rezolvarea acestei probleme, este necesar sa se analizeze deosebirile dintre un act
unilateral si un act bilateral
In cazul actelor unilaterale, raportul &uridic ia nastere printr)o sin%ura manifestare de vointa
&uridica, in timp ce, in cazul actelor bilaterale, raportul &uridic nu poate lua nastere decat prin acordul
subiectelor acelui raport, cum ar fi in ceea ce priveste vanzarea)cumpararea
1e poate da ca e#emplu situatia unei autorizatii de constructie, care este un act administrativ,
raportul &uridic ia nastere numai prin manifestarea unilaterala de vointa &uridica a celui care acorda
autorizatia, acesta stabilind, in mod unilateral, continutul si conditiile autorizatiei !vizele, pe baza
carora a fost emisa autorizatia, nu au nici un efect direct asupra celui care a solicitat
autorizatia, autorizatia de constructie fiind cea care produce direct efecte &uridice asupra acestuia
!cordarea avizelor nu inseamna aparitia unui nou subiect in raportul dintre or%anul emitent
al autorizatiei si solicitantul autorizatiei
'el care acorda avizul si emitentul al autorizatiei apar in acest raport ca un sin%ur subiect de
drept, ei e#primand o sin%ura manifestare de vointa in raportul &uridic cu solicitantul autorizatiei
In cazul operatiilor pre%atitoare pentru emiterea unui act administrativ, caracterul acestui act
de a fi o manifestare unilaterala de vointa &uridica se mentine !vizele respective nu au nici un efect
direct asupra raportului &uridic in cauza, ele privind doar raporturile dintre cel care acorda avizele si
emitentul actului, fara nici o le%atura directa cu cel caruia i se adreseaza actul respectiv, acesta
producand efecte &uridice fara a necesita consimtamantul solicitantului 2ri, tocmai aceasta este
conditia esentiala in ceea ce priveste caracterul unilateral de vointa &uridica, e#primata prin actul
administrativ
O alta problema in legatura cu acest caracter se refera la situatia in care actul administrativ
este emis la cererea unei persoane. O astfel de cerere nu inseamna oare un acord de vointa intre
acea persoana si emitentul actului solicitat ?
1i de aceasta data, actul administrativ isi pastreaza calitatea de a fi o manifestare
unilaterala de vointa &uridica, deoarece cererea solicitantului nu face decat sa puna in miscare
procedura de emitere a actului administrativ, iar nicidecum nu are semnificatia unui acord de vointa
0mitentul actului are libertatea, pe baza vointei sale unilaterale, de a emite sau de a nu emite actul
administrativ pe baza cererii primite, evident, in cazul in care le%ea nu obli%a acel or%an sa emita
actul solicitat
) Actul administrativ este o manifestare de vointa care emana! in primul rand! de la
o autoritate a administratiei publice4

3anifestarea de vointa, unilaterala, trebuie sa emane de la o autoritate publica +rin
manifestarea de vointa se realizeaza autoritatea publica, facand sa se modifice ordinea &uridica, prin
crearea unor situatii &uridice noi
+roblema care se pune este de a sti daca alte or%ane ale statului, sau or%anizatii particulare
care actioneaza pe baza si in e#ecutarea le%ii, pot adopta sau emite acte administrative
,aspunsul este pozitiv, in sensul ca, prin le%e, sau in baza le%ii, se poate da competenta
emiterii unor astfel de acte, si altor or%ane sau or%anizatii, caz in care acestor acte li se aplica tot un
re%im &uridic administrativ
!stfel, 4niunea 5enerala a 6anatorilor si +escarilor 1portivi,
or%anizatie ne%uvernamentala, poate fi considerata autoritate administrativa autonoma, in sensul
art116 alin3 din 'onstitutia ,omaniei, avand o competenta e#clusiva, dele%ata de stat, prin acte
normative, in domeniul vanatorii si pescuitului sportiv
*rept urmare, actele sale, ca si cele ale unitatilor aflate in subordinea sa, in masura in care sunt
acte de autoritate, pot fi socotite acte administrative
*atorita acestui fapt, actul administrativ este obli%atoriu si e#ecutoriu prin el insusi
!stfel, fiind emis in temeiul puterii publice, autoritatea emitenta a actului isi poate impune in
mod unilateral vointa fata de cel caruia i se adreseaza acel act, astfel incat ii poate stabili, in mod
unilateral, conduita in raportul &uridic care ia nastere, se modifica sau se desfiinteaza prin emiterea
actului administrativ !poi, fiind emis in temeiul puterii publice, actul administrativ este e#ecutoriu
din oficiu
In cazul in care cel obli%at la e#ecutare nu e#ecuta de bunavoie actul administrativ,
autoritatea competenta poate trece direct, din oficiu, la e#ecutarea silita a actului, fara a mai fi
necesara emiterea de catre un alt or%an a unui act in baza caruia sa se treaca la e#ecutarea silita, asa
cum se intampla in cazul actelor civile, a caror e#ecutare silita nu se poate face decat in baza unei
(otarari &udecatoresti
) (anifestarea de vointa are loc in temeiul puterii publice*

) Actul administrativ este emis in vederea executarii
legii.

!ceasta caracteristica decur%e din ratiunea de a fi a administratiei publice, aceea de a
or%aniza si a e#ecuta in concret le%ea, inteleasa in acceptiunea sa lar%a, nu numai de act al
+arlamentului
(.#.!+2P"/",-E -*,/E "!,.0 "12-*-S,/",-3 S-
"0,E "!,E 5./-1-!E
Actul administrativ si legea
!semanator le%ii si actul administrativ este un act &uridic unilateral intemeiat pe puterea
publica *eosebirea dintre cele doua cate%orii de acte este cu privire la forta lor &uridica si la re%imul
&uridic aplicabil
.e%ea isi intemeiaza autoritatea pe suveranitatea statului, pe cand actul administrativ are o
autoritate derivata din le%e +rin actele administrative se or%anizeaza e#ecutarea si se e#ecuta in
concret dispozitiile le%ii, ceea ce ne face sa consideram ca acestea sunt subordonate le%ii *e altfel,
principiul le%alitatii reprezinta un principiu fundamental de activitate a administratiei publice
Actul administrativ si hotararea judecatoreasca
7otararea &udecatoreasca este actul &uridic prin care se infaptuieste puterea &udecatoreasca,
pe cand actul administrativ realizeaza puterea e#ecutiva
.a fel ca actul administrativ, (otararea &udecatoreasca este un act &uridic unilateral
*eosebirile esentiale dintre cele doua cate%orii de acte sunt8 prin actul administrativ este
or%anizata e#ecutarea le%ii, pe cand (otararea &udecatoreasca intervine pentru a sanctiona incalcarea
le%ii, solutionand un liti%iu &uridic *e asemenea, cele doua cate%orii de acte sunt supuse unui re%im
&uridic diferit, re%lementat de norme apartinand unor ramuri diferite de drept
Actul administrativ si contractul
'ontractul reprezinta un act bilateral, inc(eiat prin acordul de vointa a doua sau mai multe
persoane, ca fapt &uridic inc(eiat in scopul de a da nastere, modifica sau stin%e raporturi &uridice
!ctul administrativ reprezinta manifestarea unei sin%ure vointe &uridice, in re%im de drept
administrativ
,e%imul &uridic aplicabil celor doua cate%orii de acte este diferit8 cel comun, de drept civil in
cazul contractelor si cel administrativ, de drept public, in cazul actelor administrative, ceea ce
presupune aplicarea unor norme &uridice diferite cu privire la emiterea, aplicarea, controlul le%alitatii
fiecarui fel de act in parte
(.6. !",E7+/-- 1E "!,E "12-*-S,/",-3E
!ctele administrative pot fi %rupate in mai multe cate%orii in functie de o seama de
particularitati si de criterii pe care le vom prezenta in continuare8
Dupa intinderea efectelor juridice pe care le produc
+ornind de la acest criteriu putem distin%e cate%oria actelor normative si cea a actelor
individuale
Actele normative contin re%uli %enerale, impersonale, care se aplica intr)un numar
nedeterminat de cazuri si la un numar nedeterminat de subiecti
Actele individuale sunt acelea care creeaza drepturi si obli%atii in profitul sau in sarcina
uneia sau mai multor persoane determinate
In functie de continutul lor, prof IIovanas[9] distin%e urmatoarele cate%orii de acte
individuale8
!cte prin care se stabilesc drepturi sau obli%atii determinate pentru subiectii carora li se
adreseaza 0#emplul clasic este oferit de autorizatia de constructie , care confera un drept bine
determinat unei persoane
!cte prin care se confera un statut personal beneficiarilor !sa este cazul diplomei
universitare care atribuie beneficiarului un comple# de drepturi si obli%atii si nu un drept sau o
obli%atie determinata
!cte administrative de sanctionare !cestea instituie constran%erea de stat sub forma
sanctiunii si presupun o constatare a situatiei de fapt si o apreciere asupra vinovatiei
contravenientului, consemnata, de re%ula, intr)un inscris
!cte administrative &urisdictionale !cestea sunt acte individuale, de speta, emise de
autoritati ale administratiei publice, care au competenta, special atribuita, de a solutiona anumite
liti%ii &uridice
+rocedura folosita pentru emiterea acestor acte este deosebita de aceea a actelor
administrative obisnuite, ea presupunand participarea partilor si manifestarea principiului
contradictorialitatii in dezbaterea care precede emiterea actelor administrative de &urisdictie
*atorita specificului activitatii in care intervin aceste acte administrative, si anume,
activitatea de solutionare a unor liti%ii &uridice, este necesara motivarea in fapt si in drept a actului
&uridic respectiv
*e asemenea, subliniem faptul ca or%anul emitent al actului de &urisdictie este independent in
darea solutiei fata de parti si fata de orice alta persoana sau institutie, iar actul prin specificul sau de
solutionare a unui liti%iu &uridic, se bucura de stabilitatea specifica autoritatii de lucru &udecat
+e de alta parte, actele administrativ)&urisdictionale pot fi atacate cu recurs, dupa epuizarea
cailor administrativ)&urisdictionale la 1ectia de 'ontencios !dministrativ a 'urtii 1upreme de
:ustitie "art- din .e%ea nr29/1990 privind contenciosul administrativ$
B. Dupa persoana administrativa de la care emana
!ctele administrative pot fi clasificate si dupa autorul actului, dupa cum urmeaza8
*ecrete emise de catre +resedintele ,omaniei;
7otarari si 2rdonante emise de catre 5uvern;
Instructiuni si ordine emise de catre ministri sau conducatorii altor or%ane ale administratiei
publice centrale de specialitate;
2rdine ale prefectilor;
7otarari ale consiliilor &udetene, municipale, orasenesti si comunale;
*ispozitii ale primarilor
C. Dupa numarul manifestarilor de vointa pe care le incorporeaza.
*upa acest criteriu actele administrative pot fi8
acte administrative care contin o sin%ura manifestare de vointa;
acte administrative comple#e, care contin doua sau mai multe manifestari de vointa
3a&oritatea actelor administrative fac parte din prima cate%orie
In dreptul nostru administrativ se intalnesc si cazuri in care actele administrative iau nastere
prin contopirea a doua sau mai multe manifestari de vointa, care provin de la autoritati diferite
0ste cazul concursului de competente in forma directa, ca spre e#emplu, in situatia actului
administrativ emis de mai multe ministere
*esi, suntem in fata unui acord de vointe, acesta nu este identic celui de natura civila In
cazul contractului civil intalnim un dublu obiect si un dublu scop, pe cand in cazul acordului de
vointa continut intr)un act administrativ comple# se urmareste aceeasi prestatie din partea altor
subiecti, actiunea acestuia fiind univoca
<aptul ca actele comple#e cuprind mai multe manifestari de vointa are doua consecinte
practice8
nu poate fi revocat sau anulat decat printr)un act simetric, care sa cuprinda manifestarile de
vointa ale tuturor autoritatilor care au elaborat in comun actul anterior, ori printr)un act superior
tuturor emitentilor;
actiunea in &ustitie trebuie indreptata impotriva tuturor autoritatilor participante le emiterea
actului
(.8 0E7"0-,",E" "!,E0+/ "12-*-S,/",-3E
0miterea actelor administrative reprezinta rezultatul e#ercitarii competentei cu care sunt
inzestrate persoanele administrative
'ompetenta administrativa este formata din ansamblul atributiilor ce revin unei autoritati,
compartiment functional sau persoane "functionar de stat$ si limitele e#ercitiului lor 'a element
component al competentei, atributia consta din prero%ativele ce revin unui or%an, compartiment
functional sau functionar public, in temeiul unui act normativ
+entru a se stabili le%alitatea unui act administrativ, se analizeaza8
competenta materiala, inteleasa ca %rad de intindere a atributiilor, sau sfera de cuprindere
a lor;
competenta teritoriala, ea desemnand cadrul teritorial in care se e#ecuta atributiile de
catre o autoritate publica 1pre e#emplu utilizarea competentei teritoriale drept criteriu de
clasificare, permite distinctia intre autoritatile centrale ale administratiei publice "cu o competenta
teritoriala e#tinsa la intre% teritoriul national$, autoritatile teritoriale "cu competenta la nivelul unei
parti din teritoriul national$ si autoritatile locale "competente a)si e#ercita atributiile la nivelul
unitatii administrativ ) teritoriale ) comuna, oras, municipiu, &udet$;
competenta personala, evoca ansamblul atributiilor ce revin unei persoane care ocupa o
anumita functie In acest sens, o anumita competenta revine primarului si o alta presedintelui
consiliului &udetean
<iind un act secundum legem , actul administrativ va trebui sa fie intotdeauna conform cu
continutul le%ii si a celorlalte acte normative pe care le pune in aplicare
!ceasta conditie tine cont de aplicarea principiului suprematiei le%ii in dreptul romanesc si
de specificul activitatii e#ecutive de a fi o activitate secundum legem. Cu alte cuvinte, actul
administrativ intervenind in cadrul si in vederea realizarii activitatii e#ecutive, trebuie sa fie
conform cu le%ea pe care o pune in aplicare si cu toate celelalte acte normative
!ctele administrative care privesc or%anizarea e#ecutarii si e#ecutarea le%ii sunt intotdeauna
in raport de subordonare fata de le%e 0le trebuie sa aiba o baza le%ala, le%alitatea actelor
administrative fiind o conditie esentiala pentru valabilitatea acestora
In principiu, actele administrative cu caracter normativ nu formuleaza valori politice, acesta
fiind atributul le%ii, ci se limiteaza la stabilirea modalitatilor de punere in e#ecutare a le%ii
.e%ea nu are intotdeauna posibilitatea sa prestabileasca in detaliu conditiile si modalitatile de
interventie a autoritatilor administratiei publice prin acte administrative
*e altfel, daca le%ea ar prestabili intotdeauna modalitatile de e#ecutare a ei, autoritatilor
administratiei publice s)ar transforma in niste or%anisme automate care nu s)ar putea adapta
sarcinilor asa de variate si mereu in sc(imbare pe care le prezinta viata sociala
*e aceea autoritatile administratiei publice trebuie sa dispuna de o anumita initiativa si sa
aiba posibilitatea de a aprecia situatiile in care vor emite acte administrative, oportunitatea emiterii
acestor acte
,eferitor la le%alitatea actelor administrative, putem spune ca atunci cand prin le%e se
prestabilesc conditiile necesare pentru emiterea acestor acte, suntem in prezenta asa)zisei
competente specifice a autoritatilor administrative
In cazul in care prin le%e se creeaza posibilitatea mai lar%a, sau mai restransa a autoritatilor
administratiei publice de a aprecia conditiile in care se vor emite actele administrative, suntem in
prezenta unei competente ce presupune un drept de apreciere din partea autoritatilor administratiei
publice asupra emiterii acestor acte "competenta de apreciere$
*e e#emplu, pentru emiterea unui permis de circulatie, le%ea prevede o serie de conditii pe
care trebuie sa le indeplineasca persoanele carora li se vor elibera astfel de permise 4nele din aceste
conditii vor fi constatate de or%anele administratiei publice competente sa emita actul, precum limita
de varsta, plata unei ta#e "competenta le%ata$, iar alte conditii precum capacitatea de a conduce un
autove(icul pe drumurile publice, sunt lasate la aprecierea or%anului de politie "competenta de
apreciere sau discretionara$
In masura in care trebuie sa se realizeze anumite activitati, autoritatilor administratiei publice
trebuie sa emita acte administrative bazate pe le%e "este asa)zisul comportament administrativ
pozitiv$
In alte impre&urari, le%ea cere autoritatilor administratiei publice sa se abtina de la efectuarea
anumitor activitati, daca interesul %eneral cere acest lucru "este vorba de asa)zisul comportament
administrativ ne%ativ$
In practica, conformitatea actului de drept administrativ cu continutul le%ii si a celorlalte acte
normative este considerata o conditie de fond a acestuia Atunci cand legalitatea actului este
analizata prin prisma indeplinirii acestei conditii, se verifica de fapt concordanta dintre continutul
actului si ipoteza, dispozitia si sanctiunea normei de drept aplicabile in cauza.
(.9. !+*1-,-- 1E 3"0":-0-,",E P/-3-*1 E2-,E/E" "!,E0+/
"12-*-S,/",-3E
+entru ca actul administrativ sa fie le%al, el trebuie, in primul rand, sa fie, asa cum am
mentionat, emis de catre autoritatea administrativa competenta, adica de catre autoritatea careia
le%ea ii confera dreptul si, totodata, in anumite cazuri, obli%atia de a emite acel act administrativ
+roblema competentei, in emiterea actelor administrative, priveste nu numai autoritatea de la care
emana actul, ci si persoana din cadrul acelei autoritati, functionarul care emite actul
=otodata, actul administrativ trebuie sa fie in conformitate cu le%ea, el fiind emis tocmai pe
baza si in vederea e#ecutarii le%ii =ermenul de le%e, in acest conte#t, trebuie privit in sensul sau
lar% In afara de le%ea adoptata de catre +arlament, actele administrative trebuie sa respecte si sa
e#ecute dispozitiile continute in toate actele date spre e#ecutare autoritatilor si institutiilor
administratiei publice, care au deci obli%atia sa e#ecute intocmai acele acte
Ile%alitatea in ceea ce priveste actele administrative poate imbraca mai multe aspecte
*e asemenea, la emiterea actelor administrative trebuie respectate conditiile de forma si de
procedura prescrise de le%e pentru emiterea actelor respective >erespectarea acestor conditii duce
la neluarea in considerare a acelor acte !sa de e#emplu, daca un act administrativ nu poarta
semnatura persoanei competente sau stampila or%anului emitent, acel act nu este considerat a fi
valabil
In ceea ce priveste forma lor, actele administrative pot fi scrise, in situatiile cele mai
frecvente; orale "verbale$ si implicite "tacerea autoritatii$, adica nerezolvarea in termenul stabilit de
le%e a unei cereri adresate unei autoritati a administratiei publice
In marea lor ma&oritate, asa cum aratam, actele administrative sunt emise in forma scrisa,
intrucat aceasta prezinta o serie de avanta&e
!stfel, forma scrisa este recomandata spre a se putea cunoaste e#act continutul actului
administrativ, astfel incat acesta sa poata fi e#ecutat intocmai de catre cei care au aceasta obli%atie
=otodata, forma scrisa constituie un puternic mi&loc de proba pentru a se putea dovedi, in caz de
liti%iu, prin inscrisul respectiv, drepturile si indatoririle pe care le contine
=otodata, forma scrisa asi%ura cele mai bune conditii pentru e#ercitarea controlului asupra
le%alitatii actelor administrative[6]
<orma scrisa este absolut necesara in cazul actelor administrative cu caracter normativ,
precum si in alte situatii ca, de e#emplu, in ceea ce priveste le%itimatiile, diplomele, certificatele,
adeverintele, procesele)verbale etc
<orma orala "verbala$ a actelor administrative este utilizata, de re%ula, in caz de ur%enta
cand, pentru desfasurarea anumitor actiuni, in timpul oportun, nu mai este posibila emiterea unui act
scris, intrucat prin acesta s)ar intarzia prea mult actiunea respectiva, care trebuie infaptuita imediat si
de re%ula sunt urmate de confirmarea scrisa
+entru actele administrative implicite, se pune problema de a se stabili care este sensul
tacerii autoritatii administratiei publice in raport cu cererea ce i)a fost adresata, cu alte cuvinte, daca
tacerea are semnificatia unei aprobari sau a respin%erii cererii in cauza
In situatia in care actele normative nu precizeaza semnificatia tacerii autoritatii, rezolvarea
acestei probleme comporta unele dificultati
'onform dispozitiilor .e%ii contenciosului administrativ, tacerea autoritatii administratiei
publice este socotita ca refuz de a rezolva favorabil cererea ce i)a fost adresata 0ste o solutie
fireasca, deoarece, in caz contrar, nu se mai &ustifica actiunea in &ustitie a persoanei interesate
!lteori, insa, tacerea ar putea fi interpretata ca aprobare, potrivit ada%iului qui tacit
consentire videtur "cine tace consimte$ *e pilda, un or%an inferior solicita or%anului superior
aprobarea pentru a actiona intr)un anume fel In acest caz, tacerea ar putea fi considerata ca o
aprobare
In ceea ce priveste procedura emiterii actelor administrative, le%ea poate stabili si cerinta
anumitor avize pentru emiterea unui act administrativ, date de catre alte or%ane decat or%anul
emitent
!vizele pot fi8
facultative, situatie in care autoritatea emitenta are libertatea sa solicite sau sa nu solicite
acel aviz;
consultative, situatie in care autoritatea emitenta este obli%ata sa solicite avizul, in absenta
caruia nu poate emite actul administrativ, dar nu este obli%ata sa urmeze avizul acordat, putand sa
adopte si alte solutii decat cea continuta in aviz;
conforme, cand autoritatea emitenta este obli%ata sa solicite avizul si, totodata, sa tina
seama de avizul solicitat la emiterea actului pentru care a fost dat, adica sa emita actul in sensul
avizului dat
6alabilitatea actelor administrative este conditionata si de modul propriu)zis de adoptare a
acestora, de pilda, in cazul or%anelor cole%iale !stfel, de e#emplu, in %eneral, pentru validitatea
actului administrativ este necesar votul afirmativ a &umatate plus unu din numarul membrilor
or%anului *aca nu se intruneste acest numar, actul nu poate fi adoptat
+rin le%e se pot stabili si alte proportii pentru adoptarea de acte administrative
1e mai poate ca, prin le%e, sa se stabileasca pentru anumite acte administrative o forma scrisa
precis determinata, avand un continut formal prestabilit, obli%atoriu, ca de e#emplu, cartile de identitate,
pasapoartele, diplomele, adeverintele, certificatele medicale etc, ori traducerea lor intr)o limba straina
3ai este posibila situatia ca, dupa adoptare, un act administrativ sa necesite indeplinirea unor
formalitati procedurale !stfel, se cere in anumite situatii aprobarea actului administrativ de catre
or%anul superior celui emitent, fara de care acel act nu este valabil[7]
In afara de a fi le%ale, actele administrative trebuie sa fie si oportune, adica sa fie emise in
cel mai adecvat moment, din punct de vedere al eficacitatii, e#ecutarea lor facandu)se cu cele mai
potrivite mi&loace si cu cele mai reduse c(eltuieli, dar obtinandu)se rezultate ma#ime
2portunitatea actelor administrative se apreciaza deci, in functie de conditiile concrete de timp si
de loc
>u trebuie confundata oportunitatea actelor administrative cu le%alitatea acestora
.e%alitatea si oportunitatea sunt situatii &uridice diferite de valabilitate a actelor administrative
!stfel, un act administrativ poate fi le%al, dar sa nu fie oportun *e pilda, prin sc(imbarea
impre&urarilor se poate ca un act administrativ le%al, sa inceteze de a mai fi oportun, deci sa apara
necesitatea retra%erii acestuia
!sadar, trebuie facuta distinctie intre le%alitatea si oportunitatea actelor administrative,
ambele constituind conditii diferite, distincte de valabilitate a acestor acte !bsenta oportunitatii nu
este o cauza de nele%alitate, ci de neoportunitate 0vident, atat in caz de ile%alitate, cat si de
neoportunitate, efectul este nulitatea actului respectiv, dar din motive cu totul diferite
(.;. "P0-!"/E" "!,E0+/ "12-*-S,/",-3E
2data emise, sau adoptate, dupa caz "adoptarea este specifica autoritatilor cole%iale$, actele
administrative trebuie sa fie aplicate
'u privire la aplicarea actelor administrative se impune e#aminarea succesiva a doua
probleme8 intrarea in vi%oare a actelor administrative si e#ecutarea actelor administrative
! Intrarea in vi%oare actelor administrative
'at priveste intrarea in vi%oare a actelor administrative, ea reprezinta momentul din care
actul administrativ este susceptibil a fi pus in e#ecutare "a produce efecte &uridice$
a) usceptibilitatea actului administrativ de a produce efecte juridice, reprezinta momentul
de plecare, in aplicarea unui act administrativ si se refera la aplicarea pentru viitor a actului
administrativ.
!utoritatile administratiei publice nu pot sa dea actelor administrative pe care le emit efecte
retroactive
,atiunea acestei re%uli este ca actele trebuie emise si mai ales aplicate in functie de
circumstantele prezente pe care le cunosc or%anele administratiei publice emitente si respectiv
persoanele fizice si &uridice carora urmeaza a li se aplica efectele actelor administrative respective
1unt unele acte administrative de stare civila, cu caracter declarativ, prin care se constata
anumite evenimente "nastere, deces$ si care sunt numite in literatura de specialitate acte declarative
sau reco%nitive
*repturile si obli%atiile consfintite prin aceste acte administrative, se situeaza in timp inainte
de emiterea lor
4nii autori considera cazul actelor amintite o e#ceptie de la principiul neretroactivitatii si tot
o astfel de e#ceptie este considerata si situatia actelor administrative cu caracter &urisdictional prin
care se rezolva un liti%iu si se face referire la drepturi si obli%atii e#istente la momentul ivirii
liti%iului privitor la acele acte
b) O alta problema o presupune susceptibilitatea de executare a actelor administrative.
!ctele administrative fiind susceptibile de e#ecutare, trebuie aduse la indeplinire atat de
autoritatile administratiei publice competente sa faca acest lucru, cat si de persoanele fizice si
&uridice care trebuie sa se subordoneze, sa se conformeze dispozitiilor acestor acte
+entru a putea fi puse in e#ecutare, actele administrative trebuie sa fie aduse la cunostinta
celor competenti sa le e#ecute
+entru persoanele fizice sau &uridice care trebuie sa se conformeze acestor acte, momentul
intrarii in vi%oare este acela la care le)a fost facut cunoscut actul respectiv, moment din care actul le
este opozabil
+entru actele administrative cu caracter normativ se prevede ca aducerea lor la cunostinta se
face prin publicitate in 3onitorul 2ficial, in diferite ziare, la ,adio, la =eleviziune, prin afisare, si in
acest caz, autoritatile administratiei publice nu au posibilitatea le%ala de a ale%e alte modalitati de
publicare
In sc(imb, actele administrative cu caracter individual sunt notificate celor interesati prin
diferite mi&loace lasate la aprecierea autoritatilor administratiei publice competente
In cazul in care actul administrativ cu caracter individual se adreseaza unui numar mai mare
de persoane, notificarea se face, de re%ula, printr)un anunt care se afiseaza sau este publicat in presa
scrisa ori vorbita +rin urmare suntem in situatia unor persoane determinate, c(iar daca sunt mai
multe, altfel nu am fi in fata unui act administrativ cu caracter individual, ci cu caracter normativ
? 0#ecutarea actelor administrative
'onformarea fata de prescriptiile actului administrativ se intemeiaza pe o anumita forta
&uridica pe care o au aceste acte
'at priveste forta &uridica a actelor administrative, aceasta rezulta din ele insele, din faptul ca
sunt emise de autoritati ale administratiei publice investite prin normele &uridice cu aptitudinea de a
face aceste acte si de a avea valoare obli%atorie pentru orice persoana careia i se adreseaza
!stfel, prin vointa &uridica pe care o contin actele administrative creeaza drepturi si obli%atii
care privesc persoanele fizice si &uridice +rin aceste acte, persoanele respective devin debitorii sau
creditorii autoritatilor administratiei publice
+ersoanele fizice si &uridice conformandu)se prescriptiilor actelor administrative, nu fac un
act %ratios la adresa administratiei publice, ci indeplinesc o datorie &uridica de respectare a unor
obli%atii care decur%, fie din calitatea lor de cetatean, fie din aceea ca persoana respectiva isi are
domiciliul sau resedinta pe teritoriul pe care autoritatea administrativa isi e#ercita competenta, fie
din impre&urarea ca bunurile imobile ale persoanelor se %asesc pe acel teritoriu etc
'onsecinta fortei &uridice a actelor administrative consta in aceea ca ele produc efecte
&uridice fara a fi necesar consimtamantul celor carora actele se adreseaza
<orta &uridica a actelor administrative le impune o prezumtie de autenticitate si de
veridicitate
+rin prezumtia de autenticitate se intele%e calitatea pe care o au actele administrative de a fi
considerate ca provenind de la acele autoritati ale administratiei publice care pretind ca sunt autorii
lor "ori%inalitatea actelor$
+rezumtia de veridicitate inseamna calitatea pe care o au actele administrative de a e#prima
adevarul in ceea ce priveste continutul lor
'ele doua prezumtii au caracter relativ, iar rasturnarea lor, prin proba contrara, este supusa
unei proceduri speciale, numita procedura inscrierii in fals, si este instituita pentru a asi%ura
autoritatea actului administrativ
=otodata, cele doua prezumtii se bazeaza pe obli%atia profesionala de onestitate, de
sinceritate a celor care emit aceste acte &uridice
!ctele administrative au particularitatea de a fi e#ecutate din oficiu, in sensul ca in cazul lor,
nu este nevoie de a fi investite cu formula e#ecutorie "titlu e#ecutoriu$ asa cum se intampla cu
obli%atiile derivand din contracte
=itlul e#ecutor il constituie, de re%ula, o (otarare &udecatoreasca definitiva si irevocabila,
investita cu formula e#ecutorie si numai in baza acestuia se trece la e#ecutarea silita a debitorului
In ma&oritatea cazurilor, persoanele fizice si &uridice se conformeaza dispozitiilor actelor
administrative si e#ecuta de bunavoie obli%atiile ce le revin potrivit acestor acte
1unt insa situatii in care persoanele refuza indeplinirea obli%atiilor stabilite prin actele
administrative si in acest caz administratia publica este obli%ata sa recur%a la e#ecutarea silita a
acestor acte
0#ecutarea silita este supusa unui re%im &uridic deosebit si intervine doar in cazuri e#treme
+entru e#ecutarea silita a actelor administrative se cer indeplinite urmatoarele conditii8
a) sa fie vora de opunerea celui care treuie sa e!ecute oligatia prevazuta in actul
administrativ"
) sa e!iste o ailitare legala a autoritatii administratiei pulice de a trece la e!ecutarea
silita"
c) sa nu e!iste nici o alta cale de drept care sa asigure e!ecutarea oligatiei prevazuta in
actul administrativ.
,ezulta ca daca normele de drept prevad o sanctiune contraventionala, penala sau de alta
natura pentru cel care nu e#ecuta obli%atia prevazuta in actul administrativ, e#ecutarea silita a
actului nu este admisa
,ezulta astfel ca e#ecutarea silita nu trebuie privita ca o sanctiune, ci ca o modalitate
e#trema de e#ecutare a actelor administrative
(.(. S.SPE*1"/E", /E,/"7E/E" S- 1ES--*,"/E" "!,E0+/
"12-*-S,/",-3E
! 1uspendarea actelor administrative
!rin suspendarea actelor administrative se intelege intreruperea vremelnica a efectelor
juridice ale acestor acte si apare necesara pentru garantarea respectarii legii in emiterea si
executarea acestor acte.
1uspendarea poate avea loc intr)o prima situatie ca efect al dispozitiilor e#prese ale le%ii
0ste, spre e#emplu, cazul prevazut de art 31 din .e%ea nr 32/1968 privind stabilirea si
sanctionarea contraventiilor, in care se mentioneaza ca introducerea contestatiei "plan%erii$
impotriva procesului verbal de contraventie suspenda e#ecutarea acestui act
In alte cazuri suspendarea actelor administrative poate fi pronuntata de instantele
&udecatoresti, bineinteles, atunci cand le%ea le confera aceasta competenta
4n astfel de caz este cel prevazut de art 9 din .e%ea nr 29/1990 a contenciosului
administrativ care stabileste competenta instantelor &udecatoresti de a pronunta suspendarea actelor
administrative la cererea celor care se pretind vatamati in drepturile lor si pentru a se preveni o
pa%uba iminenta
4n alt caz il reprezinta suspendarea actelor administrative prin (otararea autoritatilor
administratiei publice ierar(ic superioare, celor care au emis actele
!stfel, suspendarea este pronuntata ca urmare a efectelor ierar(iei ce se stabileste intre
autoritatea care a emis actul si cel care are controlul activitatii acestuia potrivit pozitiei sale
ierar(ice
'ontrolul vizeaza asi%urarea conformitatii actelor administrative cu prevederile le%ii si
atunci cand e#ista indoieli cu privire la le%alitatea actului administrativ emis de autoritatea
inferioara, superiorul ierar(ic poate (otari suspendarea acestui act
!lteori, suspendarea poate fi pronuntata si de alte autoritati ale administratiei publice care nu
se situeaza in ierar(ie cu autoritatea care a emis actul 2 astfel de suspendare este admisa doar daca
le%ea confera acelei autoritati competenta suspendarii
1uspendarea efectelor actelor administrative poate fi si opera autoritatii care a emis actul
3asura suspendarii in acest caz este admisa in mod e#ceptional si numai atunci cand e#ista
indoieli cu privire la le%alitatea actului "cand actul a fost emis in cazul unei situatii indoielnice$
3asura suspendarii actului administrativ de catre autoritatea emitenta nu poate fi ridicata la
ran% de principiu, pentru ca daca s)ar admite acest lucru, responsabilitatea autoritatii administratiei
publice in emiterea actelor administrative ar fi serios diminuata
In acest caz, respectivele autoritati ar proceda cu usurinta la emiterea acestor acte, iar
suspendarea ar putea ec(ivala cu insasi suspendarea e#ecutarii le%ii
? ,etra%erea actelor administrative
,etra%erea actelor administrative este necesara uneori, si se &ustifica prin aceea ca evolutia
societatii este intr)o continua sc(imbare si actele administrative trebuie uneori modificate pentru a
tine pasul cu aceasta evolutie
!dministratia este facuta de oameni si trebuie admis ca uneori acestia %resesc si ca este
necesar a fi indreptate erorile respective, pentru ca altfel s)ar dauna interesului public
*e aceea trebuie admisa posibilitatea modificarii sau retra%erii actelor administrative,
principiul revocabilitatii actelor administrative fiind fundamental in re%imul &uridic al acestor acte
3odificarea sau retra%erea actului poate sa fie obli%atorie sau facultativa
!tunci cand le%ea stabileste ile%alitatea acestor acte, retra%erea lor de catre administratia
publica este obli%atorie
,etra%erea este obli%atorie si atunci cand aceste acte au fost date printr)o procedura care nu
corespunde normelor &uridice in vi%oare *e e#emplu, o persoana a fost numita intr)o functie publica
fara sa se fi respectat procedura concursului prevazuta de .e%ea nr 30/1990, privind an%a&area in
functie de competenta
*e re%ula, insa, retra%erea actelor administrative este o posibilitate pentru autoritatile
administratiei publice, atat in privinta actelor normative, cat si a celor individuale
In le%atura cu aceste cazuri trebuie respectate urmatoarele conditii8
". retragerea sa se realizeze cu respectarea regulilor de procedura care au fost necesare si
pentru emiterea actului.
0ste o re%ula care decur%e din principiul paralelismului formelor &uridice
*aca la actul primar s)au cerut anumite avize ele trebuie cerute si cand se modifica sau
retra%e actul;
#. retragerea sa nu fie facuta cu efecte pentru trecut, ci numai pentru viitor.
+rin urmare, retra%erea nu trebuie sa afecteze situatia anterioara, prin desfiintarea drepturilor
care s)au nascut in baza lor
*aca in cazul actelor administrative cu caracter normativ, principiul revocabilitatii
"retra%erii$ actelor administrative nu are limite, in cazul actelor administrative cu caracter individual
se impun anumite e#ceptii
+rin natura lor, sunt e#ceptate de la principiul revocabilitatii, actele administrative cu
caracter &urisdictional si actele administrative individuale, prin care s)au creat anumite drepturi, in
baza carora s)au inc(eiat contracte civile sau contracte de munca si prin care s)au creat anumite
drepturi subiective in favoarea unor persoane, drepturi ce sunt ocrotite prin le%e si pe care
administratia are obli%atia sa le respecte "de e#emplu, in cazul emiterii unei diplome de licenta, a
unui act de nastere, a buletinului de identitate, acte care nu pot fi revocate de autoritatea
administratiei publice care le)a emis$
#trans legata de prolema retragerii actelor administrative este si prolema ordinului de
refacere a acestor acte.
!utoritatile superioare au dreptul de a da ordin celor subordonate sa emita anumite acte
administrative, si pe cale de consecinta, au si dreptul de a ordona refacerea actelor care s)au emis cu
nerespectarea ordinelor autoritatilor superioare
1)ar putea pune problema ca prin acest ordin de refacere a actului administrativ, s)ar incalca
re%ulile competentei cu privire la emiterea si retra%erea actelor administrative
.a o analiza atenta se constata insa, ca nu este vorba de o incalcare a re%ulilor de
competenta, pentru ca in cazul in care or%anul ierar(ic inferior nu emite sau nu reface actul
administrativ in baza ordinului or%anului ierar(ic superior, nici o procedura nu permite superiorului
sa actioneze in locul inferiorului
+rin nerespectarea ordinului de emitere sau de refacere a actului administrativ e#ista doar
riscul pentru cariera functionarilor care nu au actionat potrivit prevederilor din ordinul or%anului
ierar(ic
'at priveste ordinul de reformare a actului pe care il traseaza or%anul ierar(ic, acesta are la
baza competenta de indrumare si control a activitatii or%anului inferior si este &ustificat si de
viziunea, de ansamblu, pe care or%anul ierar(ic superior o are asupra problemei care formeaza
obiectul actului administrativ respectiv
2r%anul ierar(ic superior procedeaza la emiterea ordinului de refacere a actului administrativ
din oficiu, sau in urma unor reclamatii sau sesizari
$. %esfiintarea &nulitatea) actelor administrative. Inexistenta lor.
>erespectarea conditiilor de fond si forma prevazute de le%e cu privire la emiterea unui act
administrativ conduce la aplicarea sanctiunii nulitatii actului administrativ respectiv
'onditia este ca la momentul emiterii actului sa se fi incalcat anumite dispozitii ale le%ii si sa
nu fie vorba de incalcari ulterioare sau de neconformitate a actului cu dispozitii le%ale aparute
ulterior emiterii actului
4nii autori au apreciat ca sunt cazuri in care la intocmirea actului s)au incalcat re%ulile
prevazute e#pres de le%e, intr)un mod atat de %rosolan, incat actul administrativ respectiv poate fi
considerat ca ine#istent[8]
1e considera astfel ca sunt cazuri de ine#istenta urmatoarele 8
$. cand un act administrativ nu poate fi materialmente dovedit% pentru ca nu e!ista nici o
urma a lui in arhive"
&. actul administrativ a fost emis in aza unei legi care a fost arogata"
'. cand actul poarta semnatura unei persoane manifest incompetenta"
4. cand printr(un act administrativ% organul administratiei pulice rezolva% spre e!emplu%
un litigiu de competenta instantelor judecatoresti.
1e considera ca incalcarea le%ii in ultimele cazuri este atat de evidenta incat nu mai este
necesara invocarea nele%alitatii actelor respective si pronuntarea nulitatii
!ceste acte sunt lovite de vicii atat de vizibile incat nimeni nu le poate atribui caracterul de
acte &uridice obli%atorii +entru aceste acte nu opereaza prezumtia de le%alitate si nimeni nu poate fi
tinut sa se supuna prescriptiilor e#primate in astfel de acte
+unerea in e#ecutare de catre autoritatile administratiei publice a unui astfel de act apare ca o
cale de fapt, care atra%e raspunderea administratiei si a functionarilor ei, pentru daunele cauzate
In cazul actelor administrative, s)ar putea spune ca pentru nerespectarea le%ii, nu putem
intalni decat nulitatea absoluta, pe motiv ca, intotdeauna administratia publica actioneaza prin actele
sale, in vederea satisfacerii intereselor %enerale
2 asemenea interpretare a normelor &uridice care %uverneaza emiterea actelor administrative
ar fi prea e#cesiva, din moment ce, in toate situatiile ar trebui sa se a&un%a la nulitatea absoluta a
acestora
*e aceea, s)a considerat ca pentru anumite incalcari ale normelor &uridice, cu ocazia emiterii
actelor administrative, sa se considere aplicabila sanctiunea nulitatii relative
!stfel, s)a apreciat ca in cazul in care la concursul pentru ocuparea unei functii publice s)au
incalcat unele re%uli de procedura cu privire la or%anizare, sa poata fi anulat concursul doar la
cererea celor care au participat la concurs, si nu la cererea oricarei persoane, ca atunci cand am fi in
prezenta unei nulitati absolute
Iata de ce s)a apreciat ca in acele cazuri in care s)au incalcat re%ulile &uridice, mai ales de
procedura, daca nu sunt esentiale pentru validitatea actului administrativ, sa fie sanctionate cu
anularea, si nu cu nulitatea absoluta
Aplicatii:
'e este actul administrativ@ 'are sunt particularitatile sale @
'are sunt conditiile de valabilitate privind emiterea actelor administrative @
0#plicati caracterul unilateral al actului administrativ
*ati e#emple de acte administrative si identificati principalele trasaturi ale fiecaruia
+recizati care sunt conditiile de valabilitate pentru o (otarare a unui consiliu local
+recizati raporturile dintre le%alitatea si oportunitatea unui act administrativ
!ct &uridic reprezinta8
inscrisul constatator;
acordul de vointa al partilor actului;
decizia unilaterala a autoritatilor publice
3otivati ale%erea facuta
!ctul administrativ este8
o manifestare unilaterala de vointa &uridica;
un acord de vointe &uridice;
un ansamblu de operatiuni administrative
'ui apartine vointa &uridica ce este cuprinsa in actul administrativ8
poporului;
le%ii;
unor structuri ale administratiei publice;
5uvernului, ca sef al e#ecutivului
!ctul administrativ trebuie sa fie intotdeauna8
scris;
oral;
revocat;
motivat
:ustificati ale%erea facuta
Intrarea in vi%oare a unui act administrativ individual are loc8
la publicarea in 3onitorul 2ficial;
la data prevazuta in continutul actului, ulterioara publicarii in 3onitorul 2ficial;
la data comunicarii actului catre persoana la care se refera