Conflictul de interese este o ciocnire ntre dou preocupri diferite.

Presupunem c, n cazul jurnalistului,

ar putea fi vorba despre un conflict ntre interesul su profesional, care i cere s acioneze n interes public
(de importan social, util colectivitii) i un interes personal n a obine un succes, un avantaj.
Conflictul de interese implic nclcarea obligaiilor fa de organizaie, ca serviciu public, prin
promovarea unor interese personale ale jurnalistului de radiodifuziune, care ar putea influena
necorespunztor ndeplinirea obligaiilor i a responsabilitilor oficiale, sau care vin n contradicie
flagrant cu valorile i principiile asumate, ca jurnalist al postului public de radio, aducnd o grav atingere
imaginii publice a instituiei, precum i a celorlali jurnaliti.


Am alctuit mai jos un inventar al unor situaii n care jurnalistul joac mai multe roluri care pot sau nu s
fie generatoare de conflict de interese. Inventarul se bazeaz pe situaii care pot fi regsite n pres n 2009,
sau care au fost observate n anii receni.
1. Jurnalistul este acionar la compania media la care lucreaz.
2. Jurnalistul este partener de afaceri cu patronul su n alte companii cu alt obiect de activitate dect
presa.
3. Jurnalistul, moderator de talk-show i prezentator de tiri, devine director al diviziei de advertising a
grupului media la care lucreaz. Renun la activitatea de prezentator de tiri, dar rmne moderator de
talk-show.
4. Jurnalistul are aciuni la o societate comercial care nu are activiti pe piaa de media sau de publicitate.
5. Jurnalistul este comentator pentru un cotidian central i se angajeaz n echipa de campanie electoral a
unui partid. Ulterior, jurnalistul candideaz din partea acelui partid n alegerile europarlamentare.
6. Jurnalistul lucreaz iniial n pres, dup care devine angajat al unei autoriti publice. Dup ncheierea
mandatului/contractului, jurnalistul se ntoarce n pres.
Cazuri
1. O situaie ntlnit n peisajul presei a fost cea n care un jurnalist care era comentator pentru un
cotidian central a activat n staff-ul de campanie electoral al unui partid, fr a-i informa pe cei
care conduceau ziarul i fr a informa publicul. Jurnalistul a publicat n aceast perioad editoriale
care susineau partidul la care activa (opiunea lui de a susine acel partid nu era necunoscut
publicului). Ulterior, jurnalistul a candidat din partea acelui partid n alegerile europarlamentare. El
nu i-a dat demisia de la ziar, fiind concediat de management. El a considerat decizia
managementului ziarului ca fiind nedreapt.

2. De exemplu, multe instituii de pres au fost fondate dup evenimentele din 89 de ctre jurnaliti.
Faptul ca jurnalistul este acionar la compania media la care lucreaz, nu ar trebui s ridice
probleme. Dar dac jurnalistul este implicat n decizii de natur financiar legate de companie,
altfel dect n adunrile anuale ale acionarilor, se creeaz o situaie de conflict de interese,
jurnalistul avnd activiti i n afara departamentului editorial, n cadrul acelei companii.

3. O problem o poate ridica faptul c jurnalistul este acionar la o alt companie, care nu activez n
domeniul presei. Acest problem poate fi rezolvat, dac jurnalistul nu scrie despre compania i
nici despre partenerii de afaceri ai companiei.

Purtatorul de cuvant al presedintiei, Valeriu Turcan, a declarat, intr-un interviu pentru
HotNews.ro, ca in cele doua televiziuni de stiri exista jurnalisti care sunt in conflict de interese
intrucat desfasoara si activitati de consultanta politica. Turcan a evitat sa dea exemple
concrete, afirmand ca sunt nenumarate astfel de informatii. Purtatorul de cuvant al
presedintei a mai spus ca este nevoie ca, in Romania, sa aiba loc o dezbatere pe tema unei legi
antitrust, care sa le interzica patronilor de presa sa detina, in mod cumulat, posturi de
televiziune, posturi de radio si ziare.