Sunteți pe pagina 1din 23

Subiectul leciei:

Mecanisme simple
Clasa a VII-a B
De-a lungul
timpului, oamenii au
inventat maini care
s le uureze munca.
Aceste maini au n
alctuirea lor
mecanisme simple.
Prghie
PRGHIA
Def. O prghie este o bar rigid ce se poate
roti n jurul unui punct fix, numit punct de
sprijin.
Asupra unei prghii acioneaz dou fore:
- fora activ (pune n micare prghia);
- fora rezistent (fora care trebuie n-vins).

Exemple: o roab, o rang, etc.
Pentru orice prghie distana de la punctul de
sprijin la direcia uneia din fore reprezint
braul forei respective (b).
Raportul forelor este egal cu raportul invers
al braelor, dac prghia este n echilibru.
F bR
R bF
TIPURI DE PRGHII
PRGHIA DE TIP I

La prghia de tip I punctul de sprijin se afl
ntre punctele de aplicaie ale forelor.
Exemple de prghii tip I: foarfece, rang.



Figura prghiei de tip I

O
R F


PRGHIA DE TIP II

La prghia de tip II punctul de sprijin se afl
la un capt, iar la cellalt capt se afl
punctul de aplicaie al forei active.
Exemple de prghii de tip II: roaba, etc.
Figura prghiei de tip II


O F
R

PRGHIA DE TIP III

La prghia de tip III punctul de sprijin se afl
la un capt, iar la cellalt capt se afl
punctul de aplicaie al forei rezistente.
Exemple de prghii de tip III: peseta, etc.
Figura prghiei de tip III


F
O
R
Scripete
SCRIPETELE
Def. Un scripete este alctuit dintr-o roat cu
an pe muchie care se poate roti n jurul unui
ax central. De axul roii este fixat o furc,
prevzut cu un crlig de prindere. Prin
anul scripetelui este trecut un fir (cablu)
inextensibil.
n timpul utilizrii, scripetele poate fi fix sau
mobil.
SCRIPETELE FIX
Def. Un scripete fix este folosit pentru a
schimba, convenabil, direcia i sensul de
aciune al forei active.
La echilibru, modulul forei active este egal cu
modulul forei rezistente:
F=R
SCRIPETELE MOBIL
Def. La un scripete mobil, n echilibru, fora
activ are valoarea de dou ori mai mic
dect a forei rezistente.

F R
2

F

O A
R
Observaie: Condiia de echilibru de rotaie
pentru un scripete mobil poate fi exprimat
astfel: Momentul forei active (fa de punctul
O n jurul cruia se rotete scripetele) este
egal cu
momentul forei rezistente.
MF = MR
MF = F x OA
MR = R x OB. Dar OB = OA/2; rezult F =
R/2.
Plan nclinat
PLANUL NCLINAT
Def. Un plan nclinat este un plan care
formeaz un unghi ascuit cu planul orizontal.
Un plan nclinat se reprezint cu ajutorul unui
triunghi dreptunghic.
Elementele unui plan nclinat sunt:
- lungimea planului nclinat;
- nlimea planului nclinat;
- unghiul planului nclinat.
Figura unui plan nclinat

l
N
F
h



G

Fora F necesar urcrii uniforme, fr
frecare, a unui corp, cu valoarea greutii G,
pe un plan nclinat de nlime h i lungime l
are valoare :

F G x h
l
Fora necesar urcrii uniforme, fr frecare,
a unui corp pe planul nclinat se poate
determina i n alt mod.
F G
h l ; rezult F G X h
l



Elev:Voicu Aurel
cls. a VII- a B

S-ar putea să vă placă și