[1]

IMUNOLOGIE
- CURS 4 -
Molecule prezentatoare de antigen

MHC / HLA (histocompatibility human leucocyte antigen). Au rol in prezentarea antigenului i in
respingerea grefelor de esut si de organ.

HLA=HHLA:
H: pentru c sunt implicate in rejecia grefelor de
esuturi;
H: pentru c initial au fost descoperite pe suprafaa
limfocitelor umane.
L: pentru c au fost evideniate iniial numai pe
suprafaa limfocitelor.
A: pentru c au fost evideniate cu ajutorul anticorpilor.
Sunt elaborate de gene prezente pe autozomul 6; sunt implicate foarte multe gene ce formeaz un
complex genetic care codific molecule implicate in histocompatibilitate. Alctuiesc trei grupe distincte in
ordinea in care sunt localizate pe cromozom: MH2, MH3, MHC. Genereaz prin recombinare HLA, numrul
de molecule rezultat este foarte mare.
Dou varietai de molecule MHC sunt implicate in recunoaterea antigenic.
MHC1: Este distribuit ubicuitar, prezent pe membranele tuturor celulelor din organism (somatice si
sanguine), cu exceptia celulor sanguine anucleate (eritrocite si trombocite). Au o structura heterodimera,
fiind alcatuite din doua lanuri diferite structural intre ele si asociate. Lanturile nu sunt liniare, ci sunt
organizate in bucle si domenii. Prezint un lan greu (40-45 Kdal; lan tansmembranar orientat cu captul
NH2 extracitoplasmatic si cu captul carboxi intracitoplasmatic) si un lan usor (12 kdal= 2
macroglobulina, situat strict extramembranar). Fiecare domeniu contine 100-110 aminoacizi. Domeniile iau
natere ca urmare a existenei unor puni disulfurice intracatenare.
Lantul prezint trei bucle si trei domenii; un domeniu situat extrem de aproape de NH2, urmat
foarte aproape de un al doilea domeniu si apoi mai aproape de membran gasim domeniul trei. Apoi
molecula traverseaz membrana i se termin prin captul COOH terminal, buclele sunt notate cu 1, 2 si
3.
Domeniul NH2-terminal (1+2) este alctuit din secvene de aminoacizi extrem de variabile,
hipervariaii de la molecula la molecula. 1 este diferit de 2, ele fiind domenii polimorfe. Sunt pozitionate
faa in faa si se asociaz intre ele constituind o cavitate.
[2]

Domeniul 3 este alctuit dintr-o secven de aminoacizi constant pe toate moleculele de MHC1
din organism. Este o structur caracteristic pentru fiecare individ in parte. Sunt domenii monomorfe.
Lantul este alctuit dintr-un singur domeniu ce are o structur constant la toi indivizii aparinand
aceleiai specii. El se asocieaz la domeniul 3 prin legaturi necovalente. Poziia fat in fat d moleculelor o
conformaie spaial imunoglobulin like.

Funii:
Sunt specializate in prezentarea de antigeni de origine endogen (antigene produse de celula pe
suprafaa crora aceste molecule sunt exprimate)
Cooperarea dintre APC si LT in special LTC si LT supresoare. APC prin MHC1 prezint antigenul ctre
LTC si LB prin intermediul TCR (recetor). Are loc contactul dintre Ag-TCR si domeniile polimorfe 1 si 2.
Poat avea loc si contacte MHC1- contraligand comun pentru LTC si LB. Realizeaz legturi cu MHC1 strict la
nivelul domeniului 3 al moleculei MHC1.
Declanseaz rspunsul de respingere a grefelor de esuturi si organe, domeniul 3 care are aceast
strcutur pe MHC1 din intreg organismul domeniul 3 este o structur self pentru fiecare organism.

MHC2:
Distribuie: numai pe celulele implicate in rspunsul imun (APC, LT, LB).
Structura: molecul heterodimeric alcatuit din doua lanuri diferite intre ele si asociate. Ambele
lanuri sunt transmembranare (NH2- extracelular si COOH- intracelular). Segmentul extracelular este foarte
lung si proemin. Lantul 30-35 Kdal, lanul 27- 28 Kdal sunt asociate prin puni extramembranare. Nu
sunt liniare, sunt organizate in bucle sau domenii (100-110 aminoacizi ), exista puni disulfurice
[3]

intracatenare. Lantul are cel de-al doilea domeniu situat mai aproape de membran. Lantul este
pozitionat simetric.
MHC2 au o configuratie spatiala de tip Ig like.
1 si 1: sunt capete NH2 terminale; (sunt polimorfe, sunt constituite din secvente de aminoacizi
variabile sau hipervariabile, sunt diferite intre ele, se asocieaz rezultand o cavitate de dimensiuni mici.
2 si 2: sunt cconstituite din secvene de aminoacizi constante sau aproape constante. 2 este
mai constant decat 2, fiind monomorf.
Funcii:
Sunt specializai in prezentarea de antigene exogene. In cazul APC provin prin fagocitoza.
Rol important in rspunsul imun in cooperarea intre APC si LTH. APC prin moleculele MHC2
prezentate in vederea recunoaterii unui antigen deci antigenele sunt recunoscute de LTH prin receptorul
TCR se stabilesc contacte cu antigenul prezentat in domeniile polimorfe ale MHC2. La nivelul moleculei
MHC2 se stabilesc contacte intre CD4 si MHC2 la nivelul domeniului 2.
Rol minor in declansarea rspunsului de respingere a grefelor datorit domeniului 2. Funcia de
ansamblu a MHC1 si MHC2 este aceea de a prezenta antigenul.
Mecanismul general al prezentrii antigenului:
Baza o reprezint stabilirea de contacte dintre MHC si structura antigenic prezentat. MHC1 si
MHC2 sunt prezente pe suprafata APC. Acesta prezint diverse antigene prin intermediul MHC. Aceste
celule antigenice sunt recunoscute de LTC, LTB, LTH prin receptorii TCR.
APC prezint si recunosc numai substratul din antigen (mici segmente de aminoacizi formate din
aproximativ 8-18 aminoacizi), doar determinanii antigenici liniari (structuri amfipatice).
[4]

In timpul prezentrii si recunoaterii antigenice se realizeaz legaturi punctiforme: moleculele de
MHC realizeaz legturi doar la nivel de aminoacizi hidrofobi iar limfocitele prin receptorii TCR realizeaz
legturi doar cu aminoacizii hidrofili. Astfel are loc si prezentarea si recunoaterea determinantului antigenic
liniar.
Determinantul antigenic este constituit din epitopi (suma aminoacizilor hidrofili) si dezertopi (suma
aminoacizilor hidorfobi).
Epitopul este o substructur a determinantului antigenic liniar. Epitop = determinant antigenic liniar
(considerat).
Substructura din MHC responsabil de recunoaterea dezertopului : AGRETOP.
Substructura din TCR implicata in recunoaterea epitopului propriu zis: PARATOP.
Recunoaterea antigenelor endogene si a celor exogene se realizeaza separat.


Mecanismul prezentrii selective a antigenelor de catre MHC :
Cele dou tipuri prezint difereniat antigenul in funcie de originea lor pentru c se cupleaz cu
anticorpii in subcompartimente celulare total diferite.

[5]


RER- sectorul de sinteza pentru MHC1 si MHC2.
MHC1: Este elaborat in RER, este format din doua lanuri, si . Lanul este primul care apare iar
atunci cand este nou sintetizat nu este organizat corect in bucle (domenii), este foarte rapid cuplat cu o
chaperonina reprezentat aici de calnexin care invelete lanul de jur imprejur si il oblig s se organizeze in
bucle si domenii. Astfel crete foarte mult afinitatea lanului pentru lanul si se asocieaz foarte repede
cu acesta. Astfel apare heterodimerul respectiv MHC1 definitv conformat care ateapt s fie incarcate cu
epitopi care provin din proteine endogene (malconformate, autoantigene, antigene tumorale, proteine
derivate din virusi sau bacterii). Proteinele endogene au o greutate moleculara mare sau foarte mare i o
structur complex. Ele nu pot ptrunde in RER astfel sunt procesate intracitoplasmatic de catre proteazomi
(componente enzimatice nonlizozomale citoplasmatice, constituite din dou unitai in duplicat, dou unitai
identice intre care se intercaleaz doua unitai identice ). Pe faa intern sunt dispuse foarte multe
enzime (proteaze si peptidaze). Proteinele ptrund in proteazomi prin canale. Sunt clivate proteolitic de
ctre enzime si apar mici fragmente din liza. Epitopii urmeaz sa treac din citoplasm in RER. Ei nu pot
trece prin difuzie libera. Exista un sistem transportor TAP, transportorul asociat prezentei antigenului.
Transportul se realizeaza cu consum de ATP.
Conditii necesare: proteazomii s fie situai direct in faa TAP. Aceasta se intampl doar dac cele
dou structuri sunt legate intre ele prin intermediul moleculei de legatur LMP (low mass protein). Astfel are
loc transferul in RER foarte eficient al epitopilor. Puntea de legatur intre TAP si MHC1 este realizat de
catre tapasin. Angajarea de legturi cu lantul este: nespontana, favorizata de actiunea chaperoninei
(creste afinitatea moleculei MHC1 pentru tapasin si pentru ERP57). ERP57: face legtura intre lanul al
MHC1 si tapasin. Este o protein a reticulului endotelial cu GM de 57 Kd. Fixeaz enzima ERAP
(aminopeptidza RE); odat format legatura favorizeaz fixarea epitopilor generai de proteazomi cu MHC1.
Pentru ca epitopii generai formai din secvene mai lungi de 15 aminoacizi (mai mult decat necesar) ar
[6]

impiedica legarea MHC de TCR taie orice fragment ce iese la exteriorul situsului prezentator de antigen.
MHC1 impreun cu epitopii ajuni la suprafa urmeaz s fie recunoscui de ctre LTC si LTB.
MHC2: Sunt constituite din dou lanuri si dou lanuri ce sunt elaborate si ansamblate,
conin un situs prezentator de antigen la extremitatea N terminal. Cat sunt in RER sunt legate de un lan
inhibitor. Prin captul N terminal el realizeaz obstructia situsului prezentator pentru antigen. In endozomi
lanul inhibitor sufer un dublu clivaj proteolitic sub aciunea catepsinei in jumatatea terminal. La
moleculele MHC2 mai rmane un fragment II inhibitor adica jumtatea terminal a lanului inhibitor. Lanul
CLIP clivat total sub aciunea catepsinei duce la eliberarea situsului prezentator pentru antigen care este
acum liber s ataeze un mic fragment antigenic (ce provine din fagocitarea antigenului). Fragmentele
antigenice sunt incrcate de moleculele MHC2 si rezult epitopii recunoscui de LTH.
In RER are loc cuplarea moleculei MHC 2 cu antigenele endogene pentru c acestea dup ce sunt
eliberate intr in RER iar singurele molecule MHC disponibile sunt MHC1.
In endozomi are loc cuplarea antigenelor endogene cu MHC2 pentru ca aici sunt generate prin
fagocitoz. Singurele molecule MHC ce tranziteaz endozomii sunt MHC2.
Cele dou ci sunt total separate.