Sunteți pe pagina 1din 61

1.

Care sunt strategiile de mbuntire a sincronizrii dintre cererea i oferta de servicii:


a) preurile difereniate vor contribui la creterea cererii n perioadele de sezon;
b) stimularea cererii n perioadele de minim ale acesteia;
c) diversificarea serviciilor oferite clienilor n perioadele de vrf ale sezonului;
d) folosirea angaailor sezonieri n perioadele cnd cererea este minim;
e) creterea randamentului activitilor curente n perioadele de e!trasezon.
"ustificai rspunsul dumneavoastr.
#: b
$. %arcina principal a prestatorului de servicii este:
a) de a stimula participarea consumatorilor la prestarea serviciilor;
b) de a evidenia prile vizibile ale serviciilor n cel mai avantaos mod;
c) de a stimula cererea n perioada de ma!im a acesteia;
d) de a crete randamentul activitilor curente n perioadele de e!trasezon.
&rgumentai rspunsul dumneavoastr.
#: b
'. (rintre cauzele reducerii volumului de vnzri n etapa de declin se numr:
a) creterea concurenei interne i internaionale;
b) creterea frecvenei medii de cumprare;
c) meninerea produsului pe pia;
d) crearea sau penetrarea reelelor de distribuie.
Cum ustificai rspunsul )
#: a
*.
+ar,etingul reprezint:
a) un set de activiti prin care eafodaul cererii pentru bunuri- idei i servicii este diriat pentru a favoriza
procesul sc.imbului;
b) un ansamblu de procese i relaii ncorporate n sfera funciunii comerciale a unitii economice;
c) ansamblul instrumentelor de analiz- metodelor de previziune i de cercetare a pieei utilizate n vederea
cunoaterii cerinelor consumatorilor;
d) un set de politici de produs- pre i promovare- mpreun cu metodele tiinifice cu autorul crora acestea
pot fi programate.
$. /lementul central- de referin asupra cruia se concentreaz investigaiile de mar,eting financiar0bancar
este reprezentat de:
a) produsul1serviciul oferit;
b) consumatorul;
c) resursa uman din cadrul bncii;
d) distribuitorul.
'. 2nul dintre abordrile urmtoare nu poate fi asociat mar,etingului ca fenomen comple! al economiei de
pia:
a) mar,etingul reprezint o filozofie de afaceri;
b) mar,etingul reprezint o activitate practic- proces i funcie managerial;
c) mar,etingul reprezint o metodologie de optimizare a activitilor desfurare n sfera serviciilor financiar0
bancare;
d) mar,etingul este un instrument de conducere bazat pe metode i te.nici specifice de cercetare.
*. Care dintre enunurile urmtoare nu poate fi asimilat unei etape distincte n evoluia mar,etingului
financiar0bancar)
a) +ar,eting 3 reclam- promovarea vnzrilor- publicitate;
b) +ar,eting 3 amabilitate i bun deservire;
c) +ar,eting 3 o bun poziionare;
d) +ar,eting 3 o strategie eficient de cretere a volumului vnzrilor;
4. 5ntroducerea noilor produse n mar,etingul financiar0bancar a reprezentat o strategie specific uneia
dintre cele 4 etape de evoluie a acestui concept. Care dintre urmtoarele variante indic etapa respectiv)
a) +ar,eting 3 o bun poziionare;
b) +ar,eting 3 inovaie;
c) +ar,eting 3 amabilitate i bun deservire;
d) +ar,eting 3 analiz- planificare i control.
6. #edecorarea interioarelor i e!terioarelor bncilor ca modalitate de cretere a atractivitii acestora a
reprezentat o strategie specific uneia dintre cele 4 etape de evoluie a acestui concept. Care dintre
urmtoarele variante indic etapa respectiv)
a) +ar,eting 3 amabilitate i bun deservire;
b) +ar,eting 3 o bun poziionare;
c) +ar,eting 3 reclam- promovarea vnzrilor- publicitate;
d) +ar,eting 3 inovaie.
7. 8n concepia lui Cristian 9ronross- optica de mar,eting n sfera serviciilor const n interdependena dintre
urmtoarele trei abordri specifice:
a) mar,etingul social- mar,etingul educaional i mar,etingul relaional;
b) mar,etingul e!tern- mar,etingul intern i mar,etingul interactiv;
c) macromar,etingul- mezomar,etingul i micromar,etingul;
d) mar,etingul bancar- mar,etingul asigurrilor i mar,etingul turistic.
:. 8ntr0o instituie bancar- mar,etingul intern are n vedere:
a) activitatea bncii de pregtire i motivare a propriilor angaai cu scopul de a presta consumatorilor
servicii de calitate;
b) investigarea nevoilor consumatorului- cu scopul de a oferi un serviciu corespunztor sub form de ofert
potenial;
c) reglementarea modului de funcionare a compartimentului de mar,eting din structura organizatoric a
bncii;
d) identificarea punctelor tari i slabe ale bncii.
;. 8ntr0o instituie bancar- mar,etingul interactiv are n vedere:
a) mbuntirea activitii de management;
b) participarea clientului la realizarea serviciului;
c) sincronizarea activitilor de concepere- creare i livrare a produsului bancar;
d) capacitatea personalului de a presta serviciul creat i livrat n momentul ntlnirii cu clientul.
1<. Care dintre combinaiile urmtoare evideniaz principalii actori ai mar,etingului serviciilor bancare dup
modelul elaborat de Cristian 9ronross)
a) banca- angaaii i clienii;
b) banca- statul i piaa;
c) consumatorii- productorii i banca;
d) banca- distribuitorii i utilizatorii.
11. Care este legtura dintre mar,etingul intern i mar,etingul e!tern n conte!tul conceperii i livrrii
serviciilor bancare)
a) mar,etingul e!tern trebuie s devanseze mar,etingul intern;
b) mar,etingul intern trebuie s devanseze mar,etingul e!tern;
c) nu e!ist nicio legtur ntre mar,etingul intern i mar,etingul e!tern al bncii;
d) cele dou abordri de mar,eting au o importan egal.
1$. Care dintre enunurile urmtoare reprezint coninutul conceptului de mar,eting financiar0bancar)
a) managementul proceselor care conduc la satisfacerea necesitilor financiare ale clienilor- ntr0o manier
profitabil pentru banc;
b) aplicarea metodelor i te.nicilor mar,etingului la succesiunea de etape care descriu procesul de creare a
serviciilor;
c) un mod de gndire a!at pe consumator i pe capacitatea de adaptare a bncii la mediu;
d) ansamblul proceselor i relaiilor manageriale care conduc la o bun poziionare a bncii pe piaa
financiar0bancar.
1. In prezent, majoritatea specialistilor plaseaza momentul aparitiei marketingului:
a) in antichitate;
b) in secolul al XIX-lea;
c) la inceputul sec. XX;
d) in a doua jumatate a sec. XX.
2. paritia si promo!area in practica a marketingului este asociata in principal, cu:
a) re!olutia industriala;
b) di!iziunea sociala a muncii;
c) dinamismul social-economic;
d) cresterea puterii de cumparare a populatiei.
". # de$initie cuprinzatoare a marketingului, care sa e!identieze cu pregnanta trasaturile sale, esenta sa, ar trebui sa
includa ca elemente de baza urmatorele:
a) conceptie moderna asupra orientarii, organizarii si des$asurarii acti!itatii intreprinderii; un ansamblu de concepte
teoretice si de$initii; capacitate de adaptare la cerintele mediului;
b) un ansamblu de acti!itati practice prin care cererea pentru produse si ser!icii este dirijata in !ederea $a!orizarii
procesului de schimb; !iziune unitara asupra pietei; un instrumentar speci$ic;
c) conceptie moderna asupra orientarii, orientarii si des$asurarii acti!itatii intreprinderii; un ansamblu coerent de
acti!itati practice; utilizarea unor metode si tehnici stiinti$ice;
d) conceptie moderna asupra orientarii, organizarii si des$asurarii acti!itatii intreprinderii; !iziune unitara asupra
pietei; un instrumentar empiric.
%. &lementul central de re$erinta al marketingului este reprezentat de:
a) consumator;
b) societate in ansamblul sau;
c) salariatul intreprinderii;
d) produsul sau ser!iciul o$erit de intreprindere.
'. (arketingulul relational semni$ica preocuparea intreprinderii de a delimita $oarte bine:
a) zona de piata pe care actioneaza in !ederea consolidarii pozitiei detinute;
b) clientela $idela si de a stabili, pe termen lung relatii $oarte bune cu aceasta;
c) propriile produse sau ser!icii de cele ale concurentei;
d) imaginea intreprinderii de cea a concurentilor.
). *atis$acerea in conditii superioare a ne!oilor de consum este o $unctie a marketingului de tipul:
a) $unctie premisa;
b) $unctie strategica;
c) $unctie obiecti!;
d) $unctie mijloc.
+. (a,imizarea e$icientei econonice -a pro$itului) este o $unctie a marketingului de tipul:
a) $unctie premisa;
b) $unctie strategica;
c) $unctie obiecti!;
d) $unctie mijloc.
.. /onectarea dinamica a intreprinderii la mediul economico-social este o $unctie a marketingului de tipul:
a) $unctie premisa;
b) $unctie strategica;
c) $unctie obiecti!;
d) $unctie mijloc.
0. 1e!ista -(arketing 2ealth *er!ice) este editata de:
a) 1#(1;
b) 3(;
c) (;
d) 4&5&(;
16./ele mai importante asociatii de marketing din 3ranta sunt;
a) 1#(1 *I 3(
b) ( *I 4&5&(
c) 1#(1 si (
d) 4&5&( si 3(
11.(ediul e,tern al intreprinderii reprezinta un concept;
a) sinonim celui de macromediu
b) complementar celui de micromediu
c) care include deopotri!a micromediul si macromediul
d) care se re$era la caracteristicile mediului natural in care isi des$asoara acti!itatea intreprinderea.
12. /aracteristicile mediului turbulent sunt reprezentate de:
a) modi$icari $rec!ente, bruste si impre!izibile ale majoritatii componentelor;
b) modi$icari $rec!ente, dar pre!izibile ale majoritatii componentelor;
c) modi$icari rare si usor pre!izibile ale majoritatii componentelor;
b) modi$icari $rec!ente, dar in limite rezonabile, ale majoritatii componentelor.
1". /aracteristicile mediului stabil sunt reprezentate de:
a) modi$icari $rec!ente, bruste si impre!izibile ale majoritatii componentelor;
b) modi$icari $rec!ente, dar pre!izibile, ale majoritatii componentelor;
c) modi$icari rare si usor pre!izibile ale majoritatii componentelor;
b) modi$icari $rec!ente, dar in limite rezonabile, ale majoritatii componentelor.
1%. /are din urmatoarele elemente nu reprezinta o componenta a micromediului intreprinderii7
a) $urnizorii de mar$uri;
b) prestatorii de ser!icii;
c) concurentii;
d) partidele politice.
1'. 8opulatia a$lata in zona de acti!itate a intreprinderii este inclusa in:
a) mediul demogra$ic;
b) mediul economic;
c) mediul cultural;
d) mediul natural.
1). *tructura pe ramuri a acti!itatii economice, ni!elul de dez!oltare pe ansamblu si pe $iecare ramura, gradul de
ocupare al $ortei de munca reprezinta caracteristici ale:
a) mediului demogra$ic;
b) mediului economic;
c) mediului cultural;
d) mediului politic.
1+. nsamblul elementelor care pri!esc sistemul de !alori, obiceiurile, traditiile, credintele si normele care
gu!erneaza statul oamenilor in societate reprezinta caracteristice ale:
a) mediului demogra$ic;
b) mediului economic;
c) mediului cultural;
d) mediului tehnologic.
1.. nsamblul reglementarilor de natura juridica prin care este !izata direct sau indirect acti!itatea de piata a
intreprinderii constituie:
a) mediul institutional;
b) mediul economic;
c) mediul cultural;
d) mediul politic.
10. naliza mediului e,tern a intreprinderii este concentrata asupra unui:
a) proces de identi$icare si cunoastere a e!olutiei $actorilor e,terni ce in$luenteaza acti!itatea intreprinderii;
b) proces de identi$icare si cunoastere a e!olutiei !alorilor culturale care rezista in timp;
c) proces de identi$icare si cunoastere a e!olutiei pietei, $ortei de munca si a concurentilor;
d) proces de identi$icare si cunoastere a e!olutiei clientilor intreprinderii.
26.In categoria organismelor publice, componenta a micromediului e,tern al intreprinderii, nu se includ :
a)asociatiile pro$esionale ;
b)concurentii ;
c)asociatiile de protectie ale consumatorilor ;
d)mediile de in$ormare in masa
21.1elatiile de piata ale intreprinderii se pot grupa in $unctie de mai multe criterii, intre care :
a) tipurile de $urnizori ;
b) pro$ilul agentilor de piata
c) categorii de clienti ;
d) natura relatiilor concurentiale.
22. In $unctie de $rec!enta relatiilor intreprinderii cu piata, acestea pot $i :
a) cu $urnizorii, cu bene$iciarii si cu institutiile de stat ;
b) permanente, periodice si ocazionale
c) dimensionale, spatiale si temporale ;
d) de con$runtare si de toleranta.
2". In $unctie de gradul de concentrare a relatiilor intreprinderii cu piata acestea pot $i :
a) cu $urnizorii, cu bene$iciarii si cu institutiile de stat ;
b) permanente, periodice, ocazionale ;
c) dimensionale, spatiale si temporale ;
d) de con$runtare si de toleranta.
2%. 9radul e$ecti! sau potential de patrundere in consum -utilizare) a produselor sau ser!iciilor unei intreprinderi
de$ineste :
a) piata intreprinderii ;
b) piata a$acerilor
c) piata de re$erinta
d) piata libera
2'./ererea consumatorilor indi!iduali, in calitatea lor de persoane $izice, este cunoscuta sub denumirea de :
a) piata intreprinderii ;
b) piata a$acerilor
c) piata de consum
d) piata libera
2)./ererea alcatuita din totalitatea $irmelor sau organizatiilor care cumpara bunuri si ser!icii in scopul prelucrarii este
cunoscuta sub denumirea de :
a) piata intreprinderii ;
b) piata a$acerilor
c) piata de re$erinta
d) piata de consum
2+.8iata e$ecti!a poate $i de$inita ca :
a)dimensiunea ma,imala a pietei ;
b) dimensiune a pietei atinse la un moment dat ;
c) dimensiune probabila a pietei ;
d) dimensiune $izica a pietei.
2..In $unctie de obiectul tranzactiilor piata se subdi!ide in :
a) piata bunurilor materiale si piata ser!iciilor
b) piata a$acerilor si piata de consum
c) piata intreprinderii si piata organizatiilor ;
d) piata e$ecti!a si piata potentiala.
20. 8iata potentiala poate $i de$inita ca :
a)dimensiunea ma,imala a pietei ;
b) dimensiune a pietei atinse la un moment dat ;
c) dimensiune probabila a pietei ;
d) dimensiune $izica a pietei.
"6.8iata bunurilor materiale se subdi!ide in :
a) piata a$acerilor si piata de consum
b) piata mijloacelor de productie si piata bunurilor de consum
c) piata intreprinderii si piata organizatiilor ;
d) piata mijloacelor de productie si piata intreprinderii
"1./lasi$icarea pietei in interna sau e,terna se realizeaza in $unctie de :
a)locul de des$asurare a tranzactiilor ;
b) obiectul tranzactiilor
c) structura tranzactiilor
d) dinamica tranzactiilor.
"2.*uma tranzactiilor e$ectuate atat in in interiorul, cat si in e,teriorul granitelor nationale de$ineste :
a) piata urbana
b) piata nationala
c) piata comerciala
d) piata mondiala
"".:otiunea de gra!itatie comerciala se re$era la :
a) aria comerciala a intreprinderii ;
b)e,istenta unor piete locale di$icil de monitorizat
c)atractia e,ercitata de centrele urbane asupra cumparatorilor din zonele in!ecinate ;
d) atractia e,ercitata de h;permagazine si supermagazine asupra cumparatorilor din zonele in!ecinate.
"%. <olumul !anzarilor este un indicator de caracterizarea :
a)ariei pietei ;
b)structurii pietei ;
c)capacitatii pietei ;
d)dinamicii pietei.
"'.=nul dintre obiecti!ele cercetarii structurii pietei consta in :
a)identi$icarea si e!aluarea dimensiunii ma,imale a pietei ;
b)identi$icarea si e!aluarea dimensiunii ma,imale a o$ertei e,istente pe piata ;
c) identi$icarea si dimensionarea segmentelor de piata ;
d)identi$icarea si e!aluarea capacitatii pietei.
").<olumul o$ertei este un indicator utilizat in determinarea capacitatii pietei atunci cand :
a) numarul de clienti ai intreprinderii este $oarte mic;
b) numarul de clienti ai intreprinderii este $oarte mare ;
c) o$erta este mai mare decat cererea ;
d) o$erta este mai mica decat cererea.

"+./ota de piata reprezinta :
a)un indicator de caracterizare a dinamicii pietei ;
b)ponderea detinuta de o intreprindere sau produs in cadrul unei piete de re$erinta ;
c) ponderea detinuta de ci$ra de a$aceri a unei intreprinderi in !olumul total al cererii ;
d) ponderea detinuta de !olumul total al o$ertei in !olumul total al cererii.
".. paritia unei noi piete este marcata de :
a) cresterea !anzarilor la un produs nou ;
b) e,istenta, in cadrul mediului, a unei ne!oi nesatis$acute si satis$acerea acesteia printr-o noua o$erta ;
c)e,istenta unui segment de consumatori di$icil de identi$icat ;
d) aparitia in cadrul mediului, a unei noi intreprinderi.
"0.&tapa de maturitate a pietei este caracterizata de e,istenta :
a)unui produs nou, destinat satis$acerii unei ne!oi noi ;
b) mai multor produse a$late in raporturi de concurenta ;
c) mai multor produse a$late in raporturi de complementaritate;
d) mai multor produse noi, destinate satis$acerii unei ne!oi noi.
%6 8iata unui produs se a$la in raporturi de asociere cu piata altui produs atunci cand :
a)isi disputa aceeasi consumatori, !izand satis$acerea acelorasi ne!oi de consum ;
b)ni!elul impozitelor si accizelor a$erente este identic sau $oarte apropiat ;
c) intreprinderile producatoare sau distribuitoare implementeaza politici de marketing identice sau asemanatoare
d) modi$icarile pietei unui produs atrag modi$icari de acelasi sens ale pietei celuilalt produs.
%1.8iata unui produs se a$la in raporturi de concurenta cu piata altui produs atunci cand :
a) isi disputa aceesi consumatori, !izand satis$acerea acelorasi ne!oi de consum ;
b) ni!elul impozitelor si accizelor a$erente este indentic sau $oarte apropiat ;
c) intreprinderile producatoare sau distribuitoare implementeaza politici de marketing identice sau asemanatoare ;
d) modi$icarile pietei unui produs atrag modi$icari de acelasi sens ale pietei celuilalt produs.
%2./alea intensi!a de dez!oltare a pietei intreprinderii este reprezentata de :
a) atragerea de noi cumparatori, $ie din randul consumatorilor relati!i, $ie din randul clientilor unei intreprinderi
concurente ;
b) cresterea cumpararilor medii e$ectuate de o unitate de consum -indi!id, $amilie, intreprindere utilizatoare) ;
c)atragerea de noi cumparatori, prin abordarea unor noi zone geogra$ice, a unor noi piete e,terne ;
d) descoperirea si dez!oltarea unor noi utilizari ale produselor a$late in gama de $abricatie.
%". 4ez!oltarea e,tensi!a a pietei con$ectiilor sport in 1omania nu poate $i realizata prin:
a) atragerea de noi cumparatori din randul clientilor intreprinderilor concurente;
b) cresterea cumpararilor medii e$ectuate de o unitate de consum;
c) trans$ormarea nonconsumatorilor relati!i in cumparatori;
d) atragerea de noi cumparatori prin marirea ariei -zonei) geogra$ice acoperite;
%%. In situatia mentinerii numarului de cumparatori ai unui produs si cresterii cu '6> a cantitatii medii achizitionate de
$iecare cumparator, cresterea intensi!a a pietei raportata la cresterea totala a pietei este de:
a) )+>;
b) ''>;
c) '6>;
d) %'>.
%'. =n produs alimentar ?X? o$erit pe piata de o intreprindere ?@?, care este consumat in perioada 56 de ",+ milioane
de persoane, inregistrandu-se un consum anual mediu pe o persoana de 26 kg, !a $i consumat in perioada 51 de %,'
milioane persoane, inregistrandu-se un consum anual mediu pe o persoana de 2' kg. *a se determine contributia
-ponderea) celor trei cai de dez!oltare a pietei intreprinderii - e,tensi!a, intensi!a si mi,ta - in aceasta ordine) - in
total crestere a pietei:
a) "0,')>; '6,6'>; 16,"0>;
b) %",')>; %',6'>; 11,"0>;
c) %2,')>; %',6'>; 16,"0>;
d)%1,')>; %.,6'>; 16,"0>.
%). In anul 2661 cota de piata a intreprinderii ?? a $ost de 2)>, iar pentru anul 2662 se pre!ede o crestere cu .> a
ci$rei de a$aceri. In conditiile in care piata de re$erinta a intreprinderii !a inregistra un ritm de crestere de 2> sa se
calculeze care !a $i cota de piata a intreprinderii in 2662:
a) 2+,'">;
b) 2+,%">;
c) 2+,)2>;
d) 2+,%'>.
%+. 8e piata tarii ?? s-a inregistrat, in anul 2661, un !olum total al !anzarilor de mar$uri de 1)66 miliarde unitati
monetare -u.m.) din acre, importurile de mar$uri au reprezentat '66 miliarde u.m. # intreprindere straina ?@? a
e,portat pe piata tarii respecti!e un !olum de mar$uri de %6 de miliarde u.m. In anul urmator ni!elurile se modi$ica,
reprezentand, in ordine, 1.'6 miliarde u.m. )+6 miliarde u.m. si respecti!, %. miliarde u.m. *a se calculeze care au
$ost cotele de piata ale intreprinderii ?@? -2661 si 2662) in total importuri7
a) .,1)%>; +,1)6>;
b) .,6)%>; +,1'%>;
c) .,6%)>; +,1"6>;
d) .,666>; +,1)%>;
%.. In perioada 56, din totalul ci$rei de a$aceri inregistrate cu un produs intreprinderea ?? detine o cota de piata de
0>, iar intreprinderea ?A? o cota de piata de 1)>. In perioada 51 ci$ra de a$aceri a intreprinderii ?? este cu +> mai
mare, iar a intreprinderii ?A? cu )>. /unoscand $aptul ca ci$ra de a$aceri totala inregistrata cu produsul respecti! este,
in 51, cu 0> mai mare ca in 56, sa se calculeze la ce ni!el se situeaza cotele de piata ale celor doua intreprinderi -in
ordine - si A)7
a) .,6"%>; 1',6)6>;
b) .,."%>; 1',')6>;
c) 0,.6%>; 1',))6>;
d) .,66%>; 1',66)>.
%0. Bimitarea sau controlul productiei si distributiei de catre mai multi agenti economici constituie:
a) strategie de cooperare pentru ma,imizarea pro$iturilor;
b) strategie de asociere pentru ma,imizarea pro$iturilor;
c) practica anticoncurentiala;
d) decizie normala, de protejare a acti!itatii intreprinderilor, intr-o economie cu ni!el ridicat al concurentei.
'6. Intelegerile pri!ind impartirea pietelor de des$acere sau a surselor de apro!izionare cu ceilalti concurenti
constituie o:
a) practica admisa de legea concurentei;
b) strategie o$ensi!a care are ca obiecti! ma,imizarea pro$iturilor intreprinderii;
c) practica sanctionata de legea concurentei;
d) decizie normala, de protejare a acti!itatii intreprinderilor, intro economie cu ni!el ridicat al concurentei.
'1. /oncurenta dintre intreprinderile care se adreseaza acelorasi ne!oi sau unor ne!oi di$erite prin o$erirea de
produse -ser!icii) di$erite poarta denumirea de concurenta:
a) directa;
b) de marca;
c) indirecta;
d) la ni!el de industrie.
'2. /oncurenta dintre intreprinderile care, actionand in cadrul pietei, isi disputa, practic, aceleasi !enituri ale
consumatorilor poata denumirea de concurenta:
a) generica;
b) de marca;
c) indirecta;
d) la ni!el de industrie.
'". /oncurenta dintre intreprinderile care se adreseaza acelorasi ne!oi prin o$erirea de produse -ser!icii) similare sau
identice poarta denumirea de concurenta:
a) directa;
b) de marca;
c) indirecta;
d) la ni!el de industrie.
'%. *ingura !arianta a relatiilor de piata care nu lasa nici un spatiu de mani$estare a concurentei este:
a) oligopolul di$erentiat;
b) monopsonul;
c) oligopolul pur;
d) monopolul bilateral.
''. 4enigrarea concurentilor consta in :
a) punerea in circulatie a unor a$irmatii ine,acte despre acti!itatea acestora ;
b) incalcarea legilor $iscale in !ederea practicarii unor preturi mai mici comparati! cu cele ale intreprinderilor
concurente ;
c) obtinerea de a!antaje ca urmare a con$uziei ce poate $i creata intre acti!itatea proprie si cea a concurentilor ;
d) practicarea unor preturi joase, cu sacri$icarea propriului pro$it.
'). Incalcarea legilor $iscale-$rauda $iscala) cu scopul practicarii unor preturi mai mici comparati! cu cele ale
intreprinderilor concurente se incadreaza in !arianta de concurenta neloiala de tip :
a) parazitar
b) ilicit
c)indirect
d)monopson.
'+. #btinerea de a!antaje ca urmare a con$uziei ce poate $i creata intre acti!itatea proprie si cea a concurentilor se
incadreaza in !arianta de concurenta neloiala de tip :
a) parazitar
b) ilicit
c)indirect
d) dumping
'.. /onjunctura pietei e,prima :
a)$luctuatiile inregistrate de cerere si o$erta intr-o anumita perioada de timp, raporturile dintre acestea si e$ectele pe
care le genereaza
b) dimensiunea e!olutiei ciclice a pietei si a mediului e,tern al intreprinderii
c) aparitia unui segment de piata caracterizat printr-o ne!oie ce poate $i satis$acuta in conditii de e$icienta economica
d) o stare de echilibru macroeconomic, mentinute pe termen lung, pe o anumita piata.
'0. In grupa $actorilor cu actiune ciclica, care determina conjunctura pietei, se incadreaza :
a) progresul tehnologic
b) crizele economice
c) succesiunea anotimpurilor
d) seceta, inundatiile si gre!ele
)6. /are dintre urmatoarele elemente nu reprezinta o dimensiune de baza a conducerii startegice :
a) de$inirea domeniului de acti!itate al intreprinderii
b) stabilirea obiecti!elor- indicatorilor de per$ormanta) a$erenti acti!itatii intreprinderii
c) elaborarea ansamblului strategiilor de dez!oltare menite sa asigure realizarea obiecti!elor propuse
d) in!estigarea pietei, a ne!oilor si dorintelor consumatorilor.
)1.8unctul central al programarii de marketing la ni!elul oricarei intreprinderi este reprezentat de :
a)de$inirea politicii de produs ;
b)$ormularea strategiei de piata ;
c) alcatuirea mi,ului de marketing ;
d) de$inirea politicii de distributie.
)2. In situatia cand pe piata se inregistreaza o cerere lenta, rolul marketingului este de :
a) creare a cererii ;
b) dez!oltare a cererii ;
c) mentinere a cererii
d) regularizare a cererii.
)". In situatia cand pe piata se inregistreaza o cerere $luctuanta, rolul marketingului este de :
a) creare a cererii ;
b) dez!oltare a cererii ;
c) mentinere a cererii
d) regularizare a cererii.
)%. *trategia pe care o adopta intreprinderea se poate di$erentia si dupa comportamentul acesteia in relatie cu
schimbarile aparute la ni!elul mediului e,tern. 4aca intreprinderea pre!ede modi$icarile ce !or aparea la ni!elul
mediului e,tern si cauta, prin masuri adec!ate, sa-si corecteze staregia inainte ca aceste schimbari sa de!ina
realitate, putem a$irma ca are un comportament de tip :
a) acti! ;
b) anticipati! ;
c)pasi! ;
d) agresi!.
)'. # !arianta a strategiei de piata, care de$ineste o posibila atitudine a intreprinderii $ata de structurile pietei este :
a) strategia di$erentiata ;
b) strategia de dez!oltare a pietei
c) strategia di!ersi$icarii concentrice ;
d)strategia de e,tindere a pietei.
)). # !arianta a strategiei de piata, care de$ineste o posibila atitudine a intreprinderiiin raport cu e!olutia produselor
si pietelor sale este :
a) strategia di$erentiata ;
b)strategia concentrata ;
c) strategia di!ersi$icarii concentrice ;
d) strategia mentinerii ci$rei de a$aceri.
)+. /reatorul conceptului de marketing-mi,, ce detine o pozitie centrala in teoria si practica marketingului, a $ost :
a):eil 2. Aorden ;
b) 8hilip Cotler ;
c)8eter 3. 4rucker
d) 1obert Aartels
)..In componenta mi,ului de marketing intra o serie de !ariabile, ce pot $i mane!rate de la ni!elul intreprinderii.
:umai una din gruparile de mai jos cuprinde, in totalitate, componentele mi,ului de marketing :
a) produs , pret, concurenti, publicitate ;
b) produs , pret intermediari, publicitate ;
c) produs , pret concurenti, promo!are ;
d) produs , pret, distributie, promo!are.
)0.Bocul central in cadrul mi,ului de marketing re!ine :
a)produsului ;
b)pretului ;
c)distributiei ;
d)promo!arii.
+6.Ba ni!el de intreprindere politicii de produs i se pot atribui trei sarcini principale :
a) introducerea de noi reglementari pri!ind productia, modernizarea produselor, eliminarea produselor DDimbatraniteDD
b)introducerea produselor noi, modernizarea tehnologiei de producere, eliminarea produselor DDimbatraniteDD
c) introducerea de noi reglementari pri!ind productia, modernizarea tehnologieide producere, eliminarea produselor
DDimbatraniteDD ;
d) introducerea produselor noi, modernizarea produselor, eliminarea produselor DDimbatraniteDD
+1. :u $ace parte din acti!itatile ce compun politica de produs:
a) cercetarea produsului;
b) identi$icarea de noi zone pentru distributia produsului;
c) modelarea produsului;
d) asigurare legala a produsului
+2. 5otalitatea operatiunilor prin care intrprinderea producatoare con$era identitate bunurilor pe care le
creeaza reprezinta acti!itatea de:
a) cercetare a produsului:
b) ino!atie:
c) modelare a produsului:
d) asigurare legala a produsului:
+". nsamblul actiunilor juridice prin care produsul este protejat impotri!a contra$acerilor reprezinta acti!itatea de:
a) cercetare a produsului:
b) ino!atie
c) modelare a produsului;
d) asigurare legala a produsului;
+%. (arca produsului reprezinta o:
a) componenta a politicii promotionale;
b) componenta acorporala a produsului;
c) componenta corporala a produsului;
d) componenta a sistemului de management al calitatii.
+'. nsamblul in$ormatiilor despre produs, transmisie de producator sau distribuitor cumparatorului potential,
cunoscute si sub denumirea de comunicatii pri!itoare la produs se re$era la:
a) actiuni de merchandising;
b) stabilirea numelui produsului;
c) actiuni de protejare legala a produsului;
d) stabilirea mesajului in$ormational al eticheteti produsului.
+). 4ez!oltarea unei game de produse creeaza intreprinderii a!antajul:
a) concentrarii e$orturilor;
b) unei mai bune organizari a acti!itatii de ser!ice;
c) acoperirii unei zone mai mari din piata;
d) unei urmariri mai usoare a produsului in utilizare sau la consumator.
++. 4ez!oltarea unei game inguste si putin pro$unde de produse creeaza intreprinderii a!antajul:
a) concentrarii e$orturilor;
b) uneielasticitati sporite in utilizarea resurselor;
c) acoperirii unei zone mai mari din piata;
d) dez!oltarii unor produse cu rol de ?!ar$ de atac? in penetrarea pe piata.
+.. 8ozitionarea produselor in cadrul gamei reprezinta, pentru intreprindere, o operatiune:
a) ce se des$asoara dupa stabilirea strategiei de produs;
b) premergatoare stabiliriistrategiei de produs;
c) ce se des$asoara concomitent cu stabilirea strategiei de produs;
d) ce nu are legatura cu stabilirea strategiei de produs.
+0. 8ozitionarea produselor in cadrul gamei nu se realizeaza in $unctie de:
a) rata rentabilitatii inregistrate la ni!elul $iecarui produs;
b) dinamica ci$rei de a$aceri inregistrata de $iecare produs;
c) ponderea -cota) detinuta de $iecare produs in total ci$ra de a$aceri a intreprinderii;
d) materiile prime utilizate pentru obtinerea $iecarui produs.
.6. 5estarea tehnica a unui produs nou este o operatiune premergatoare lansarii acestuia pe piata prin care:
a) consumatorii potentiali !eri$ica o paleta larga si eterogena de paramjetri ai noului produs;
b) se urmareste sa se !eri$ice -in principal) respectarea parametrilor tehnico-$unctionali propusi pentru produsul nou;
c) se des$asoara si o testare de acceptabilitate a produsului nou;
d) se rtealizeaza un control de specialitate al calitatii noului produs.
.1. 8rocesul prin care se urmareste rationalizarea $unctiilor ce trebuie indeplinite de un produs, proces sau ser!iciu,
cu scopul de a obtine o utilitate ma,ima in conditiile minimizarii costurilor de realizare, se numeste:
a) analiza mor$ologica;
b) creati!itate operationala;
c) analiza !alorii;
d) analiza parametrica.
.2 #ptiunea de prezentare si !anzare a produsului sub o marca a unui distribuitor -marca comerciala) este
recomandata in cazul produselor ce prezinta un ni!el calitati! :
a)$oarte ridicat;
b)ridicat;
c)mijlociu;
d)standard.
.". /are din urmatoarele a$irmatii pri!ind componentele procesului de lansare a produselor noi pe piata nu este
ade!arata:
a) pregatirea $ortelor de !anzare este o acti!itate care precede $i,area zonei teritoriale pe care !a $i lansat produsul;
b)alegerea canalelor de distributie nu este o acti!itate inclusa de ceea pri!ind alegerea modalitatilor de
comercializare;
c)pregatirea pietei are ca scop crearea unui climat de interes, de curiozitate si de nerabdare $ata de noul produs , in
randul consumatorilor potentiali;
d)stabilirea perioadei de lansare se coreleaza cu sezonalitatea consumului noului produs;

.%.*trategia selectiei sortimentale reprezinta o alternati!e a strategiilor de produs stabilita potri!it:
a)dimensiunilor gamei de produs;
b)ni!elului calitati! al produselor;
c)gradului de inoire a produselor;
d) structurilor pietei.
.'.*trategia stabilitatii calitati!e reprezinta o alternati!e a strategiilor de produs stabilita potri!it:
a)dimensiunilor gamei de produse;
b)ni!elului calitati! al produselor;
c)gradul de inoire a produselor;
d) structurilor pietei.
.). *trategia asimilarii de noi produse reprezinta o alternati!a a strategiilor de produs stabilita potri!it:
a) dimensiunilor gamei de produse;
b) ni!elul calitati! al produselor;
c) gradului de innoire a produselor;
d) structurilor pietei.
.+. 4obandirea unei pozitii mai bune pe piata, prin castigarea unei cote mai mari de piata se poate realiza apeland,
in primul rand, la strategia:
a) adaptarii ni!elului calitati! al produselor;
b) asimilarii de noi produse;
c) di$erentierii ni!elului calitati! al produselor;
d) cresterii dimensiunilor gamei de produse.
... 8roblema optimizarii calitatii produselor o$erite pe piata in raport cu ni!elele di$erite de e,igenta ale principalelor
segmente de consumatori -utilizatori) se realizeaza, de obicei, prin aplicarea strategiei:
a) mentinerii ni!elului calitati! al produselor;
b) asimilarii de noi produse;
c) di$erentierii ni!elului calitati! al produselor;
d) cresterii dimensiunilor gamei de produse.
.0. 8ozitionarea produselor in cadrul gamei cu care intreprinderea se adreseaza pietei este o acti!itate speci$ica:
a) asigurarii legale a produselor;
b) modelarii produsului;
c) cercetarii produsului;
d) stabilirii atitudinii intreprinderii $ata de produsele !echi.
06. In mod con!entional componentele mi,ului de marketing sunt considerate !ariabile endogene, adica pot $i pe
deplin controlate si mane!rate in sensul dorit de catre intreprindere. 1ealitatea ne arata ca numai doua dintre
acestea se comporta con$orm a$irmatiei de mai sus. /are sunt acestea7
a) produsul si pretul;
b) distributia si promo!area;
c) produsul si promo!area;
d) pretul si distributia.
01. In mod con!entional componentele mi,ului de marketing sunt considerate !ariabile endogene, adica pot $i pe
deplin controlate si mane!rate in sensul dorit de catre intreprindere. 1ealitatea ne arata ca numai doua dintre
acestea nu se comporta con$orm a$irmatiei de mai sus, a!and cel mai adesea, un caracter mi,t -endogen si e,ogen).
/are sunt acestea7
a) produsul si pretul;
b) distributia si promo!area;
c) produsul si promo!area;
d) pretul si distributia.
02. tunci cand statul nu inter!ine in nici un sens in procesul de stabilire a preturilor -e!aluare) se poate a$irma ca
preturile practicate se incadreaza in categoria :
a) preturi libere ;
b) preturi concurentiale ;
c) preturi echilibrate ;
d) preturi impuse.
0". 8ragul rentabilitatii reprezinta :
a) situatia in care !eniturile realizate sunt egale cu cheltuielile e$ectuate ;
b) o metoda de analiza contabila ;
c) situatia in care !eniturile realizate au depasit cu 1> cheltuieli e$ectuate ;
d) situatia in care cheltuielile e$ectuate sunt mai mari cu 1> decat !eniturile realizate,
0%. *caderea pretului practicat pentru un anumit produs sau ser!iciu poate $i practicata in situatia cand :
a) se doreste punerea in e!identa a caracterului distinct al acestora ;
b) apare pe piata un nou concurent $oarte puternic ;
c) cererea are un caracter rigid ;
d) intreprinderea mareste in!estitiile in publicitate.
0'. /el mai important $actor endogen, care in$luenteaza alegerea alternati!elor pri!ind strategiile de pret ce !or $i
implementate, este :
a) costul total de productie ;
b) pre!iziunea pri!ind rata anuala a in$latiei ;
c) ni!elul cotei de piata, stabilit ca obiecti! pentru perioada urmatoare ;
d) rata rentabilitatii la ni!el de intreprindere.
0).8rintre $actorii e,ogeni, care in$luenteaza alegerea alternati!elor pri!ind strategiile de pret ce !or $i implementate,
se a$la :
a) costul total de productie ;
b) pre!iziunea pri!ind rata anuala a in$latiei ;
c) ni!elul cotei de piata, stabilit ca obiecti! pentru perioada urmatoare ;
d) rata rentabilitatii la ni!el de intreprindere.
0+. *trategia pretului inalt se practica atunci cand :
a) se !izeaza patrunderea rapida in cadrul segmentelor tinta ;
b) cererea prezinta o mare sensibilitate in $unctie de pret ;
c) capacitatea de absortie a pietei este redusa ;
d) se !alori$ica raritatea prezentei pe piata sau chiar unicitatea unor produse sau ser!icii.
0..*trategia pretului de penetrare pe piata se practica atunci cand :
a) se !alori$ica caracterul distinct si e,clusi! al unor produse sau ser!icii ;
b) cererea prezinta o sensibilitate $oarte redusa in $unctie de pret ;
c) capacitatea de absortie este $oarte redusa ;
d) se !alori$ica raritatea prezentei pe piata sau chiar unicitatea unor produse sau ser!ici.
00.4ecizia de a adopta, in mod e,pres, una dintre cele doua alternati!e opuse pri!ind strategia de pret-startegia
pretului inalt ori strategia de penetrare pe piata- depinde in mod esential de:
a) caracterul distinct si e,clusi! al unor produse sau ser!icii ;
b) caracterul elastic sau inelastic al cererii in $unctie de pret ;
c) capacitatea de absortie a pietei ;
d) raritatea unor produse sau ser!icii.
166. In $aza lansarii -introducerii) pe piata a produsului sau ser!iciului nu este recomandata sub nici o $orma
practicarea unei :
a) strategii a pretului de penetrare pe piata ;
b) strategii a pretului inalt ;
c)strategii de pret intermediare -nici ridicat, nici de penetrare) ;
d)strategii a preturilor promotionale
161.8olitica de pret si politica preturilor sunt doua notiuni :
a)similare
b)identice
c)opuse
d)di$erite
162.4eciziile re$eritoare la politica preturilor $ac parte din categoria :
a)deciziilor politice
b)deciziilor strategice ;
c)deciziilor tactice ;
d) deciziilor de rutina
16". 8retul impar, de tipul preturilor cu terminatia 0, $ace parte din categoria:
a) preturilor psihologice;
b) preturilor cu rabat acordat pentru dez!oltarea unor acti!itati promotionale;
c) preturilor !ariabile;
d) preturilor de li!rare zonale.
16%. 1educerile calculate la pretul de baza, care se $undamenteaza pe economiile rezultate in urma comercializarii
unor cantitati mai mari de produse catre un singur cumparator, $ac parte din categoria rabaturilor:
a) o$erite intermediarilor;
b) acordate pentru momentul si cuantumul achitarii $acturilor;
c) acordate pentru cantitatile cumparate;
d) acordate pentru acti!itati promotionale.
16'. 8retul de prestigiu prezinta intotdeauna un ni!el:
a) mai ridicat decat costurile;
b) mai ridicat decat !aloarea propriu-zis a produsului;
c) mai scazut decat cel practicat de ceilalti competitori;
d) mai ridicat decat cel practicat in cazul o$ertelor speciale.
16). 8racticarea unui ni!el de pret peste cel al concurentei se impune cand:
a) produsele au un caracter distinct si e,clusi!;
b) !olumul !anzarilor este $oarte ridicat, iar marjele de adaos comercial sunt relati! scazute;
c) se inregistreaza un ni!el ridicat al ratei in$latiei;
d) se urmareste marirea cantitatilor de produse !andute.
16+. /analul de distributie si canalul de marketing sunt doua notiuni:
a) similare;
b) identice;
c) opuse;
d) canalul de marketing include si acti!itati nespeci$ice canalului de distributie.
16.. :otiunea de canal de marketing se re$era la :
a) ansamblul operatiunilor de !anzare-cumparare a$erente unui anumit produs;
b) ansamblul proceselor operati!e la care sunt supuse produsele in traseul lor pana la consumator;
c) traseul pe care il parcurg produsele pana la consumator, inclusi! totalitatea actiunilor promotionale des$asurate de
membrii retelei cu scopul stimularii cererii;
d) aparatul tehnic -retea de unitati, dotare tehnica, personal) necesar realizarii distributiei produselor.
160. :u sunt considerati participanti in cadrul canalelor de marketing:
a) o$ertantii de ser!icii $unctionale;
b) consumatorii;
c) $urnizorii de ser!icii de sprijin;
d)detailistii.
116. 9ama de ser!icii $untionale prezente in procesul de distributii cuprinde:
a) depozitarea;
b) ser!icii $inanciare;
c) ser!icii de asigurari;
d) schimbul electronic de date.
111. 9ama de ser!icii de sprijin prezente in procesul de distributii cuprinde:
a) depozitarea;
b) preluarea si onorarea comenzilor;
c) ser!icii de asigurari;
d) ser!icii de merchandising.
112. Batimea canalului de marketing este determinata de:
a) numarul de ni!eluri intermediare pe care le parcurg mar$urile de la producator la consumator -utilizator);
b) numarul unitatilor prin care se asigura distribuirea unui producator in cadrul $iecarei sec!ente -$aze) a rutei de
distributie;
c) numarul total al intermediarilor angrosisti si detailisti care participa la distributia produsului;
d) numarul consumatorilor produsului.
11". In situatia in care mar$urile sunt comercializate e,clusi! pentru doua unitati operati!e -depozite si magazine)
apartinand unui singur indermediar, canalul de distributie utilizat intra in categoria celui:
a) direct;
b) scurt;
c) lung;
d) $oarte lung.
11%. =tilizarea canalelor lungi de distributie este speci$ica:
a) pietei bunurilor de utilizare producti!a;
b) pietei prestarilor de ser!icii turistice;
c) pietei bunurilor de consum;
d) pietei ser!iciilor $inanciar-bancare.
11'. Bungimea canalului de marketing se diminueaza prin:
a) micsorarea distantei geogra$ice dintre producator si consumator;
b) renuntarea la unul dintre distribuitori;
c) renuntarea la un anumit ni!el din canalul de marketing;
d) concentrarea distributiei pe o anumita zona geogra$ica.
11). =tilizarea unui sistem de marketing de tip corporatist, in domeniul distributiei, reprezinta deza!antajul:
a) di!ersi$icarii mi,ului de produse;
b) cresterea relati!a a costurilor de distributie;
c) scaderea gradului de control asupra acti!itatilor des$asurate;
d) scaderea $ortei de munca.
11+. =tilizatorii retelei Internet, care e$ectueaza achizitii online, pre$era sa-si comunica prin intermediul retelei,
produse cum ar $i:
a) articole de imbracaminte, /4-uri cu muzica, produse electrice si electronice, carti;
b) articole de imbracaminte, /4-uri cu muzica, produse electrice si electronice, echipament sporti!;
c) so$tEarte, /4-uri cu muzica, produse electrice si electronice, echipament sporti!;
d) so$tEarte, /4-uri cu muzica, actiuni, echipament sporti!;
11.. *istemul logistic este compus din:
a) ansamblul operatiunilor de !anzare-cumparare a$erente unui anumit produs;
b) ansamblul de acti!itati ocazionale de trans$erul produselor intre di!ersele ni!eluri ale canalelor de marketing,
precum si din in$rastructura necesara des$asurarii acestei acti!itati;
c) traseul pe care il parcurg produsele pana la consumator, inclusi! totalitatea actiunilor promotionale des$asurate de
membrii retelei cu scopul stimularii cererii;
d) aparatul tehnic -retea de unitati, dotare tehnica, personal necesar realizarii distributiei produselor.
110. /ea mai importanta acti!itate din structura mi,ului logistic este considerata cea mai:
a) stocare;
b) depozitare;
c) receptie;
d) transport.
126. In cadrul sistemului logistic acti!itatea care se situeaza pe locul doi, din punct de !edere al ponderii in totalul
costurilor, este:
a) stocarea;
b) depozitarea;
c) sortarea;
d) transportul.
121. /riteriul care nu poate utilizat in di$erentierea tipologiciei intermediarilor este:
a) locul ocupat in canalul de marketing;
b) natura si obiectul $lu,ulilor la care participa;
c) gradul de independenta;
d) numarul intermediarilor din canalul de marketing.
122. /el mai ridicat grad de dependenta este intalnit in cazul intermediarilor:
a) detailistilor;
b) angrosistilor;
c) reprezentante ale producatorilor;
d) concesionari.
12". *copul principal al realizarii unui lant !oluntar este reprezentat de:
a) cresterea pro$iturilor detailistilor;
b) asigurarea unui inalt de independenta intermediarilor participanti;
c) cresterea $ortei de negociere a detailistilor si cumpararea de produse ori ser!icii in conditii mai a!antajoase decat
in situatia negocierilor indi!iduale;
d) dorinta angrosistului de a dobandi pozitia de lider.
12%. 4i$uzarea larga a produselor utilizand cele mai di!erse tipuri de intermediari se incadreaza in strategia
distributiei:
a) selecti!e;
b) e,tensi!e;
c) e,clusi!e;
d) directe.
12'. *trategia distributiei selecti!e presupune:
a) di$uzare larga a produselor pe piata utilizand cela mai di!erse tipuri de intermediari;
b) utilizarea unui numar redus de intermediari, de regula specializati in distributia anumitor produse;
c) utilizarea unui numar redus de intermediari care distribuie o gama cat mai larga de produse;
d) recurgerea la un singur intermediar, care dobandeste e,clusi!itate, in di!erse !ariante, in pri!inta distribuirii
produselor.
12). *trategia de distributie de tip ?pull? presupune:
a) actiuni de promo!are a !anzarilor directionate spre membrii canalului;
b) di$uzare larga a produselor pe piata utilizand cele mai di!erse tipuri de intermediari;
c) campanii publicitare directionate spre consumatorii $inali;
d) campanii promotionale directionate atat spre consumatorii $inale, cat si spre intermediari.
12+. *trategia de distributie de tip ?push: presupune:
a) actiuni de promo!are a !anzarilor directionate spre membrii canalului;
b) di$uzare larga a produselor pe piata utilizand cele mai di!erse tipuri de intermediari;
c) campanii publicitare directionate spre consumatorii $inali;
d) campanii promotionale directionate atat spre consumatorii $inale, cat si spre intermediari.
12.. In procesul de elaborare a strategiei de distributie, stabilirea obiecti!elor este precedata de:
a) identi$icarea !ariantelor strategice posibil de implementat;
b) calcularea costurilor necesare implementarii $iecarei !ariante strategice;
c) selectarea celei mai adec!ate !ariante strategice pri!ind distributia;
d) identi$icarea solicitarilor clientilor pri!ind tipurile de ser!icii de distributie si ni!elului calitati! al acestuia.
120. In procesul de operationalizare a strategiei de distributie, moti!area intermediarilor este precedata de:
a) e!aluarea membrilor canalului;
b) selectarea intermediarilor;
c) selectarea celei mai adec!ate !ariante strategice pri!ind distributia;
d) identi$icarea solicitarilor clientilor pri!ind tipurile de ser!icii de distributie si ni!elului calitati! al acestora.
1"6. *istemul de comunicatie - prin care intreprinderea pune in circulatie o idee, o in$ormatie sau o atitudine - nu
cuprinde unul din urmatoarele elemente:
a) un destinatar;
b) un mesaj;
c) sursa de in$ormatie;
d) o cercetare pri!ind perceptia mesajului.
1"1. 8ublicitatea este o !ariabila:
a) calitati!a, de natura psihologica, cu actiune pe termen lung, in general greu masurabila cantitati! in pri!inta
e$ectelor;
b) cantitati!a, cu actiune pe termen scurt, care aduce consumatorului a!antaje economice imediate, usor masurabile
cantitati!;
c) ce grupeaza o serie de tehnici cu e$ecte in plan psihologic si actiune pe termen lung, de regula, greu masurabila
cantitati! in pri!inta e$ectelor;
d) deopotri!a calitati!a si cantitati!a, cu actiune si e$ecte economice imediate, dar si pe termen lung.
1"2. 8romo!area !anzarilor este o !ariabila:
a) calitati!a, de natura psihologica, cu actiune pe termen lung, in general greu masurabila cantitati! in pri!inta
e$ectelor;
b) cantitati!a, cu actiune pe termen scurt, care aduce consumatorului a!antaje economice imediate, usor masurabile
cantitati!;
c) ce grupeaza o serie de tehnici cu e$ecte in plan psihologic si actiune pe termen lung, de regula, greu masurabila
cantitati! in pri!inta e$ectelor;
d) deopotri!a calitati!a si cantitati!a, cu actiune si e$ecte economice imediate, dar si pe termen lung.
1"". 1elatiile publice sunt o !ariabila:
a) calitati!a, de natura psihologica, cu actiune pe termen lung, in general greu masurabila cantitati! in pri!inta
e$ectelor;
b) cantitati!a, cu actiune pe termen scurt, care aduce consumatorului a!antaje economice imediate, usor masurabile
cantitati!;
c) ce grupeaza o serie de tehnici cu e$ecte in plan psihologic si actiune pe termen lung, de regula, greu masurabila
cantitati! in pri!inta e$ectelor;
d) deopotri!a calitati!a si cantitati!a, cu actiune si e$ecte economice imediate, dar si pe termen lung.
1"%. (ani$estarile promotionale sunt o !ariabila:
a) calitati!a, de natura psihologica, cu actiune pe termen lung, in general greu masurabila cantitati! in pri!inta
e$ectelor;
b) cantitati!a, cu actiune pe termen scurt, care aduce consumatorului a!antaje economice imediate, usor masurabile
cantitati!;
c) ce grupeaza o serie de tehnici cu e$ecte in plan psihologic si actiune pe termen lung, de regula, greu masurabila
cantitati! in pri!inta e$ectelor;
d) deopotri!a calitati!a si cantitati!a, cu actiune si e$ecte economice imediate, dar si pe termen lung.
1"'. In $unctie de obiect, publicitatea poate $i:
a) de produs, de marca, institutionala;
b) de produs, de pret, institutionala;
c) de produs, de marca, de pret;
d) de pret, de marca, institutionala.
1"). 8ublicitatea poate $i:
a) de pret, de conditionare, de reamintire, comparati!a;
b) de in$ormare, de pret, de reamintire, comparati!a;
c) de in$ormare, de conditionare, de reamintire, comparati!a;
d) de in$ormare, de conditionare, de reamintire, de pret.
1"+. 8rintre suporturile utilizate in actiunile de publicitate e,terioara nu se includ:
a) panourile stradale;
b) cataloagele;
c) a$isele transparente;
d) insemnele luminoase.
1".. /are dintre urmatoarele tehnici nu $ac parte din categoria actiunilor de promo!are a !anzarilor:
a) reducerea preturilor;
b) !anzarile grupate;
c) publicitatea la locul !anzarii;
d) o$erirea de agende si calendare.
1"0. 8ublicitatea la locul !anzarii reprezinta o tehnica de promo!are ce se incadreaza in domeniul:
a) publicitatii;
b) participantilor la mani$estari promotionale;
c) promo!ariii !anzarii;
d) merchandisingului.
1%6. (erchandisingul reprezinta o:
a) !arianta speciala de publicitate;
b) $orma speciala de participare in cadrul mani$estarii promotionale;
c) !arianta de marketing direct;
d) $orma ce !izeaza prezentarea in cele mai bune conditii a produselor si ser!iciilor.
1%1. 8recizati care dintre gruparile de mai jos contine integral atributul cu care trebuie sa $ie inzestrata o marca:
a) notorietate, asociati!itate, putere de e!ocare, distinctie;
b) e,hausti!itate, asociati!itate, putere de e!ocare, distinctie;
c) notorietate, $orta de decodi$icare, putere de e!ocare, distinctie;
d) notorietate, asociati!itate, putere de e!ocare, distinctie;
1%2. 8recizati care dintre urmatoarele elemente nu pot reprezenta un obiecti! al acti!itatii $ortelor de !anzare:
a) ni!el al ci$rei de a$aceri;
b) ameliorarea imaginii de marca;
c) ni!el al sponsorizarilor obtinute;
d) numar de potential noi clienti contactati.
1%". 4aca printr-un mesaj promotional se subliniaza ca un nou autoturism are un consum de carburant in medie cu
.> mai scazut decat modelele din aceeasi clasa, acest mesaj intra in categoria apelurilor:
a) morale;
b) rationale;
c) sociale;
d) in$ormationale.
1%%. /are dintre urmatoarele !ariante nu reprezinta modalitati de constituire a bugetului promotional:
a) procent din ci$ra de a$aceri;
b) analiza obiecti!elor;
c) tot ceea ce intreprinderea isi poate permite;
d) procent din pro$ilul pre!izionat.
1%'. /ea mai simpla, dar si !ulnerabila, modalitate de constituire a bugetului promotional este:
a) procent din ci$ra de a$aceri;
b) analiza obiecti!elor;
c) tot ceea ce intreprinderea isi poate permite;
d) procent din pro$ilul pre!izionat.
1%). ctiunile de promo!are a!anzarilor !izeaza un public tinta $ormat din:
a) $urnizori, distribuitori, prescriptori;
b) consumatori, distribuitori, prescriptori;
c) consumatori, $urnizori, prescriptori;
d) consumatori, distribuitori, $urnizori.
1%+. *trategia promo!arii imaginii globale a intreprinderii reprezinta o alternati!a a strategiilor de promo!are stabilita
dupa:
a) modul de des$asurare in timp a acti!itatii promotionale;
b) obiecti!ele globale stabilite pentru acti!itatea promotionala;
c) rolul atribuit acti!itatii promotionale;
d) sediul acti!itatii promotionale.
1%.. *trategia acti!itatii promotionale intermitente reprezinta alternati!a a strategiilor de promo!are stabilita dupa:
a) obiecti!ele globale stabilite pentru acti!itatea promotionala;
b) rolul atribuit acti!itatii promotionale;
c) modul de des$asurare in timp a acti!itatii promotionale;
d) sediul acti!itatii promotionale.
1%0. =na din metodele de e!aluare a rezultatelor actiunilor promotionale este:
a) analiza mor$ologica;
b) analiza !alorii;
c) brainstormingul;
d) analiza !anzarilor.
1'6. #rganizarea compartimentului de marketing, in cazul intreprinderilor cu o slaba di!ersitate a produselor, zonelor
geogra$ice de actiune si clientilor, se recomanda a $i realizata potri!it criteriului:
a) $unctiilor;
b) geogra$ic;
c) produselor;
d) pietelor sau grupelor de clienti.
1'1. #rganizarea compartimentului de marketing, in cazul intreprinderilor care dispun de o o$erta relati! omogena,
dar destinata unor piete eterogene din punct de !edere al cererii, concurentei, $ormelor de comercializare etc., se
recomanda a $i realizata potri!it criteriului:
a) $unctiilor;
b) geogra$ic;
c) produselor;
d) pietelor sau grupelor de clienti.
1'2. #rganizarea compartimentului de marketing, in cazul intreprinderilor cu un nomenclator restrans sau grupe
relati! distincte de produse, se recomanda a $i realizata potri!it criteriului:
a) $unctiilor;
b) geogra$ic;
c) produselor;
d) pietelor sau grupelor de clienti.
1'". /ompartimentul de marketing al unei intreprinderi se a$la in relatii $unctionale cu:
a) clientii intreprinderii;
b) conducerea intreprinderii;
c) $urnizorii intreprinderii;
d)alte compartimente, birouri sau ser!icii din intreprindere.
1'%. # decizie reprezinta:
a) un obiecti! ce trebuie realizat;
b) o metoda de obtinere a unei in$ormatii;
c) cursul de actiune ales pentru atingerea unui obiecti!;
d) o tehnica de obtinere a unei in$ormatii.
1''. (anagementul $iecarei unitati strategice de a$aceri este responsabil de:
a) $unctia de marketing si cea de productie;
b) $unctia de marketing si cea $inanciara;
c) $unctia de marketing si cea de personal;
d) majoritatea sau totalitatea $unctiilor de baza.
1'). =n plan de produs, elaborat la ni!elul compartimentului de marketing, trebuie sa $ie in concordanta, loa capitolul
obiecti!e si strategii propuse, in primul rand cu planul:
a) mani$estarilor promotionale la care !a participa intreprinderea in urmatorul an;
b) strategic de marketing al intreprinderii;
c) de productie al intreprinderii;
d) de dez!oltare a resurselor umane.
1'+. /are dintre urmatoarele a$irmatii re$eritoare la analiza *F#5 nu este ade!arata7
a) este prima componenta a planului de marketing;
b) prezinta si e!alueaza punctele $orte si slabiciunile intreprinderii, oportunitatile si amenintarile din mediul e,tern;
c) reprezinta sinteza programului de audit;
d) se caracterizeaza prin speci$icitate, indicand situatia intreprinderii pentru care se realizeaza si raporturile acesteia
cu mediul e,tern.
1'.. =n plan de marketing elaborat pentru urmatorii " ani poarta denumirea de:
a) plan de a$aceri;
b) program de marketing;
c) plan strategic;
d) plac tactic.
1'0. 4iagrama propusa de 2ent; B. 9antt pentru programarea productiei pune accentul pe:
a) $actorul timp - !izualizarea rapida a stadiului de indeplinire a programului;
b) $abricarea unei anumite cantitati de produse;
c) responsabilizarea personalului angajat in implementarea programului;
d) minimizarea duratei de implementare a programului.
1)6. 4urata totala a programului de acti!itati, stabilita cu ajutorul metoei 8&15 reprezinta suma:
a) duratelor estimate ale acti!itatilor critice si necritice;
b) duratelor estimate ale acti!itatilor necritice;
c) duratelor estimate ale acti!itatilor critice;
d) suma rezer!elor de timp
RASPUNSURI CORECTE
1-c 21-b 41-a 61-b 81-c 101-d 121-d 141-a
2-c 22-b 42-b 62-b 82-c 102-c 122-c 142-c
3-c 23-c 43-b 63-d 83-a 103-a 123-c 143-b
4-a 24-a 44-c 64-b 84-a 104-c 124-b 144-d
5-b 25-c 45-d 65-a 85-b 105-b 125-b 145-a
6-c 26-b 46-a 66-c 86-c 106-a 126-c 146-b
7-c 27-b 47-d 67-a 87-d 107-d 127-a 147-b
8-d 28-a 48-b 68-d 88-c 108-c 128-d 148-c
9-c 29-a 49-c 69-a 89-c 109-b 129-b 149-d
10-d 30-b 50-c 70-d 90-c 110-a 130-d 150-a
11-c 31-a 51-c 71-b 91-d 111-c 131-a 151-b
12-a 32-d 52-a 72-c 92-a 112-b 132-b 152-c
13-c 33-c 53-a 73-d 93-a 113-b 133-c 153-d
14-d 34-c 54-d 74-b 94-b 114-c 134-d 154-c
15-a 35-c 55-a 75-a 95-c 115-c 135-a 155-d
16-b 36-d 56-b 76-c 96-b 116-a 136-c 156-b
17-c 37-b 57-a 77-a 97-d 117-a 137-b 157-a
18-a 38-b 58-a 78-b 98-c 118-b 138-d 158-c
19-a 39-b 59-b 79-d 99-b 119-d 139-c 159-a
20-b 40-d 60-d 80-b 100-c 120-a 140-d 160-b
1. Etapa de adoptare a programului de marketing presupune
a) supunerea la !ot a obiecti!elor pe care la contine
b) testarea, in anumite situatii, inainte de adoptare pentru a !eri$ica corectitudinea
alegerii $acute
c) intocmirea bugetului
d) stabilirea planului de actiuni
e) luarea deciziei de punere in aplicare
2. Identificati intre punctele de mai jos caracteristici principale ale serviciilor
a) di!ersitatea ser!iciilor
b) omogenitatea ser!iciilor
c) perisabilitatea ser!iciilor
d) comple,itatea ser!iciilor
e) inseparabilitatea ser!iciilor
3. Eterogenitatea sau variabilitatea serviciilor se refera la
a) di!ersitatea ser!iciilor
b) multimea de ser!icii e,istente pe piata
c) caracteristica lor de a nu putea $i stocate sau pastrate ulterior pentru consum
d) multitudinea de ser!icii, generata de multitudinea circumstantelor care concura la
$urnizarea lor
e) similitudunea ser!iciilor din aceeasi ramura
4. Ce reprezinta diferentele generice in marketingul serviciilor
a) di$erente care tin de numele produselor si ser!iciilor
b) di$erente care depind de managementul intreprinderilor de ser!icii
c) di$erente care tin de organizarea intreprinderilor de ser!icii
d) di$erente ce au in !edere natura si caracteristicile ser!iciilor
e) nici una din !ariantele de mai sus
. !arketingul serviciilor este influentat de mai multe diferente conte"tuale# cum ar fi
a) intangibilitatea ser!iciilor
b) structuri organizatorice di$erite
c) perisabilitatea ser!iciilor
d) inseparabilitatea ser!iciilor
e) sistem in$ormational de$icitar
$. Care din urmatoarele elemente nu constituie componente ale micromediului
intreprinderii
a) intermediari
b) clienti
c) $urnizori
d) organizatiile sindicale
e) populatia
%. Cine sunt competitorii firmelor de servicii
a) persoanele care recurg la ser!iciile $irmelor de ser!icii
b) $irmele care o$era materiile prime
c) $irmele care o$era aceleasi ser!icii sau substitute ale lor
d) $irmele care cumpara aceleasi ser!icii sau substitute ale lor
e) $irmele care o$era alte produse ce pot constitui o alternati!a pentru consumator
&. Care din elementele de mai jos nu pot fi incluse printre componentele
macromediului
a) mediul economic
b) mediul politic
c) mediul social-cultural
d) mediul institutional
e) mediul legislati!
'. Comportamentul consumatorului a fost studiat pentru prima data de
a) 8h. Cotler, in 10'%
b) 9.Catona, in 10)%
c) 8h. Cotler, in 10)%
d) 9.Catona, in 10'%
e) 8h. Cotler, in 2661
1(. Conditiile care influenteaza comportamentul consumatorului sunt
a) resursele $inanciare
b) ni!elul cultural
c) o$erta mai bogata sau mai saraca
d) starea psihologica a consumatorului
e) in$rastructura
11. Comportamentul consumatorului depinde si de situatia sa personala# adica de
a) mediul cultural
b) stilul de !iata
c) clasa sociala din care $ace parte
d) grupul de re$erinta
e) statutul social
12. )rocesul decizional de cumparare a fost descompus in mai multe etape
secventiale
a) .
b) +
c) )
d) '
e) 0
13. Care din punctele de mai jos nu reprezinta etape ale procesului de cumparare
a) identi$icarea ne!oii
b) e!aluarea post-cumparare
c) decizia de cumparare
d) cumpararea propriu-zisa
e) e!aluarea alternati!elor
14. *uarea deciziei de cumparare e influentata de
a) starea sanatatii
b) timpul de odihna a$ectat
c) e,perienta anterioara
d) sugestii primite de la agentii de turism
e) rezultatul e!aluarii
1. Cate etape sunt specifice procesului de planificare de marketing in turism
a) .
b) +
c) "
d) )
e) '
1$. +aloarea serviciului reprezinta pentru consumator
a) totalul sumelor de bani achitate pentru achizitionarea sa
b) totalul sumelor de bani achitate, plus transportul de la bene$iciar la locul de
utilizare
c) di$erenta dintre a!antajele obtinute din utilizare si costurile de achizitionare a sa
d) di$erenta dintre suma achitata la achizitionarea sa si cheltuielile de punere in
$unctiune
e) pretul achitat la $urni;or
1%. )erisabilitatea serviciilor se refera la
a) stocarea sau pastrarea lor doar pentru o perioada scurta
b) imposibilitatea lor de a $i stocate mai mult de o saptamana
c) $aptul ca ele sunt trecatoare
d) imposibilitatea stocarii sau pastrarii lor pentru un consum ulterior
e) $aptul ca ser!iciile nu pot $i percepute prin simturile omului
1&. Eterogenitatea sau variabilitatea serviciilor este generata de
a) producerea si consumarea lor simultana
b) multitudinea persoanelor implicate in realizarea lor
c) multitudinea circumstantelor care concura la $urnizarea lor
d) imposibilitatea lor de a $i stocate sau pastrate
e) imposibilitatea de inlocuire sau returnare dupa consum
1'. )lanificarea de marketing a inregistrat cele mai bune rezultate in intreprinderile
a) care au o ierarhie incarcata
b) care se bazeaza pe o conducere autocratica
c) care $unctioneaza pe principii democratice
d) care $olosesc un stil liberal de conducere
e) care $olosesc plani$icarea
2(. Etapele planificarii de marketing sunt
a) identi$icarea ne!oii
b) cautarea de in$ormatii
c) dez!oltarea strategiei
d) e!aluarea post-cumparare
e) control si e!aluare
21. )unctul de plecare in procesul de planificare in marketing este
a) identi$icarea ne!oii
b) cautarea de in$ormatii
c) stabilirea obiecti!elor
d) analiza situatiei e,istente
e) deci;ia de initiere
22. *a ce anume se refera analiza )E,-
a) la e!aluarea $actorilor economici
b) la e!aluarea $actorilor politici
c) la realizarea actiunilor corecti!e
d) la realizarea auditului e,tern
e) la realizarea auditului intern
23. .naliza ,/0- se refera la
a) e!aluarea $actorilor politici
b) realizarea auditului intern
c) realizarea auditului e,tern
d) e!aluarea $actorilor economici
e) e!aluarea interna si e,terna
24. .uditul e"tern urmareste sa evalueze stadiul atins de
a) $actorii naturali
b) $actorii economici
c) $actorul uman
d) e!olutia mediului turistic
e) $actorii tehnologici
2. .naliza ,/0- urmareste identificarea
a) punctelor tari ale mediului e,tern
b) punctelor slabe ale intreprinderii
c) punctelor tari ale intreprinderii
d) $actorilor mediului e,tern
e) dez!oltarea strategiei
2$. In cadrul procesului de planificare in marketing apar si actiuni de identificare a
variantelor posibile si incercarea de a le cuantifica. Carei etape le apartin
a) identi$icarea ne!oii
b) e!aluarea alternati!elor
c) e!aluare si control
d) dez!oltarea strategiei
e) actiuni corecti!e
2%. Care din etapele planificarii de marketing raspund cel mai bine la intrebarea 12nde
vrem sa ajungem1
a) controlul si e!aluarea
b) directia de plecare spre ser!iciu
c) stabilirea obiecti!elor de marketing
d) dez!oltarea strategiei
e) itinerariul turistic
2&. Caracteristicile serviciilor au fost inelung analizate de mai multi specialisti# cum ar
fi3
a) 3lorescu /.;
b) 4emetrescu (./.;
c) 8orter (.;
d) Cotler 8h.
e) Catona 9.
2'. 0biectivele de marketing luate in considerare in cadrul planului de marketing sunt
de mai multe tipuri# cum ar fi
a) obiecti!e pe termen scurt
b) obiecti!e pe termen mediu
c) obiecti!e de piata
d) obiecti!e 8&*5 si *F#5
e) obiecti!e de e,tindere
3(. )rogramul de marketing include
a) obiecti!e pe termen scurt
b) amenintarile si oportunitatile ce pot in$luenta actiunile
c) strategii de marketing pentru stingerea obiecti!elor
d) actiuni speci$ice pentru $iecare element al mi,ului
e) actiuni corecti!e
31. .naliza micromediului intreprinderii are ca obiective
a) analiza partenerilor directi ai intreprinderii
b) analiza pietei si a elementelor acestuia
c) analiza produselor de pe piata
d) analiza preturilor
e) analiza mediului intern
32. )lanul de marketing urmeaza imediat dupa
a) programul de marketing
b) stabilirea strategiilor de marketing
c) stabilirea obiecti!elor de marketing
d) analiza *F#5
e) etapa de e!aluare si control
33. 0biectivele de marketing se stabilesc numai in functie de
a) analiza mediului concurential
b) in $unctie de rezultatele 8&*5 si *F#5
c) programul de marketing
d) planul de marketing
e) i $nctie de itensitatea concurentei
34. Elementele mi"ului de marketing sunt
a) sponsorizarea
b) promo!area
c) calitatea ser!iciilor turistice
d) $orta de !anzare
e) pretul
3. Intreaga politica de marketing a intreprinderii are ca nucleu
a) strategia de piata
b) remunerarea si moti!area $ortei de !anzare
c) promo!area !anzarilor
d) publicitatea
e) sponsorizarea
3$. Conditiile care influenteaza comportamentul consumatorului sunt3
a) resursele $inanciare;
b) ni!elul cultural;
c) o$erta mai bogata sau mai saraca;
d) starea psihologica a cumparatorului
e) in$rastructura
3%. 0biectivele de marketing trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii
a) sa $ie clare
b) sa $ie cuanti$icabile
c) sa $ie realiste
d) sa $ie insotite de nominalizarea responsabilitatilor lor
e) sa $ie obiecti!e pe termen scurt
3&. .naliza ,/0- permite
a) sesizarea restrictiilor e,terne
b) sesizarea oportunitatilor
c) o mai buna promo!are a ser!iciilor turistice
d) dimensionarea obiecti!elor
e) e!aluarea $actorilor economici
3'. Intrebarea 1.m ajuns acolo1 este specifica planificarii de marketing. !ai precis
etapei
a) stabilirea obiecti!elor de marketing
b) identi$icarea cerintelor
c) control si e!aluare
d) actiunilor corecti!e
e) e!aluarea alternati!elor
4(. Comportamentul consumatorului depinde si de situatia sa personala# adica de3
a) mediul cultural;
b) stilul de !iata;
c) clasa sociala din care $ace parte;
d) statutul social
e) grupul de re$erinta
41. In etapa de cautare a informatiei sursele e"terne pot fi3
a) comerciale
b) psihologice
c) tehnice
d) $inciar-contabile
e) sociale
42. Caracteristici ale culturii de destinatie pot fi3
a) uni$ormitatea;
b) !iata urbana;
c) !iata rurala;
d) mediul natural.
e) mediul institutional
43. ,erviciul dezvoltat cuprinde spre deosebire de celelalte servicii
a) di$eritele ser!icii post-!anzare
b) interactiunea consumatorului cu sistemul de ser!icii
c) o campanie promotionala deosebita
d) anunturi de reclama sugesti!e
e) anunturi de sponsorizare
44. .ccesibilitatea serviciului dezvoltat are in vedere
a) localizarea geogra$ica
b) di$erentierea clientilor
c) o piata !asta
d) tari$e pre$erentiale
e) mediul e,tern
4. *uarea deciziei de cumparare este influentata de3
a) starea sanatatii;
b) e,perienta anterioara;
c) sugestii primite de la agentii de specialitate;
d) rezultatul e!aluarii.
e) starea psihologica
4$. In marketingul serviciilor# marca reprezinta3
a) emblema de calitate ridicata
b) o combinatie de caracteristici si !alori adaugate ale ser!iciului, atat $unctionale
cat si ne$unctionale
c) o obligatie asumata $ata de clienti
d) un insemn de di$erentiere a o$ertei de ser!icii.
e) =n insemn
4%. !arca se realizeaza la nivelul serviciului# reprezinta pentru el ceea ce reprezinta
identitatea la nivelul intreprinderii si e recunoscuta prin3
a) protectia juridica
b) gradul de notorietate
c) nume
d) rezonanta
e) ambalaj, promo!are si prezentarea produsului
4&. Care sunt actiunile personale la care recurg consumatorul de servicii in caz de
insatisfactie3
a) rezol!area problemei pe cale legala;
b) a!ertizarea prietenilor si cunostintintelor in legatura cu ser!iciul
c) incetarea cumpararilor
d) renuntarea la un asemenea ser!iciu.
e) protest in strada
4'. 4ecizia de marcare a unui serviciu este sustinuta de mai multe argumente# cum
sunt
a) increderea in marca
b) ser!iciul este perceput drept cea mai buna alegere pentru pretul respecti!
c) e,perienta persoanelor in legatura cu marca
d) ne!oia de identitate a $irmelor
e) e!aluarea situatiei lor curente
(. !odul in care o intreprindere este perceputa de consumator este important#
conducand la conceptul de
a) accesibilitatea
b) perenitate
c) imagine a intreprinderii
d) comunicare cu clientii
e) identitate a intreprinderii
1. In acceptiunea marketingului# componentele de baza care definesc un serviciu
sunt
a) accesibilitatea
b) comunicatiile pri!itoare la ser!iciu
c) calitatea superioara
d) componentele personale
e) marca
2. Care din factorii enumerati fac parte din grupa factorilor socio5culturali cu o mare
influenta asupra comportamentului consumatorului3
a) clasa sau pozitia sociala
b) gradul de solicitare al ser!iciului
c) tipul de mijloc de deplasare $olosit pentur accesarea ser!iciului
d) numarul de solicitari pentru ser!iciul respecti!.
e) 4enumirea ser!iciului
3. Intreprinderile de servicii pot obtine noi servicii prin
a) achizitii de noi destinatii si licente pentru noi ser!icii
b) copierea concurentei
c) cumparare de la clienti
d) piraterie discreta
e) ree!aluarea mediului e,tern
4. Individul se identifica in grupul sau de referinta prin3
a) apropierea in ceea ce pri!este ni!elul cultural
b) comportamentul social in general
c) similitudinea !eniturilor
d) cultura.
e) *tarea psihologica
. Care din urmatoarele definitii este corecta
a) ideea de produs este o !ersiune elaborata de produs propus spre testare
b) conceptul de produs este rezultatul testarii in cadrul pietei de proba
c) imaginea produslui reprezinta parerea pe care consumatorii si-o $ac despre un
produs actual sau potential
d) orice produs nou !a a!ea un succes actual sau potential
e) strategia de piata este obicti!ul central al programului de marketing
$. )roiectarea unei strategii de marketing pentru introducerea serviciului pe piata
cuprinde
a) selectarea ideilor de ser!icii noi pentru eliminarea celor care nu corespund
b) analiza a$acerii
c) descrierea pietei-tinta, $undamentarea pretului si a !anzarilor plani$icare pe
termen lung
d) crearea ser!iciului
e) pretul produsului
%. 6iscul care apare in cazul deciziei de cumparare poate fi3
a) psihologic
b) emotional
c) social
d) cuanti$icabil.
e) imediat
&. identificarea criteriilor subiective utilizate in evaluarea alternativelor3
a) $acilitatile acordate
b) caracteristici $izice
c) pretul solicitat
d) imaginea intreprinderii prestatoare.
e) Imaginea intreprinderii $urnizoare
'. In etapa de cautare a informatiei privind serviciile# sursele e"terne pot fi3
a) comerciale
b) sociale
c) psihologice
d) tehnice.
e) de conjunctura
$(. In servicii# distributia
a) are un rol de consecinta $ata de celelalte componente ale mi,ului de marketing
b) constituie o parghie importanta a actului de !anzare a ser!iciului
c) reprezinta ansamblul de intermediari
d) cuprinde totalitatea acti!itatilor care au loc in spatiul si timpul care separa
prestatorul de ser!icii de consumator
e) se bazeaza pe o$erta di$erentiata
$1. !embrii unui canal de distributie 7intermedierii) indeplinesc urmatoarele functii
a) specializarea acti!itatii prestate
b) $inantarea si asumarea riscului
c) $ormarea personalului de !anzare
d) stabilirea de relatii cu puterile publice
e) stabilirea preturilor pe piata
$2. Climatul ca element critic in servicii# este apreciat prin proprii senzori care
transmit descrierea mediului# canalele senzoriale fiind3
a) culoarea
b) stralucirea
c) temperatura
d) !azul.
e) auzul
$3. Identificati# intre punctele de mi jos# caracteristicile principale ale serviciilor3
a) di!ersitatea ser!iciilor
b) inseparabilitatea ser!iciilor
c) perisabilitatea ser!iciilor
d) comple,itatea ser!iciilor.
e) Incompatibilitatea ser!iciilor
$4. In ceea ce consta importanta programului de marketing pentru managerul
intreprinderii
a) permite alocarea e$icienta a resurselor, necesare pentru realizarea di$eritelor
actiuni
b) se in$ormeaza asupra clientilor potentiali
c) controleaza mai bine acti!itatea $ortei de !anzare
d) orienteaza comunicarea intr-o directie mai pro$itabila pentru $irma
e) permite stabilirea strategiei de piata
$. 4upa sfera de cuprindere# programele de marketing se pot grupa astfel
a) pe termen scurt
b) pe termen mediu si lung
c) globale sau integrate si partiale
d) operationale
e) $unctionale
$$. Cine sunt competitorii firmelor de turism
a) persoanele care recurg la ser!iciile $irmelor de turism
b) $irmele care o$era materiile prime
c) $irmele care o$era aceleasi produse turistice sau substituite ale lor
d) $irmele care cumpara aceleasi produse turistice sau substituite ale lor
e) $irmele care o$era alte produse ce pot constitui o alternati!a pentru consumator
$%. Caracteristici ale culturii originare pot fi
a) di!ersitatea
b) !iata rurala
c) mediul natural
d) ni!elul scazut de trai
e) modernitatea
$&. Caracteristici ale culturii de destinatie pot fi
a) uni$ormitatea
b) modernitatea
c) !iata urbana
d) !iata rurala
e) mediul natural
$'. 4eciziile de cumparare se clasifica in decizii de rutina# decizii limitate si decizii
e"tensive. Care este criteriul care permite aceasta clasificare
a) gradul lor de certitudine
b) gradul de incertitudine
c) e$orturile depuse de consumatori
d) rapiditatea actului decizional
e) ni!elul lor stiinti$ic
%(. +aloarea produsului reprezinta pentru consumator
a) totalul sumelor de bani achitate pentru achizitionarea sa
b) totatul sumelor de bani achitate, plus transportul de la bene$iciar la locul de
utilizare
c) di$erenta dintre a!antaele obtinute din utilizare si costurile de achizitionare a sa
d) di$erenta dintre sum achitata la achizitionarea sa si cheltuielile de punere in
$unctiune
e) pretul achitat la $urnizor
%1. )rin ce se concretizeaza contributia lui 8ronroosse in domeniul marketingului
serviciilor
a) prin sesizarea di$erentelor conte,tuale care in$luenteaza marketingul ser!iciilor
b) prin sesizarea di$erentelor generice
c) prin prezentarea pentru prima data a caracteristicilor principale ale ser!iciilor
d) prin concretizarea ca optica de marketing in ser!icii consta atat intr-o abordare
e,terioara cat si intr-o abordare interioara a intreprinderii
e) prin de$inirea moderna a marketingului ser!iciilor
%2. 9actorii specifici mediului economic sunt
a) puterea de cumparare
b) structura bugetului de cheltuieli ale consumatorului
c) preturile practicate pe piata
d) in$latia
e) legislatia economica
%3. !acroanaliza utilizata la studiul comportamentului consumatorului# se preocupa
de obtinerea unor date cum sunt3
a) moti!atiile umane
b) criteriile ce stau la baza alegerii destinatiilor turistice
c) e,perienta turistilor
d) numarul de sosiri in tara
e) obiecti!ele turistice !izitate
%4. !icroanaliza utilizata in studiul comportamentului consumatorului are ca
elemente de studiu3
a) moti!atiile ce angajeaza intr-o acti!itate turistica
b) modul in care persoanele pri!esc e,perienta lor turistica
c) gradul de ocupare a hotelurilor
d) numarul de nopti petrecute intr-un hotel
e) tipul de mijloc de deplasare $olosit
%. Intrebarea :Cine este responsabil;: constituie raspunsul adecvat la etapa3
a) luarea deciziei de cumparare
b) e!aluarea alternati!elor
c) identi$icarea ne!oii
d) constrol si e!aluare
e) actiuni corecti!e
%$. Intrebarea :Cum ajungem acolo;: constituie raspunsul adevat la etapa
a) luarea deciziei de cumparare
b) e!aluarea alternati!elor
c) identi$icarea ne!oii
d) constrol si e!aluare
e) actiuni corecti!e
%%. In cadrul procesului de planificare de marketing apar de identificare a variantelor
posibile si incercarea de a le cuantifica. Carei etape le apartin;
a) identi$icarea ne!oii
b) e!aluarea alternati!elor
c) e!aluare si control
d) actiuni corecti!e
e) dez!oltarea strategiei
%&. Care din etapele planificarii de marketing raspund cel mai bine la intrebarea :2nde
vrem sa ajungem;:
a) control si e!aluare
b) directia de plecare spre ser!iciu
c) itinerariu turistic
d) stabilirea obiecti!elor de maketing
e) dez!oltarea strategiei
%'. .naliza turoperatorului pentru studiul competitiei si competitiei cuprinde
elementele
a) cota de piata
b) acoperirea geogra$ica
c) tari$ul ser!iciului turistic
d) capitalul competitorilor
e) obiecti!e de strategie
&(. Identificati criteriile subiective utilizate la evaluarea alternativelor
a) $acilitati acordate
b) caracteristici $izice
c) pret solicitat
d) imaginea destinatiei
e) imaginea intreprinderii prestatoare
&1. +arsta si etapa din ciclul de viata a produselor sunt importante pentru ca
a) ajuta marketerul sa inteleaga reactiile si comportamentul consumatorului
b) sunt pre$erate ser!iciile care au legatura cu acti!itatea cotidiana a
consumatorului
c) ajuta marketerul sa sesizeze mai usor schimbarea pre$erintelor
consumatorilor pentru produse
d) este $olosit e,clusi! la segmentarea pietei
e) ajuta marketerul sa ia cele mai bune decizii de cumparare
&2. )erceptia nevoii de catre consumator este influentata de
a) moti!atia unei e,periente anterioare
b) cautarea de in$ormatii
c) stimuli interni
d) identi$icarea ne!oii
e) ocupatie
&3. !odelul multidimensional pentru investigarea planificarii de marketing include
cele mai multe dimensiuni
a) analitica
b) tehnica
c) $inanciara
d) producti!a
e) sociala
&4. Comple"itatea procesului planificarii de marketing impune
a) analiza sitatiei e,istente
b) cunoasterea ideii
c) dez!oltarea strategiei
d) controlul-e!aluarea
e) cunostinte speci$ice pentru inlaturarea barierelor cultral-politica si cogniti!a
&. Intreaga politica de marketing a intreprinderii are ca nucleu
a) $ormarea personalului comercial
b) strategia de piata
c) remunerarea si moti!area $ortei de munca
d) promo!area !anzarilor
e) publicitatea
&$. Conceptul de :produs: dupa )<ilip =otler include
a) o combinatie de bunuri tangibile si ser!icii
b) ?orice, atat $a!orabil cat si ne$a!orabil, pe care un consumator il primeste?
c) obiecte $izice, ser!icii, persoane, locuri, intreprinderi si idei
d) o combinatie de produse si ser!icii cu scopul satis$acerii necesitatilor unei piete-
tinta
e) totalitatea bunurilor si ser!iciilor o$erite turistilor de catre o intreprindere de pro$il
&%. !arketingul trebuie sa aiba in vedere urmatoarele niveluri de oferta pentru
intreaga politica de produs
a) esenta produsului
b) produsul tangibil
c) o$erta nedi$erentiata
d) o$erta di$erentiata
e) o$erta accesibila
&&. Conform teoriei lui )<ilip =otler# esenta produsului cuprinde
a) marca
b) calitatea
c) caracteristicile
d) ambalajul
e) principalele a!antaje pe care cumparatorul le identi$ica sub $orma unor necesitati
personale care !or $i satis$acute prin respecti!ul produs
&'. )rodusul tangibil include
a) garantiile acordate
b) li!rarea
c) di$eritele ser!icii post-!anzare
d) caracteristicile
e) marca, stilul, calitatea si ambalajul
'(. )rodusul turistic dezvoltat cuprinde# spre deosebire de celelalte produse3
a) di$eritele ser!icii post-!anzare
b) interactiunea consumatorului cu sistemul de ser!icii
c) o campanie promotionala deosebita
d) anunturi de reclama sugesti!e
e) un personal de !anzare mai numeros
'1. .ccesibilitatea produsului turistic dezvoltat are in vedere3
a) localizarea geogra$ica
b) di$erentierea clientilor
c) o piata !asta
d) tari$e pre$erentiale
e) manageri $oarte competenti
'2. )rodusul <otelier s5a dezvoltat prin utilizarea unei serii de elemente tangibile cum
sunt3
a) marimea camerelor
b) sistemul de incalzire
c) sistemul de !entilatie
d) sistemul de rezer!are, room-ser!ice
e) amabilitatea si pro$esionalismul personalului
'3. In marketingul turistic# marca reprezinta
a) emblema de calitate ridicata
b) o combinatie de caracteristici si !alori adaugate ale produsului atat $unctionale
cat si ne$unctionale
c) o obligatie asumata $ata de clienti
d) un insemn de di$erentiere a o$ertei turistice
e) o garantie si un a!antaj pentru $irma de turism
'4. +alorile adaugate ale produsului turistic# frecvent create prin publicitate# sunt
generate de factori printre care enumeram
a) increderea in marca
b) costurile pri!ind $ormarea personalului
c) e$icacitatea personalului
d) e,perienta persoanelor in legatura cu marca
e) ni!elul de instruire a managerilor
'. In acceptiunea marketingului# componentele de baza care definesc un produs
turistic sunt
a) accesibilitatea
b) comunicatiile pri!itoare la produs
c) calitatea superiorara
d) moti!area personalului
e) componentele corporale
'$. )ozitionarea produselor turistice reprezinta
a) identi$icarea locului unui obiecti! turistic
b) stabilirea ordinei de importanta a unui produs $ata de altul
c) un element psihologic care stabileste perceptia consumatorului, respecti! ceea
ce e,ista in mintea unui turist
d) locul produselor competitoare pe piata
e) ordinea de o$ertare a produselor
'%. Intreprinderile de turism pot obtine noi produse prin3
a) achizitii de noi destinatii si licente pentru noi ser!icii
b) copierea concurentei
c) cumparare de la clienti
d) utilizarea propriilor cercetari pentru largirea si modernizarea produselor e,istente
e) piraterie discreta
'&. 0btinerea noilor produse turistice# dupa =otler# este un proces care contine
urmatoarele etape3
a) in!estigarea unor segmente noi de piata
b) elaborarea tacticilor de marketing
c) crearea si testarea conceptului de produs
d) elaborarea strategiei de marketing
e) organizarea campaniei publicitare de sustinere a noului produs
''. Care sunt te<nicile de stimulare a creativitatii pentru cautarea de idei de produse
noi
a) proiectarea asistata pe calculator
b) sondajul in randul liderilor de opinie
c) analiza !alorii
d) simularea decizionala
e) aaliza mor$ologica
1((. Care din urmatoarele enumerari reprezinta metode si te<nici de control a
programului de marketing
a) analiza cheltuielilor si !anzarilor
b) optimizarea alocarii resurselor
c) cercetarile operationale
d) auditul de marketing
e) sondajul.