Sunteți pe pagina 1din 27

EXAMEN DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR

PROFESIONALE NIVEL III


CALIFICAREA/SPECIALIZARE :TEHNICIAN DESENATOR
PENTRU CONSTRUCII SI INSTALATII
Tema proiec: REALIZARE INSTALAIE INTERIOAR
DE ALIMENTARE CU AP CALD PENTRU UN
APARTAMENT DINTR-UN IMOBIL
!"#r$m%or: Ca"#i#a:

AN A&SOLV'RE ()**
CUPRINS
1. ARGUMENT
2.REALIZARE INSTALAIE INTERIOAR DE ALIMENTARE
CU AP RECE PENTRU UN APARTAMENT DINTR-UN IMOBIL

MATERIALE PENTRU CONDUCTELE DE APA
1. POLICLORURA DE VINIL (PVC)
2. POLIETILENA
3. CUPRU
4. PEXAL
3. INSTRUCTIUNI DE MONTAJ AL CONDUCTELOR DE APA
4. MONTAREA CONDUCTELOR DE APA DIN MATERIALE
PLASTICE SI METAL
1. MONTAREA CONDUCTELOR DE APA DIN PVC
2. MONTAREA CONDUCTELOR DE APA
DIN POLIETILENA (P.E)
3. MONTAREA CONDUCTELOR DE APA DIN POLIPROPILENA
(P.P.)
4. TUBULATURA DIN POLIPROPILENA
PENTRU INSTALATII SANITARE
5. CARACTERISTICI PRINCIPALE
1. REZISTENTA LA COROZIUNE ELECTROCHIMICA
2. REZISTENTA LA CURENTI VAGABONZI
3. PIERDERI MICI DE SARCINA
4. CONDITII DE FUNCTIONARE
6. DIMENSIONARE INSTALAIILOR DE ALIMENTARE PANA LA
CAMINUL DE BRANSARE
7.ANEXA
BIBILIOGRAFIE
1.ARGUMENT
Instalatiile interioare de alimentare cu apa rece si calda pentru
consum menajer (baut, gatit, spalat) au rolul de a asigura alimentarea cu
debitul si presiunea de utilizare necesare a tuturor punctelor de consum al
apei (robinete sau baterii amestecatoare de apa rece cu apa calda de
consum, montate la obiectele sanitare) din cladirile de locuit, socialculturale
sau din grupurile sanitare ale cladirilor industriale.
Instalatiile interioare de alimentare cu apa rece si, respectiv, apa
calda pentru consum menajer, cuprind: retele de conducte; fitinguri;
armaturi montate pe retelele de conducte; obiecte sanitare si accesoriile
acestora armaturile obiectelor sanitare, racordurile flexibile. In cladirile de
locuit colective (blocuri de locuinte) retelele de conducte pot fi cu
contorizare. De regula, pentru cladirile de locuit se adopta retele de
distributie inferioara, cu conductele amplasate in subsolurile sau in canale
tehnice circulabile, din care pornesc, pe verticala, coloane de alimentare
pentru bai si bucatarii daca, prin proiect, nu sunt prevazute si alte puncte
de consum.
limentarea cu apa rece si, respectiv, apa calda de consum, a
apartamentelor fiecarui nivel, care sunt suprapuse pe aceeasi verticala, se
face prin coloane principale amplasate in zona casei scarii. !a fiecare nivel
se prevad nise speciale amenajate sau casete prefabricate, in care se
amplaseaza contoarele de apa rece, respectiv apa calda de consum.
"ontoarele se monteaza pe racordurile de alimentare de apa rece,
respectiv apa calda de consum, ale fiecarui apartament. !a constructiile
mai vechi, proiectate pentru normarea consumului in sistem pausal, vor fi
montate contoare atat in baie cat si in bucatarie deoarece, de cele mai
multe ori, acestea sunt racordate la coloane diferite.
#entru coloanele principale se recomanda tevi din otel zincate sau
cupru, iar pentru conductele de legatura, tevi din mase plastice. #entru
racordarea obiectelor sanitare la instalatia de apa rece si calda se
recomanda tuburi flexibile din metal sau mase plastice si racordurile
speciale din cupru, plumb sau otel inox. $acordurile flexibile din cupru,
disponibile in ultimii ani si pe piata romaneasca fac parte din grupa celor pe
care vi le recomandam cu precadere.
pele menajere uzate sunt evacuate din imobil tot prin folosirea unei
retele de conducte avand insa diametre mai mari decat cele ale retelelor de
apa. cest lucru este dictat de motivul ca, prin reteaua de canalizare, apele
uzate curg liber, aceasta functionand la presiunea atmosferica. %aterialele
de confectie ale retelelor de canalizare sunt in mai toate cazurile, masele
plastice desi, multa vreme, s&au folosit tuburi si fitinguri din fonta sau beton.
$eteaua de canalizare sau, in lipsa canalizarii stradale, intr&o fosa
subterana, este construita conform unor norme precise si va fi golita
periodic. #ortiunile orizontale ale conductelor de canalizare vor avea pante
se scurgere catre locul de deversare, iar la capetele superioare ale
coloanelor vor fi prevazute aerisiri deschise in atmosfera. In locurile cele
mai expuse, sistemul de canalizare va fi prevazut cu posibilitati de acces a
mijloacelor de desfundare.
$eferitor la spatiile de deversare a apelor uzate, in ultimii ani au fost
propuse si s&au realizat mai multe solutii constructive: puturi absorbante,
fose septice etc. 'ltimele reglementari in domeniu prevad utilizarea in
exclusivitate a bazinelor subterane din beton vidanjabile. (idanjarea
acestora se face de catre firmele abilitate, pe baza de contract. ceste
firme au obligatia de a descarca apele uzate in statii de epurare.
2.REALIZARE INSTALAIE INTERIOAR DE
ALIMENTARE CU AP RECE PENTRU UN
APARTAMENT DINTR-UN IMOBIL
MATERIALE PENTRU CONDUCTELE DE APA SI
CANALIZARE
1. POLICLORURA DE VINIL (PVC)
Dupa presiunea nominala la care pot fi folosite, tevile din #(" se
clasifica in patru tipuri:
&tip ) pentru #n *,+
&tip * pentru #n ,
&tip - pentru #n .
/0/ ..1+2)34* & 5evi din policlorur6 de vinil neplastifiat6.
/0/ ..1+2*34* & 5evi din policlorur6 de vinil neplastifiat6.
/0/ ..1+2-34* 3 5evi din policlorur6 de vinil neplastifiat6.
/0/ ..1+2,34* & 5evi din policlorur6 de vinil neplastifiat6.
#resiunea nominala (#n) indica presiunea maxima pe care o pot
suporta tevile in functionare la *7 de grade. 0evile de tip ) si tip * (culoare
neagra) sunt folosite la instalatiile sanitare pe traseele de scurgere.
0evile de tip - sunt de culoare natur (bej de diferite intensitati), iar
cele de tip , sunt de culoare gri&cenusie.
#ot fi folosite pe traseele de alimentare cu apa rece.
Imbinarile intre transoane de teava din #(" sau intre tevi si fitinguri
se fac prin lipire cu solutii speciale. cestea difera in functie de destinatia
conductelor de #(" la care urmeaza a fi folosite, iar diferenta o face in
primul rand presiunea la care vor functiona aceste conducte. 0rebuie
mentionat ca imbinarile cu solutii de lipire aflate uzual in comert sunt
realizate prin lipire si nu prin sudare cum s&ar intampla in cazul folosirii
unei solutii care sa dizolve partial peretii pieselor din #(". "oncluzia este
ca suprafetele ce vor veni in contact in vederea imbinarii trebuie foarte
bine curatate si degresate.
1. POLIETILENA
8ste un polimer al etilenei cunoscut de foarte multa vreme, dar folosit
initial mai mult ca folie de protectie a marfurilor, ambalaj in diferite forme si
scopuri, invelis pt. solarii etc. In forma pura nu are o rezistenta mecanica
prea mare, are o durata de imbatranire relativ scurta si o slaba rezistenta
la temperaturi ridicate. 8ste, de asemenea, destul de inflamabil. In ultimii
ani acest material plastic a patruns rapid si adanc in practica montajului de
retele de apa potabila. 8ste garantat pe o durata de +7 de ani ceea ce
denota ca in fabricarea tuburilor de #8 mai intra si alti constituenti care ii
sporesc calitatea. Durabilitatea materialului este inferioara celei a
polipropilenei. $edam in continuare gama de diametre uzuale pentru tevile
din polietilena de inalta densitate.
2. CUPRU
Desi teava de cupru se afla in fabricatie curenta de foarte multa
vreme, abia in ultima vreme a luat amploare utilizarea ei pentru conductele
de apa menajera si termoficare. 9xidarea foarte lenta a cuprului in
comparatie cu otelul este unul dintre factorii care fac ca traseele de
conducte din cupru sa fie foarte durabile in timp.
In comert exista mai multe sortimente de teava din cupru:
&0eava din cupru neizolata livrata in colac:
Dimensiuni: ),x)mm, )+x)mm,):x)mm, **x)mm.
&0eava din cupru izolata livrata in colac:
Dimensiuni: ),x)mm, )+x)mm,):x)mm, **x)mm.
&0eava izolata pentru instalatiile de aer conditiionat (colac):
Dimensiuni:)2, x 7,:mm,-2: x 7,:mm,)2* x7,:mm,+2: x *mm,-2, x )mm.
&0eava neizolata din cupru (bare):
Dimensiuni:), x )mm,)+ x 7,1mm,)+ x )mm,): x 7,1mm,): x )mm,**
x7,1mm,*: x )mm,-+ x )mm,,* x )mm,+, x ),+mm.
Imbinarile intre tronsoanele de teava din cupru se fac prin intermediul
fitingurilor din acelasi material: curbe, coturi, reductii, teuri egale, teuri
reduse. 8le sunt fabricate la dimensiunile corespunzatoare gamei de
diametre de teava existente in fabricatie. #entru imbinarea a doua piese
din cupru sunt utilizate doua procedee diferite: lipirea cu aliaj de cositor la
temperaturi foarte inalte si asa zisa sertizare in care etansarea este
asigurata de o garnitura peste care piesa de legatura a fost presata cu un
dispozitiv special.
4. PEXAL
8xista mai multe denumiri comerciale ale acestui gen de tevi dar
termenul de pexal este cel mai raspandit. 0uburile din pexal sunt alcatuite
din trei straturi de material: un strat interior dintr&o masa plastica (#8) un
strat intermediar din aluminiu si un strat exterior din mase plastice (#8).
"onductele din pexal au dat, pana acum, rezultate controversate in
ceea ce priveste durabilitatea lor. Incepe sa se contureze din ce in ce mai
mult parerea ca nu ideea fabricarii unor astfel de tuburi are lacune, cat mai
degraba, calitatea materialelor de executie si tehnologia de fabricatie pot
crea uneori probleme, gama de fitinguri pentru montajul prin compresie al
conductelor din pexal se opreste la diametrul maxim de *. mm.
#entru diametrele pana la .- mm vor fi folosite racordurile pentru
sertizare.
3. INSTRUCTIUNI DE MONTAJ AL CONDUCTELOR DE
APA
sa cum s&a mai spus, conductele ingropate nu au nevoie de suporti
speciali, ele fiind asezate direct pe un pat de nisip compact. #e traseele
supraterane, conductele vor fi prinse, din loc in loc, de suporti metalici
incastrati in plafoane, planse, pereti. Desi sunt disponibili si in comert,
suportii conductelor de apa si canalizare pot fi confectionati in santier daca
avem la indemana platband de otel, suruburi si un aparat de sudura. 0ipul
suportului necesar intr&un anumit loc se va stabili de cel care monteaza
conducta in functie de situatia concreta.(or fi insa respectate cateva
conditii absolut necesare:
& daca intre doua reazeme provizorii conducta tinde sa flambeze, se
va micsora distanta intre reazeme pana ce conducta ramane dreapta. ;u
uitati ca in functiune greutatea ei este mai mare;
& o conducta de apa calda se va dilata la punerea in functiune si se va
restrange la oprire. !a unul dintre capete, conducta va fi fixata rigid, dar i se
va lasa posibilitatea sa culiseze pe toate reazemele pana la capatul celalalt
(suportii nu se vor strange excesiv);
& daca traseul unidirectional al unei conducte de apa calda este prea
mare (peste )7 m), este necesara o lira de dilatare pentru care trebuie
consultat un proiectant;
& trecerile prin plansee si pereti vor fi protejate cu bucati de teava din
otel sau mase plastice. !a cladiri mari, cum ar fi blocurile de locuinte,
subsolul tehnic pe unde trec majoritatea conductelor de utilitati ar deveni
extrem de aglomerat daca acestea nu ar fi grupate in fascicule dirijate de
regula pe langa pereti. /patiul intre doua conducte invecinate va fi egal cu
semisuma diametrelor celor doua conducte.
4. MONTAREA CONDUCTELOR DE APA DIN
MATERIALE
PLASTICE SI METAL
1. MONTAREA CONDUCTELOR DE APA DIN PVC
"omparativ cu celelalte mase plastice folosite astazi la fabricarea
tevilor pentru apa, #(" a ramas una dintre solutiile cele mai ieftine. /i asta
nu pentru ca materialul in sine este mai ieftin decat celelalte, ci mai
degraba
ca sistemul de imbinare este mai ieftin decat utilizarea fitingurilor speciale.
!a achizitionarea tevilor din #(" folosite vom avea grija se cerem tevi de
presiune din #(" folosite la instalatiile electrice, total nerecomandate
pentru presiune. Imbinarile intre piesele componente ale unei retele de apa
din material #(" se fac, de regula, prin lipire. #entru extremitatiile retelei,
care, de regula, sunt prevazute cu armaturi de inchidere metalice se vor
folosi mufe din #(", avand un capat pentru lipire si unul filetat. !a
imbinarea a doua tronsoane drepte de teava din #(" se vor folosi mufe
fabricate sau se va mufa un capat al tevii prin incalzire si extensie cu un
capat de teava de acelasi diametru, pozitionarea mufelor fata de sensul de
curgere al fluidului. Imbinarile intre tevi si fitinguri (coturi, teuri, reductii) se
fac tot prin lipire. !a extremitati, fitingurile sunt mufate dupa diametrul
exterior al tevii de acelasi calibru. Daca se intampla ca teava sa nu intre in
mufa, se va calibra prin incalzire.
#entru imbinare prin lipire, cele doua suprafete care urmeaza sa fie
lipite se inaspresc cu hartie abraziva, se sterg bine cu o carpa uscata, se
degreseaza cu dicloretan si se ung cu adeziv. poi piesele se imbina prin
presare manuala. Dupa lipire, teava nu va fi miscata *, de ore.
!a procurarea adezivului pentru conductele din #(" trebuie, din nou,
mare atentie. #entru conductele care se vor afla sub presiune sunt anumite
marci de adeziv, iar pentru conductele ce vor functiona la presiune
atmosferica exista alte marci de adeziv.
In anumite situatii, se pot folosi si imbinarile demontabile la realizarea
unei retele de conducte din #(". 9rganele de legatura sunt flanse, care in
atelier se lipesc la capetele tronsoanelor de teava. In acest caz, flansele
sunt tot din #(". <lansele pot fi libere pe teava, situatie in care ele pot fi si
metalice. !a imbinarile cu flanse se vor folosi garnituri din cauciuc,
=lingherit etc.
Dupa cum am mai spus, #("&ul a fost utilizat pe scara larga pana
acum )7&)+ ani. #e traseele de apa rece s&a comportat destul de bine,
remarcandu&se totusi in timp, dobandirea unei structuri casante datorata
imbatranirii.
2. MONTAREA CONDUCTELOR DE APA DIN POLIETILENA (P.E.)
#olietilena este o masa plastica utilizata de multa vreme in diverse
scopuri. <olosirea ei in confectionarea tevilor de presiune este data mai
recenta si a depins de punerea la punct a unor tehnologii de crestere a
densitatii si de obtinere a unor aditivi speciali. sa dupa cum se stie,
piesele din polietilena nu pot fi lipite deoarece lipitura nu prezinta siguranta
in exploatare. sadar, pentru montarea subasamblelor unei conducte sau
unei retele de conducte au fost proiectate fitinguri speciale cu etansare prin
compresiune. 0oate imbinarile pe conductele de polietilena sunt concepute
pe etansarea cu o garnitura de cauciuc aflata pe exteriorul capatului de
teava si care, prin strangerea mufei, este presata pana la refuz si pe
stabilitatea imbinarii oferita de bucsa de presare confectionata din
polipropilena.
#intenii acestei bucse patrund in peretele tevii evitand astfel
smulgerea imbinarii din cauza presiunii apei.
/istemele de conducte din #8 pot functiona la presiuni de pana la ).
bar pentru gama de diametre de *7, *+, -*, ,7, +7, .- m, iar pentru
diametrele de 1+, 47 si ))7 mm presiunea maxima admisa este de )7 bar.
3. MONTAREA CONDUCTELOR DE APA DIN POLIPROPILENA (P.P.)
!a fel ca si pentru tuburile din polietilena, tevile din polipropilena au
aparut relativ recent pe piata romaneasca a materialelor de constructii. tat
polipropilena cat si polietilena sunt mase plastice obtinute prin
polimerizarea propilenei respectiv etilenei. mbele sunt produse de multa
vreme in tarile cu industrie petrochimica dezvoltata dar utilizarea lor sub
forma de tevi de presiune a intarziat. 'na dintre problemele oarecum
delicate ale utilizarii maselor plastice in lucrari de folosinta indelungata este
aceea a timpului de imbatranire relativ scurt fata de metal, sticla, ceramica
si altele. 8ste posibil sa fie utilizati niste aditivi speciali care sa
preintampine
imbatranirea rapida, sa faca materialele mai rezistente la temperatura si
presiune sau sa fie vorba de niste copolimeri in structura carora sa intre si
alte molecule alaturi de etilena sau propilena.
/pre deosebire de reperele de conducta din polietilena care se
imbina prin intermediul unor piese speciale bazate pe etansarea prin
garnitura de cauciuc presata la infiletarea, imbinarile intre piesele din
polipropilena se fac prin sudare la cald. Durabilitatea polipropilenei este
mult mai mare si n&ar permite patrunderea bucsii de presare in materialul
tevii.
4. TUBULATURA DIN POLIPROPILENA PENTRU INSTALATII
SANITARE
0ubulatura si racordurile utilieaza o masa plastica rezistenta, care
este o polipropilena copolimera. ;ivelul calitativ al materialului si gama
dimensiunilor dau utilizatorilor posibilitatea sa realizeze instalatii
hidrotermo&
sanitare in formele cele mai diversificate si cu o remarcabila garantie
in timp. "aracteristica principala a tehnicii de instalare este asamblarea
elementelor cu ajutorul sudarii prin polifuziune. 'nica exceptie este
reprezentata de racordurile terminale unde se monteaza armaturile de
inchidere sau de unde incepe un traseu metalic. In acest caz, in materialul
plastic este incastrata o piesa metalica filetata produsa din alama 90+:
cromata, cu rolul de absorbtiea solicitarilor macanice introduse in ansamblu
de partile externe ale instalatiei (robinete, tuburi metalice etc.).
samblarea efectuata cu sudura prin polifuzine exclude toate
eventualele probleme care pot aparea in punctele de racordare.
5. CARACTERISTICI PRINCIPALE
1. REZISTENTA LA COROZIUNE ELECTROCHIMICA
#olipropilena are o valoare inalta a rezistivitatii electrice. re o foarte
scazuta afinitate chimica cu substantele acide sau bazice cu care vine in
contact si in consecinta:
& nu sunt posibile fenomenele de obturare a conductelor, cauzate de
calcar;
& este compatibil cu materialele obisnuite folosite in constructii, ca de
exemplu varul si cimentul, fara a necesita o protectie suplimentara.
2. REZISTENTA LA CURENTI VAGABONZI
"onsecinta a inaltei rezistivitati electrice electrice, problema perforarii
tuburilor si racordurilor, cauzata de curenti vagabonzi, este practic
inexistenta.
3. PIERDERI MICI DE SARCINA
Datorita structurii ## foarte omogena si compacta, suprafata
interioara a tubului nu prezinta porozitati, rupturi sau microfisuri.
Din acest motiv rugozitatea suprafetei este extrem de redusa,
rezultand o valoare scazuta a pierderilor de sarcina.
4. CONDITII DE FUNCTIONARE
#rincipalele elemente care determina comportamentul produselor din
material plastic, in timp, sunt urmatoarele:
& solicitare mecanica&presiunea;
& solicitare termica&temperatura.
In concordanta cu normativele in vigoare, tuburile si racordurile
utilizate la aplicatiile hidro&termo&sanitare apartin in exclusivitate clasei de
presiune #; *7. #entru aceasta clasa, conditiile maxime de functionare
prevazute pe o durata de +7 de ani sunt:
& presiune )7 bar;
& temperatura .7 grade ".
+,DIMENSIONAREA INSTALAIILOR DE ALIMENTARE CU
AP-
De.i$/ #e ca/c$/ pe"r$ co"#$ce #e #i0ri.$1ie a apei pa"a /a cami"$/ #e
.ra"0are ,
Debitul de calcul pentru dimensionarea conductelor de distribu>ie a apei reci ?i
calde, pentru cl6dirile de locuit, se determin6 cu rela>ia:
V c = V m + (V
m
)
1!2
@l2sA ())
Bn care :
V
m
este debitul mediu zilnic de ap6, Bn litri pe secund6; ! cuantila distribu>iei de
reparti>ie normal6;
Debitul mediu zilnic pentru dimensionarea conductelor exterioare de distribu>ie a apei
reci ?i calde pentru cl6dirile de locuit, se stabile?te cu rela>ia:
V mz C I ;p V sz 2 -.77 noz @l2sA (*)
Bn care:
N
"
este num6rul de persoane corespunz6tor unui necesar specific de ap6;
V
"
& necesarul specific de ap6, pentru o persoan6 pe zi, respectiv #
$%&'
?i #
$&'
pentru ap6 rece ?i #
$('
) pentru ap6 cald6, conform datelor din tabelul ,, @l2zi.persA;
*
+'
! num6rul mediu de ore pe zi, de utilizare a apei; pentru cl6dirile de locuit este de )4
ore pe zi.
V "#$ & necesarul specific total de ap6 rece pentru re>elele exterioare, din care se
alimenteaz6 cu ap6 rece instala>iile de distribu>ie din interiorul cl6dirilor de locuit ?i
instala>iile de preparare a apei calde, @l2zi.pers.A;
V "$ ! necesarul specific de ap6 rece pentru re>elele exterioare, din care se
alimenteaz6 cu ap6 rece numai instala>iile de distribu>ie din interiorul cl6dirilor de locuit
reprezint6 diferen>a dintre necesarul specific total de ap6 rece V "#$ ?i necesarul
specific de ap6 cald6 V
"c
, @l2zi.pers.A;
V "c ! neceasul specific de ap6 cald6 pentru re>elele exterioare, din care se
alimenteaz6 cu ap6 cald6 re>elele de distribu>ie din interiorul cl6dirilor de locuit,
@l2zi.pers.A;
#entru re>elele exterioare care alimenteaz6 cu ap6 rece instala>iile de preparare
a apei calde V
"$
= V "c.
"uantila distribu>iei de reparti>ie normal6 este func>ie de gradul de asigurare al
necesarului de ap6 dup6 cum urmeaz6 pentru cl6dirile de locuit, prev6zute cu instala>ii
interioare de alimentare cu ap6 rece ?i cu ap6 cald6 preparat6 central sau cu
Bnc6lzitoare instantanee cu gaz sau electrice, se aplic6 un grad de asigurare de 44D
c6ruia Bi corespunde C *,-*. pentru cl6dirile de locuint, prev6zute cu instala>ii
interioare de alimentare cu ap6 rece ?i cu ap6 cald6 preparat6 cu cazane cu acumulare,
cu combustibil gazos, solid sau lichid, se aplic6 un grad de asigurare de 4:D, c6ruia Bi
corespunde C *,7+,.
;ecesarul specific total de ap6 rece V
"%%&
din care necesarul specific de ap6 rece
V "%$ ?i necesarul specific de ap6 cald6 V "%c pentru cl6dirile de locuit Bn func>ie de felul
prepar6rii apei calde, dotarea cu obiecte sanitare ?i felul contoriz6rii consumului de ap6,
este dat Bn ;8E ).
;ecesarul specific de ap6 rece ?i cald6 pentru cl6dirile administrative, social&
culturale ?i grupurile sanitare de la vestiarele atelierelor ?i unit6>ilor de produc>ie,
conform /0/ ),1:, este dat Bn ;8E ).
Debitul mediu zilnic pentru dimensionarea coloanelor ?i a conductelor de
distribu>ie a apei reci ?i calde din interiorul cl6dirilor de locuint, se stabile?te cu rela>ia:
V mz C (I n V s 2 -.77 noz ) V sz 2 V sp @l2sA (-)
sau:
V mz C (I n V s 2 -.77 noz ) ;a V sz 2 V sa @l2sA (,)
Bn care:
& este num6rul arm6turilor de acela?i fel, care asigur6 alimentarea cu ap6;
V
$
' debitul specific de ap6 al unei arm6turi care poate fi (
"$
pentru robinetele de
ap6 rece sau (
")
pentru bateriile de amestec ap6 rece ?i ap6 cald6, @l2sA;
V
$"
& consumul specific de ap6 pentru o persoan6, @l2s.pers.A;
V
$,
& consumul specific de ap6 pentru un apartament, @l2s.ap.A; N
%
& num6rul mediu
de persoane pentru un apartament;
&
*
?i V
$'
au semnifica>ia de la rela>ia (*).
V sp C iV s 2 ; sau V sp C I V s 2 ;a @l2s, pers.A (+)
Bn care :
N este num6rul de persoane pentru care s&a calculat IF
s
.
Debitele specifice de ap6 ale arm6turilor obiectelor sanitare, echivalen>ii de debit
?i presiunea de utilizare conform /0/ ),1:, sunt date Bn ;8E -.
(alorile presiunii de utilizare din ;8E -, au caracter de recomandare ?i nu se
impun fa>6 de valorile date Bn documenta>iile tehnice ale produc6torilor.
#resiunile nominale de utilizare pot fi modificate Bn func>ie de caracteristicile
arm6turilor cu condi>ia asigur6rii debitelor specifice din ;8E -.
#entru cl6dirile de locuint, numai la un necesar specific de ap6 de *:7 litri pentru
o persoan6 pe zi, la un num6r mediu de *,1+ persoane pe apartament ?i la un consum
specific de 7,+1 l2s.ap., Bn locul rela>iei ()) se poate aplica rela>ia (.):
V c + % , -.1/ ( E -
2
0 -.--4 E1 @l2sA (.)
Bn care:
V
c
este debitul de calcul, @l2sA;
E ' suma echivalen>ilor de debit a punctelor de consum alimentate de conducta
respectiv6;
E + X 2 respectiv E + E
1
0 E
2
Bn care :
2' este echivalentul de debit al unei arm6trui de alimentare cu ap6, care la un debit
specific de 7,* l2s, este egal cu unitatea;
% ' coeficient adimensional Bn func>ie de felul apei reci sau calde : a este egal cu )
pentru ap6 rece ?i 7,1 pentru ap6 cald6 ;
E1 & suma echivalen>ilor de debit a bateriilor amestec6toare de ap6 cald6;
E2 & suma echivalen>ilor de debit a robinetelor de ap6 rece.
De.i$/ #e ca/c$/ pe"r$ co"#$ce #e #i0ri.$1ie a apei pe"r$ c/%#iri/e
a#mi"i0rai2e3 0ocia/4c$/$ra/e 5i 6r$p$ri/e 0a"iare #e /a 2e0iare/e ae/iere/or 5i
$"i%1i/or #e pro#$c1ie
Debitele de calcul pentru conductele de distribu>ie a apei pentru cl6dirile administrative,
social&culturale ?i grupurile sanitare de la vestiarele atelierelor ?i unit6>ilor de produc>ie,
(c. se calculeaz6 cu rela>iile din tabelul ,.
0abelul ,
Debitele de calcul pentru conductele de distribu>ie a apei pentru cl6dirile
administrative, social&culturale ?i grupurile sanitare de la vestiarele atelierelor ?i
unit6>ilor de produc>ie
;r.
crt.
Destina>ia cl6dirilor
$ela>iile de calcul ale
debitelor
Domeniul de
aplicare
cu iV
s
cu 8 cu iV
s
cu 8
). "6mine pentru copii, cre?e. V cC7,,+
(i V s
V
c
C7,*7 (8 i V
s
G 7,*7 8 G ),7
*. 0eatre, cluburi, cinematografe, g6ri,
policlinici.
V cC7,,4 (i V
s
V cC7,** (8 i V
s
G 7,*, 8 G ),*
-. Hirouri, magazine, grupuri sanitare de
pe lIng6 hale ?i ateliere, hoteluri cu
camere de baie aferente camerelor
de cazare.
V cC7,+, (i V
s
V cC7,*, (8 i V sG 7,*: 8 G ),,
,. Institu>ii de Bnv6>6mInt. VcC7,.7 iV s V cC7,*1 (8 i V
s
G 7,-. 8 G ),:
+. /pitale, sanatorii, cantine,
restaurante, bufete.
V cC7,.1
(i V s
V
c
C7,-7 (8 i V
s
G 7,,, 8 G *,*
.. Joteluri cu grupuri sanitare comune. V cC7,:+
(i V s
V cC7,-: (8 i V sG 7,1* 8 G -,.
1. "6mine de studen>i, internate, b6i
publice, grupuri sanitare pentru
sportivi, arti?ti, personal de serviciu,
stadioane.
VcC iVs V cC7,,+ (8 i V sG ),77 8 G +,7
:.
Krupuri sanitare la vestiarele atelierelor ?i
unit6>ilor de produc>ie.
V c C * (iV s V cC7,47 (8 i V sG ,,77 8 G *7
#entru toate categoriile de cl6diri indicate Bn tabelul ,, la valori ale IV
s
?i 8 mai
mici decIt cele indicate la domeniul de aplicare a rela>iei de calcul, se aplic6 rela>ia
general6:
V c + .V " sau V c + -.2 E @l2sA (1)
Debitele de calcul pentru conductele de leg6tur6 dintre coloane ?i arm6turile
punctelor de consum, din cl6dirile administrative, social&culturale ?i grupurile sanitare de
la vestiarele atelierelor ?i unit6>ilor de produc>ie de calculeaz6 cu rela>ia (1).
De.i$/ #e ca/c$/ pe"r$ co"#$ce #e #i0ri.$1ie a apei pe"r$ 0cop$ri
e7"o/o6ice
Debitul de calcul pentru conductele de distribu>ie a apei Bn scopuri tehnologice,
(
c
. se calculeaz6 cu rela>ia:
V c + I 3 & V 4 @l2sA (:)
Bn care:
3 & coeficient de simultaneitate care se stabile?te Bn func>ie de procesul tehnologic;
& & num6rul punctelor de consum; L
V
4
' debitul specific al utilajului @l2sA.
De.i$/ #e ca/c$/ pe"r$ co"#$ce #e #i0ri.$1ie a apei pe"r$ 0i"6erea
I"ce"#ii/or
Debitul de calcul al conductelor care alimenteaz6 cu ap6 numai instala>ii de
stingere a incendiilor sau instala>ii de stingere a incendiilor ?i instala>iile pentru consum
menajer sau de produc>ie, se stabile?te conform prevederilor ;ormativului pentru
proiectarea, executarea ?i exploatarea instala>iilor de stingere a incendiilor, indicativ ;#
7:.&7+.
!a debitul de calcul al conductelor care alimenteaz6 cu ap6 instala>ii de stingere
a incendiilor ?i instala>iile pentru consum menajer sau de produc>ie, conform
prevederilor ;ormativului pentru proiectarea, executarea ?i exploatarea instala>iilor de
stingere a incendiilor, nu se ia Bn calcul:
& pentru re>elele interioare de distribu>ie, :+D din debitul de ap6 necesar du?urilor
sau b6ilor ?i debitul de ap6 pentru sp6larea utilajului tehnologic ?i pardoselilor;
& pentru re>elele exterioare de distribu>ie, debitul de ap6 necesar pentru pentru stropit
str6zi ?i spa>ii verzi.
De.i$/ #e ca/c$/ pe"r$ i"0a/a1ii/e #e preparare a apei ca/#e
Debitul de calcul pentru instala>iile de preparare a apei calde pentru consum
menajer, Bn cazul prepar6rii apei calde cu schimb6toare de c6ldur6 f6r6 acumulare, este
egal cu debitul de calcul al conductelor de ap6 cald6.
Mn cazul prepar6rii apei calde Bn schimb6toare de c6ldur6 cu acumulare,
dimensionarea instala>iei de preparare a apei calde se face pe baz6 de cronograme de
consum, folosind datele din nexa ,.
#entru b6ile publice ?i sp6l6toriile de rufe se consider6 un consum constant de
ap6 cald6 Bn timpul func>ion6rii.
#entru calculul consumului de ap6 cald6 la vestiarele complexelor sportive,
atelierelor, halelor industriale, cantinelor, restaurantelor, bufetelor etc., se >ine seama c6
durata maxim6 de utilizare a du?urilor ?i lavoarelor este de ,+ min pe schimb.
#entru caculul consumului de ap6 cald6 la cluburi, case de cultur6, teatre, se >ine
seam6 c6 durata maxim6 de utilizare a du?urilor este de -7 min la sfIr?itul fiec6rei
repeti>ii sau spectacol.
!a c6minele de cazare comun6 pe ?antiere, timpul de func>ionare al du?urilor este de
*...- h.
De.i$/ #e ca/c$/ pe"r$ co"#$ce/e #e recirc$/are a apei ca/#e
#entru stabilirea debitului de calcul pentru conducta de recirculare a apei calde,
se determin6 temperatura apei din conducta de distrib>ie, dup6 perioada de Bntrerupere
a functionarii instalatiei,cu rela>ia:
5 6 8/ -)z-
%) = %/) + (% 0 %
12
)2
7
@
7
"A (4)
Bn care:
#
#
& temperatura apei din conducta de distributie dup6 o anumita perioad6 de oprire a
functionarii instalatiei de alimentare cu ap6 cald6 @
7
"A;
#8 & temperatura apei in momentul opririi functionarii instalatiei de alimentare cu ap6
cald6 @
7
"A;
#
m2
' temperatura aerului din mediul Bnconjur6tor conductei @
7
"A;
6 & coeficientul de transmisie a c6ldurii, de la conduct6 la temperatura aerului din mediu
Bnconjur6tor conductei; pentru conducta neizolat6 se poata lua in medie de ,),:.
=N2m
*
.O;
T ] & coeficientul de eficient6 a termoizolatiei, care se recomanda a fi de 7,:7 & 7,:+;
P& greutatea specifica a apei @=g2m
-
A; c & c6ldura specific6 a apei calde care este ,,):.
=N2=g .O; 7 & diametrul interior al conductei @mA;
T & perioada de intrerupere a functionarii alimentarii cu ap6 cald6, Bn ore.
Mn cazul Bn care Bn perioada de nefunc>ionare a instala>iei de alimentare cu ap6 cald6,
temperatura apei din conducta de distribu>ie a apei calde nu coboar6 sub temperatura
de ,7Q", se poate renun>a la conducta de recircula>ie a apei calde.
"alculul se efectueaz6 ?i pe coloana de distribu>ie a apei cald6 pIn6 la ultimul
consumator.
n cazul Bn care, Bn perioada de nefunc>ionare a instala>iei de alimentare cu ap6
cald6, temperatura apei din conducta de distribu>ie ?i pe coloana de ap6 cald6 pIn6 la
ultimul consumator, coboar6 sub temperatura de ,7Q", pentru stabilirea debitului de
calcul al conductei de circula>ie se aplic6 urm6toarea rela>ie de calcul:
V circ C n )777 I d
*
l 2 , 0 @l2sA ()7)
Bn care:
V
c8$c
& debitul de calcul al conductei de circula>ie @l2sA;
78 & diametrul conductei de distribu>ie ?i a coloanei, Bn care apa s&a r6cit sub
temperatura de ,7Q" @mA;
9 & lungimea conductei de distribu>ie ?i a coloanei, Bn care apa s&a r6cit sub temperatura
de ,7Q" @mA;
T & timpul Bn care se va face evacuarea apei r6cite din conducta de distribu>ie ?i a
coloanei, respectiv timpul de circula>ie a apei Bn conduct6, care se recomand6 s6 fie
cuprins Bntre ):77 ?i -.77 secunde.
Anexa 1
;ecesarul specific de ap6 rece ?i cald6 pentru cl6dirile de locuit Bn func>ie de felul prepar6rii apei
calde, de gradul de dotare cu obiecte sanitare ?i a contoriz6rii consumului
de ap6
L
;ecesar specific de ap6 V sz @ l2zi.pers A
<8!'! #$8#$R$II #8I "!D8 SI
D90$8 "' 9HI8"08 /;I0$8
necesarul specific
total de ap6 rece
V strz pentru cazul:
necesarul specific
de
ap6 rece V srz
pentru cazul:
necesarul specific de
ap6 cald6 de .7
o
" V scz pentru cazul:
) * - ) * - ) * -
a) prepararea central6 a apei calde:
& apartamente cu closet, lavoar,
cad6 de baie ?i sp6l6tor
*:7 *)7 ),7 )17 )*7 17 ))7 47 17
& apartamente cu closet, lavoar, cad6
de du? ?i sp6l6tor
*)7 ),7 )*7 )*7 17 .7 47 17 .7
b) preparea local6 a apei calde cu
Bnc6lzitoare instantenee cu gaze sau
energie electric6:
& apartamente cu closet, lavoar,
cad6 de baie sau
du? ?i sp6l6tor
),7 )*7 )77 17 .7 +7 17 .7 +7
c) preparare local6 a apei calde cu
cazane cu acumulare func>ionInd cu
lemne, c6rbuni, combustibil lichid
sau gaze
& apartamente cu closet, lavoar,
cad6 de baie sau du? ?i sp6l6tor
)*7 )77 :7 .7 +7 ,7 .7 +7 ,7
;ot6:
& cazul ) & f6r6 contorizare ?i cu
arm6turi vechi
& cazul * & cu contorizare ?i cu arm6t6ri
vechi
& cazul - & cu contorizare ?i cu arm6turi
eficiente
Anexa 2
LEGEND
1. SPALTOR CU PICURTOR
2. CAD DE BAIE
3. LA!OR
4. !AS DE CLOSET
Anexa 3
De.ie/e 0peci9ice #e ap%3 ec7i2a/e"1ii #e #e.i 5i pre0i$"ea #e $i/i:are pe"r$ #i9erie arm%$ri #e
$i/i:are a apei reci 5i ca/#e ;" 0cop$ri me"a<ere 5i i6ie"ice
#resi&unea
;r. Debite 8chivalen>i normal6 de
crt Denumirea punctului de consum specifice de debit utilizare
@l2sA e #u @barA
a) Haterii pentru:
) /p6l6tor D; )+ sau chiuvet6 D; )+ 7,*7 ),77 7,*
* /p6l6tor D; *7 7,-7 ),+7 7,*
- "azan de baie D; )+ 7,*7 ),77 7,-
, Haie D; )+ 7,*7 ),77 7,-
+ Du? flexibil D; )+ 7,)7 7,+7 7,-
. Haie D; *7 (pentru tratamente) 7,-7 ),+7 7,-
1 Du? D; )+ 7,*7 ),77 7,-
: Du? masaj hidraulic D; *7 7,-7 ),+7 7,-
4 lbie de sp6lat rufe D; )+ 7,*7 ),77 7,*
)7 Haie de piciore D; )+ 7,)7 7,+7 7,*
)) !avoar D; )+ 7,71 7,-+ 7,*
)* /p6l6tor circular D; )+ b)
$obinete pentru:
7,)7 7,+7 7,*
)- /p6l6tor D; )+ 7,*7 ),77 7,*
), /p6l6tor D; *7 7,-7 ),+7 7,*
)+ "hiuvet6 D; )+ 7,*7 ),77 7,*
). lbie de sp6lat rufe D; )+ 7,*7 ),77 7,*
)1 "azan de fiert rufe D; )+ 7,*7 ),77 7,*
): Mnc6lzitor de ap6 cu gaze D; )+ 7,*7 ),77 7,-+
)4 %armit6 D; )+ 7,*7 ),77 7,*
*7 $ezervor de pisoar D; )+ 7,*7 ),77 7,*
*) #isoar individual D; )7 7,7-+ 7,)1 7,*
** /p6l6tor circular D; )+ 7,71 7,-+ 7,*
*- Haie de picioare D; )+ 7,71 7,-+ 7,*
*, !avoar D; )+ 7,71 7,-+ 7,*
*+ Hideu D; )+ 7,71 7,-+ 7,*
*. $ezervor de closet D; )7 7,)7 7,+7 7,*
*1 $ezervor de closet D; )+ 7,)+ 7,1+ 7,*
*: /p6larea closetului sub presiune D; )+ ),*7 .,77 7,.
*4 <IntIn6 de b6ut ap6 7,7-+ 7,)1 7,*
-7 %a?in6 de sp6lat vase D; )+ 7,)7 7,+7 7,,
-) %a?in6 de sp6lat rufe D; )+ 7,)1 7,:+ 7,,
-* $obinet de stropit gr6dina D; )+ 7,)1 7,:+ 7,.
-- $obinet de stropit gr6dina D; *7 7,*+ ),*+ 7,.
-, $obinet de stropit gr6dina cu dispozitiv de aerare 7,-7 ),+7 7,.
-+ $obinet pentru ma?ini de evacuare hidraulic6 a de?eurilor
menajere
),*+ 7,*+ 7,+T
-. Jidrant de stropit D; *7 -,77 7,.7 )T
-1 Jidrant de stropit D; *+ ,,77 7,:7 )T
-: $obinet dublu sau simplu serviciu D; )7 7,+7 7,)7 7,*
-4 $obinet dublu sau simplu serviciu D; )+ ),77 7,*7 7,*
,7 $obinet dublu sau simplu serviciu D; *7 ),+7 7,-7 7,*
,) $obinet dublu sau simplu serviciu D; *+ *,+7 7,+7 7,*
Anexa 4
Anexa 5
Anexa 6
Anexa 7
Anexa 8
TEAVA DE CUPRU
TEAVA ZINCATA
TEA!A DE PEXAL
TEAVA DE POLIETILENA
Anexa 9
BIBLIOGRAFIE
D"#$%&'& D. () *+,-*.)' / E*+0+#)& () +%1&0)2&%-& 3%+4"*.)-) )0
*+0(.%"*.)) #+0.&56 #&0"&, 3-0.%"
,)*-- )04"(.%)&,- ()( *+,) 3%+7-()+0&,-
E4)."%& D)4&*.)*& () P-4&1+1)*& R A
B"*"%-(.) 1884
2. P%"4-&0" D. / D-(-0 .-90)* 4- *+0(.%"*.))6 #&0"&,
3-0.%" ,)*-- () (*+,) 3%+7-()+0&,- *"
3%+:, 4- *+0(.%"*.))6 E4)."%& D)4&*.)*&
()
P-4&1+1)*&6 1884.
3.F,+%-& !. / D-(-0 .-90)* 4- )0(.&,&.))6 #&0"&,
3-0.%" ,)*-- () (*+,) 3%+7-()+0&,- *"
3%+:, 4- *+0(.%"*.))6 E4)."%& D)4&*.)*&
()
P-4&1+1)*& B"*"%-(.)6 1885.
4. !)0.),& S.. / M&.-%)&,- 4- )0(.&,&.))6 #&0"&, 3-0.%"
,)*-- () (*+,) 3%+7-()+0&,- *" 3%+:, 4-
*+0(.%"*.))6 E4)."%& D)4&*.)*& ()
P-4&1+1)*& B"*"%-(.)6 1885.
5. !)0.),& S.. / I0(.&,&.)) .-90)*+-(&0).&%- () 4- 1&2-6
#&0"&,6 3-0.%" ,)*-- () (*+,)
3%+7-()+0&,- *" 3%+:, 4- *+0(.%"*.))6
E4)."%& D)4&*.)*& () P-4&1+1)*&
B"*"%-(.)6 1885.
6.;;;;;;;; - N+%#&.)' C56 / INCERC6 3-0.%"
'-%):*&%-& *&,).&.)) () %-*-3.)&
,"*%&%),+%
4- *+0(.%"*.)) () )0(.&,&.)) &7-%-0.- /
%-&*."&,)2&..
7.;;;;;;;; - N+%#&.)'- G-0-%&,- () S3-*):*- 4-
P%+.-*.)& M"0*))6 P%-'-0)%-& ()
S.)01-%-&
I0*-04)),+% () 4- P%+.-*.)& M-4)",").
<.;;;;;;;; - C+,-*.)- 4- *&.&,+&1-6 %-')(.-6 3,)&0.- ()
3%+)-*.- 4- 3%+:, () *+,-*.)- 4- STAS-
"%)
)0 '+1+&%-.
8.;;;;;;;; - D+*"#-0.- -,&$+%&.- )0 P%+1%&#",
P=ARE-T!ET-STANDARD DE
PREGATIRE
PROFESIONALA > I0'&.&#&0.
3+(.,)*-&,
N)'-, 3 &'&0(&. S*+&,& 4- #&)(.%))
M&)(.%" )0(.&,&.+% )0 *+0(.%"*.)) ?.
1@.!)0.),& S..- *+,-*.)' - M&0"&, 4- )0(.&,&.))6 -4)."%&
ANTECNO
B"*"%-(.) 2@@2 AIIR.
11.;;;;;;;; - R-1",&#-0. ISCIR.
12. INTERNET

S-ar putea să vă placă și