CALIFICAREA/SPECIALIZARE :TEHNICIAN DESENATOR PENTRU CONSTRUCII SI INSTALATII Tema proiec: REALIZARE INSTALAIE INTERIOAR DE ALIMENTARE CU AP CALD PENTRU UN APARTAMENT DINTR-UN IMOBIL !"#r$m%or: Ca"#i#a:
AN A&SOLV'RE ()** CUPRINS 1. ARGUMENT 2.REALIZARE INSTALAIE INTERIOAR DE ALIMENTARE CU AP RECE PENTRU UN APARTAMENT DINTR-UN IMOBIL
MATERIALE PENTRU CONDUCTELE DE APA 1. POLICLORURA DE VINIL (PVC) 2. POLIETILENA 3. CUPRU 4. PEXAL 3. INSTRUCTIUNI DE MONTAJ AL CONDUCTELOR DE APA 4. MONTAREA CONDUCTELOR DE APA DIN MATERIALE PLASTICE SI METAL 1. MONTAREA CONDUCTELOR DE APA DIN PVC 2. MONTAREA CONDUCTELOR DE APA DIN POLIETILENA (P.E) 3. MONTAREA CONDUCTELOR DE APA DIN POLIPROPILENA (P.P.) 4. TUBULATURA DIN POLIPROPILENA PENTRU INSTALATII SANITARE 5. CARACTERISTICI PRINCIPALE 1. REZISTENTA LA COROZIUNE ELECTROCHIMICA 2. REZISTENTA LA CURENTI VAGABONZI 3. PIERDERI MICI DE SARCINA 4. CONDITII DE FUNCTIONARE 6. DIMENSIONARE INSTALAIILOR DE ALIMENTARE PANA LA CAMINUL DE BRANSARE 7.ANEXA BIBILIOGRAFIE 1.ARGUMENT Instalatiile interioare de alimentare cu apa rece si calda pentru consum menajer (baut, gatit, spalat) au rolul de a asigura alimentarea cu debitul si presiunea de utilizare necesare a tuturor punctelor de consum al apei (robinete sau baterii amestecatoare de apa rece cu apa calda de consum, montate la obiectele sanitare) din cladirile de locuit, socialculturale sau din grupurile sanitare ale cladirilor industriale. Instalatiile interioare de alimentare cu apa rece si, respectiv, apa calda pentru consum menajer, cuprind: retele de conducte; fitinguri; armaturi montate pe retelele de conducte; obiecte sanitare si accesoriile acestora armaturile obiectelor sanitare, racordurile flexibile. In cladirile de locuit colective (blocuri de locuinte) retelele de conducte pot fi cu contorizare. De regula, pentru cladirile de locuit se adopta retele de distributie inferioara, cu conductele amplasate in subsolurile sau in canale tehnice circulabile, din care pornesc, pe verticala, coloane de alimentare pentru bai si bucatarii daca, prin proiect, nu sunt prevazute si alte puncte de consum. limentarea cu apa rece si, respectiv, apa calda de consum, a apartamentelor fiecarui nivel, care sunt suprapuse pe aceeasi verticala, se face prin coloane principale amplasate in zona casei scarii. !a fiecare nivel se prevad nise speciale amenajate sau casete prefabricate, in care se amplaseaza contoarele de apa rece, respectiv apa calda de consum. "ontoarele se monteaza pe racordurile de alimentare de apa rece, respectiv apa calda de consum, ale fiecarui apartament. !a constructiile mai vechi, proiectate pentru normarea consumului in sistem pausal, vor fi montate contoare atat in baie cat si in bucatarie deoarece, de cele mai multe ori, acestea sunt racordate la coloane diferite. #entru coloanele principale se recomanda tevi din otel zincate sau cupru, iar pentru conductele de legatura, tevi din mase plastice. #entru racordarea obiectelor sanitare la instalatia de apa rece si calda se recomanda tuburi flexibile din metal sau mase plastice si racordurile speciale din cupru, plumb sau otel inox. $acordurile flexibile din cupru, disponibile in ultimii ani si pe piata romaneasca fac parte din grupa celor pe care vi le recomandam cu precadere. pele menajere uzate sunt evacuate din imobil tot prin folosirea unei retele de conducte avand insa diametre mai mari decat cele ale retelelor de apa. cest lucru este dictat de motivul ca, prin reteaua de canalizare, apele uzate curg liber, aceasta functionand la presiunea atmosferica. %aterialele de confectie ale retelelor de canalizare sunt in mai toate cazurile, masele plastice desi, multa vreme, s&au folosit tuburi si fitinguri din fonta sau beton. $eteaua de canalizare sau, in lipsa canalizarii stradale, intr&o fosa subterana, este construita conform unor norme precise si va fi golita periodic. #ortiunile orizontale ale conductelor de canalizare vor avea pante se scurgere catre locul de deversare, iar la capetele superioare ale coloanelor vor fi prevazute aerisiri deschise in atmosfera. In locurile cele mai expuse, sistemul de canalizare va fi prevazut cu posibilitati de acces a mijloacelor de desfundare. $eferitor la spatiile de deversare a apelor uzate, in ultimii ani au fost propuse si s&au realizat mai multe solutii constructive: puturi absorbante, fose septice etc. 'ltimele reglementari in domeniu prevad utilizarea in exclusivitate a bazinelor subterane din beton vidanjabile. (idanjarea acestora se face de catre firmele abilitate, pe baza de contract. ceste firme au obligatia de a descarca apele uzate in statii de epurare. 2.REALIZARE INSTALAIE INTERIOAR DE ALIMENTARE CU AP RECE PENTRU UN APARTAMENT DINTR-UN IMOBIL MATERIALE PENTRU CONDUCTELE DE APA SI CANALIZARE 1. POLICLORURA DE VINIL (PVC) Dupa presiunea nominala la care pot fi folosite, tevile din #(" se clasifica in patru tipuri: &tip ) pentru #n *,+ &tip * pentru #n , &tip - pentru #n . /0/ ..1+2)34* & 5evi din policlorur6 de vinil neplastifiat6. /0/ ..1+2*34* & 5evi din policlorur6 de vinil neplastifiat6. /0/ ..1+2-34* 3 5evi din policlorur6 de vinil neplastifiat6. /0/ ..1+2,34* & 5evi din policlorur6 de vinil neplastifiat6. #resiunea nominala (#n) indica presiunea maxima pe care o pot suporta tevile in functionare la *7 de grade. 0evile de tip ) si tip * (culoare neagra) sunt folosite la instalatiile sanitare pe traseele de scurgere. 0evile de tip - sunt de culoare natur (bej de diferite intensitati), iar cele de tip , sunt de culoare gri&cenusie. #ot fi folosite pe traseele de alimentare cu apa rece. Imbinarile intre transoane de teava din #(" sau intre tevi si fitinguri se fac prin lipire cu solutii speciale. cestea difera in functie de destinatia conductelor de #(" la care urmeaza a fi folosite, iar diferenta o face in primul rand presiunea la care vor functiona aceste conducte. 0rebuie mentionat ca imbinarile cu solutii de lipire aflate uzual in comert sunt realizate prin lipire si nu prin sudare cum s&ar intampla in cazul folosirii unei solutii care sa dizolve partial peretii pieselor din #(". "oncluzia este ca suprafetele ce vor veni in contact in vederea imbinarii trebuie foarte bine curatate si degresate. 1. POLIETILENA 8ste un polimer al etilenei cunoscut de foarte multa vreme, dar folosit initial mai mult ca folie de protectie a marfurilor, ambalaj in diferite forme si scopuri, invelis pt. solarii etc. In forma pura nu are o rezistenta mecanica prea mare, are o durata de imbatranire relativ scurta si o slaba rezistenta la temperaturi ridicate. 8ste, de asemenea, destul de inflamabil. In ultimii ani acest material plastic a patruns rapid si adanc in practica montajului de retele de apa potabila. 8ste garantat pe o durata de +7 de ani ceea ce denota ca in fabricarea tuburilor de #8 mai intra si alti constituenti care ii sporesc calitatea. Durabilitatea materialului este inferioara celei a polipropilenei. $edam in continuare gama de diametre uzuale pentru tevile din polietilena de inalta densitate. 2. CUPRU Desi teava de cupru se afla in fabricatie curenta de foarte multa vreme, abia in ultima vreme a luat amploare utilizarea ei pentru conductele de apa menajera si termoficare. 9xidarea foarte lenta a cuprului in comparatie cu otelul este unul dintre factorii care fac ca traseele de conducte din cupru sa fie foarte durabile in timp. In comert exista mai multe sortimente de teava din cupru: &0eava din cupru neizolata livrata in colac: Dimensiuni: ),x)mm, )+x)mm,):x)mm, **x)mm. &0eava din cupru izolata livrata in colac: Dimensiuni: ),x)mm, )+x)mm,):x)mm, **x)mm. &0eava izolata pentru instalatiile de aer conditiionat (colac): Dimensiuni:)2, x 7,:mm,-2: x 7,:mm,)2* x7,:mm,+2: x *mm,-2, x )mm. &0eava neizolata din cupru (bare): Dimensiuni:), x )mm,)+ x 7,1mm,)+ x )mm,): x 7,1mm,): x )mm,** x7,1mm,*: x )mm,-+ x )mm,,* x )mm,+, x ),+mm. Imbinarile intre tronsoanele de teava din cupru se fac prin intermediul fitingurilor din acelasi material: curbe, coturi, reductii, teuri egale, teuri reduse. 8le sunt fabricate la dimensiunile corespunzatoare gamei de diametre de teava existente in fabricatie. #entru imbinarea a doua piese din cupru sunt utilizate doua procedee diferite: lipirea cu aliaj de cositor la temperaturi foarte inalte si asa zisa sertizare in care etansarea este asigurata de o garnitura peste care piesa de legatura a fost presata cu un dispozitiv special. 4. PEXAL 8xista mai multe denumiri comerciale ale acestui gen de tevi dar termenul de pexal este cel mai raspandit. 0uburile din pexal sunt alcatuite din trei straturi de material: un strat interior dintr&o masa plastica (#8) un strat intermediar din aluminiu si un strat exterior din mase plastice (#8). "onductele din pexal au dat, pana acum, rezultate controversate in ceea ce priveste durabilitatea lor. Incepe sa se contureze din ce in ce mai mult parerea ca nu ideea fabricarii unor astfel de tuburi are lacune, cat mai degraba, calitatea materialelor de executie si tehnologia de fabricatie pot crea uneori probleme, gama de fitinguri pentru montajul prin compresie al conductelor din pexal se opreste la diametrul maxim de *. mm. #entru diametrele pana la .- mm vor fi folosite racordurile pentru sertizare. 3. INSTRUCTIUNI DE MONTAJ AL CONDUCTELOR DE APA sa cum s&a mai spus, conductele ingropate nu au nevoie de suporti speciali, ele fiind asezate direct pe un pat de nisip compact. #e traseele supraterane, conductele vor fi prinse, din loc in loc, de suporti metalici incastrati in plafoane, planse, pereti. Desi sunt disponibili si in comert, suportii conductelor de apa si canalizare pot fi confectionati in santier daca avem la indemana platband de otel, suruburi si un aparat de sudura. 0ipul suportului necesar intr&un anumit loc se va stabili de cel care monteaza conducta in functie de situatia concreta.(or fi insa respectate cateva conditii absolut necesare: & daca intre doua reazeme provizorii conducta tinde sa flambeze, se va micsora distanta intre reazeme pana ce conducta ramane dreapta. ;u uitati ca in functiune greutatea ei este mai mare; & o conducta de apa calda se va dilata la punerea in functiune si se va restrange la oprire. !a unul dintre capete, conducta va fi fixata rigid, dar i se va lasa posibilitatea sa culiseze pe toate reazemele pana la capatul celalalt (suportii nu se vor strange excesiv); & daca traseul unidirectional al unei conducte de apa calda este prea mare (peste )7 m), este necesara o lira de dilatare pentru care trebuie consultat un proiectant; & trecerile prin plansee si pereti vor fi protejate cu bucati de teava din otel sau mase plastice. !a cladiri mari, cum ar fi blocurile de locuinte, subsolul tehnic pe unde trec majoritatea conductelor de utilitati ar deveni extrem de aglomerat daca acestea nu ar fi grupate in fascicule dirijate de regula pe langa pereti. /patiul intre doua conducte invecinate va fi egal cu semisuma diametrelor celor doua conducte. 4. MONTAREA CONDUCTELOR DE APA DIN MATERIALE PLASTICE SI METAL 1. MONTAREA CONDUCTELOR DE APA DIN PVC "omparativ cu celelalte mase plastice folosite astazi la fabricarea tevilor pentru apa, #(" a ramas una dintre solutiile cele mai ieftine. /i asta nu pentru ca materialul in sine este mai ieftin decat celelalte, ci mai degraba ca sistemul de imbinare este mai ieftin decat utilizarea fitingurilor speciale. !a achizitionarea tevilor din #(" folosite vom avea grija se cerem tevi de presiune din #(" folosite la instalatiile electrice, total nerecomandate pentru presiune. Imbinarile intre piesele componente ale unei retele de apa din material #(" se fac, de regula, prin lipire. #entru extremitatiile retelei, care, de regula, sunt prevazute cu armaturi de inchidere metalice se vor folosi mufe din #(", avand un capat pentru lipire si unul filetat. !a imbinarea a doua tronsoane drepte de teava din #(" se vor folosi mufe fabricate sau se va mufa un capat al tevii prin incalzire si extensie cu un capat de teava de acelasi diametru, pozitionarea mufelor fata de sensul de curgere al fluidului. Imbinarile intre tevi si fitinguri (coturi, teuri, reductii) se fac tot prin lipire. !a extremitati, fitingurile sunt mufate dupa diametrul exterior al tevii de acelasi calibru. Daca se intampla ca teava sa nu intre in mufa, se va calibra prin incalzire. #entru imbinare prin lipire, cele doua suprafete care urmeaza sa fie lipite se inaspresc cu hartie abraziva, se sterg bine cu o carpa uscata, se degreseaza cu dicloretan si se ung cu adeziv. poi piesele se imbina prin presare manuala. Dupa lipire, teava nu va fi miscata *, de ore. !a procurarea adezivului pentru conductele din #(" trebuie, din nou, mare atentie. #entru conductele care se vor afla sub presiune sunt anumite marci de adeziv, iar pentru conductele ce vor functiona la presiune atmosferica exista alte marci de adeziv. In anumite situatii, se pot folosi si imbinarile demontabile la realizarea unei retele de conducte din #(". 9rganele de legatura sunt flanse, care in atelier se lipesc la capetele tronsoanelor de teava. In acest caz, flansele sunt tot din #(". <lansele pot fi libere pe teava, situatie in care ele pot fi si metalice. !a imbinarile cu flanse se vor folosi garnituri din cauciuc, =lingherit etc. Dupa cum am mai spus, #("&ul a fost utilizat pe scara larga pana acum )7&)+ ani. #e traseele de apa rece s&a comportat destul de bine, remarcandu&se totusi in timp, dobandirea unei structuri casante datorata imbatranirii. 2. MONTAREA CONDUCTELOR DE APA DIN POLIETILENA (P.E.) #olietilena este o masa plastica utilizata de multa vreme in diverse scopuri. <olosirea ei in confectionarea tevilor de presiune este data mai recenta si a depins de punerea la punct a unor tehnologii de crestere a densitatii si de obtinere a unor aditivi speciali. sa dupa cum se stie, piesele din polietilena nu pot fi lipite deoarece lipitura nu prezinta siguranta in exploatare. sadar, pentru montarea subasamblelor unei conducte sau unei retele de conducte au fost proiectate fitinguri speciale cu etansare prin compresiune. 0oate imbinarile pe conductele de polietilena sunt concepute pe etansarea cu o garnitura de cauciuc aflata pe exteriorul capatului de teava si care, prin strangerea mufei, este presata pana la refuz si pe stabilitatea imbinarii oferita de bucsa de presare confectionata din polipropilena. #intenii acestei bucse patrund in peretele tevii evitand astfel smulgerea imbinarii din cauza presiunii apei. /istemele de conducte din #8 pot functiona la presiuni de pana la ). bar pentru gama de diametre de *7, *+, -*, ,7, +7, .- m, iar pentru diametrele de 1+, 47 si ))7 mm presiunea maxima admisa este de )7 bar. 3. MONTAREA CONDUCTELOR DE APA DIN POLIPROPILENA (P.P.) !a fel ca si pentru tuburile din polietilena, tevile din polipropilena au aparut relativ recent pe piata romaneasca a materialelor de constructii. tat polipropilena cat si polietilena sunt mase plastice obtinute prin polimerizarea propilenei respectiv etilenei. mbele sunt produse de multa vreme in tarile cu industrie petrochimica dezvoltata dar utilizarea lor sub forma de tevi de presiune a intarziat. 'na dintre problemele oarecum delicate ale utilizarii maselor plastice in lucrari de folosinta indelungata este aceea a timpului de imbatranire relativ scurt fata de metal, sticla, ceramica si altele. 8ste posibil sa fie utilizati niste aditivi speciali care sa preintampine imbatranirea rapida, sa faca materialele mai rezistente la temperatura si presiune sau sa fie vorba de niste copolimeri in structura carora sa intre si alte molecule alaturi de etilena sau propilena. /pre deosebire de reperele de conducta din polietilena care se imbina prin intermediul unor piese speciale bazate pe etansarea prin garnitura de cauciuc presata la infiletarea, imbinarile intre piesele din polipropilena se fac prin sudare la cald. Durabilitatea polipropilenei este mult mai mare si n&ar permite patrunderea bucsii de presare in materialul tevii. 4. TUBULATURA DIN POLIPROPILENA PENTRU INSTALATII SANITARE 0ubulatura si racordurile utilieaza o masa plastica rezistenta, care este o polipropilena copolimera. ;ivelul calitativ al materialului si gama dimensiunilor dau utilizatorilor posibilitatea sa realizeze instalatii hidrotermo& sanitare in formele cele mai diversificate si cu o remarcabila garantie in timp. "aracteristica principala a tehnicii de instalare este asamblarea elementelor cu ajutorul sudarii prin polifuziune. 'nica exceptie este reprezentata de racordurile terminale unde se monteaza armaturile de inchidere sau de unde incepe un traseu metalic. In acest caz, in materialul plastic este incastrata o piesa metalica filetata produsa din alama 90+: cromata, cu rolul de absorbtiea solicitarilor macanice introduse in ansamblu de partile externe ale instalatiei (robinete, tuburi metalice etc.). samblarea efectuata cu sudura prin polifuzine exclude toate eventualele probleme care pot aparea in punctele de racordare. 5. CARACTERISTICI PRINCIPALE 1. REZISTENTA LA COROZIUNE ELECTROCHIMICA #olipropilena are o valoare inalta a rezistivitatii electrice. re o foarte scazuta afinitate chimica cu substantele acide sau bazice cu care vine in contact si in consecinta: & nu sunt posibile fenomenele de obturare a conductelor, cauzate de calcar; & este compatibil cu materialele obisnuite folosite in constructii, ca de exemplu varul si cimentul, fara a necesita o protectie suplimentara. 2. REZISTENTA LA CURENTI VAGABONZI "onsecinta a inaltei rezistivitati electrice electrice, problema perforarii tuburilor si racordurilor, cauzata de curenti vagabonzi, este practic inexistenta. 3. PIERDERI MICI DE SARCINA Datorita structurii ## foarte omogena si compacta, suprafata interioara a tubului nu prezinta porozitati, rupturi sau microfisuri. Din acest motiv rugozitatea suprafetei este extrem de redusa, rezultand o valoare scazuta a pierderilor de sarcina. 4. CONDITII DE FUNCTIONARE #rincipalele elemente care determina comportamentul produselor din material plastic, in timp, sunt urmatoarele: & solicitare mecanica&presiunea; & solicitare termica&temperatura. In concordanta cu normativele in vigoare, tuburile si racordurile utilizate la aplicatiile hidro&termo&sanitare apartin in exclusivitate clasei de presiune #; *7. #entru aceasta clasa, conditiile maxime de functionare prevazute pe o durata de +7 de ani sunt: & presiune )7 bar; & temperatura .7 grade ". +,DIMENSIONAREA INSTALAIILOR DE ALIMENTARE CU AP- De.i$/ #e ca/c$/ pe"r$ co"#$ce #e #i0ri.$1ie a apei pa"a /a cami"$/ #e .ra"0are , Debitul de calcul pentru dimensionarea conductelor de distribu>ie a apei reci ?i calde, pentru cl6dirile de locuit, se determin6 cu rela>ia: V c = V m + (V m ) 1!2 @l2sA ()) Bn care : V m este debitul mediu zilnic de ap6, Bn litri pe secund6; ! cuantila distribu>iei de reparti>ie normal6; Debitul mediu zilnic pentru dimensionarea conductelor exterioare de distribu>ie a apei reci ?i calde pentru cl6dirile de locuit, se stabile?te cu rela>ia: V mz C I ;p V sz 2 -.77 noz @l2sA (*) Bn care: N " este num6rul de persoane corespunz6tor unui necesar specific de ap6; V " & necesarul specific de ap6, pentru o persoan6 pe zi, respectiv # $%&' ?i # $&' pentru ap6 rece ?i # $(' ) pentru ap6 cald6, conform datelor din tabelul ,, @l2zi.persA; * +' ! num6rul mediu de ore pe zi, de utilizare a apei; pentru cl6dirile de locuit este de )4 ore pe zi. V "#$ & necesarul specific total de ap6 rece pentru re>elele exterioare, din care se alimenteaz6 cu ap6 rece instala>iile de distribu>ie din interiorul cl6dirilor de locuit ?i instala>iile de preparare a apei calde, @l2zi.pers.A; V "$ ! necesarul specific de ap6 rece pentru re>elele exterioare, din care se alimenteaz6 cu ap6 rece numai instala>iile de distribu>ie din interiorul cl6dirilor de locuit reprezint6 diferen>a dintre necesarul specific total de ap6 rece V "#$ ?i necesarul specific de ap6 cald6 V "c , @l2zi.pers.A; V "c ! neceasul specific de ap6 cald6 pentru re>elele exterioare, din care se alimenteaz6 cu ap6 cald6 re>elele de distribu>ie din interiorul cl6dirilor de locuit, @l2zi.pers.A; #entru re>elele exterioare care alimenteaz6 cu ap6 rece instala>iile de preparare a apei calde V "$ = V "c. "uantila distribu>iei de reparti>ie normal6 este func>ie de gradul de asigurare al necesarului de ap6 dup6 cum urmeaz6 pentru cl6dirile de locuit, prev6zute cu instala>ii interioare de alimentare cu ap6 rece ?i cu ap6 cald6 preparat6 central sau cu Bnc6lzitoare instantanee cu gaz sau electrice, se aplic6 un grad de asigurare de 44D c6ruia Bi corespunde C *,-*. pentru cl6dirile de locuint, prev6zute cu instala>ii interioare de alimentare cu ap6 rece ?i cu ap6 cald6 preparat6 cu cazane cu acumulare, cu combustibil gazos, solid sau lichid, se aplic6 un grad de asigurare de 4:D, c6ruia Bi corespunde C *,7+,. ;ecesarul specific total de ap6 rece V "%%& din care necesarul specific de ap6 rece V "%$ ?i necesarul specific de ap6 cald6 V "%c pentru cl6dirile de locuit Bn func>ie de felul prepar6rii apei calde, dotarea cu obiecte sanitare ?i felul contoriz6rii consumului de ap6, este dat Bn ;8E ). ;ecesarul specific de ap6 rece ?i cald6 pentru cl6dirile administrative, social& culturale ?i grupurile sanitare de la vestiarele atelierelor ?i unit6>ilor de produc>ie, conform /0/ ),1:, este dat Bn ;8E ). Debitul mediu zilnic pentru dimensionarea coloanelor ?i a conductelor de distribu>ie a apei reci ?i calde din interiorul cl6dirilor de locuint, se stabile?te cu rela>ia: V mz C (I n V s 2 -.77 noz ) V sz 2 V sp @l2sA (-) sau: V mz C (I n V s 2 -.77 noz ) ;a V sz 2 V sa @l2sA (,) Bn care: & este num6rul arm6turilor de acela?i fel, care asigur6 alimentarea cu ap6; V $ ' debitul specific de ap6 al unei arm6turi care poate fi ( "$ pentru robinetele de ap6 rece sau ( ") pentru bateriile de amestec ap6 rece ?i ap6 cald6, @l2sA; V $" & consumul specific de ap6 pentru o persoan6, @l2s.pers.A; V $, & consumul specific de ap6 pentru un apartament, @l2s.ap.A; N % & num6rul mediu de persoane pentru un apartament; & * ?i V $' au semnifica>ia de la rela>ia (*). V sp C iV s 2 ; sau V sp C I V s 2 ;a @l2s, pers.A (+) Bn care : N este num6rul de persoane pentru care s&a calculat IF s . Debitele specifice de ap6 ale arm6turilor obiectelor sanitare, echivalen>ii de debit ?i presiunea de utilizare conform /0/ ),1:, sunt date Bn ;8E -. (alorile presiunii de utilizare din ;8E -, au caracter de recomandare ?i nu se impun fa>6 de valorile date Bn documenta>iile tehnice ale produc6torilor. #resiunile nominale de utilizare pot fi modificate Bn func>ie de caracteristicile arm6turilor cu condi>ia asigur6rii debitelor specifice din ;8E -. #entru cl6dirile de locuint, numai la un necesar specific de ap6 de *:7 litri pentru o persoan6 pe zi, la un num6r mediu de *,1+ persoane pe apartament ?i la un consum specific de 7,+1 l2s.ap., Bn locul rela>iei ()) se poate aplica rela>ia (.): V c + % , -.1/ ( E - 2 0 -.--4 E1 @l2sA (.) Bn care: V c este debitul de calcul, @l2sA; E ' suma echivalen>ilor de debit a punctelor de consum alimentate de conducta respectiv6; E + X 2 respectiv E + E 1 0 E 2 Bn care : 2' este echivalentul de debit al unei arm6trui de alimentare cu ap6, care la un debit specific de 7,* l2s, este egal cu unitatea; % ' coeficient adimensional Bn func>ie de felul apei reci sau calde : a este egal cu ) pentru ap6 rece ?i 7,1 pentru ap6 cald6 ; E1 & suma echivalen>ilor de debit a bateriilor amestec6toare de ap6 cald6; E2 & suma echivalen>ilor de debit a robinetelor de ap6 rece. De.i$/ #e ca/c$/ pe"r$ co"#$ce #e #i0ri.$1ie a apei pe"r$ c/%#iri/e a#mi"i0rai2e3 0ocia/4c$/$ra/e 5i 6r$p$ri/e 0a"iare #e /a 2e0iare/e ae/iere/or 5i $"i%1i/or #e pro#$c1ie Debitele de calcul pentru conductele de distribu>ie a apei pentru cl6dirile administrative, social&culturale ?i grupurile sanitare de la vestiarele atelierelor ?i unit6>ilor de produc>ie, (c. se calculeaz6 cu rela>iile din tabelul ,. 0abelul , Debitele de calcul pentru conductele de distribu>ie a apei pentru cl6dirile administrative, social&culturale ?i grupurile sanitare de la vestiarele atelierelor ?i unit6>ilor de produc>ie ;r. crt. Destina>ia cl6dirilor $ela>iile de calcul ale debitelor Domeniul de aplicare cu iV s cu 8 cu iV s cu 8 ). "6mine pentru copii, cre?e. V cC7,,+ (i V s V c C7,*7 (8 i V s G 7,*7 8 G ),7 *. 0eatre, cluburi, cinematografe, g6ri, policlinici. V cC7,,4 (i V s V cC7,** (8 i V s G 7,*, 8 G ),* -. Hirouri, magazine, grupuri sanitare de pe lIng6 hale ?i ateliere, hoteluri cu camere de baie aferente camerelor de cazare. V cC7,+, (i V s V cC7,*, (8 i V sG 7,*: 8 G ),, ,. Institu>ii de Bnv6>6mInt. VcC7,.7 iV s V cC7,*1 (8 i V s G 7,-. 8 G ),: +. /pitale, sanatorii, cantine, restaurante, bufete. V cC7,.1 (i V s V c C7,-7 (8 i V s G 7,,, 8 G *,* .. Joteluri cu grupuri sanitare comune. V cC7,:+ (i V s V cC7,-: (8 i V sG 7,1* 8 G -,. 1. "6mine de studen>i, internate, b6i publice, grupuri sanitare pentru sportivi, arti?ti, personal de serviciu, stadioane. VcC iVs V cC7,,+ (8 i V sG ),77 8 G +,7 :. Krupuri sanitare la vestiarele atelierelor ?i unit6>ilor de produc>ie. V c C * (iV s V cC7,47 (8 i V sG ,,77 8 G *7 #entru toate categoriile de cl6diri indicate Bn tabelul ,, la valori ale IV s ?i 8 mai mici decIt cele indicate la domeniul de aplicare a rela>iei de calcul, se aplic6 rela>ia general6: V c + .V " sau V c + -.2 E @l2sA (1) Debitele de calcul pentru conductele de leg6tur6 dintre coloane ?i arm6turile punctelor de consum, din cl6dirile administrative, social&culturale ?i grupurile sanitare de la vestiarele atelierelor ?i unit6>ilor de produc>ie de calculeaz6 cu rela>ia (1). De.i$/ #e ca/c$/ pe"r$ co"#$ce #e #i0ri.$1ie a apei pe"r$ 0cop$ri e7"o/o6ice Debitul de calcul pentru conductele de distribu>ie a apei Bn scopuri tehnologice, ( c . se calculeaz6 cu rela>ia: V c + I 3 & V 4 @l2sA (:) Bn care: 3 & coeficient de simultaneitate care se stabile?te Bn func>ie de procesul tehnologic; & & num6rul punctelor de consum; L V 4 ' debitul specific al utilajului @l2sA. De.i$/ #e ca/c$/ pe"r$ co"#$ce #e #i0ri.$1ie a apei pe"r$ 0i"6erea I"ce"#ii/or Debitul de calcul al conductelor care alimenteaz6 cu ap6 numai instala>ii de stingere a incendiilor sau instala>ii de stingere a incendiilor ?i instala>iile pentru consum menajer sau de produc>ie, se stabile?te conform prevederilor ;ormativului pentru proiectarea, executarea ?i exploatarea instala>iilor de stingere a incendiilor, indicativ ;# 7:.&7+. !a debitul de calcul al conductelor care alimenteaz6 cu ap6 instala>ii de stingere a incendiilor ?i instala>iile pentru consum menajer sau de produc>ie, conform prevederilor ;ormativului pentru proiectarea, executarea ?i exploatarea instala>iilor de stingere a incendiilor, nu se ia Bn calcul: & pentru re>elele interioare de distribu>ie, :+D din debitul de ap6 necesar du?urilor sau b6ilor ?i debitul de ap6 pentru sp6larea utilajului tehnologic ?i pardoselilor; & pentru re>elele exterioare de distribu>ie, debitul de ap6 necesar pentru pentru stropit str6zi ?i spa>ii verzi. De.i$/ #e ca/c$/ pe"r$ i"0a/a1ii/e #e preparare a apei ca/#e Debitul de calcul pentru instala>iile de preparare a apei calde pentru consum menajer, Bn cazul prepar6rii apei calde cu schimb6toare de c6ldur6 f6r6 acumulare, este egal cu debitul de calcul al conductelor de ap6 cald6. Mn cazul prepar6rii apei calde Bn schimb6toare de c6ldur6 cu acumulare, dimensionarea instala>iei de preparare a apei calde se face pe baz6 de cronograme de consum, folosind datele din nexa ,. #entru b6ile publice ?i sp6l6toriile de rufe se consider6 un consum constant de ap6 cald6 Bn timpul func>ion6rii. #entru calculul consumului de ap6 cald6 la vestiarele complexelor sportive, atelierelor, halelor industriale, cantinelor, restaurantelor, bufetelor etc., se >ine seama c6 durata maxim6 de utilizare a du?urilor ?i lavoarelor este de ,+ min pe schimb. #entru caculul consumului de ap6 cald6 la cluburi, case de cultur6, teatre, se >ine seam6 c6 durata maxim6 de utilizare a du?urilor este de -7 min la sfIr?itul fiec6rei repeti>ii sau spectacol. !a c6minele de cazare comun6 pe ?antiere, timpul de func>ionare al du?urilor este de *...- h. De.i$/ #e ca/c$/ pe"r$ co"#$ce/e #e recirc$/are a apei ca/#e #entru stabilirea debitului de calcul pentru conducta de recirculare a apei calde, se determin6 temperatura apei din conducta de distrib>ie, dup6 perioada de Bntrerupere a functionarii instalatiei,cu rela>ia: 5 6 8/ -)z- %) = %/) + (% 0 % 12 )2 7 @ 7 "A (4) Bn care: # # & temperatura apei din conducta de distributie dup6 o anumita perioad6 de oprire a functionarii instalatiei de alimentare cu ap6 cald6 @ 7 "A; #8 & temperatura apei in momentul opririi functionarii instalatiei de alimentare cu ap6 cald6 @ 7 "A; # m2 ' temperatura aerului din mediul Bnconjur6tor conductei @ 7 "A; 6 & coeficientul de transmisie a c6ldurii, de la conduct6 la temperatura aerului din mediu Bnconjur6tor conductei; pentru conducta neizolat6 se poata lua in medie de ,),:. =N2m * .O; T ] & coeficientul de eficient6 a termoizolatiei, care se recomanda a fi de 7,:7 & 7,:+; P& greutatea specifica a apei @=g2m - A; c & c6ldura specific6 a apei calde care este ,,):. =N2=g .O; 7 & diametrul interior al conductei @mA; T & perioada de intrerupere a functionarii alimentarii cu ap6 cald6, Bn ore. Mn cazul Bn care Bn perioada de nefunc>ionare a instala>iei de alimentare cu ap6 cald6, temperatura apei din conducta de distribu>ie a apei calde nu coboar6 sub temperatura de ,7Q", se poate renun>a la conducta de recircula>ie a apei calde. "alculul se efectueaz6 ?i pe coloana de distribu>ie a apei cald6 pIn6 la ultimul consumator. n cazul Bn care, Bn perioada de nefunc>ionare a instala>iei de alimentare cu ap6 cald6, temperatura apei din conducta de distribu>ie ?i pe coloana de ap6 cald6 pIn6 la ultimul consumator, coboar6 sub temperatura de ,7Q", pentru stabilirea debitului de calcul al conductei de circula>ie se aplic6 urm6toarea rela>ie de calcul: V circ C n )777 I d * l 2 , 0 @l2sA ()7) Bn care: V c8$c & debitul de calcul al conductei de circula>ie @l2sA; 78 & diametrul conductei de distribu>ie ?i a coloanei, Bn care apa s&a r6cit sub temperatura de ,7Q" @mA; 9 & lungimea conductei de distribu>ie ?i a coloanei, Bn care apa s&a r6cit sub temperatura de ,7Q" @mA; T & timpul Bn care se va face evacuarea apei r6cite din conducta de distribu>ie ?i a coloanei, respectiv timpul de circula>ie a apei Bn conduct6, care se recomand6 s6 fie cuprins Bntre ):77 ?i -.77 secunde. Anexa 1 ;ecesarul specific de ap6 rece ?i cald6 pentru cl6dirile de locuit Bn func>ie de felul prepar6rii apei calde, de gradul de dotare cu obiecte sanitare ?i a contoriz6rii consumului de ap6 L ;ecesar specific de ap6 V sz @ l2zi.pers A <8!'! #$8#$R$II #8I "!D8 SI D90$8 "' 9HI8"08 /;I0$8 necesarul specific total de ap6 rece V strz pentru cazul: necesarul specific de ap6 rece V srz pentru cazul: necesarul specific de ap6 cald6 de .7 o " V scz pentru cazul: ) * - ) * - ) * - a) prepararea central6 a apei calde: & apartamente cu closet, lavoar, cad6 de baie ?i sp6l6tor *:7 *)7 ),7 )17 )*7 17 ))7 47 17 & apartamente cu closet, lavoar, cad6 de du? ?i sp6l6tor *)7 ),7 )*7 )*7 17 .7 47 17 .7 b) preparea local6 a apei calde cu Bnc6lzitoare instantenee cu gaze sau energie electric6: & apartamente cu closet, lavoar, cad6 de baie sau du? ?i sp6l6tor ),7 )*7 )77 17 .7 +7 17 .7 +7 c) preparare local6 a apei calde cu cazane cu acumulare func>ionInd cu lemne, c6rbuni, combustibil lichid sau gaze & apartamente cu closet, lavoar, cad6 de baie sau du? ?i sp6l6tor )*7 )77 :7 .7 +7 ,7 .7 +7 ,7 ;ot6: & cazul ) & f6r6 contorizare ?i cu arm6turi vechi & cazul * & cu contorizare ?i cu arm6t6ri vechi & cazul - & cu contorizare ?i cu arm6turi eficiente Anexa 2 LEGEND 1. SPALTOR CU PICURTOR 2. CAD DE BAIE 3. LA!OR 4. !AS DE CLOSET Anexa 3 De.ie/e 0peci9ice #e ap%3 ec7i2a/e"1ii #e #e.i 5i pre0i$"ea #e $i/i:are pe"r$ #i9erie arm%$ri #e $i/i:are a apei reci 5i ca/#e ;" 0cop$ri me"a<ere 5i i6ie"ice #resi&unea ;r. Debite 8chivalen>i normal6 de crt Denumirea punctului de consum specifice de debit utilizare @l2sA e #u @barA a) Haterii pentru: ) /p6l6tor D; )+ sau chiuvet6 D; )+ 7,*7 ),77 7,* * /p6l6tor D; *7 7,-7 ),+7 7,* - "azan de baie D; )+ 7,*7 ),77 7,- , Haie D; )+ 7,*7 ),77 7,- + Du? flexibil D; )+ 7,)7 7,+7 7,- . Haie D; *7 (pentru tratamente) 7,-7 ),+7 7,- 1 Du? D; )+ 7,*7 ),77 7,- : Du? masaj hidraulic D; *7 7,-7 ),+7 7,- 4 lbie de sp6lat rufe D; )+ 7,*7 ),77 7,* )7 Haie de piciore D; )+ 7,)7 7,+7 7,* )) !avoar D; )+ 7,71 7,-+ 7,* )* /p6l6tor circular D; )+ b) $obinete pentru: 7,)7 7,+7 7,* )- /p6l6tor D; )+ 7,*7 ),77 7,* ), /p6l6tor D; *7 7,-7 ),+7 7,* )+ "hiuvet6 D; )+ 7,*7 ),77 7,* ). lbie de sp6lat rufe D; )+ 7,*7 ),77 7,* )1 "azan de fiert rufe D; )+ 7,*7 ),77 7,* ): Mnc6lzitor de ap6 cu gaze D; )+ 7,*7 ),77 7,-+ )4 %armit6 D; )+ 7,*7 ),77 7,* *7 $ezervor de pisoar D; )+ 7,*7 ),77 7,* *) #isoar individual D; )7 7,7-+ 7,)1 7,* ** /p6l6tor circular D; )+ 7,71 7,-+ 7,* *- Haie de picioare D; )+ 7,71 7,-+ 7,* *, !avoar D; )+ 7,71 7,-+ 7,* *+ Hideu D; )+ 7,71 7,-+ 7,* *. $ezervor de closet D; )7 7,)7 7,+7 7,* *1 $ezervor de closet D; )+ 7,)+ 7,1+ 7,* *: /p6larea closetului sub presiune D; )+ ),*7 .,77 7,. *4 <IntIn6 de b6ut ap6 7,7-+ 7,)1 7,* -7 %a?in6 de sp6lat vase D; )+ 7,)7 7,+7 7,, -) %a?in6 de sp6lat rufe D; )+ 7,)1 7,:+ 7,, -* $obinet de stropit gr6dina D; )+ 7,)1 7,:+ 7,. -- $obinet de stropit gr6dina D; *7 7,*+ ),*+ 7,. -, $obinet de stropit gr6dina cu dispozitiv de aerare 7,-7 ),+7 7,. -+ $obinet pentru ma?ini de evacuare hidraulic6 a de?eurilor menajere ),*+ 7,*+ 7,+T -. Jidrant de stropit D; *7 -,77 7,.7 )T -1 Jidrant de stropit D; *+ ,,77 7,:7 )T -: $obinet dublu sau simplu serviciu D; )7 7,+7 7,)7 7,* -4 $obinet dublu sau simplu serviciu D; )+ ),77 7,*7 7,* ,7 $obinet dublu sau simplu serviciu D; *7 ),+7 7,-7 7,* ,) $obinet dublu sau simplu serviciu D; *+ *,+7 7,+7 7,* Anexa 4 Anexa 5 Anexa 6 Anexa 7 Anexa 8 TEAVA DE CUPRU TEAVA ZINCATA TEA!A DE PEXAL TEAVA DE POLIETILENA Anexa 9 BIBLIOGRAFIE D"#$%&'& D. () *+,-*.)' / E*+0+#)& () +%1&0)2&%-& 3%+4"*.)-) )0 *+0(.%"*.)) #+0.&56 #&0"&, 3-0.%" ,)*-- )04"(.%)&,- ()( *+,) 3%+7-()+0&,- E4)."%& D)4&*.)*& () P-4&1+1)*& R A B"*"%-(.) 1884 2. P%"4-&0" D. / D-(-0 .-90)* 4- *+0(.%"*.))6 #&0"&, 3-0.%" ,)*-- () (*+,) 3%+7-()+0&,- *" 3%+:, 4- *+0(.%"*.))6 E4)."%& D)4&*.)*& () P-4&1+1)*&6 1884. 3.F,+%-& !. / D-(-0 .-90)* 4- )0(.&,&.))6 #&0"&, 3-0.%" ,)*-- () (*+,) 3%+7-()+0&,- *" 3%+:, 4- *+0(.%"*.))6 E4)."%& D)4&*.)*& () P-4&1+1)*& B"*"%-(.)6 1885. 4. !)0.),& S.. / M&.-%)&,- 4- )0(.&,&.))6 #&0"&, 3-0.%" ,)*-- () (*+,) 3%+7-()+0&,- *" 3%+:, 4- *+0(.%"*.))6 E4)."%& D)4&*.)*& () P-4&1+1)*& B"*"%-(.)6 1885. 5. !)0.),& S.. / I0(.&,&.)) .-90)*+-(&0).&%- () 4- 1&2-6 #&0"&,6 3-0.%" ,)*-- () (*+,) 3%+7-()+0&,- *" 3%+:, 4- *+0(.%"*.))6 E4)."%& D)4&*.)*& () P-4&1+1)*& B"*"%-(.)6 1885. 6.;;;;;;;; - N+%#&.)' C56 / INCERC6 3-0.%" '-%):*&%-& *&,).&.)) () %-*-3.)& ,"*%&%),+% 4- *+0(.%"*.)) () )0(.&,&.)) &7-%-0.- / %-&*."&,)2&.. 7.;;;;;;;; - N+%#&.)'- G-0-%&,- () S3-*):*- 4- P%+.-*.)& M"0*))6 P%-'-0)%-& () S.)01-%-& I0*-04)),+% () 4- P%+.-*.)& M-4)","). <.;;;;;;;; - C+,-*.)- 4- *&.&,+&1-6 %-')(.-6 3,)&0.- () 3%+)-*.- 4- 3%+:, () *+,-*.)- 4- STAS- "%) )0 '+1+&%-. 8.;;;;;;;; - D+*"#-0.- -,&$+%&.- )0 P%+1%&#", P=ARE-T!ET-STANDARD DE PREGATIRE PROFESIONALA > I0'&.&#&0. 3+(.,)*-&, N)'-, 3 &'&0(&. S*+&,& 4- #&)(.%)) M&)(.%" )0(.&,&.+% )0 *+0(.%"*.)) ?. 1@.!)0.),& S..- *+,-*.)' - M&0"&, 4- )0(.&,&.))6 -4)."%& ANTECNO B"*"%-(.) 2@@2 AIIR. 11.;;;;;;;; - R-1",&#-0. ISCIR. 12. INTERNET