Universitatea de Medicina si Farmacie Victor babes

- Otrava este orice i nimic nu este frotrav; doza o face sfe remediu sau
otrav (Paracelsus,sec!V"#;
Substante toxice de origine vegetala implicate
in toxicomanii
$tudent,
Facultatea de Farmacie, %nul "", &''(-&'')
*ru+a , Prof -f .e/elean cristina %
Disciplina Plante toxice
Intrarea n toxicomanie se face prin poarta durerii, a voluptii i a grijilor-B. Ball
Introducere
Fascinaia oamenilor pentru droguri nu este un fenomen nou, sustanele
psi!oactive fiind cunoscute i utili"ate n toate perioadele istorice. Folosirea sustanelor
toxice repre"int o prolem major de sntate pulic prin creterea sa frecvent, prin
ecoul pe care l are asupra desfurrii i adaptrii sociale, prin moriditatea i mortalitatea
de care este str#ns legat.
$n %om#nia, dup cderea regimului comunist, fenomenul toxicomaniei a luat
amploare, patria noastr a devenit at#t o ar de tran"it referitor la prolema drogurilor, c#t
i o pia de desfacere, consumul de sustane ilicite intensific#ndu-se spectaculos n
ultimii ani.
%olul i importana domeniului adiciilor sunt relevate at#t n literatura de
specialitate c#t i n cea de interes general care vede o sc!imare a relaiei individului cu
plcerea, riscul i c!iar cu moartea.
&au"a determinant a folosirii sustanelor toxice re"ult din intervenia mai multor
factori, fiind cau"at at#t de o presiune social, c#t i de o prolematic personal'
proleme de desfurare ale individului, disfuncii familiale, dar i dificulti de adaptare
social.
&onsecinele conduitelor toxicomanice asupra adaptrii sociale, dar mai ales
asupra evoluiei psi!ologice sunt precum o spiral negativ, interactiv care poate duce la
molnvirea individului, ajung#nd astfel un toxicoman.
Defniia i caracterizarea general a toxicomaniei
(entaia de a evada din realitate, de a ajunge la stri euforice exist nc din
antic!itate c#nd se fumau anumite ieruri cu efecte afrodisiace si !alucinogene. )ac n
antic!itate existau doar droguri naturale, ulterior, datorit situaiilor limit i n special a
r"oaielor, oamenii de tiin au creat drogurile *sustanele+ artificiale care erau folosite
pentru armatele diverselor popoare ce treuiau s re"iste n regim de r"oi, de multe ori
fr ap i !ran i pentru ani!ilarea durerii cau"ate de rni.
,stfel, n secolul -.II s-a descoperit morfina *calmant pentru durerile provocate de
rni+, iar apoi s-a reali"at c aceasta duce foarte repede la dependen fi"ic si psi!ic. /-a
cutat un nlocuitor i, prin derivarea morfinei cu opiumul s-a descoperit !eroina care iniial
se credea c nu d dependen aa de mare ca morfina. $n realitate dependena de !eroin
e de apte ori mai mare dec#t cea de morfin.
)up primul r"oi mondial aceste sustane au nceput s fie consumate n toat
lumea, astfel fenomenul toxicomaniei a luat amploare, dependena put#nd fi legat de
consumul unui singur drog sau de utili"area mai multor droguri *politoxicomanie+ n do"e
ne-terapeutice i n scopuri ne-medicale.
$n literatura de specialitate exist mai muli termeni care definesc u"ul i au"ul de
sustan printre care' toxicomanie, toxicodependen, adicie, drogodependen,
dependen de droguri i farmacodependen.
(oxicomania este o stare psi!osomatic ce re"ult n urma interaciunii individului
cu un produs psi!oactiv *psi!otrop+ specific av#nd drept consecine tulurri de
comportament i alte reacii care presupun o dorin invinciil, permanent continu sau
periodic de a consuma drogul pentru oinerea anumitor efecte psi!ice. $n ca"ul n care
consumul de droguri este suprimat se declanea" tulurri severe de diferite forme, grade
i intensit0i.
1rgani"aia 2ondial a /ntii *3456+ definete toxicomania ca o stare de
intoxicaie periodic sau cronic determinat de consumarea repetat a unui drog *natural
sau sintetic+. ,ntoine i 2aurice 7orot neleg prin toxicomanie apetena anormal i
prelungit manifestat de ctre anumii indivi"i pentru sustanele toxice sau droguri pe
care le-au cunoscut accidental sau le-au cutat cu intenie efectul analge"ic, euforic sau
dinami"ator, apeten care devine rapid oinuin tiranic i care atrage dup sine
aproape inevitail creterea progresiv a do"elor.
7entru a nelege mai ine acest concept, este necesar s se clarifice semnificaia
termenilor dependen, dependen fi"ic, dependen psi!ic, drog, toleran i sevraj, cu
care toxicomania operea". ,stfel, dependena repre"int dorina de a consuma periodic
sau continuu o sustan toxic pentru a oine din acest fapt o plcere sau pentru a risipi
o stare de indispo"iie. )ependena psi!ic este starea mental caracteri"at prin impulsul
pacientului spre consumul periodic sau continuu al drogului, n scopul do#ndirii unei
plceri sau al anulrii unei stri de tensiune. )ependena fi"ic repre"int starea adaptativ
care are drept consecine apariia unor tulurri fi"ice intense, c#nd este stopat
administrarea sustanei sau dup neutrali"area aciunii sale de ctre un antagonist
specific. (olerana se manifest prin necesitatea de a mri progresiv do"ele pentru a se
oine efectul dorit. /evrajul este caracteri"at de survenirea simptomelor somatice dup
stoparea sau reducerea unui drog care se utili"ea" regulat.
/e numete drog sustana natural sau sintetic apt s duc la dependen.
)efiniia clinic este mai precis' drogurile sunt sustane psi!oactive, susceptiile de a
induce efecte psi!ice trite succesiv, ca o ntrire a desfurrii unei stri de dependen
psi!ologic sau fi"ic *8enri &!arol+.
Defniia i caracterizarea general a drogurilor
Folosirea sustanelor toxice repre"int o prolem major n sntatea pulic
prin creterea sa frecvent, prin ecoul pe care l are asupra desfurrii i adaptrii sociale,
prin mortalitatea de care este str#ns legat.
$n ceea ce privete traficul de droguri, %om#nia este o ar de tran"it dinspre
1rientul 2ijlociu ctre 9uropa de .est i astfel dup 34:4 a devenit o ar consumatoare. In
pre"ent traficul de droguri a devenit o afacere rentail n %om#nia, dar n acelai timp i o
mare prolem la nivel macro i microsocial.
2uli oameni de tiin ncearc s explice i s ani!ile"e acest fenomen. )e
exemplu, ,ntoine 7orot a definit drogul ca fiind o sustan natural sau sintetic apt s
duc la o dependen' se folosete n general n farmacologie pentru a desemna orice
produs a crui administrare la animalul de experien provoac un rspuns al acestuia.
9ste sinonim pentru evitarea termenului de medicament.
9useiu i ;aura (i!an definesc drogul ca o sustan de origine vegetal, animal
sau universal care servete la prepararea anumitor medicamente' narcotice, stupefiante
*medicamente care in!i centrii nervoi provoc#nd o stare de inerie fi"ic i psi!ic, care
prin folosire repetat d natere oinuinei+.
$n dicionarul de psi!iatrie *<. 7ostel+ drogul este sustana care, introdus n
organismul uman, poate modifica una sau mai multe dintre funciile sale. (ermenul
desemnea" sustane psi!otrope, susceptiile de a genera o dependen, fiind deci
toxicomanogene.
,ctualmente termenul desemnea"sustane inter"ise utili"ate de toxicomani.
Clasifcarea drogurilor
$n funcie de criteriile adoptate existdiverse forme de clasificare a drogurilor. $n 34=>, ;.
;e?in n 7!antastica distinge cinci grupe de sustane dupefectele cutate de
utili"atori'
a+ 9up!orica @ sustanele care produc linitea interioari un sentiment de unfiinare,
cuprin"#nd ndeosei opiaceeleA ;e?in a adugat aici i cocainaA
+ 7!antastica @ drogurile care corespund !alucinogenelor *peBotl, datura+A ;e?in a adugat
canaisul i derivatele saleA
Erythroxylon coca
c+ Ineriantia @ sustanele care produc eia' alcool, eterA
d+ 8Bpnotica @ sustanele care provoacsomnA la vremea lui ;e?in erau cloralul,
Ca?aCa?a i veronalulA ast"i li se adaugtoate arituricile, tranc!ili"antele i
somnifereleA
Amfetamine clasice
(dextroamfetamine,metamfetamine) diverse
forme de comercializare
Ecstasy (XTC, Adam)
Coffea arabica-cofeina
Camellia thea-teofilina
Teobroma cacao-teobromina
e+ 9xcitantia @ sustanele ce repre"intstimulente' cafea, Cat, la care se adauga"i
amfetaminele i cocaina.
1 altclasificare este cea datde <. )elaB i 7. )eniCer aceasta fiind compusdin
trei grupe'
3+ 7si!olepticele care diminuea"activitatea psi!icA se includ aici neurolepticele cu efect
antidelirant utili"ate n psi!o"e, tranc!ili"antele, sedativele, anxioliticele i !ipnoticele
*somnifere, ariturice+A
=+ 7si!oanalepticele care stimulea"activitatea psi!icinclud nooanalepticele care
stimulea"vigilitatea *cafea, amfetaminele+ i timoanalepticele care au un efect po"itiv
asupra dispo"iiei *antidepresive+A
D+ 7si!odislepticele care corespund !alucinogenelor i canaisului, iar pentru unii,
stupefiantelor precum i alcoolului.
&ele mai frecvente clasificri ale drogului sunt'
a+ dupefectul produs asupra /E& ' se pot identifica produse depresoare *opiul, morfina,
!eroina, arituricile, en"odia"epinele, tranc!ili"antele, !ipnoticele, metaFualona, etc.+A
produse stimulente *cocaina, cracC-ul, C!at-ul, amfetaminele, anorexigenele, etc.+ i
produse peturatoare sau !alucinogene *canais, ;/), fencBclidina, mescalina,
psilocBina etc.+
Barbituricele
Tranchilizantele (derivai fenotiazinici,benzodiazepinici,carbamici)
ohypnol !ali"m #enzodiazepine $enobarbital
Cannabis
sativa
%arba-&ari'"ana
(a)i)
*lei de ha)i)
Cact"s +eyot-
&escalina
+silocybe-psilocibina
,-.- tablete )i /timbre0
.ro1"ri disociative-
2etamine
+ duporiginea produsului regsim produse naturale, produse de semi-sinte"i produse
de sinte"A
c+ dupregimul juridic al sustanelor sunt nt#lnite sustane a cror faricare i
administrare sunt supuse controlului *morfina i arituricile+ i sustane total inter"ise
*;/), !eroina, cracC-ul+A
d+ dupdependena generatsunt droguri care creea"dependenpsi!ic, droguri ce
creea"dependenfi"ici droguri ce dau dependenmixt.
1 lista a celor mai utili"ate grupe de droguri'
-sustane psi!otrope i sustane stupefiante care modificpercepia i activitatea
mental. ,cestea cuprind' depresoarele, !alucinogenele, analge"icele, !ipnoticele,
stimulentele.
)epresoarele micorea"activitatea /E& ncetinind funciile vitale i reflexele,
calmea"i relaxea". $n do"e ine determinate sunt utili"ate n medicin, mai ales ca
sedative pentru a induce somnul. Barituricele i tranc!ili"antele minore sunt depresoare
ale /E&A de asemenea, analge"icele opioide acionea"ca depresoare ale /E&.
8alucinogenele acionea"asupra /E& i conduc la apariia ilu"iilor sen"oriale sau
a !alucinaiilor. &unoscute i su denumirea de droguri psi!odelice n r#ndul lor se
nscriu dietilamida acidului lisergic *;/)+, fencBclidina, psilocBina i unele amfetamine
sustituite la nucleul en"enic *9cstasB, ,dam+.
,nalge"icele influenea"reacia la durere diminu#nd sau nltur#nd tulurrile
psi!ice care o nsoesc *anxietatea, tensiunea psi!ologic, indispo"iia+.
8ipnoticele sunt sustane depresoare ale /E& care induc somnul. Barituricile,
metaFualana i clora!idratul sunt exemple de !ipnotice. Eumeroase droguri pot fi
concomitent sedative i !ipnotice.
/timulentele intensificactivitatea /E& i stimulea"activitatea creierului i a unor
centri nervoi din mduva spinrii. ,numite stimulente au pe plan internaional o utili"are
terapeuticlegal, cum ar fi anorexigenele *reduc pofta de m#ncare+ i unele medicamente
pentru tratarea depresiilor psi!ice.
-amfetaminele i alte stimulente *efedrin, cranC, ice, rocCs, 2)2,, extasB+ produc stri de
euforie, lipsa ooselii, pot reali"a performane n cadrul unor aciuni simple, mresc nivelul
de activitate, produc anorexie, duc la creterea nivelului de violen. ,mfetaminele creea"
dependen, pot fi administrate oral, injectate sau in!alate *pri"ate+ pe cale na"alsau
fumate. &onsumul de amfetamine conduce la modificri psi!ologice sau comportamentale
de"adaptative, semnificative clinic, cum ar fi euforia sau aplati"area afectiv, modificarea de
sociailitate, !ipervigilitatea, sensiilitatea interpersonal, tensiunea sau m#nia.
-sustanele de origine naturalcare sunt cocaina, cannaisul i ciupercile !alucinogene.
&ocaina este un produs natural care se oine din frun"ele plantei de coca i are
efecte asemntoare cu ale altor stimulente, fiind una din cele mai adictive sustane
folosite frecvent. 9ste un drog cu aciune de scurtduratcare produce efecte rapide i
puternice asupra /E& atunci c#nd e administrat intravenos sau fumat. 9fectele
principale ale cocainei sunt euforia, sen"aia de cretere a energiei, acuitatea mental
mrit, creterea contiinei sen"oriale, anorexie, anxietate crescuti susceptiilitate,
nevoie sc"utde somn, ncredere n sine mrit.
)in planta canais se oin mai multe forme care pot fi fumate sau consumate oral, acestea
purt#nd denumiri diferite' marijuana, !ai, sensimilla. 2odificrile comportamentale sau
psi!ologice de"adaptative semnificative clinic induse de canais sunt' deteriorarea
coordonrii motorii, euforie, anxietate, deteriorarea judecii, sen"aie de ncetinire a
timpului, retragere social. Foarte rar pot aprea reacii depresive acute care sunt n general
puin grave i trectoare, dar pot necesita intervenie psi!iatric. &iupercile !alucinogene
au efecte similare cu canaisul.
-opiaceele sunt derivai ai opiului, produi prin metode de prelucrare relativ simple, mai
mult fi"ice dec#t c!imiceA opioidele includ i sustane recente produse prin sinte"e
c!imice uneori destul de complexe *Gaplan H /adocC, p.3=3+. 1pioidele se mpart n
naturale *opium, morfina, codeina+, semisintetice *!eroina, !Bdromorp!one, oxBcodone+ i
sintetice *metadona, uprenorfina, meperdine+.
&onsumul de opiacee produce modificri de"adaptative psi!ologice i comportamentale
semnificative clinic care apar la scurt timp dupu"ul acestora, cum ar fi' euforie iniial
urmatde apatie, disforie, agitaie sau lentoare psi!omotorie, deteriorarea judecii,
deteriorarea funcionrii sociale, constricie pupilar, torpoare, di"artrie, deteriorarea
ateniei i a memoriei.
8eroina este un antidepresiv al /E&, produce o stare de unstare, de reverie, elimin
durerea i induce somnul. Intoxicaia severdatoratunei suprado"e de !eroin, poate
duce la com, dilataie pupilar, depresie, pierderea cunotinei care n extremcau"ea"
moartea. &onsumul de !eriondnatere sen"aiilor euforice, activea"regiuni cererale
prin care se produce dependea fi"ici psi!ologiccaracteri"atprin dorina pentru drog,
toleran*necesitatea pentru do"e din ce n ce mai mari pentru a ajunge la acelai re"ultat+
i sevraj dureros i periculos ce include panic, frisoane, anxietate, greasau vom,
insomnie, fer, diaree, lcrimare sau rinoree. ,ceastsustanconsumatn perioada de
sarcincrete riscul de avort i natere de copil mort. &opilul aflat n uter poate ajunge la
natere n sevraj i existposiilitatea smanifeste diferite proleme de de"voltare. )e
oicei consumatorii i injectea"!eroina intravenos n rae, game, gle"ne, su lim, dar
pot injecta i sucutanat, intramuscular, pot fuma sau in!ala *pri"a+. Fiecare mod de
administrare aduce cu sine posiilitatea instalrii olilor prin contaminare, /I),, !epatit,
pneumonie i pericolul suprado"ei deoarece concentraia i tria drogului sunt variaile ce
nu pot fi monitori"ate.
)iacetilmorfina sau diamorfina, cci aa se mai numete !eroina, este o pudrde culoare
al, ej sau maro ce degajun miros specific neptor i are gust amrui. 9a se
trafic!ea"su forma unor mici pac!eele numite ile, c#ntrind ntre I,I3 grame i 5
grame, foarte rar pure, de oicei n amestec cu alte sustane sau ingrediente ca laptele praf
i !uma. $n pre"ent se faricdoar n laoratoarele clandestine i existpatru sortimente de
!eroin, respectiv !eroina 3, =, D i >. 8eroina 3 i = nu sunt prea cutate pentru cau o
concentraie micde sustanactivA !eroina D se mai numete ro?n-sugar, 8ong-Gong
%ocCs, .ogelfutter i are o concentraie de p#nla JIK diacetilmorfinA !eroina > este
diluatcu diferite sustane c!imice *manitol, talc i icaronat+ pentru cea conine
diacetilmorfina n proporie de JI-45K. 9fectele cutate de consumatori sunt o reacie de
euforie *flas!+, dupcare urmea" o stare de destindere, de relaxare, de cutare de sine,
stare ce durea"ntre doui ase ore. 7rin in!alare sau fumataceste efecte sunt mai
puin puternice, dar indiferent de metoda folositpentru consum dependena fi"ici
psi!icapare la prima administrare. 1datcu dependena apar i efectele nefaste cum ar fi'
ngustarea pupilei, ncetinirea ritmului cardiac, greuri, tulurri intestinale, urinare, !epatit
viral, pneumonii, suprado"a care poate fi fatal. 8eroina poate cau"a neunie temporar,
comportament violent i psi!o", iar consumatorii cre"#nd cpot face lucruri extraordinare,
sunt adesea de"ilu"ionai de capacitile lor. 7entru recuperarea !eroinomanilor este nevoie
de un lan terapeutic complex' retragerea clientului din consum gradual sau imediat,
folosirea medicaiei pentru a uura efectele fi"ice ale sevrajului, medicaie antidepresiv
administratcu scopul de a regla sistemul nervos, prescrierea metadonei ca sustitut
pentru !eroin, se impun consilierea i diverse tipuri de psi!oterapie.
O prezentare a drogurilor vegetale
)upa folosirea de catre 7racelsus a unor metode c!imice in fitoterapie, s-a
demonstrat, pe a"a de cercetari efectuate in timp, nu numai ca principiile active nu se
gasesc intotdeauna in toate plantele aceleiasi specii, ci c!iar si in aceeasi planta ei nu sunt
continuti in toate organele vegetale.
In farmacii, su forma preparata se valorifica numai partile din plante ogate in
principii active, fiind denumite su termenul general de droguri vegetaleA acestea sunt
repre"entate fie de organele de reproducere @ flori, seminte sau fructe @ fie de organele
vegetative @ radacini, tulpini, frun"e.
0%.%-"1% 2 $U0$% .3 P0"1-"P"" %-4"V3
)rogurile provenite de la acest organ vegetal poarta numele generic de L%adixL,
care in exprimarea scrisa si orala se plasea"a dupa denumirea mai ales de gen a plantei de
referinta. In Farmacopeea %omana, editia a --a *344D+ denumirile sunt urmatoarele *se dau
cateva exemple+' radacina de nala mare - ,lt!aeae radix, radacina de gentiana - Mentianae
radix, radacina de lemn dulce @ MlBcBrr!i"ae *;iFuiritiae+ radix, radacina de ipeca @
Ipecacuan!ae radix, radacina de ciuotica cucului @ 7rimulae radix, radacina de sapunarita
- /aponariae radix.
In nenumarate ori, radacinile nu se pot recolta singure, sau principiile active
continute se gasesc si in alte organe care se recoltea"a odata cu radacinile respective.
,stfel, este ca"ul de la valeriana de unde radacinile se recoltea"a odata cu ri"omii si se
intreuintea"a in farmacie su numele de .alerianae %!i"oma et %adix, la fel este in ca"ul
drogului .eratri %!i"oma et %adix etc.
In afara de radacinile LoficialeL cuprinse in farmacopeea tarii noastre, se mai
utili"ea"a si alte radacini.
Ntili"area radacinilor se a"ea"a, dupa cum se stie, pe continutul lor in principii
active. 9xemplu' ,lt!aeae %adix @ provenita de la ,lt!aea oflicinalis @ se utili"ea"a datorita
continutului ei in sustante mucilaginoase, prescriindu-se in afectiuni ron!ice ca
expectorant. Belladonnae %adix *provine de la ,tropa elladonna+ se intreuintea"a datorita
continutului ei in alcalio"i *atropine, scopolamine, !iosciamina etc+, Mentianae %adix *care
provine de la Mentiana lutea+ se intreuintea"a datorita continutului ei in glucosi"i amari
care stimulea"a pofta de mancare. 7rimulae %adix provine de la 7rimula officinalis si se
intreuintea"a datorita continutului ei in saponine care o face sa fie utili"ata ca expectorant
si depurativ *curata sangele+ etc.
In ca"ul droguriior provenite din radacini, intreuintarea lor se face fie ca atare, fie
ca intra in compo"itia unor ceaiuri, fie ca se prepare diferite forme galenite ca' extracte
*extract uscat de elladonna, extract uscat de licviritie, extract uscat de ratanie etc+, apoi
siropuri, tincturi *tinctura de gentians, tinctura de ipeca, tinctura de ratania+ etc.
4U5P"1% 2 $U0$% .3 P0"1-"P"" %-4"V3
)rogurile provenind din tulpina *sau drogurile caulinare+ se deoseesc de acelea de
provenienta radiculara prin varietatea lor, in sensul ca se utili"ea"a fie parti aeriene in
totalitatea lor, fie numai anumite parti ale tulpinii.
,tunci cand se utili"ea"a toate partile aeriene ale plantei, drogul se numeste
L8era ca, de exemplu, ,sint!ii 8era @ partile aeriene de la pelin *,rternisia asint!ium+,
8Bperici 8era @ partite aeriene de la sunatoare *8Bpericum perforatum+ s.a.m.d.
,tunci cand se intreuintea"a numai varfurile tinere ale tulpinii, drogul poarta
numele de' /umitatesL *sau L(urionesL+ ca de exemplu, .isci /umitates @ varfurile tinere
de la vast *.iscum alum+, /umitatea Betulae @ varfurile tinere de la mesteacan *Betula ala+
s.a.m.d.
)rogurile repre"entate prin muguri poarta numele de LMemmaeL ca, de exemplu
Betulae Memmae @ rnugurii de la mesteacan *Betula verrucosa+.
)rogurile pot fi repre"entate si prin scoarta. )e multe ori se intreuintea"a in farmacie
numai scoarta de pe tulpina, intelegandu-se prin aceasta totalitatea tesuturitor superficiale
pana la nivelul lemnului. )rogurile provenite din aceasta scoarta se numesc generic
L&ortexL. 9xemple' &innamomi &ortex, numita in limaj popular LscortisoaraL, care provine
de la &innamomum ceBlonicum, Fragulae &ortex @ scoarta de crusin *%!amuns frangula+,
Ouerci &ortex @ scoarta de stejar *Ouercus pedunculata+.
(uerculii intreuintati in farmacie se cunosc su numele general de L(ueraL'
,coniti (uera@ tuerculii de la omag *,conitum napellus+.
%i"omii, care sunt tulpini supementene, cu utili"era farmaceutice se cunosc ca
droguri su numele de L%!i"omaL cum sunt' Filicis @ maris %!i"oma @ ri"omii de la ferige
*)rBopteris filix - mas+, %!ei %!i"oma @ ri"omii de la revert *%!eum palmatum+ etc.
Nneori, asa cum s-a spus si la redecine, fi"omii sunt asociati cu radecini si atunci
drogul se numeste generic L%!i"oma et %adixL.
Bulii intreuintati in farmacie se cunosc su numele de LBulusL cel mai frecvent
intalnit find ulul de la ceapa de mare /cillae Bulus, care provine de la Nrginea sau /cilla
maritima.
Ntili"area tuturor acestor droguri se a"ea"a pe continutul lor in principii activi care
pot fi de natura foarte diferite ca' alcaloi"i *&!inae &ortex+, glucoside *,donidis 8era+,
sustante amare *&entauri 8era+ antragluco"ide *Frangulae &ortex+, uleiuri volatile *(!Bmi
8era+, diferite gudroane din distilarea cerora se prepara uleiuri speciale cu utili"ad
farmaceutice cunoscute su numele de L7ixL ca, de exemplu' 7ix ;iFuida otinut prin
distilarea lemnului de la diferite specii de 7inus, apoi tereentina *o oelore"ine+ din
distilarea cereia se otine colofoniul, iar prin inci"iile facute in tulpina unor plante se otin
gumele cu intreuintari farmaceutice cum ar fi guma araice din ,cacia senegal, guma
tragacanta din unele specii de ,stragalus etc.
)rogurile provenite din tulpina se intreuintea"a fie ca atare, fie ca intra in
compo"itia unor ceaiuri, fie ce din acestea se prepara extracte fluide sau uscate sau ce se
prepare tincturi *de ,conit, de <alapa, de /cilla etc+, ori ca se prepara principiile acitive pe
care le contine si se utili"ea"a ca atare *c!inina, c!inidina, cinc!onina, aconitina, taninul,
uleiuri volatile etc+.
F0U16% 2 $U0$% .3 P0"1-"P"" %-4"V"
)rogurile de provenienta foliata poarta prefixul LFoliumL, care se scrie dupa numele
plantei de la care provine drogul respectiv. 9xemplu' ,lt!aeae Folium *frun"a de nala
mare+, Belladonnae Folium *frun"a de matraguna+, )igitalis Folium *frun"a de degetel rosu+,
9ucalBpti Folium *frun"a de eucalipt+, 8BoscBami Folium *frun"a de meselarita+, 2ent!ae
Folium *frun"a de i"ma+.
Frun"a de nala mare *,lt!aeae Folium+ contine mucilagii, ceea ce face ca aceasta
se fie prescrise ca expectorant, in afectiuni ron!ice. Frun"ele de metreguna *Belladonnae
Folium+ contin alcaloi"i din care principal este atropina cu intreuintari in oftalmologie.
Frun"a de degetel rosu *)igitalis Folium+ contine glucisi"i cardiotonici, fiind un remediu un
in tratamentul unor oli de inima. Frun"a de eucalipt *9ucalBpti Folium+ este un produs de
import cu intreuintari datorate continutului sau in ulei volatil care are puternica actiune
antiseptica. Frun"a de i"ma *2ent!ae piperitae Folium+ contine ulei volatil, alaturi de alti
principii activi, eficace in actiuni !epatice.
In afara de utili"area lor ca atare, frun"ele se folosesc si pentru prepararea de
extracte *de exemplu, 9xtractum Belladonnae siccum, 9xtractum Boldi fluidum, 9xtractum
8amamelidis Fluidum, 9xtractum 8BoscBami siccum etc+, pentru preparare de tincturi *de
exemplu, (inctura Belladonnae, (inctura )igitalis, (inctura 9ucalBpti etc+ sau pentru
separarea principiilor active pe care le contin aceste droguri si se folosesc ca atare *de
exemplu, ,tropinum sulfuricum, )igitoxinum, 1leum 8BoscBami, 9ucalBptolum, 2ent!olum
etc+.
F5O%03% - $U0$% .3 P0"1-"P"" %-4"V"
)rogurile provenite din flori poarta numele generic de LFloresL care se scrie dupa
numele plantei de la care provin. )e exemplu' &!amomillae Flores de la 2atricaria
&!amomilla *florile de musetel+, 2alvae Flores de la 2alva silvestris *nala+, /amuci Flores
provin de la /amucus nigra *socul+, .erasci Flores provin de la .erascum t!apsiforme si
.erascum p!lomoides *Iumanarica+ etc.
/unt si ca"uri cand nu se utili"ea"a intreaga floare ci numai parti din ea, in special
stigmatele. ,stfel este ca"ul la &roci /tigmata de la &rocus sativus *sofranul+, de la 2aBdis
/tigmata stigmatele de Pea maBs *adica de la matasea de la porum+ etc.
&a si in ca"ul altor droguri, utili"area florilor se a"ea"a pe continutul lor in principii
active, ca' ulei volatil, la ,rnicae Flores, &!amomillae Flores, (iliae Flores, mucilagii la
2alvae Flores, sustance colorante ca a"ulena din &!arnom2ae Flores, santonina din
&inae Flores, aci"i organici ca acidul crataegic din &rataegi Flores etc.
)rogurile de provenienta florala se utili"ea"a ca atare, intra in componenta unor
ceaiuri, sau se utili"ea"a la extragerea principiilor active ori la efectuarea unor preparate
galenite.
F0U-4U5 - $U0$% .3 P0"1-"P"" %-4"V3
)rogurile cu provenienta din fructe poarta numele de LFructusL la fel scris dupa
numele plantei din care provine' &apsici Fructus este fructul de la &apsicum annuum
*ardeiul+, &arvi Fructus este fructul de la &arum carvi c!imionul+, Foeniculi Fructus este
fructul de la Foeniculum vulgare anasonul dulce+.
/unt ca"uri cand nu se foloseste fructul intreg ci numai unele componente ale sale.
9xeriplu' coaja de portocal - ,urantii 7ericarpum sau ,urantii Fructus &ortex@ co"ile de
cires - &erasorum /tipites @ pulpa unor -fucte ca (amarindorum 7ulpa, prin care se intelege
partea carnoasa a -fuctului de la (amarindus indica etc.
2ulte fructe se utili"ea"a ca atare sau pentru efectuare de preparate galenice, sau
c!iar pentru extragerea principiilor active continute in ele. . )intre preparatele galenice
amintim in primul rand siropurile din fructe cum ar fi cel de "meura */irupus %ui Idaei+,
apoi siropul din coji de portocale */irupus ,urantii &orticis+ folosit ca remedium corrigens.
7oate fi folosita pulpa unor pomoidee *mai ales de mar si gutui+, datorita
continutului lor mare in pectine.
7rincipiile active din fructe sunt foarte variate' uleiuri volatile in fructele de molura,
de c!imion, capsicina din fructele de ardei, careia acestea isi datoresc gustul iute si
actiunea ruefianta, oximetilantrac!inonele din fructele de /enna carora ecestea isi
datoresc actiunea purgative, opiul din fructele de mac *7apaveris &apita+ @ numit si
laudanum@ foarte ogat in alcaloi"i etc.
$%M%14% 2 $U0$% .3 P0"1-"P"" %-4"V"
)rogurile care provin din samanta poarta numele de L/emenL, scris dupa numele
plantei de la care ele provin. ,stfel' &offeae /emen sunt semintele de la cafea *&offea
araica+, &olc!ici /emen semintele de la &olc!icum autumnale *randusa de toamna+,
;aurni /emen semintele de i ;aurnum anagBroides *salcamul galen+, ;ini /emen
semintele de la ;inum usitassimum *inul+, /inapis /emen semintele de la /inapis nigra
*mustarul+, /trop!anti /emen sunt semintele de la /trop!ant!us !ispidus sau alte specii de
strofant, /trBc!ni /emen sau Eux vomica sunt semintele. de la /trBc!nos nux vomica *nuca
vomica sau turta lupului+ etc.
9le se utili"ea"a la a extragerea principiilor activi sau a sustantelor de oa"a pe care
le contin. )e exemplu, exista diferite sorturi de amidon iamBllum+ utili"ate si in farmacie nu
numai in industrie. ,poi diferite sorturi de ulei care se extrag din fructe si seminte ca'
,et!eroleum ,nisi *uleiul de anason+ din 7impinella ansum, ,et!eroleum &arvi *uleiul de
c!imion+ din &arum carvi, 1leum &oriandri *uleiul de coriandru+ din &oriandrum sativum,
1leum &rotonis *uleiul de croton+ din &otron tiglium, 1leum 8eliant!i *uleiul de floarea -
soarelui+ din 8eliant!us annuus, 1leum ;ini *uleiul de in+, din litum usitatissimum, 1leum
%icini *uleiul de ricin+ din %icinus communis, 1leum &acao sau But!Br &acao *untul de
cacao+ din semintele de (!eoroma cacao etc. ,lte seminte se utili"ea"a pentru extragerea
alcaloi"ilor pe care le contin ca, de exemplu, cafeina din &offeae /emen, colc!icina din
&loc!ici /emen, citi"ina din ;aurni /emen, strofantina din /trop!anti /emen, stricnina din
/trBc!ni /emen etc.
Proflul de personalitate al toxicomanului
&. 1liventein relatea"n urma unui studiu despre tinerii toxicomani cacetia
caut prin utili"area drogurilor si asigure o putere asolut, iar prin desfiinarea
arierelor dintre real i imaginar sacceadla imortalitate. $n ciuda faptului cnu exist un
profil de personalitate clar stailit al toxicomanilor, totui pot fi identificate c#teva tr sturi
caracteristice pentru aceastcategorie de indivi"i'
dependena afectivA
angoasa de separaieA
i"olarea i anxietatea resimitn relaiile cu ceilaliA
intolerana la frustrriA
depresiaA
Efectele consumului Efectele consumului de de droguri asupra indivizilor,dup anumite intervale de droguri asupra indivizilor,dup anumite intervale de
timp timp
."p3 44 l"ni ."p3 4 an
nevoia de iuire, aproare, valori"areA
satisfacerea imediata dorinelorA
lipsa de ncredere n sine i pasivitateaA
timiditatea i !ipersensiilitatea.
7e fondul acestor caracteristici de personalitate apar i tulurri psi!ice. )eniCer
i colaoratorii si *346D+ au vorit despre un sindrom deficitar al toxicomaniilor care
constntr-un deficit de funcionare intelectual cu ideaie lenti cu tulurri ale
memoriei imediate, ntr-un deficit de undispo"iie i de afectivitate care favori"ea"
de"inseria familial, apoi socialn favoarea grupurilor marginale unde doar drogul este
investit afectiv. ;a consumatorii de opiacee acest sindrom deficitar este rapid i constantA la
consumatorii de !alucinogene sunt pre"ente sindroamele psi!otice delirante prelungite
care evoluea"ctre sc!i"ofrenieA consumul de canais creea"sindromul de asena
motivaieiA amfetaminele produc reacii delirante paranoideA consumul excesiv de droguri
duce la accese confu"ionale i c!iar la come de durat.
Tratamente pentru toxicomani
9xisto varietate de tratamente mpotriva dependenei de droguri care sunt mai
eficiente dacau"ul este identificat din timp. )e asemenea, eficacitatea lor depinde de
caracteristicile pacientului care, de regul, suferde oli psi!ice, de proleme somatice i Q
sau sociale.
(ratamentul include medicaie, terapie de diferite tipuri i servicii sociale care s
satisfacnevoile fiecrui pacient. ,ceste intervenii sunt str#ns legate ntre ele i conduc la
aceleai scopuri ine definite' astinenpe termen lung, deplinvindecare.
Nna din principalele etape ale tratamentului este cura de de"intoxicare ce
repre"intmaximum 3IK din ntreg tratamentul unei persoane toxicodependente. 1iectivul
principal este cel de diminuare a simptomelor negative, n timp ce pacienii se oinuiesc
frdroguri. ,ceastcurse desfoarn secia de de"intoxicare, care este parte
componenta unui serviciu de psi!iatrie, unde durata spitali"rii, n medie, este de 35-DI de
"ile. $n acest timp se administrea"pacienilor un tratament medicamentos care poate fi
non-sustitutiv *se utili"ea"simptomatice+ sau sustitutiv *metadon, uprenorfin+.
Bibliografe
1. &!arol, 8. @ Les toxicomanies de l adolescent, 9d. 7resse, 7aris, 344=A
2. 2i!ai, /. ;. @ 14 pai n lumea drogurilor, 9d. NniversitRii Bucureti, Bucureti,
=II5A
3. 7opescu-Eeveanu, .. @ Dicionar de psihologie, 9d. ,latros, Bucureti, 34:3A
4. 7orot, ,. i 2. @ Toxicomaniile, 9d. StiinificR , Bucureti, 3444A
5. %Rcanu, %. @ Alcool i droguri-virtui i capcane pentru tineri, 9d. NniversitRii,
Bucureti, =II>A
6. Pitti, % *34>J+ -&urs de Botanica farmaceutica. ;ito Fac. de Farmacie, Bucuresti.
7. (rif, ,lexandra *34:4+ T &urs de plante furajere, medicinale si toxice. ;ito. Institutul
,gronomic (imisoara.
8. )rogurile-importanta studierii in lectiile de educatie pentru sanatate