Analiza pietei unui produs

Legenda provenind din secolul al IX-lea .C. spune c pastorul de capre etiopian
Khaldi a observat c dup consumul frunzelor i fructelor unei anumite tufe caprele sale au
devenit agitate i nu-i gseau linitea nici mcar !n timpul nop"ii. Curios fiind a gustat i el din
fructe i a constatat pe propria piele efectul stimulent.
#rima cultivare sistematic a cafelei !n grdinile teras din $emen s-a facut !n secolul
al X%-lea de ctre arabi. La acea dat de&a a fost adus de comercian"i prin portul 'ocha !n
multe "ri din (rientul )propiat i 'i&lociu.
n mi&locul secolului al X%II-lea comercian"ii vene"ieni au cunoscut !n cltoriile lor
comerciale cafeaua i efectul su miraculos introduc*nd obiceiul consumului de cafea i !n patria
lor. #rima cafenea din +uropa a fost !nfiin"at !n ,-./ la %ene"ia. n decursul urmtorilor
cincizeci de ani cafeaua s-a rspandit !n toate oraele mari din +uropa i s-a bucurat de o mare
trecere !n saloanele elegante ale nobilimii.
In prezent pe piata mondiala cafeaua se situeaza alaturi de ulei otel si cereale
printre materiile prime de e0port de inalta valoare situatia economica a multor tari prim-
producatoare de cafea depinzand aproape in intregime de e0portul cafelei pentru bunastarea lor
nationala. Cele mai importante piete ale cafelei se afla la 1e2 $or3 si Londra unde se negociaza
varietati de cafea din speciile )rabica si respectiv 4obusta.
,.)ria si capacitatea pietei
Cafeaua fiind un bun de larg consum cererea pentru aceasta in 4omania este relative
uniforma. In tara noastra cafeaua este comercializata in toate zonele geografice fara a
cunoaste diferente prea mari.
In urma unei statistici realizate in anul 56,5 pe un esantion de ,665 persoane avand
o mar&a de eroare de 78- 9: s-a constatat ca cel mai mare consum de cafea se inregistreaza in
'untenia cu un procent de 9,5: urmata de )rdeal cu 5,5: 'oldova cu ,;<:
=ucuresti ,/>: si pe ultimul loc =anatul cu ,9<:.
Pe o piata estimata la 250-300 mil. euro, dependenta de brand scrie de mai multi ani acelasi clasament al
companiilor mari, desi sunt in joc bugete anuale de promovare de peste 10 mil. euro. Cafeaua, ca si
tigarile, creeaza dependenta de branduri consumatorii raman fideli unor branduri c!iar daca sunt
operate modificari de preturi", ceea ce face ca piata de profil sa fie lipsita de miscari spectaculoase la
varf. #ocurile pe piata sunt facute de ani buni de sase companii mari, $raft %oods, &trauss, 'estl(, Cafea
%ortuna, )c!ibo si Panfoods, care realizeaza impreuna peste *0+ din vanzarile totale de cafea la nivel
local.
Principalele firme producatoare de cafea sunt,
'estle
Kraft Foods Romania
Grupul Strauss
La Festa
Tchibo- cota de piata 12 %
.