Sunteți pe pagina 1din 3

Ovogeneza

Ovulul, descoperit de K.M.Ber (1827) se formeaza in ovar si este cea mai mare celula din
organism. Marimea variaza de la 7 microni (imenoptere) la 22 cm la recin (lamma cornu!ica), in
raport cu mediul de dezvoltare si de ranire a em!rionului, care conditioneaza cantitatea de
materiale nutritive de rezerva pe care tre!uie sa o inmagazineze ovulul.
Ovulul trece prin aceleasi etape ca si spermia, cu cateva particularitati care insa nu altereaza
sensul procesului general, care este eacelasi. "nceputul ovogenezei se face in timpul perioadei
em!rionare. #elula susa se numeste ovogonie primara. $roliferarea lor se termina inainte de
pu!ertate, perioada la care femela are un numar limitat de oocite. %piteliul germinal al ovarului,
prolifereaza formand o serie de cordoane (ale lui $flger), care patrund in stroma corticalei
ovariene. &ceste cordoane se rup si ovogoniile primare in numar de 7''''(1''''', incon)urate de
un rand de celule epiteliale plate,cu care alcatuiesc foliculul primordial, se separa unele de altele si
se raspandesc in stroma corticalei. "nainte de nastere, toate ovogoniile dispar, pentru ca dupa
e*pulzie,o noua generatie de ovogonii sa se formeze pe seama epitreliului ovarian. +eci invers ca la
testicul, unde spermatogoniile apar e seama medularei, la ovar ovogoniile apar pe seama corticalei.
,umarul foliculilor primordiali noi formati, se ridica la -''''( .'''''. +intre acestia, o mare parte
degenereaza pana la pu!ertate, ramanand cam 1/'''.
"n perioada de viata genitala activa a femeii, nu a)ung sa se maturizeze decat cateva sute. 0a
pu!ertate, ovulul se afla in stadiul de oocit ". %l si(a terminat profaza primei diviziuni de maturatie
si nucleul sau este in stare de repaus. +upa unii autori ar e*ista o activitate ritmica a epiteliului de
invelis ovarian, in tot timpul vietii, care asigura continuu noi generatii de ovule si nu un singur
puseu in perioada em!rionara sau dupa nastere. 0a inceputul ovogenezei, celula susa a liniei
seminale feminine, ovogonia, are dimnsiuni mici ( la om 2' microni) si impreuna cu celulele
epiteliale turtite de invelis formeaza foliculii primordiali, asezati in satratul cel mai profund al
stromei corticale a ovarului, adica mai aproape de medulara ovarului. +upa ce a suferit cateva
diviziuni, celulele rezultate, ovogoniile secundare intra intr(o perioada de crestere care are 2 faze1
1) 2aza mica in care se pregateste diviziunea de maturatie si care prezinta la randul ei
doua perioade1
&) o perioada in care sporirea protoplasmei se face concomitent cu modificari in
nucleu.
B) o perioada in care sporeste numai protoplasma.
2) 2aza mare in care oocitul isi ela!oreaza vitelusul sau deutoplasma 3 el nu(si mai
consuma complet proteinele si lipidele, depozitandu(le su! forma de granule viteline.
&ceasta perioada in care se face vitelosinteza variaza, ca timp, dupa felul ovulului. "n aceasta
perioada apare si condriomul care reprezinta se pare, forme de trecere intre protoplasma pura si
elementele figurate ale deutoplasmei. $erioada de vitelogeneza ( vitelosinteza) dupa van +urme(
Mirza are mai multe faze1
". 2aza previtelina cu doua etape1
&) etapa corpului paranuclear ( Bal!iani) , care este o formatiune compusa din unu sau doi
corpusculi centrali, incon)urati de protoplasma radiara. %l se gaseste la unul din polii
nucleului in centrul unui grup de mitocondrii dispuse in forma de semiluna3 zona
marginala a corpului lui Bal!iani contine acid ri!onucleic, spre deose!ire de zona
centrala in care se gasesc proteine. &cidul ri!onucleic se afla su! controlul nucleolului
sau maculei germinative (4e5den si #asperson). &cidul ri!onucleic la randul lui
contri!uie la sinteza proteinelor plasmatice. #orpul lui Bal!iani are acelasi rol ca si
mitocondriile3
B) etapa stratului de glo!ule grase si organite. &cest strat este situat la periferia
protoplasmei.
"". 2aza vitelina, !ogata in 6aliu, a vitelusului intravacuolar cu doua etape1
&) in stratul profund (central) al protoplasmei apar vacuole clare, de provenienta e*terna,
care contin o nucleoproteina. &cest strat este !ogat in su!stante idrofile. 0a periferia
ovulului este un strat !ogat in mitocondrii, steroli, grasimi si fosfatide3
B) in interiorul vacuolelor apar noi proteine su! forma de glo!ule rotunde, glo!ule de vitelus
primordial (aceste proteine provin din mediul intern al animalului si trec prin invelisurile
ovulului).
""". ,umai la ovulele telolecite, deasemenea cu doua etape1
&) a vietelusului e*travacuolar, care are o forma inperfecta ( vitelus al!)3
a vitelusului evoluat ( vitelus gal!en) .
7. +. Mirza an mai descris si forma de vitelus de tranzitie, !ogata in fier.
0a finele acestei perioade oocitul " a crescut in volum ( la om a)unge la ',1- mm) si
dupa cantitatea de vitelus acumulata si dupa modul de repartizare oocitele si deci oualele de
mai tarziu se impart in mai multe categorii1
1) oligolecite, izolecite sau mezolecite, care contin vitelus in cantitate mica ,
repartizat in mod uniform in protoplasma, cu e*ceptia unei zone in )urul nucleului
unde nu e*ista. ,ucleul este asezat aproape central. &ceste ovule sunt mici
( ecinoderme, amfio*us, mamifere, deci si om) 3
2) lecitioce, cu o mai mare cantitate de vitelus, localizat cu predilectie spre unul din
polii ovulului (polul vegetal) , ocupand o emisfera. Ovulele sunt mai mari si cu nucleul
asezat in emisfera cu protoplasma pura in centrul ei, deci in centrul ovulului si
periferia lui (amfi!iene) 3
.) teleocite, ovule voluminoase, cu cantitate mare de vitelus care umple toata masa lor,
si cu protoplasma pura impinsa la polul animal, deci e*centrica, redusa ca volum in
forma de disc si continand in centrul ei nucleul (pesti, sauropside, monotreme) 3
-)centrolecite,mi)locii ca marime,cu vitelus a!undent,dar care ocupa centrul
ovulului,protoplasma fiind asezata la periferie (artropode, insecte).8ot in aceasta
perioada,cocitele isi formeaza un invelis primar , numit mem!rana vitelina3pe seama
ovarului, ca o dependinta a celulelor foliculare, se formeaza o mem!rana secundara
numita mem!rana pelucida. ,umai la acele animale ,care isi elimina ouale in mediul
e*terior,apare si un invelis tertiar, format pe seama oviductelor, in timpul trecerii,
invelis de protectie (al!umen) si la unele ciar o coa)a calcaroasa..
+upa terminarea perioadei de crestere, in care timp oocitul " si(a termina profaza
primei diviziuni si nucleul se gaseste in stare de repaus, cromosomii reapar su! forma de tetrade.
&cestea se aseaza pe ecvatorul unui fus de diviziune, mic, e*centric fara centrozomi sau cu
centozomi rudimentari, deci fara aster. &cest fus este asezat radiar sau tangent la suprafata oocitului
".&paritia lui marceaza finele stadiului de oocit " 9rmeaza diviziunea reductionala care da doua
celule diferite in ce priveste continutul si marimea3 pe de o parte,un oocit "" cu numar aploid de
cromosomi,care pastreaza aproae intreaga cantitate de protoplasma, deci o celula mare3 pe de alta
parte o celula mica, de asemenea pe )umatate de cromosomi, dar aproape lipsita de protoplasma,
asezata intre oocit "" si mem!rana pellucida (colema).aceasta celula mica este numita polocit sau
glo!ul polar din cauza ca marceza polul animal al viitorului ou ,unde apare primul sant de
segmentare.2ara pauza incepe a doua diviziune de maturatie (ecvationala) si in metafaza acestei
diviziuni ovulul este e*pulzat in tu!a.+aca este fecundat, el isi continua dviziunea pana la capat si
elimina al doilea glo!ul primar, Ootida rezulta astfel impreuna cu spermia fecundata va forma
oul.$rimul glo!ul primar incearca o diviziune care poate sau nu poate reusi. +eci un oocit " dupa
diviziunile de maturatie da un ootid si 2(. glo!uli polari .
"n caz de nefecundare , oocitul "" nu(si mai termina diviziunea a doua si
degenereaza.:aportul e*istent intre fecundare si terminarea diviziunii de maturatie este o
consecinta a legii economiei de efort (daca nu este posi!ila formarea unui ou, este inutila celtuiala
de energie pentru maturarea ovulului).0a randul ei, legea aceasta este o consecinta a selectiei
naturale .
+in cele aratate pana acum se pot desprinde o serie de deose!iri intre spermatogeneza si
ovogeneza.
a) 2iecare spermatocit " da - spermii3 oocitul " formeaza un ootid si trei glo!uli polari
care nu au nici o semnificatie functionala.
!) ;permia se produce si se matureaza in glanda se*uala3oocitul incepe numai in
glanda,pentru a o termina in afara ei.
c) ;permia este o celula modificata,ca forma ,neavand nici o contingenta cu celula de
origine ,ciar unul din componentele celulare lipsindu(" aproape in totalitate
(protoplasma)3ovulul matur are o forma sferica continand in afara tutror
elementelor celulei si material de rezerva(la om nu a putut fi pus in evidenta dar
tre!uie sa e*iste )3 are o polaritate. ,umarul de cromosomi este aploid atat la
spermii cat si la ovule.
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate