Masajul

Aciunea de a (se) masa; procedeu medical de stimulare i de destindere a muchilor, de activare a

circulaiei sngelui etc., constnd din friciuni sau lovituri uoare, executate cu ajutorul minilor sau al
unor aparate speciale, se numete masaj.Exist mai multe tipuri de masaje pe care in continuare le voi
descrie.

Masaj terapeutic si recuperator

In afectiunile traumatice ale aparatului locomotor, reducerea activitatii unui grup muscular sau
suprimarea aproape totala a activitatii unui grup muscular, in timpul unei imobilizari in aparat gipsat
pentru o fractura, produce initial o scadere a tonusului muscular - hipotonie - urmata de o scadere a
volumului grupului muscular - hipotrofie musculara sau amiotrofie. O imobilizare prelungita la pat, de
exemplu in faze acute ale poliartritei reumatoide, provoaca la nivelul sistemului muscular o pregresare a
fenomenelor de hipotrofie de 3% in fiecare zi.
Fenomenele de hipotrofie musculara apar frecvent in traumatismele aparatului locomotor, ce se
produc in sportul de performanta, in special la cazurile unde persista sechele.
In tratamentul complex de recuperare a hipotrofiilor musculare, pe langa kinetoterapia de tonifiere
musculara se asociaza si masajul simultan.
Este indicat masajul stimulent folosind manevre rapide, intense. Efleurajul initial se face cu
alunecari centripete, dela extremitatea distala la cea proximala a muschilor tratati. Frictiunea se executa
cu "radacina" mainii sau cu partea dorsala a pumnului inchis, dupa care se trece la manevrele indicate in
special in hipotrofiile musculare de inactivitate, care sunt framantarea si baterea. Framantarea poate
folosi procedeul in cuta sau in bratara, terminand cu rulatul sau cernutul la membre, iar tapotamentul
prin procedeul tocatului sau al batatoritului cu partea cubitala a pumnului.
II. AFECTIUNI CIRCULATORII
Insuficienta venoasa cronica - varice Insuficienta venoasa cronica, cunoscuta pacientilor cu numele de
varice, e o afectiune ce intereseaza de obicei venele membrelor inferioare, in cursul careia se produce o
insuficienta de drenaj sanguin, cu staza cronica si tulburari trofice secundare. Ea se manifesta cu vene
vizibile si dilatate, edeme, senzatia de oboseala in picioare, crampe musculare. Varicele apar la
persoanele cu o structura mai slaba a peretelui venos avand un caracter ereditar.

Masajul in terpia recuperatoare are ca obiective:
- sedarea durerilor;
- micsorarea hipertoniei musculare sau a contracturii musculare;
- imbunatatirea circulatiei sanguine locale;
- activarea factorilor metabolici la grupul muscular afectat.
In tratamentul miozitelor de efort, masajul se aplica impreuna cu alte mijloace terapeutice, cum sunt:
- repausul segmentar;
- aplicatii locale de analgezice-antiinflamatoare;
- fizioterapie.
Masajul are efect calmant si de relaxare musculara, folosindu-se manevre blande, de intensitate
mica, cu ritm lent. Se executa neteziri ale grupului muscular afectat, apoi se continua cu frictiuni usoare
si mai ales cu vibratii ce au efect miorelaxant.Probabilitatea existentei unei leziuni musculare fibrilare, ce
constituie o contraindicatie pentru aplicarea masajului pe grupul muscular respectiv, necesita examenul
medicului sportiv pentru excluderea acestei eventualitati.
b) Torticolis a frigore
Torticolisul a frigore este o afectiune ce intereseaza musculatura cefei, mai ales muschii trapez si
sternocleidomastoidian, care apare dupa o expunere la frig sau un curent de aer rece. El nu este
precedat de un traumatism al regiunii cervicale sau legat de existenta unei artroze la acest nivel.
Se manifesta prin dureri cervicale spontane sau in legatura cu miscarile capului, care sunt limitate la
existenta unei contracturi musculare.
Tratamentul acestei afectiuni cuprinde:
- repausul segmentar al regiunii cervicale;
- medicamente analgezice-antiinflamatoare;
- fizioterapie;
- masaj.

Masajul diverselor regiuni ale corpului omenesc

Masajul membrelor superioare. Volumul muschilor si al tesuturilor moi este mai redus decat cel al
membrelor inferioare, avand in vedere adaptarea lor pentru miscari ample si de abilitate, mai mult
decat pentru cele de forta si rezistenta. Pentru masajul acestor segmente, pacientul este asezat in
decubit dorsal cu capul usor ridicat pe plan inclinat. Executantul sta in picioare sau asezat in partea
segmentului pe care il maseaza, in ordinea urmatoare: mana, antebrat, brat, umar.
Masajul capului. La aceasta regiune, masajul prezinta anumite particularitati legate de conformatia
anatomica, precum si de influentele pe care dorim sa le exercitam asupra acesteia. Pielea capului este
groasa si bine intinsa. Intre piele si oasele craniului exista un strat foarte subtire de tesuturi fibro-
elastice si musculare, care ii permit un anumit grad de mobilitate. Aceste tesuturi sunt strabatute de o
retea bogata de vase sanguine si limfatice, precum si de ramificatii ale nervilor periferici. Vasele se
ramifica in diferite directii: din mijlocul fruntii spre tample si in sus spre crestet, din crestet spre partile
laterale si inapoi spre ceafa. Muschii sunt foarte subtiri, plati si se insera pe piele si pe oasele craniului.
Masajul capului. La aceasta regiune, masajul prezinta anumite particularitati legate de conformatia
anatomica, precum si de influentele pe care dorim sa le exercitam asupra acesteia. Pielea capului este
groasa si bine intinsa. Intre piele si oasele craniului exista un strat foarte subtire de tesuturi fibro-
elastice si musculare, care ii permit un anumit grad de mobilitate. Aceste tesuturi sunt strabatute de o
retea bogata de vase sanguine si limfatice, precum si de ramificatii ale nervilor periferici. Vasele se
ramifica in diferite directii: din mijlocul fruntii spre tample si in sus spre crestet, din crestet spre partile
laterale si inapoi spre ceafa. Muschii sunt foarte subtiri, plati si se insera pe piele si pe oasele craniului.
Ramificatiile nervilor provin din nervii cranieni si cervicali. Masajul capului poate fi executat pe toata
suprafata, pe frunte, pe crestet, pe partile laterale si pe partea posterioara, global sau strict localizat.
Pozitia pacientului poate fi asezat pe un scaun scund, sprijinindu-si fruntea sau barbia pe mainile proprii
sau pe un plan de sprijin potrivit de inalt, cu spatele spre maseur, care este in stand sau asezat pe un
scaun mai inalt. Pentru masajul fruntii si al partii anterioare a capului, maseurul sta in spatele
pacientului care isi sprijina capul pe pieptul acestuia.
Masajul capului mai poate fi executat din diverse pozitii de decubit (dorsal, ventral, lateral), cat si
de zona pe care se aplica (partea occipitala sau laterala a capului). Masajul fetei. Este o forma speciala
de masaj practicata in cosmetica si in scop terapeutic. In acest masaj se folosesc o serie de procedee
clasice adaptate la particularitatile morfologice si functionale ale acestei regiuni. Manevrele exercita o
actiune circulatorie si trofica, tonica si stimulatoare asupra pielii si tesuturilor subcutanate.
Masajul cosmetic se aplica in special la femei, in scopul pastrarii aspectului sanatos si proaspat al
pielii sau pentru corectarea unor imperfectiuni. Masajul terapeutic al fetei are drept scop tratarea
modificarilor inestetice si de tonus ale tesuturilor (cute, riduri), al urmelor unor boli de piele sau
accidente la nivelul fetei (cicatrici, aderente, pareze).

Masajul facial sau tineretea fara batrinete
Masajul mingiietor - se executa cu pulpele degetelor. Mingiiem usor pielea obrazului, fara a o intinde.
Masajul de acest fel actioneaza asupra glandelor pielii si a nervilor, inviorind circulatia singelui. Masajul
ciupit - miscari de scurta durata care constau in apucarea pielii intre degetul mare si aratator. Atentie,
trebuie executate cu mare finete. Masajul framintat - apucam pielea intre degetul mare si celelalte
degete ii stringem, ca si cum am vrea sa stoarcem un burete. Vom obtine, in acest fel, o inviorare a
tesuturilor si excesul de sebuum din glandele sebacee va fi indepartat.
Masajul pianotat - cu miscari asemanatoare celor executate la pian cu toate degetele, se foloseste
pentru stimularea pielii ridate. Masajul tapotat - este identic pianotatului, dar miscarile se fac doar cu
ajutorul aratatorului si al mijlociului. Fata trebuie curatata foarte bine si hidratata Masajul frictionat - se
executa cu miscari de frictionare a pielii si se recomanda in descongestionarea tesuturilor mai profunde
si in cazuri de circulatie defectuoasa. Inainte de a practica masajul facial, e bine sa stiti ca trebuie
respectate unele reguli: fata trebuie curatata foarte bine si hidratata.
Durata masajului nu va depasi 10-15 minute, iar miinile trebuie sa fie perfect curate si cu unghiile
scurte. Tenul uscat poate beneficia de masajul mingiietor, ciupit, pianotat si tapotat, iar pentru tenul
gras se va folosi masajul framintat, frictionat si tapat. Obrazul care prezinta cosuri nu trebuie masat.
Masajul vertical al fruntii incepe de la linia mediana spre marginea parului. Miscarea porneste spre
timpla stinga, se revine la mijlocul fruntii, de unde se pleaca spre timpla dreapta. Pentru acest exercitiu
se folosesc degetele mijlocii, efectuind mici semicercuri, pe intreaga suprafata a fruntii.
Pentru masajul orizontal, folosim degetele aratator si mijlociu, cu miscari de mingiiere, de la stinga
la dreapta si in sens invers.
Mai ales ochii nu trebuie neglijati Intreaga suprafata a fruntii se pianoteaza cu ajutorul a patru
degete, concomitent de la ambele miini. Loviturile trebuie sa fie usoare, ritmice si regulate. Daca fruntea
prezinta riduri orizontale, ea mai poate fi masata prin miscari in zigzag, pe intreaga ei suprafata,
folosindu-ne de mina dreapta atunci cind pornim de la timpla stinga si invers.
Pentru masarea nasului ne folosim de degetele mijlocii, cu care alunecam de la virful nasului spre
radacina. Daca realizam un masaj circular, descriem mici cercuri pe aripile nasului, pornind de la virf spre
radacina, apoi, printr-o miscare de alunecare de-a lungul sprincenelor, revenim la pozitia initiala.
Degetele mijlocii lucreaza concomitent.

Masajul in traumatisme, masajul in contuzii
In unele situatii, contuziile sunt urmate de formarea unui edem, localizat la nivelul segmentelor
distale. Este dur elastic si cald. Acesta are urmatoarea evolutie: fie dispare de la sine, fie persista timp
indelungat.In cazul existentei acestui edem, se aplica un masaj pneumatic, realizat cu ajutorul unui
aparat (angiomat), care realizeaza compresii si decompresii, succesive, centripete, ce favorizeaza
circulatia de intoarcere si secundar resorbtia edemului. Sedinta de masaj trebuie completata cu
mobilizari articulare pasive:exercitii fizice analitice - localizate la nivelul segmentului afectat;
exercitii globale. Contuzia arcadelor orbitale Beneficiaza de tratament chirurgical, constand in
deschiderea colectiei si apoi se indica masaj la nivelul fruntii si obrazului.
Contuzii ale piramidei nazale Se indica masaj cu netezire usoara, executat cu extremitatea
degetelor si modelarea nasului in forma normala, prevenind aparitia deformatiilor.
MASAJUL IN PLAGI Plagile sunt de continuitate, la nivelul tesuturilor, in care sunt interesate si
tegumentele.Vindecarea lor se poate realiza: Normal - "Restitutio ad integrum" Masajul se aplica la 5 cm
de plaga si consta din frictiuni circulare concentrice sau excentrice executate cu varful degetelor - uneori
se interpune un tifon. Astfel se dezvolta supletea tesutului si se evita formarea tesutului fibros. Cu
cicatrice atrofica subtire, intinsa, lucioasa, stravezie, apare datorita unei insuficiente respiratorii locale,
unor factori distructivi locali sau unei rezistente scazute a organismului. Se vindeca foarte incet,
accelerarea vindecarii se realizeaza prin masaj (automasaj) aplicat perilezional.
Masajul consta din neteziri, frictiuni fine superficiale, vibratii executate cu varful degetelor.
Prin cicatrice hipertrofica. Un tesut cicatricial in exces, mergand pana la forma tumorala keloida - care se
caracterizeaza prin: determina retractie si aderente in toate planurile posibile, realizand compresiuni
vasculare nervoase; perturbari ale mobilitatii articulare.




Masajul - stimularea bioenergiei prin masaj
Pentru stimularea energiei organismului, apasam pe tample, cu 3 degete, cateva minute si apoi pe
ceafa. Apasam apoi crestetul capului, incepand de la frunte, trecand prin mijlocul capului spre crestet si
coborand la ceafa, tot cu 3 degete, cu apasari scurte. Contra oboselii trebuie sa ne odihnim iar apoi vom
apasa cu degetul mare, de 50 de ori, podul palmei si interiorul lui.
Ca sa indepartati oboseala si enervarea, faceti 60 de apasari in podul palmei cu degetul mare (30 la
mana stanga, 30 la mana dreapta). Incercati sa va schimbati dispozitia, apasand cu degetul mare pe pliul
Contra durerilor de cap se vor face apasari circulare, cu pulpa degetului mare pe tample si se va ciupi
carnea dintre sprancene timp de 30 de secunde cu aratatorul si degetul cel mare, sau se va ciupi
radacina nasului. Cu cealalta mana, mai precis cu podul palmei, se va freca baza craniului.
Contra durerilor de cap activam circulatia sangelui, frecand bine amandoua palmele si apasand cu
degetul mare podul palmei. Contra migrenei faceti cateva apasari si ciupituri pe frunte, cu degetul cel
mare si cel aratator, iar cu cealalta mana apasati osul occipital. Apasati scurt cu degetul mare pe arcada
ochiului si sub sprancene, insistand in golul adanciturii nasului (intre ochi). Faceti presiuni apasand
circular pe ambele tample, cu degetul mare si apoi masati cu pumnul semistrans tamplele.
Presati calota craniana apasand cu degetele, incepand deasupra cefei si pana in crestet, apoi
coborati pana aproape de urechi. Contra insomniei se va masa pulpa degetului mare de la mana
dreapta, coborand din varful degetului pana la baza lui, repetand operatia de cateva ori. Contra tusei se
vor lua ceaiurile si siropurile de rigoare si se va masa gatul, apasand usor cu varful degetelor, in cateva
randuri alunecand de la barbie spre gat pana la "marul lui Adam".

Automasajul
Automasajul este o aplicare a procedeelor obisnuite de masaj pe propriul nostru corp. Fata de
masajul comun, automasajul prezinta o serie de avantaje si dezavantaje.
Avantajele sunt numeroase si convingatoare. Automasajul poate fi practicat oriunde, oricnd si de
catre oricine, indiferent de sex si vrsta; pot fi folosite att manevrele fundamentale cat si cele
ajutatoare de masaj. Executate de catre noi nsine, aceste manevre pot fi adaptate, in orice mprejurare,
la particularitatile si necesitatile individuale, pot fi dozate si gradate cu usurinta dupa propria noastra
sensibilitate si putere.
Automasajul este pentru noi toti o metoda de pastrare si mbunatatire a sanatatii si de combatere
a sanatatii. Sportivii sunt cei care cunosc mai bine efectele masajului si practica automasajul cu mai
multa ncredere.
In privinta dezavantajelor, retinem faptul ca nu putem executa in mod egal toate manevrele de
masaj si ca automasajul cere din partea noastra un oarecare efort fizic si o incordare a atentiei. Este
necesar sa cunoastem, inainte de a practica automasajul, tehnica, netodele si efectele, indic 727y247h
atiile si con tradictiile masajului genere.
Foaret importante sunt pozitiile corpului.Sunt recomandate toate pozitiile cu cea mai mare
suprafata de sprijin, care deriva din pozitiile fundamentale din culcat si sezand.Cei sanatosi pot executa
foarte bine automasajul si din pozitia stand, marindu-si stabilitatea corpului prin departarea picioarelor
sau prin sprijinirea unui picior pe un scaun care se asaza.Automasajul poate fi general, in masura in care
reusim sa actionam asupra unei cat mai intinse suprafete a corpului nostru, dar ne dam seama de la
inceput ca nu putem prelucrain mod egal toate partile corpului.
Dorind totusi sa aplicam masajul pe o cat mai intinsa suprafata a corpului pentru a ne apropia de
forma masajului general obisnuit, intampinam o serioasa problema metodica, si anume:care este
ordinea cea mai rationala in care trebuie sa se succeada regiunile si segmentele pe care le vom masa in
cadrul acestui masaj extins?
Dupa experienta noastra, este practic sa incepem automasajul cu membrele inferioare, pe care le
vom prelucra de la extremitati spre radacini, fie pe segmente fie pe toata intinderea lor.Vom continua
apoi cu cu trunchiul, masand cat se poate regiunea spatelui, peretele abdominal si pe cel toracic.
Incheiem masajul prin prelucrarea membrelor superioare.
Automasajul membrelor inferioare
Membrele inferioare pot fi masatepe segmente sau pe toata lungimea lor.Masajul membrului
inferior se incepe cu piciorul propriu-zis(laba piciorului), dupa care masam gamba, genunchiul, coapsa si
soldul. Piciorul se maseaza de regula din pozitia sezand pe o banca, scaun scund fara spatar, sau chiar pe
podea. Incepem sa masam regiunea dorsala a piciorului. Aceasta parte se maseaza mai bine din pozitia
sezand, cu genunchiul indoit la piept si cu talpa srijinita pe toata intinderea, sau numai pe calcai;celalalt
membru inferior este intins si putin departat.Pentru a putea cuprinde mai bine degetele si marginile
laterale ale picioarelor, sprijinim calcaiul ceva mai sus, pe un sul sau pe o perna tare.Talpa este masata
srijinind piciorul pe genunchiul opus si fixandu-l cu mana de aceeasi parte.
Pe picior se aplica manevrele simple de netezire si de frictiune, apoi rulatul si scuturatul piciorului
anterior.Framantatul si baterea nu sunt indicate, pentru ca sub piele nu gasim decat foarte putine
tesuturi moi.Alunecarile scurte si usoare se aplica pe degete, pe dosul si marginile piciorului anterior, in
jurul maleolelor, al calcaiului si tendonului ahilian.Manevra se executa cu degetele sau cu palmele. Pe
talpa se aplica alunecari de la degete spre calcai, executate viguros cu pumnul inchis, sau cu radacina si
marginea laterala a palmei. Frictiunea se executa cu degetele si podul palmei pe regiunea dorsala a
piciorului si cu pumnul pe talpa.Frictionam in sens liniar spatiile interosoase si tendoanele;in sens
circular sau in spirala se frictioneaza tesuturile din jurul maleolelor si calcaielor. Dupa frictiune, apucam
apucam degetele piciorului pe rand intre primele trei degete ale mainii, le intindem si le miscam in toate
sensurile;le scuturam apoi pe toate o data, cu mana aplicata deasupra lor.Rulam sau scuturam intre
palme piciorul anterior sprijinit cu calcaiul pe sol sau pe genunchiul opus. Incheiem masajul piciorului
prin neteziri usoare, aplicate pe toate intinderea lui.Dupa masajul ambelor picioare se pot executa
miscari active simultane sau alternative, din pozitiile:culcat, sezand sau stand(,,joc de glezne'').
Gamba se maseaza in continuare, dupa ce am masat piciorul respectiv, folosind aceleasi pozitii de
lucru.Vom masa mai intai partea anterioara a gambei, trecand usor si repede peste fata sa antero-
interna si peste creasta tibiei, unde pielea este aplicata direct pe os si unde nu gasim decat foarte ptine
tesuturi subcutanate.Vom insista in schimb asupra partii antero-externe, unde se afla un important grup
de muschi subtiri si lungi.Dupa aceasta, prelucram temeinic partea posterioara a gambei, unde gasim
muschi voluministi si cu rol important in statiune si in mers.Vom aplica manevre lungi si usoare de
netezire pe fata anterioara a gambei si frictiuni mai insistente cu varfurile degetelor pe partea sa
externa, iar pe partea posterioara executam alunecari lungi, medii si scurte, cu palmele si cu dosul
mainilor.Pentru a aplica mai bine manevrele pe partea externa a gambei, inclinam putin genunchiul
inauntru;pentru partea posterioara inclinam genunchiul mai mult in afara, sau ridicam gamba pana la
pozitia orizontala sprijinind calcaiul pe un plan mai ridicat.Pentru netezirea partii anterioare a gambei,
palmele aluneca una dupa alta,de la nivelul maleolelor pana peste genunchi, cu degetele usor indoite
peste creasta tibiei.Pe partea externa si posterioara intarim alunecarile prin procedeul ,,in pieptene'',
executat cu nodozitatile articulare ale regiunii dorsale a degetelor. Frictiunea se executa pe fata externa
a gambei, cu degetele mainii de aceeasi parte, iar pe partea posterioara cu degetele, palmele sau
pumnul inchis al ambelor maini.
Framantatul consta in presiuni si stoarceri ale muschilor laterali si posteriori, prinsi intre podul
palmelor si degetele sprijinite pe creasta tibiei. Pe aprtea posterioara, acesta manevre se aplica cu
ambele maini, care lovesc alternativ sau simultan pe toata intinderea, gamba fiind ridicata in pozitia
orizontala.Pe muschii posteriori ai gambei se pot aplica bateri cu partea dorsala a degetelor si mainilor.
O atentie deosebita vom acorda la nevoie masajului tendonului ahilian, asupra caruia actionam prin
alunecari si frictiuni insistente, aplicate in lungul tendonului sau transversal.
Automasajul genunchiului se poate executa pe partea sa anterioara din pozitia sezand, cu
membrele inferioare intinse si usor departate intre ele.Partile laterale se maseaza cu genunchiul usor
flexat si inclinat inauntru, pentru partea externa, sau in afara, pentru interna.Pareta posterioara a
genunchiului se maseaza din pozitia culcat pe o latura, sau stand cu membrul inferior dus inainte si
sprijinit cu calcaiul pe un plan ridicat si cu trunchiul mult aplecat inainte.Masam cu deosebita atentie
tendonul rotulian si partile laterale ale rotulei, unde se formeaza, mai ales la femei, acumulari de tesut
grasos, in urma traumatismelor si a altor suferinte ale genunchiului.
Coapsa se maseaza pe fata sa anterioara si pe fetele laterale, din pozitia sezand.Pentru masajul
partii posterioare folosim pozitia stand cu picioarele usor departate, sau cu genunchiul indoit si cu talpa
sprijinita de un scaunel asezat in fata noastra.Partile externa si posterioara se pot masa si din pozitia
culcat pe o latura.Putem aplica pe coapsa procedeele obisnuite de masaj.Alunecarile se executa aplicand
palmele cu degetele stranse in cerc in jurul coapsei si urcand simultan sau alternativ, de la genunchi spre
sold, acestea putand fi executate mai apasat si mai lent.
Alunecarile sacadate se executa cu ambele maini si cu degetele intinse, cuprinzand intreaga masa
musculara si presand ritmic de jos in sus.Frictiunea se executa viguros cu palma intreaga, cu taisul si
radacina mainii, sau cu pumnul inchis, adaptand presiunea si amplitudinea miscarilor la grosimea si
elasticitatea tesuturilor.Tocatul, plescaitul si batatoritul cu degetele, cu palmele si cu pumnii deschisi,
pot fi executate pe rand sau combinate pentru a se adapta mai bine la forma si grosimea tesutirilor.Nu
vom aplica aceste manevre pe fata interna a coapsei, unde se afla un pachet vascular si nervos, sensibil
la lovituri.Cernutul si rulatul se executa intr-un ritm viu, prin miscari de urcare si coborare in lungul
coapsei.Incheiem masajul coapsei prin neteziri ascendente, lungi si linistitoare.
Masajul solduluisi al regiunii fesiere se executa de peferinta din pozitia stand cu picioarele
departate, sau din culcat pe o latura.Pentru masajul acestor regiuni folosim manevrele obisnuite de
netezire, framantat, batere si scuturare.Netezirea se face cu poalmele si degetele intinse sau cu pumnul
inchis, alunecand de jos in sus, in ritm moderat, dar destul de apasat.Frictiunea se executa cu radacina
mainii, cu taisul palmei si cu pumnul inchis, presand in sens circular asupra maselor de
tesuturi.Framantatul se aplica mai ales pe muschii fesieri, care se apuca si se preseaza ca intr-un
cleste.Tocatul, plescaitul si batatoritul se executa puternic, cu ambele maini lucrand simetric.Cand
soldurile sunt voluminoase, folosim batatoritul cu pumnul inchis, care cade cu fata palmara sau
dorsala.Netezirea de incheiere se executa din aceeasi pozitie.Lucram simultan sau alternativ, insotind
manevrele simultane de usoare extensii ale spatelui, iar pe cele alternative de scurte leganari laterale
ale trunchiului.
Automasajul membrelor inferioare se poate incheia prin cateva exercitii de pendulare in sens
anteroposterior si lateral, executate din articulatia soldurilor.
Automasajul trunchiului se executa pe regiuni, incepand cu spatele, continuand cu pretele
abdominal si terminand cu peretele toracic.
Automasajul spatelui are o mare importanta fiziologica, dar se executa destul de greu cu mainile
proprii.Portiunea lombara a acestei regiuni fiind mai musculoasa si mai accesibila, vom aplica asupra ei
majoritatea manevrelor de masaj.Netezirea se aplica pe spate cu toata palma si cu degetele intinse,
mainile fiind asezate simetric, de-o parte si de alta a coloanei vertebrale.Manevrele incep din jos din
regiunea fesiera si sacrala si urca spre omoplati, arcuindu-se inainte peste partile laterale ale
trunchiului.Manevrele pot fi executate si alternativ, prilejuind o miscare de indoire usoara a trunchiului
in sens lateral.Urmeaza o frictiune energica si insistenta, executata cu palmele, mai ales pe regiunea
sacro-lombala, pe flancuri si sub omoplati.Pe regiunile superioare ale spatelui ajungem sa frictionam cu
varfurile degetelor, trecand mana peste umarul de aceeasi parte sau de partea opusa.Framantatul se
aplica mai bine pe marginea anterioara a muschiului marele dorsal.Manevra se executa cu mana de
partea opusa, care trecand peste piept, apuca o cuta de tesuturi pe care o prelucreaza prin strangere si
stoarcere intre degete si palme.Automasajul spateluise incheie prin cateva manevre de netezire si prin
miscari ample de respiratie.
Masajul peretelui abdominal consta din manevre care intereseaza pielea, tesuturile subcutanate si
stratul musculo-aponevrotic.Netezirea se incepe cu palmele aplicate simetric pe partile laterale ale
abdomenului, cu radacina mainilor dusa cat mai inapoi si cu varfurile degetelor indreptate
inainte.Frictiunea se executa cu degetele si palmele intinse cu radacina mainilor sau cu taisul lor.Pielea si
tesutirile subcutanate ale peretului abdominal, fiind moi si suple, permit manevre ample si frictiune.Prin
miscari mai reduse ca amploare, dar mai apasate, actionam asupra tesuturilor grase subcutanate, care
se acumuleaza in aceasta regiune, mai ales la femei.Frictionarea muschilor este necesara indeosebi la
insertia lor pe coaste.
Muschii abdominali nu pot fi framantati, neputand fi prinsi in cuta, din cauza reflexului de
aparare.Putem in schimb sa framantam intre degete sau intre palme cutele de piele si de tesuturi
grase.Dupa cateva neteziri linistitoare, putem trece la masajul toracelui.
Masajul toracelui se executa din aceleasi pozitii ca si masajul abdominal.Aplicam manevrele
obisnuite, lucrand fie cu amandoua mainile, fiecare mana aplicata pe partea sa, fie cu o singura mana pe
aceeasi parte, sau trecand peste piept, pe partea opusa.Netezirea se incepe la mijlocul sternului,
indreptandu-se in sus si lateral, in sensul spatiilor intercostale. Manevrele simultane de alunecare
laterala pot fi insotite de miscari de extensie a trunchiului si de respiratie.Frictiunile se pot efectua cu
degetele si palmele, presand in sens circular sau liniar pielea si tesaturile superficiale pe planul dur
profund. Framantam cu fiecare mana tesaturile moi de pe partea opusa. Ne ocupam in deosebi de
muschi pectorali, ale caror margini infero-externe pot fi prinse in forma de cuta si presate intre degete si
podoul palmei.Manevrele de frictiune, framantat si batere nu se vor aplica pe glandele mamare si nici pe
regiunea precordiala. Netezirea de inchere se insoteste sau este de miscari ample de respiratie.
In practica, vom cauta sa aplicam automasajul pe trunchiul intreg, fara a mai limita manevrele la
regiunile anatomice.Miscarile vor deveni mai ample si vor trece de pe partea posterioara pe cea
anterioara, a trunchiului, tinand seama de grosimea tesuturilor in cazul frictiunii si framantatului si de
sensibilitatea local in cazul manevrelor de bataie.
Membrele superioare, ca si cele inferioare, pot fi masate pe segmente, sau pe toata intinderea
lor.Spre deosebire de membrele inferioare, cele superioare nu pot fi masate decat pe rand.Incepem de
regula cu masajul mainii, dupa care urmeaza masajul antebratului, bratului si umarului.
Mana propriu-zisa se maseaza amanuntit, prelucrandu-se pe rand fiecare deget, dosul mainii si
palma. Vom folosi manevrele obisnuite de masaj, adaptate la caracterele anatomice ale acestui
segment.Masam mai intai fiecare deget, tinandu-l in pozitie verticala.Netezirea se face cu degetele
mainii opuse alunecand in lung si transversal pe fiecare deget.Pentru degete, frictiunea este manevra de
baza si se executa in sens circular sau liniar. In loc de framantat folosim strangeri ale partiicarnoase de
pe fata lor palmara, executate intre degetul mare si indicator.Apucand de varf fiecare deget, executam
miscari in toate sensurile, sub o usoara tractiune;urmeaza scuturarea untregului deget.
O atentie deosebita trebuie sa acordam degetului mare si muschilor de la radacina lui(tenari).
Putem masa ultimele patru degete impreuna prin neteziri, frictiuni si tractiuni.Netezirea se face pe
dosul degetelor, in lung si transversal, printr-o miscare executata cu pulpa degetelor mainii care
maseaza.Frictiunea se face cu aceleasi degete si consta in usoare preiuni si deplasari ale pielii, in sens
circular si liniar.Aceleasi manevre se repeta pe fata palmara, mana fiind sprijinita pe dosul ei.
Pentru a face tractiuni si miscari ale acestor patru degete luate impreuna, aplicam degetele
celeilalte maini peste varfurile lor, apucandu-le intre degetul mare si restul degetelor, tragandu-le in
sensul lungimii si scuturandu-le in sensul flexiei si extensiei.
Mana se maseaza pe partea sa dorsala, aplicand netezirea cu degetele si palma mainii opuse, care
aluneca incepand de la degete, peste pumn, pana pe antebrat.Frictiunea se executa mai ales cu varful
degetelor, care misca pielea si tesuturile moi si elastice subcutanate, pe planul osos profund.Pe o mana
cu degetele intinse putem aplica intreaga palma a mainii opuse si executa frictiunea pe toata partea
dorsala si palmara.In loc de framantat executam un fel de rulat-scuturat al mainii, care este sprijinita pe
marginea sa cubitala.
Pe palma aplicam neteziri puternice, executate cu partea dorsala si cu nodozitatile articulare ale
degetelor mainii opuse, care sunt stranse in pumn.Alunecarile incep de pe fata palmara a degetelor si
continua pana peste radacina mainii.Frictiunea se face cu varful degetelor sau cu varful degetelor sau cu
nodozitatile articulare ale acestora; apasam cu mai multa vigoare pe partile carnoase ale palmei.Cele
doua grupe de muschi ai palmei(tenari si hiptenari) se framanta in clestele format intre degetul mare si
falanga medie a indicatorului flexat.Scuturatul mainii si degetelor se poate executa prin miscari relaxate
din pumn si cot.Netezirea de incheiere se aplica atat pe fata palmara, cat si pe cea dorsala a degetelor si
mainii.
Antebratul se maseaza folosind manevrele de netezire si frictiune, framantat si rulat, executate cu
degetele.Pentru rulat folosim planul orizontal, care ne permite sa ducem antebratul, cu mana opusa, in
pronatie si suspinatie.Netezirea de incheiere se va face in pozitia cu antebratul vertical, pentru a
cuprinde intreaga suprafata a segmentului.
Bratul se maseaza din pozitia sezand, cu trunchiul usor inclinat inainte si rasucit spre partea pe care
dorim sa o masam.Pentru automasajul bratului folosim toate manevrele cunoscute, executate cu o
singura mana, cea de pe partea opusa.Netezirea incepe de pe antebrat si urca pana peste umar, prin
alunecari lungu, medii si scurte, executate continuu si sacadat.Frictiunea se aplica degetele si palmele,
cdu taisul si radacina mainii se prelucreaza toate tesuturile moi, dar mai ales muschii flexori si
extensori.Framantatul se executa presand si storcand aceiasi muschi in clestele format intre degete si
palma.Tocatul, plescaitul si batatoritul se pot aplica numai pe fetele anterioara si externa a
bratului.Netezirea de incheiere se asociaza cu scuturatul intregului membru care se executa activ din
umar.
Umarul se maseaza din aceleasi pozitii ca si bratul;se folosesc aceleasi manevre, ce vor fi executate
cu mana de partea opusa.Netezirea se face in sens ascendent, conturand dinainte inapoi si de jos in sus
relieful muschiului deltoidian si indreptandu-se in fata spre clavicula si in spate spre omoplat.Prin
frictiune actionam asupra tesuturilor moi subcutanate, iar prin framantat asupra muschilor.Aceste
manevre pot fi combinate.Tocatul,plescaitul si baterea cu pumnul se aplica numai atunci cand umarul
este destul de musculos.Netezirea de incheiere se poate limita la umar, sau extinde pe toata lungimea
bratului.
Automasajul membrului superior in intregime se poate executa intr-un timp mai scurt, renuntand
la masajul mainii si la manevrele mai putin potrivite pentru aceasta regiune.Manevrele de netezire,
frictiune si framantat se fac de la pumn pana peste umar.Baterea se aplica numai pe partile carnoase, iar
scuturarile se executa din umar, dupa ce am ridicat mana de pe sprijin.Dupa ce am masat in acest fel
membrul superior stang, trecem la prelucrarea membrului superior drept, incercand sa executam
aceleasi manevre cu mana stanga.Masajul membrelor superioare se intregeste prin miscari active
usoare de pendulare in sens antero-posterior si lateral, sau de circumductie in ambele sensuri.
Automasajul extins, executat mai ales de catre sportivi, se termina cu masajul cefei si al partilor
laterale ale gatului.Pozitia de lucru este stand sau sezand, cu capul usor inclinat inainte, iar manevrele
de masaj sunt cele cunoscute.
Pentru executarea netezirii, aplicam amandoua mainile simetric, de o parte si de alta a coloanei
vertebrale cervicale si facem sa alunece palmele si degetele intinse, de sus, de la insertiile occipitale ale
muschilor extensori, in jos spre umeri si inainte, spre clavicule.Frictiunea consta din miscari circulare sau
liniare, executate cu varful degetelor, insistand mai mult asupra insertiilor superioare ale muschilor
cefei.Executam apoi un framantat, formand o cuta din marginea externa a muschiului trapez, sau din
toti muschii cefei.





































Igiena personala
1. Regimul zilei
Toti studentii, avand dorinta de a respecta igiena personala trebuie mai intai de toate sa-si alcatuiasca
regimul corect al zilei si cu strictete sa-l urmeze.
Regimul cel mai bine se necesita alcatuit in concordanta cu indicatiile medicului, caruia trebuie de
adresat pentru un sfat, pentru ca ultimul poate sa va alcatuiasca un regim cel mai convenabil.
La alcatuirea regimului zilei e necesar de a lua in consideratie: starea voastra de sanatate, nivelul de
antrenare, activitatea sportiva planificata, conditiile casnice, de la institutie etc. Respectarea regimului
zilei va intra in obisnuinta si nu va va face incomoditati in respectarea lui. Respectand acest regim, veti
simti cu timpul imbunatatirea sanatatii voastre.
La timp trezitiva, faceti gimnastica de dimineata, apoi procedura de stergere cu prosop si de spalare, la
timp alimentati-va, ocupati-va cu sport sistematic si la ore anumite culcati-va sa dormiti.
La incalcarea nebenevola a regimului zilei, cum, spre exemplu, lucrul incarcat in timpul pregatirii de
examene, e necesar de a recompensa pe sine insusi prin o odihna mai indelungata, imbunatatirea
alimentatiei s.a.m.d.
2. Igiena corpului
Igiena corpului se concordeaza cu activitatea corecta a organismului, duce la imbunatatirea schimbului
de substante, circulatiei sangvine, digestiei alimentare, respiratiei, dezvoltarii posibilitatilor fizice si
intelectuale a omului.
Igiena corpului necesita, mai intai de toate, pastrarea curateniei pielii. Rolul pielii pentru organism e
foarte mare. La un nivel cu plamanii pielea participa la respiratie: prin tuburile a excretiei sudaripare in
fiecare zi se excreta din organism in jur de 700 g de apoi in rand cu sudoarea, cu ajutorului caruia se
elimena din organism substantele toxice, ce apar in urma activitatii vitale a organismului. In acelasi timp
pielea apara organismul de agentii externi.
Pastrarea pielii in curtenie e necesara la activitatea ei normala. Colbul, nimerind pe piele si
amestecandu-se cu excretiile sarate a sudorii, astupa canalele de excretii glandelor sudaripare, astfel
incalcand regimul normal functional al pielii. In fine, pe piele se pot acumula microorganisme patogene,
care sunt periculoase pentru viata si sanatatea omului. Aflarea sistematica a pielii sub actiunea murdarii
poate duce la dezvoltarea diferitor boli. De aceea e foarte important regulat de a spala corpul cu sapun
si apa fierbinte. Sapunul elimina excretiile glandelor sudaripare, deschide apei accesul spre piele, apa
fierbinte faciliteaza la dilatarea porilor si la curatirea lor.
Dupa fiecare antrement, competitie e necesar de a se spala bine sub un dus cald si cu sapun.
Deasemenea e necesar de a introduce in regimul personal al zilei frecarile cu prosop si udarea cu apa
(daca nu este posibilitatea de a lua dus) dupa efectuarea gimnasticii de dimineata.
Ingrijirea parului necesita o acuratete deosebita, pentru ca in par deseori nimereste colbul si murdaria.
Copiilor li se recomanda de a se freza scurt. Frecventarea saptamanala a baii nu face exceptie de la
spalarea regulata de dimineata. Spalarea se face pana la brau cu apa de temperatura camerei.
Mainile trebuie spalate cu sapun mai multe ori pe zi. Cu maini omul efectuiaza cele mai diferite lucruri,
se deaceea ele si cel mai tare se murdaresc.
Unghiile de pe maini trebuie taiate si permanent pastrate in curatenie. In murdaria ce se aduna sub
unghii de cele mai deseori se retin microbii.
Asa ingrijiri necesita nu doar mainile, dar si picioarele. Ranile posibile ca apar la folosirea incorecta a
incaltamintei sportive trebuie de uns cu iod si de bandajat cu tifon curat.
In cazul ca aveti picioare ce se asuda repede si intens, atunci trebuie zilnic inainte de somn sa spalati
picioarele in apa racoare si sa la ungeti printre degete cu tifon umezit un solutie de 10% de formalina
sau galimanaina, praf de acid boric.
Curatirea zilnica a dintilor cu pasta de dinti apara dintii de deteriorarea lor timpurie, intareste gingiile si
elimina mirosul neplacut din gura. Curatirea dintilor se face doar cu peria personala, si curatirea dintilor
se face cu peria de sus in jos, ci nu dintr-o parte in alta. Dintii trebuie curatiti seara, iar dimineata doar
de clatit gura.
Dinti buni si sanatosi conditie excelenta pentru digestia normala.
Procedurile hidroterapeutice un miracol
al naturii
Legtura dintre fiina uman i ap este att de intim, nct orice abatere, orict de mic a
echilibrului statornicit ntre ele, se soldeaz cu consecine grave pentru om. Hidroterapia, n esena ei,
const n folosirea apei n scopuri profilactice i curative. Apa, n aceste situaii, poate avea temperaturi
variate, se poate afla n diverse stri de agregare (solid, lichid sau gazoas) i poate fi pur sau cu un
coninut mbogit cu felurite substane: sruri minerale, gaze, oxigen, bioxid de carbon, hidrogen etc.),
cu plante medicinale sau diferite extracte. Mecanismul de aciune a apei, n cadrul hidroterapiei, se
bazeaz pe conlucrarea n multiple niveluri a trei factori principali: factorul termic (cel mai activ),
factorul mecanic i factorul chimic.
Procedurile hidroterapeutice sunt numeroase, unele dintre ele extrem de simple, altele cu un grad
mult mai nalt de complexitate. Totodat, practicarea hidroterapiei, n comparaie cu alte remedii, este
mai accesibil i se afl la ndemna tuturora. Cele mai accesibile i mai productive metode
hidroterapeutice le voi descrie mai jos..
Duul
Cea mai puternic aciune excitant o exercit duul alternativ. Este un procedeu adecvat pentru
antrenarea sistemului cardiovascular, a celui nervos i a mecanismelor de termoreglare.
Mai nti facei un du cald (cu apa de 37 de grade) timp de 30 de secunde, apoi, n decurs de 5-6
secunde, un du rece (temperatura apei de 25-27 de grade). Acest du, cu diferena temperaturii de 10-
15 grade, se consider unul de contrast mediu. Repetai aceast procedur de 2-3 ori. Ulterior
temperatura duului fierbinte va atinge 42- 45 de grade, iar a celui rece - 15 grade, astfel, vei face un
du de contrast puternic.
Reinei:
Procedura respectiv totdeauna se termin cu un du rece. Dup du, nu v folosii de prosop.
Efectuai un masaj cu minile sau exerciii de gimnastic atta timp, ct corpul este umed. Dup ce
corpul se usuc, putei s-l fricionai bine cu un prosop aspru.
Beneficiile dusului cu apa rece asupra organismului uman sint:
Imbunatateste circulatia sangvina. Circulatia sangvina este vitala pentru sanatatea cardiovasculara
generala. Cand corpul este supus la temperaturi joase, fluxul de circulatie este indreptat catre interior,
spre organele interne, iar atunci cand temperatura externa devine din ce in ce mai ridicata, fluxul de
circulatie se indreapta catre exterior, spre piele. Alternarea temperaturii apei in timpul dusului de la
fierbinte la rece face ca sangele sa circule din exterior spre interior, miscare asemanatoare cu cea a unui
acordeon. Aceasta actiune are ca efect deblocarea fluxurilor, cresterea nivelului de detoxifiere si
deplasarea mai usoara a mai multor nutrienti in diferite parti ale corpului.
Creste imunitatea. Conform unui studiu facut in 1993 de Institutul Thrombosis din Anglia, la persoanele
care fac zilnic dus cu apa rece a fost observata o crestere a numarului de celule albe din sange, care
lupta cu virusii, spre deosebire de cele care fac dusuri fierbinti. Cercetatorii considera ca rata cresterii
metabolice, care rezulta din incercarea organismumui de a se incalzi activeaza sistemul imunitar si
elibereaza mai multe celule albe drept raspuns.
Pastreaza pielea si parul sanatos. Dusul cu apa calda deschide porii si astfel curatarea pielii se face mult
mai bine. Este insa imperativ necesar ca ultimele 2 minute ale dusului sa fie cu apa rece, pentru a grabi
inchiderea porilor, astfel prevenind infundarea acestora cu murdarie sau sebuum, care cauzeaza
imperfectiuni precum cosuri sau puncte negre.
Creste fertilitatea. Atunci cand temperatura testiculelor creste, calitatea spermei scade, tocmai de
aceea ele se afla in afara corpului, pentru a nu se supraincalzi. Experimentele fcute n anii '50 arata ca
baile fierbinti erau un contraceptiv eficient. Barbatii care fac un dus fierbinte de 30 de minute in fiecare
zi vor fi infertili pentru urmtoarele 6 luni. Deci, pentru cine planuieste sa devina tata, se recomanda
dusurile reci, mai ales in zona inghinala.
Creste energia si starea de spirit. Inca de la primul dus cu apa rece veti simti o schimbare incredibila, un
plus de energie si vigoare. Introducand dusurile reci in viata de zi cu zi veti observa reducerea stresului si
o stare de bine constanta, imbunatatind in acealsi timp sistemul imunitar.
Observatii:
In cazul dusului alternativ rece/fierbinte, nu conteaza ca se incepe direct cu apa rece, apa calda sau
se ajunge progresiv la apa rece, dar este foarte important ca ele sa se termine intotdeauna cu apa rece.
Alt aspect important: perioada dusului cu apa fierbinte trebuie sa fie mai mare decat cea a dusului cu
apa rece.Repetati ciclul rece/cald de mai multe ori, terminand intotdeauna cu cel rece.

Atentie!

Acest dus nu este pentru toata lumea. Daca sunteti astmatici, diabetici sau aveti probleme cu inima,
suferiti de hipertensiune arteriala, colesterol ridicat, cheaguri de sange, sindormul Reynolds, insuficienta
vasculara, flebita, vreo boala autoimuna sau inflamatii nu faceti acest dus inainte de a consulta un medic
de specialitate.

Bile calde
Bile se aplic n scopuri igienice i curative nltur oboseala, atenueaz
excitarea muscular, mbuntesc funciile sistemului respirator. Pentru a obine
efectul scontat, temperatura apei n baie ar trebui s fie de 36-37 de grade, ceea ce
creeaz o senzaie plcut, de parc ar netezi ginga pielea. Aburii calzi acioneaz ca
un calmant. nainte de procedur, e bine s bei o cantitate mare de lichid (ap,
ceaiuri, sucuri), ns s nu mncai mult. n apa bii nu stai nemicat, dimpotriv,
facei micri cu minile, cu picioarele i cu corpul. Respirai moderat, adnc i fr
ncordare. Nu reinei respiraia. Durata procedurii de baie nu trebuie s fie mai
mare de 20-30 de minute, iar cea a duului, dup baie, de 1-2 minute.
Bile srate
Pentru o baie complet se ia 1 kg de sare de mare, se dizolv n ap cald sau se pune ntr-un scule
de tifon i se las n cad s se topeasc treptat. Aceast baie tonific pielea i reduce procesul
mbtrnirii. Durata procedurii este de 10-15 minute.
Bi de conifere
Crenguele tinere de pin sau de brad, mpreun cu acele lor, se mrunesc, conurile se taie n prticele
i toate acestea se amestec (aproximativ 1 kilogram de mas uscat se fierbe o jumtate de or n 7-8
litri de ap). Melanjul obinut se toarn n cada cu ap cald. Se pot utiliza i extractele de conifere ce se
vnd n farmacii. Durata procedurii 15-20 de minute.
Aroma plcut a acestei bi se datoreaz uleiurilor eterice, ce se elimin din conifere. Ele sunt
compui organici volatili, cu o aciune variat, cu efect dezinfectant, anestezic i antiseptic. Se evapor
uor, mbinnd aerul cu particule mici, purttoare de sarcini electrice (aerosoli). Bile cu extracte de
conifere nltur oboseala, durerile de cap, amelioreaz dispoziia.
Procedurile de udare total a corpului cu ap rece
Aceast hidroprocedur este practicat din cele mai vechi timpuri. Se utilizeaz cu succes de ctre
monarhii din Japonia i Tibet. E curios faptul c tehnicile de ntrebuinare i efectul acestei proceduri nu
sunt divulgate, inndu-se n tain i pn n prezent. Misterul acestei proceduri nu aduce nimic
supranatural, pur i simplu nu se cunosc pe deplin capacitile natural-fiziologice i rezervele ascunse ale
organismului uman.
Efectul fundamental al procedurilor cu ap foarte rece const n nclzirea corpului din interior. Cnd
uvoiul de ap rece ca gheaa acoper rapid i tios toat suprafaa pielii, n mod firesc se rcete i
plasma, ce imediat se retrage n interiorul corpului, ns n locul ei, revine alta cald. Se produce un atac
violent sub form de oc, ce rencarc fulgertor ntregul organism cu energie.
Aciunea apei reci trebuie s fie de moment (2-3) secunde i n acelai timp s acopere toat suprafaa
corpului. Dac procedura va fi efectuat corect, senzaia scurt de frig imediat va fi succedat de
cldur, cu o senzaie de arsur, iar pielea va emana aburi.
Cea mai simpl procedur este atunci cnd te stropeti singur cu o gleat de ap rece. Apare
ntrebarea: poate aceast procedur dur s fie substituit cu un du cu ap rece? Firete, e posibil, dar
efectul va fi cu mult mai slab. Pentru obinerea unui efect sporit, apa trebuie s se mite pe suprafaa
pielii sub form de uvoi masiv i rapid. Sub du apa nu curge astfel. Trebuie s tii c udarea cu ap
rece se aplic numai pe un corp nclzit. Aceasta este o condiie obligatorie.

Baia de aburi

Intrand in baia de aburi, dati de niste conditii extreme. Corpul dvs. trebuie sa se adapteze la
temperatura inalta a aerului umed sau uscat. Mecanismele de adaptare fiind destul de complexe, au fost
studiate in detaliu de catre fiziologi.
Prima etapa presupune incalzirea pasiva a corpului, prin tegumente si plamani. in organism se
acumuleaza caldura. Tocmai in aceste prime secunde apare senzatia de furnicatura si se percepe, cat se
poate de clar, diferenta dintre temperatura corpului, membrelor si capului.
Pe masura ce corpul se incalzeste, creste temperatura sangelui si a tesuturilor din profunzime, se
accelereaza de 3-5 ori umplerea cu sange a retetei vasculare a muschilor si pielii. Dupa ce s-a atins o
temperatura a sangelui de 37,3C, intra in functiune centrul de termoreglare a organismului, cu sediul in
creier. Acesta arunca in sange substante care dilata puternic vasele pielii, accelerand totodata bataile
inimii si activand eliminarea transpiratiei.In aceasta etapa, sistemul nervos getativ, care raspunde de
adaptarea organismului la conditiile variabile ale mediului inconjurator, realizeaza destul de usor
acomodarea corpului cu aerul fierbinte al baii de aburi. Evaporarea de la suprafata pielii
a transpiratiei eliminate incetineste intrucat viteza de incalzire profunda a tesuturilor. In replica la
intensa activitate a glandelor sudoripare, centrul de termoreglare a organismului isi diminueaza
activitatea, in aceasta etapa, omul este deja ud de transpiratie.
Cand ia sfarsit prima etapa de adaptare, incep sa se incalzeasca organele interne. Temperatura ior
ajunge la 38C, ceea ce corespunde inceperii celei de-a doua etape. Reglarea getativa functionand
in regim de adaptare incordata, organismul se adapteaza cu greu la asemenea conditii "inumane".
Pierderea unei mari cantitati de lichid si saruri provoaca in echilibrul acestora o mutatie care
inrautateste furnizarea de caldura.
O asemenea situatie contribuie la cresterea in continuare a temperaturii interne a corpului, pana la
39C, ceea ce duce la supraincalzirea organismului, slabiciune musculara, oboseala. Daca incalzirea este
de mai lunga durata, la simptomele enumerate se adauga greata, varsaturi, ameteala, sufocare,
pierderea atentiei. Apare pericolul dezvoltarii unui soc caloric.In acest moment, frecnta contractiilor
inimii creste pana la 160-l80 batai, iar frecnta respiratiei ajunge la 28 de ori pe minut. Pierderea de
lichid, o data cu transpiratia si aerul expirat, poate reprezenta 80% din pierderile totale de pe parcursul
intregii proceduri.
Multor amatori ai baii de aburi le sunt cunoscute simptomele mai sus enumerate, caracteristice
atat primei, cat si celei de-a doua etape de adaptare, dar omul, practic, nu este in stare sa perceapa
granita dintre ele. lata de ce si persoanele cu experienta in problemele baii de aburi, se clatina uneori in
momentul iesirii din baie, ca sa nu mai vorbim de incepatori, care se simt atat de obositi, de parca ar fi
descarcat un vagon cu carbune.Intrucat este imposibil sa existe cate un medic pentru fiecare vizitator al
baii, senzatiile subiecti sunt singurul criteriu dupa care trebuie sa ne orientam. Experimental, s-a silit ca
inceputului etapei istovitoare ii corespunde o transpiratie abundenta. De aceea, cand transpiratia incepe
sa picure de pe varful nasului, baia trebuie parasita. Sederea in continuare in conditii de temperatura
ridicata nu va face decat sa epuizeze energia organismului.
O baie adevarata este imposibila fara apa rece. Irational procedeaza cei care se limiteaza la baia de
aburi si dusul cald. Combinatia fierbinte-rece sta la baza actiunii fiziologice a baii de aburi. La rece,
vasele sanguine se ingusteaza, sangele porneste spre organele interne, spre inima. Sub actiunea caldurii,
vasele se dilata, iar sangele se indreapta spre periferie. Alternanta fierbinte/rece tonifica vasele.

Baia de aburi este, intr-adevar, un panaceu miraculos pentru "sapte suferinte". S-ar parea ca
aceasta procedura simpla ne trateaza si ne intinereste in acelasi timp. Exista peste 300 de teorii care
explica motile imbatranirii organismului uman, dar multi gerontologi (gerontologiaeste stiinta care
studiaza imbatranirea organismelor vii) coreleaza instalarea batranetii, cu neglijenta celor mai simple
reguli de igiena. Frecntand baia de abur, ti aa sansa ca si la batranete sa fiti vigurosi si frumosi.
Fierbinteala baii de abur elimina celulele moarte de pe stratul superior al pielii si toxinele din organism,
indepartarea mai rapida a celulelor care mor inseamna crearea terenului favorabil pentru nasterea celor
noi.
Dar baia mai are o insusire minunata: dupa ce corpul s-a eliberat de toxine, iar capul de griji, va ti
lasa cu usurinta purtat in tara viselor, iar dimineata va ti simti viguros si tanar.

Echipamentul celui care face baie de aburi:
- caciulita (din postav sau lana);
- papuci;
- manusi cu un deget (din postav sau lana);
- cearsaf;
- asternut;
- prosop (cu franjuri);
- maturica (de mesteacan, de stejar, de ienupar, de eucalipt);
- termos cu ceai fierbinte;
- burete, sampon, sapun;
- lenjerie curata, pieptene.

Cum se pregateste baia de aburi
Pentru ca aerul sa nu contina vapori proniti de la mai multe corpuri, el trebuie sa fie, periodic,
purificat si incalzit. Pentru aceasta, este necesar ca apa sa le fie "data" pietrelor incinse, portionat.
Pentru purificare: de 20-30 de ori cate 400-600 gr., in functie de capacitatea sobei, cu usita deschisa.
Pentru incingere: de 10-20 de ori cate 200-400 gr., cu usita inchisa.

Parametri optimi si regimuri de baie de aburi
Temperatura optima- 55-60C;

Temperatura maxima - 70C;
Umiditatea-80-90%;

Numarul sedintelor la baia de abur - 3-4;
Durata - 5-7 minute;

Timp de odihna- 10-l5 minute.

Ministerul nvmntului,Tineretului i Sportului al Republicii Moldova





: Baia, masajul i sntatea
omului.

Scris de : Efimenco Olesea XII B
Controlat de : Glavan Mariana



Chiinu-2014