Femeia pentru eminescu era idealul creatiunii,a frumusetii si a perfectiunii chipului omenesc.

Era in stare sa
vorbeaca in imnuri de acest chip de opera al creatiunii si vorbele sale,maestre sip line de insufetire,electrizau pe
auzitori cel putin cit timp le vorbea. Mihail si-a mistuit prima iubire la 12 ani. Obiectul ei era o misterioasa Casandra lupului.
!inara cu parul blond,de aur si matase cu,talia ca"n marmura sapata avea un suris timid si o privire pudica,zimbire s#oasa si un
ochi cuminte. fost una dintre acele impatimiri care-l faceau pe poet sa-si doreasca moartea decit sarbada viata fara de faptura
indra$ita.
Codru si salon.ici ea apare ca zina lanuri,cu un chip sumet ,rastit, cu un $las salbatec,vioi,copilaros si cu ochii
timizi.%albateca ei ....vem o muza.
&n poezia Mortua est se contureaz' portretul iubitei moarte (o umbr' de-ar$int str'lucit'), al c'rui
(palid sufet) *i-a +nceput drumul ascensional spre (a norilor schele). C'l'toria sufetului e +nso,it' de
elemente divine- )O raz' te nal,', un c.ntec te duce). Eul liric remarc' marea diferen,' dintre trup *i
sufet. %ufetul este pre$'tit sa-*i ia zborul, asemenea unui +n$er, (cu aripi ridicate), pe c.nd trupul
zace +n sicriu (cu bra,ele albe pe piept puse cruce). Eul m'rturise*te- (/'d sufetu-,i candid prin spa,iu
cum treci01 2rivesc apoi lutul r'mas... alb *i rece). 3n discursul liric se +ntrez're*te o speran,' deoarece
eul remarc' sur.sul (r'mas +nc' viu) de pe buzele iubitei.
&n poezia foarea albastra,iubita traieste o iubire relative,afectiva,pe careo comunica cu simboluri si e4presii edi#catoare -#r de
romanita 5, 5voi # rosie ca marul 5.foi de mure 5.Ea este lipsita de intele$erea care duce la adevar - 6 si mi-i spune 7atunci
povesti, si mindiuni cu-a ta $urita, eu pe-un #r de romanita,vor cerca de ma iubesti.cum pentru es poetul este - 5sufetul vietii
mele 5&ubita8Casandra 9 de#nita prin metafora 6 foare albastra 5, a plecat lasind in sufetul poetului un sentiment de
tristete 5totusi este trist in lume 5
vut o soarta tra$ica, murind de tanara, iar poetul i-a dedicat o poezie care initial se numea
Elena, iar apoi Mortua est.
Ca tinar in virsta de 2: de ani a;un$e el in octombrie 1<== la /iena si atunci vine cu inima
cuprinssa de amor pentru frumoasa Eufrosinia 2opescu si sufetul sau e plin de icoana acestei
actrite.Ea a fost cauza principala ca Eminescu a intrat in trupa de teatru si ca sa hotarit s-o
urmeze chiar la Cernauti.morul lui em. 2entru eu. !rebuia sa # fost adinc si sincer ca nici in
toamna anului 1<>: el n-o uitase ,ci vorbea cu mult foc si durere despre eufrosinia sa. &n
poezia la o artista, eminescu i se adreseaza ? tu cintare intrupata),care are un $las tainic,lin
,amar.&n poezia amorul unei marmure,iubita apre cu un suris lin,cu o fata si un ochi senin1.
2oetul, iubind pe una din aceste creaturi marmoreene, +*i e4prim' impetuos resentimentul s'u
- el vrea s' #e un re$e asirian, s' #e %atan sau @umnezeu *i invidiaz' leul din de*ert, oceanul,
v.nturile, care pot cel pu,im s'-*i dezl'n,uie turbarea.
El sin$ur n-are pe nimeni c'ruia s'-i dest'inuie iubirea sa nebun' - destinul a voit ca el s'
adore o piatr'. &n poezia /ere si madona, Eminescu o compara pe Eufrosinia cu Madona care
are ?diadema de stele), ?sur.sul bl.nd), ?fa,a pal'-n raze blonde, chip de +n$er, dar femeie),
ca +n partea a doua /enera s' #e numit' ?Femeie stearp', f'r' sufet, f'r' foc), ?crudo) sau
?bacant'). ceste +nvinuiri *ocante, pe fa,', st.rnesc revolt', dezam'$ire, durere +n inima
iubitei, ceea ce descoperim +n ultima parte a poeziei pentru c' iubita, asem'nat' aici cu
/enera, pl.n$e. Eul liric +*i d' seama c' ?a fost crud'-nvinuirea) *i, prin faptul c' +i cade la
picioare, iubitul +i cere iertare *i-i s'rut' m.inile. 3n ultimele dou' versuri iubita, a*a cum este
ea, e considerat' sf.nt' tocmai prin faptul c' iube*te *i este iubit' la r.ndul s'u. ici apare
din nou antiteza pentru c' /enera este numit' din nou demon, dar portretul ei este acum
schimbat pentru c' are ?ochi mari *i p'rul blond).
&n 1<>2 eminescu o cunoaste pe veronica miclea la viena. !imiditatea,bunul simt protocolar si respectul l-au recomandat pe
eminescu in ochii tinerei cunostinte,impunundu-i,pe lin$a surprindere,discretia intiparita in neuitare ani multi dupa aceea-
C.nd te-am v'zut, copil', treceai a*a frumoas'
Cu ochii mari alba*tri +n bol,i +ntunecoase,
Ca marmura de alb', *i m.inile de cear'
Arcau pe s.nu-,i m.ndru o mantie u*oar'.
Era o frumuse,eB O #$ur' clasic' +ncadrat' de ni*te plete mari ne$re- o frunte +nalt' *i senin'0 ni*te ochi mari 7 la
aceste ferestre ale sufetului se vedea c' cineva este +n'untru0 un z.mbet bl.nd *i ad.nc melancolic. vea aerul
unui sf.nt t.n'r cobor.t dintr-o veche icoan', un copil predestinat durerii, pe chipul c'ruia se vedea scrisul unor
chinuri viitoare. 8C9
2ostuma cind te"am vazut,verena reinvie prin marturie directa tacerea de impietrit a poetului in momentul
cunostintei lor- Di +,i aduci aminte cum m' feream +n laturi
@e dulcele-,i cuvinte *i lunecoase sfaturi,
Dtiind cum biruie*te poftirea frumuse,ii,
Dtiind ce vierme pune +n s.mburul vie,ii.
Dtiam c' sunt copilul nefericitei secte
Ce are sete-ad.nc' a formelor perfecte
Di inima-mi trecut-au mai rece ca o,elul
Ca s-o implinte chinul, ca s'-mi iubesc modelul.)
&nainte ca luceafarul sa dobindeasca simbolul creatorului de $eniu,neinteles de societate,traind ;i$nirea pina si in
refuzul multumirilor in cercul intimitatii,anuntatorul ceresc al noptilor a fost ale$oria cu care eminescu a #$urat pe
veronica-
An luceaf'r, un luceaf'r +nzestrat cu mii de raze
3n viaEa-mi de-ntuneric a f'cut ca s' se vaz'.
Eu privind acea lumin' ca din visuri m' deFtept
Gi cu braEele-am.ndou' c'tr' d.nsa m' +ndrept.
Ca o z.n' din poveste ea e nalt' Fi uFoar',
E subEire Fi $in$aF' Fi din ochi revars' par',
&ar la faE' e b'laie, p'rul $alben cade-n creE,
!randa#ri pe faE' are Fi cu z.mbetul isteE.
8un luceafar9
2e alt manuscris,reactarea introducere in tonte4t chiar numele veronicai micle-
lei dra$' /eronic',
@esp'r,irea toate stric',
@e ne-ale$em cu nimic'
/ia,a trece, frunza pic'.
(alei mica,alei draga)
In poezia dorinta imaginea iubitei este idealiazata romantic prin . ,blinda batere de vint.
In craiasa din povesti imaginea eroinei este transfigurata. Toate basmele saduna/
Eminescu si-a dat seama chiar de la inceput ca Veronica intruchipeaza idealul feminin pe care l-a visat. El ii scria: Adormind aseara cu gandul la
tine si desteptandu-ma dimineata tot cu el, as putea sa iti scriu toata ziua fara sa obosesc, daca cititul nu te-ar obosi pe tine. Nu stiu de ce, orice
lucru, chiar si acelea care nu au a face deloc cu tine, imi aduc aminte de tine. Ce ai tu de impartit cu teii, cu florile si frunzele de tei !oate unde esti
asa de dulce, ca mirosul frunzelor acestora.
Veronica i-a inchinat si ea frumoase si delicate versuri adunate in volumul "!oezii in #$$%, Eminescu era incantat de acest volum.