Ploaia acida este o forma de poluare att a aerului ct si a apei n care acizii din

aer, produsi de uzine de producere a energiei electrice si alte surse, cad pe Pamnt
n diferite regiuni. Actiunea corosiva a ploii acide provoaca pagube
incomensurabile mediului inconjurator. Problema ncepe cu producerea dioxidului
de sulf si a oxizilor de azot produsi prin arderea combustibilului fosil (carbune, gaz
natural si petrol). Dioxidul de sulf si oxizii de azot reactioneaza cu apa, si alte
substante chimice din aer, pentru a forma acidul sulfuric, acidul azotat si alti
poluanti. Acesti acizi poluanti ajung pna n atmosfera, unde calatoresc sute de
kilometri, si, n cele din urma, se ntorc pe pamnt sub forma de ploaie, zapada sau
ceata.

Urmari ale ploii acide pot fi observate mai ales n estul Americii de Nord, n
Europa, n Japonia, China si Sud-Estul Asiei. Ploaia acida ndeparteaza substantele
nutritive din pamnt, ncetineste dezvoltarea copacilor si transforma lacurile ntr-
un mediu care nu poate ntretine viata. n orase, acizii poluantii corodeaza aproape
tot ce intra n contact cu ei, accelernd acest proces asupra structurilor cum ar fi
blocuri si statui. Acizii n combinatie cu alte substante chimice formeaza praful de
fum urban care ataca plamnii, cauznd boli si decedari premature.

Formarea ploii acide

Procesul care duce la formarea ploii acide ncepe cu arderea combustibililor fosili.
Arderea este o reactie chimica n care oxigenul din aer se combina cu carbon, azot,
sulf si alte elemente...
In secolul XX, aciditatea aerului si ploaia acida au ajuns sa fie recunoscute ca o
amenintare capitala la adresa calitatiii mediului. Cea mai mare parte a acestei
aciditati este produsa in tarile industrializate din emisfera nordica:SUA, Canada,
Japonia si majoritatea tarilor din Europa de Est si de Vest.

Ploi acide
Efectele ploii acide pot fi devastatoare pentru multe forme de viata, inclusiv pentru
oameni. Aceste efecte sunt insa mai vizibile in lacuri, rauri si pariuri si la nivelul
vegetatiei. Aciditatea apei omoara practic orice forma de viata. La inceputul anilor
'90, zeci de mii de lacuri erau deja distruse de ploaia acida. Cele mai grave
probleme au existat in Norvegia, Suedia si Canada.

Ploi acide
Amenintarea reprezentata de ploaia acida nu e limitata de granitele geografice, caci
vanturile transporta substantele poluante pe tot globul. De exemplu, cercetarile
confirmau faptul ca poluarea provenita de la centarlele electrice care functioneaza
cu carbuni in centrul si vestul SUA erau cauza principala a marilor probleme legate
de ploaia acida in estul Canadei si nord-estul SUA.

Efectele distructive ale ploii acide nu se limiteaza la mediul natural. Structuri de
piatra , metal sau ciment au fost si ele afectate sau chiar distruse. Unele dintre
marile monumente ale lumii, catedralele Europei sau Colisseum-ul din Roma,
prezinta semne de deteriorare datorata ploii acide.

Ploi acide
Oamenii de stiinta folosesc ceea ce se cheama factorul pH pentru a masura
aciditatea sau alcalinitatea solutiilor lichide. Pe o scara de la 0 la 14, 0 reprezinta
cel mai ridicat nivel de aciditate, iar 14 cel mai ridicat nivel de bazicitate sau
alcalinitate. O solutie de apa distilata care nu contine nici aizi nici baze, are pH 7
sau neutru. Daca nivelul pH-ului in apa de ploaie scade sub 5.5, ploaia este
considerata acida. Ploile din estul SUA si din Europa au adesea un pH intre 4.5 si
4.0

Desi costurile echipamentelor antipoluante ca arzatoare, filtre sau instalatii de
spalare sunt mari, costurile stricaciunilor cauzate mediului si vietii omenesti se
estimeaza a fi si mai mari, pentru ca ele pot fi ireversibile. Chiar daca in prezent se
iau masuri de prevenire, pina la 500.000 de lacuri din America de Nord si peste
118 milioane metrii cubi de copaci din Europa se vor distruge probabil, inainte de
sfarsitul secolului XX din cauza ploii acide
In secolul XX, aciditatea aerului si ploaia acida au ajuns sa fie recunoscute ca o
amenintare capitala la adresa calitatiii mediului. Cea mai mare parte a acestei
aciditati este produsa in tarile industrializate din emisfera nordica:SUA, Canada,
Japonia si majoritatea tarilor din Europa de Est si de Vest.
Efectele ploilor acide asupra vegetatiei
Cel mai bun exemplu pentru a demonstra efectele ploii acide asupra plantelor
este padurea afectata de peMuntii Apalasi, care se intinde din Maine pana in
Georgia. Radacinile copacilor sunt afectate de ploile acide, ceea ce inseamna ca
nutrientii nu mai pot fi absorbiti, iar plantele mor. Sunt afectate si
microorganismele folositoare solului, care ajuta la realizarea procesului biochimic,
si stratul ceros de pe plante. Astfel, plantele devin vulnerabile la boli, ceea ce duce,
intr-un final la moartea lor. Ploile acide au un efect negativ si asupra germinarii si
a procesului de reproducere.


1) EFECTUL ASUPRA ATMOSFEREI

Unii dintre constituenii polurii acide sunt sulfaii, nitraii, hidrocarbonii i ozonul. Acetia
exist ca particule n aer i contribuie la formarea ceii, afectnd vizibilitatea. Aceasta face
deplasarea dificil, n special pentru piloi. Ceaa acid mpiedic deasemenea cursul luminii solare
de la soare la pmnt i napoi. n zona arctic, aceasta afecteaz creterea lichenilor, care la rndul
ei, afecteaz renii i alte animale care se hrnesc cu licheni.

2) EFECTUL ASUPRA ARHITECTURII

Particulele acide sunt deasemenea depuse pe cldiri i statui, cauznd coroziunea. De exemplu,
cldirea Capitoliului din Ottawa a fost dezintegrat din cauza excesului de dioxid de sulf din
atmosfer. Piatra de var i marmura se transform ntr-o substan frmicioas, numit gips, dup
contactul cu acidul, lucru care explic coroziunea cldirilor i a statuilor. Podurile se corozeaz mai
repede, i industria rutier, ca i cea aerian, trebuie s investeasc muli bani n repararea
pagubelor produse de ploaia acid. Nu numai c este o problem economic, cauzat de ploaia
acid, dar este i un risc pentru sigurana public. De exemplu, n 1967, podul de peste Rul Ohio s-
a prbuit, omornd 46 de persoane- motivul? Coroziunea produs de ploile acide.

3) EFECTUL ASUPRA MATERIALELOR

Ploaia acid defecteaz materialele precum esturile. De exemplu, steagurile arborate sunt
mncate de chimicalele acide din precipitaii. Crile i obiectele de art, vechi de sute de ani,
sunt deasemenea afectate. Sistemele de ventilaie ale librriilor i muzeelor, n care sunt inute
acestea, nu previn intrarea particulelor acide n cldiri i astfel ele intr, circul i deterioreaz
materialele.

4) EFECTUL ASUPRA OAMENILOR

Unele dintre cele mai serioase efecte ale ploii acide asupra oamenilor sunt problemele
respiratorii. Emisiile de dioxid de sulf i dioxid de azot dau natere unor probleme medicale precum
tusea, astmul, dureri de cap, iritaii ale ochilor, nasului i gtului. Un efect indirect al ploii acide este
c metalele toxice dizolvate n ap sunt absorbite de fructe, legume i n esuturile animalelor. Dei
aceste metale toxice nu afecteaz direct animalele, ele au efecte serioase asupra oamenilor, atunci
cnd sunt consumate. De exemplu, mercurul, care se acumuleaz n organele i esuturile
animalelor, este legat de disfunciile creierului la copii, precum bolile pe sistem nervos, leziuni ale
creierului, i poate produce chiar moartea. La fel, un alt metal, aluminiul, prezent n organele
animalelor, a fost asociat cu problemele la rinichi i recent a fost suspectat ca fiind legat de boala
Alzheimer.

5) EFECTUL ASUPRA COPACILOR I SOLURILOR

Unul dintre cele mai serioase impacte ale precipitaiilor acide este cel asupra pdurilor i
solurilor. Pagube majore se produc atunci cnd acidul sulfuric cade pe pmnt sub form de ploaie.
Substanele nutritive aflate n soluri sunt ndeprtate. Aluminiul, deasemenea prezent n sol este
eliberat i acest element toxic poate fi absorbit de rdcinile copacilor. Astfel, copacii sunt sortii
morii, fiind privai de nutritivii vitali, precum calciul i magneziul. Acetia sunt nlocuii de atomi
de hidrogen inutili, care ncetinesc fotosinteza.
n plus, ngheurile severe pot agrava aceast situaie. Cu dioxidul de sulf, amoniacul i ozonul
prezeni n aer, rezistena copacilor la nghe este redus. Amoniacul oxideaz cu dioxidul de sulf,
pentru a forma sulfura de amoniu. Aceasta se formeaz la suprafaa copacilor. Cnd sulfura de
amomiu ajunge n sol, ea reacioneaz pentru a forma acid sulfuric i acid azotic. Asemenea condiii
stimuleaz deasemenea creterea ciupercilor i apariia duntorilor.
Monoxidul de azot i dioxidul de azot, componeni deasemenea ai ploii acide, pot fora copacii
s creasc, chiar dac nu au substanele nutritive necesare. Copacii sunt adesea forai s creasc
mult toamna trziu, cnd ar trebui s se pregteasc pentru ngheurile severe din iarn.

6) EFECTUL ASUPRA LACURILOR I ECOSISTEMELOR ACVATICE

Unul dintre efectele directe ale ploii acide este cel asupra lacurilor i ecosistemelor acvatice.
Exist cteva ci prin care chimicalele acide pot ptrunde n lacuri. Unele substane chimice
exist ca particule uscate n aer, n timp ce altele ptrund n lacuri ca particule ude, precum ploaia,
zpada, lapovia, ceaa. n plus, lacurile pot fi considerate ca nite chiuvete ale pmntului, unde
este condus apa ploilor ce cad pe pmnt. Ploaia acid, care cade pe pmnt, spal substanele
nutritive din sol i poart metalele toxice eliberate din sol spre lacuri.
O alt cale prin care acizii ajung n lacuri se petrece primvara, prin topirea zpezilor, cnd
acizii i chimicalele ptrund n sol, fiind purtate spre ruri i lacuri. Aceasta cauzeaz o schimbare
drastic a pH-ului lacurilor. Ecosistemul acvatic nu are timp s ajusteze brusca schimbare. n plus,
primvara este un anotimp vulnerabil pentru multe specii, fiind perioada de reproducere pentru
amfibieni, peti i insecte. Multe dintre aceste specii i depun oule n ap, iar schimbarea brusc a
pH-ului este periculoas, deoarece aceti acizi pot provoca puilor malformaii sau pot chiar anihila
ntreaga specie, din moment ce acetia petrec o mare parte din via circulnd prin ap.
Petii, fiind membrii primari ai lanului trofic, reprezint hran pentru multe specii de animale,
printre care se numr i omul. Din cauza materialelor toxice, precum mercurul, depozitate n peti
ca rezultat al ploilor acide, este periculos pentru oameni s consume pete.
Amfibienii sunt deasemenea afectai, la fel ca petii, ei neputndu-se reproduce ntr-un mediu
acid.
tiai c:
n doar 10 ani, din 1961 pn n 1971, Lacul Lumsden din frumoasa regiune
Killamey din Ontario, Canada, a trecut de la un pH de 6,8 la unul de 4,4. Aceasta
este o mrire a aciditii de aproape 200 de ori.
tiai c:
n august 1987, peste 100 de persoane au fost tratate pentru iritaii ale ochilor, gtului i gurii,
cnd 2 tone de dioxid de sulf gaz, foarte toxic, s-a scurs de la o fabric de lng Sudbury, Ontario.
Chiar fr accidente, dioxidul de sulf, emis regulat de aceast fabric, a fost legat de bronitele
cronice ale angajailor fabricii.
Eforturile de a controla ploaia acida:
Cea mai buna metoda impotriva ploii acide este prin reducerea cantitatii de dioxid
de sulf si a oxizilor de azot emanati de centrale, de autovehiculele motorizate si de
fabrici. Cea mai simpla metoda de a reduce din aceste emanatii este folosirea in
cantitati mai mici a energiei provenita din combustibilii fosili. Fiecare, personal,
poate ajuta. De fiecare data cand un consumator cumpara un dispozitiv de
micsorare a energiei, adauga izolare la casa sau ia autobuzul pana la serviciu,
automat el/ea conserva energie si ca urmare lupta impotriva ploii acide.


Ministerul Educatiei al Republicii Moldova
Colegiul de Constructii din Chisinau



Referat
Tema:
Ploile Acide





A efectuat eleva din gr.DI.11.09.2
A verificat prof.




Chisinau 2013
Cum luptm mpotriva lor?

Contieni de pericolul reprezentat de aceste ploi, oamenii i-au intensificat
cercetrile n domeniu i se studiaz nc unele msuri menite s limiteze att
cauzele, ct i efectele.
Problema cea mai mare rmne poluarea atmosferic, iar pentru limitarea acesteia,
omenirea duce o lupt n care au nceput s se ntrevad unele succese.
Tot mai multe termocentrale pe crbuni folosesc tehnologii de desulfurizare,
pentru a "cura" gazele emise de sulf. O astfel de staie de desulfurizare
poate elimina circa 95% din coninutul de sulf al gazelor emise n
atmosfer. n unele zone, sulfaii obinui n cadrul acestui proces sunt vndui
companiilor chimice sub form de gips de nalt puritate, alctuit din sulfat de
calciu.
Cu toate acestea, din nefericire, efectele ploilor acide vor afecta i generaiile
viitoare.
Cazuri de ploi acide:

O treime din teritoriul Chinei e afectat de ploi acide, provocate de noxele unei
industrii din ce in ce mai poluante. Dupa ani de seceta, statele desertificate din
India sunt acoperite de ape si noroi.



La un an de la trecerea mortala a Katrinei, Statele Unite risca sa fie lovite, cu
aceeasi putere, de uraganul Ernesto. Sunt doar cateva din fenomenele extreme care
ameninta Asia si America de Nord in aceste zile. Ploile acide provocate de
bioxidul de sulf produs de fabricile si centralele electrice au afectat o treime din
terenurile din China, reprezentand o amenintare pentru siguranta alimentara, a
anuntat, zilele trecute, Agentia China Noua, citand un raport parlamentar pe
probleme de mediu. Mai mult de jumatate din cele 696 de orase si districte
monitorizate au fost afectate, in unele cazuri ploile toxice cazand zilnic.
"Emisiile tot mai mari de bioxid de sulf inseamna ca o treime din teritoriul Chinei
a fost afectat de ploi acide, ceea ce reprezinta o amenintare majora pentru sol si
siguranta alimentara", a declarat vicepresedintele comisiei de specialitate, citat de
China Noua. Emisiile de bioxid de sulf au crescut cu 27 la suta in perioada 2000-
2005, ajungand la 25 de milioane de tone si transformand China in cel mai mare
poluator.

Problema poluarii acide isi are inceputurile in timpul Revolutiei Industriale, si
efectele acesteia continua sa creasca din ce in ce mai mult. Severitatea efectelor
poluarii acide a fost de mult recunoscuta pe plan local, exemplificata fiind
de smog-urile acide din zonele puternic industrializate, dar problema s-a ridicat si
in plan global. Oricum, efectele distructive pe areale in continua crestere a ploii
acide au crescut mai mult in ultimele 44reprezinta Europa nord-vestica. In 1984, de
exemplu, raporturi privind mediul ambiant indica faptul ca aproape o jumatate din
masa forestiera a Padurii Negre din Germania, a fost afectata de ploi acide. Nord-
estul Statelor Unite si estul Canadei au fost de asemenea afectate in special de
aceasta forma de poluare.
Emisiile industriale au fost invinuite ca fiind cauza majora a formarii ploii
acide. Datorita faptului ca reactiile chimice ce decurg in cadrul formarii ploii acide
sunt complexe si inca putin intelese, industriile au tendinta sa ia masuri impotriva
ridicarii gradului de poluare a acestora, si de asemenea s-a incercat strangerea
fondurilor necesare studiilor fenomenului, fonduri pe care guvernele statelor in
cauza si-au asumat raspunderea sa le suporte.
Astfel de studii eliberate de guvernul Statelor Unite in anii '80, implica industria
ca fiind principala sursa poluanta ce ajuta la formarea ploii acide in estul Statelor
Unite si Canada. In 1988 o parte a Natiunilor Unite, Statele Unite ale Americii si
alte 24 de natiuni au ratificat un protocol ce obliga stoparea ratei de emisie in
atmosfera a oxizilor de azot, la nivelul celei din 1987. Amendamentele din 1990 la
Actul privind reducerea poluarii atmosferice, act ce a fost semnat inca din 1967,
pun in vigoare reguli stricte in vederea reducerii emisiilor de dioxid de sulf din
cadrul uzinelor energetice, in jurul a 10 milioane de tone pe an pana pe data de 1
ianuarie, 2000. Aceasta cifra reprezinta aproape jumatate din totalul emisiilor din
anul 1990.


In secolul XX, aciditatea aerului si ploaia acida au ajuns sa fie recunoscute ca o
amenintare capitala la adresa calitatiii mediului. Cea mai mare parte a acestei
aciditati este produsa in tarile industrializate din emisfera nordica: SUA, Canada,
Japonia si majoritatea tarilor din Europa de Est si de Vest.
Efectele ploii acide pot fi devastatoare pentru multe forme de viata, inclusiv pentru
oameni. Aceste efecte sunt insa mai vizibile in lacuri, rauri si pariuri si la nivelul
vegetatiei. Aciditatea apei omoara practic orice forma de viata. La inceputul anilor
'90, zeci de mii de lacuri erau deja distruse de ploaia acida. Cele mai grave
probleme au existat in Norvegia, Suedia si Canada.
Amenintarea reprezentata de ploaia acida nu e limitata de granitele geografice, caci
vanturile transporta substantele poluante pe tot globul. De exemplu, cercetarile
confirmau faptul ca poluarea provenita de la centarlele electrice care functioneaza
cu carbuni in centrul si vestul SUA erau cauza principala a marilor probleme legate
de ploaia acida in estul Canadei si nord-estul SUA. Efectele distructive ale ploii
acide nu se limiteaza la mediul natural. Structuri de piatra , metal sau ciment au
fost si ele afectate sau chiar distruse.
Unele dintre marile monumente ale lumii, catedralele Europei sau
Colisseum-ul din Roma, prezinta semne de deteriorare datorata ploii acide.
Oamenii de stiinta folosesc ceea ce se cheama factorul pH pentru a masura
aciditatea sau alcalinitatea solutiilor lichide. Pe o scara de la 0 la 14, 0 reprezinta
cel mai ridicat nivel de aciditate, iar 14 cel mai ridicat nivel de bazicitate sau
alcalinitate. O solutie de apa distilata care nu contine nici aizi nici baze, are pH 7
sau neutru. Daca nivelul pH-ului in apa de ploaie scade sub 5.5, ploaia este
considerata acida. Ploile din estul SUA si din Europa au adesea un pH intre 4.5 si
4.0
Desi costurile echipamentelor antipoluante ca arzatoare, filtre sau instalatii de
spalare sunt mari, costurile stricaciunilor cauzate mediului si vietii omenesti se
estimeaza a fi si mai mari, pentru ca ele pot fi ireversibile. Chiar daca in prezent se
iau masuri de prevenire, pina la 500.000 de lacuri din America de Nord si peste
118 milioane metrii cubi de copaci din Europa se vor distruge probabil, inainte de
sfarsitul secolului XX din cauza ploii acide.
Dupa oamenii de stiinta, pana in anul 2000 doar in Statele Unite si
Canada vor fi 50 000 de lacuri moarte biologic. Dereglarea echilibrului natural al
atmosferei nu poate decat sa dauneze Pamantului. Din cauza incalzirii globale va
creste nivelul marilor, regiunile situate mai jos fiind inghitite de apa. Este de
asteptat ca apa sa acopere orase ca Londra sau New York. Poluarea resurselor de
apa poate atrage dupa sine izbucnirea unor epidemii, aparitia unor boli grave si
moartea. Sunt modificate si raporturile repartizarii precipitatiilor: regiuni imense
pot fi secate complet, ducand la foamete si pierderea multor vieti omenesti.
EXPLOZIA DIN 1883
Cand insula Krakatoa din stramtoarea dintre Sumatra si Java a fost aruncata in aer
in 1883, in urma eruptiei vulcanice, sunetul marii explozii s-a auzit pana la 1500 de
mile la nord de Borneo si 2000 de mile la S-E in Australia. Norul de praf si cenusa
a produs un intuneric total pentru 24 de ore intr-un spatiu de 100 de mile spre vest
de vulcan! Un mare nor de praf a fost observat pe tot globul in jurul ecuatorului
timp de 2 saptamani! Trecerea lui in zonele temperate a produs rasarituri si apusuri
de soare stralucitor colorate timp de 2 ani.
Ploi cu noroi au cazut pana la 50 de mile fata de locul eruptiei si insule plutitoare
de piatra poroasa (tuf vulcanic) au circulat pana la Oceanul Indian. Poluarea
atmosferei de catre Krakatoa a avut un caracter global, dar dupa 3 ani de la cea mai
violenta catastrofa din istoria civilizatiei umane procesele naturale au restituit
aerului atmosferic puritatea sa naturala.


SMOGUL FOTOCHIMIC
In 1943, in districtul Los Angeles se observase aparitia unei pacle alburii, uneori cu
nuante galbui-cafenii, care provoaca usturimi la ochi. Acest fenomen a persistat
pana la 1962 intre 180-212 zile pe an cu toate ca masurile drastice luate de
autoritati pentru reducerea emisiunilor de SO2, care fusese principalul vinovat al
catastrofalului smog londonez in 1952 (4000 de victime in 5 zile) si da reducere a
emisiunilor industriale de hidrocarburi. Din analiza smogului de la Los Angeles s-a
constatat ca principalul component este azotatul de piroxiacetil, produs aparut in
conditiile insolatiei puternice a aerului incarcat cu hidrocarburi nearse si oxizi de
azot.
PARTICULE TOXICE DIN AER
Particulele toxice din aer duc la poluarea aerului. Particulele pot fi microdisperse
(sunt substante, ce contin C, Pb, S, N; ele nimeresc in aer in urma activitatii
umane) si macrodisperse (sunt substante naturale - ghipsul, marmura, calcarul; se
formeaza in urma eroziei si in procesul diferitor lucruri pe maruntirea pietrei).
Aceste particule formeaza:
- amestecuri primare microdisperse - acestea sunt funinginea, cenusa volatila. Ele
nimeresc in aer in rezultatul proceselor fizice si chimice;
- amestecurile secundare macrodisperse - se formeaza in urma reactiilor dintre
gazele din aer. Ele constituie 60-80% din particulele microdisperse, inregistrate in
orase.
Nasul omului filtreaza particule microdisperse de cele macrodisperse, lasand pe
cele din urma sa nimereasca in plamani (H2SO4, As, Be, Ni). Unele substante
(benz(a)piren, benzantracen-supertoxicant, legaturi metalice), ce nimeresc in
plamani, poseda proprietati cancerogene.
O cercetare a demonstrat ca sarea acidului sulfuric, aruncat in aer, a devenit o
cauza a 21000 de morti in regiunea, unde s-a efectuat aceasta cercetare. Specialistii
considera ca aceste substante acutizeaza bolile respiratorii (astma, bronsite cronice,
emfizema plamanilor) si provoaca respiratia intrerupta.