Dante Alghieri : Divina Comedie

Divina Comedie ,cea mai celebr oper a lui Dante Alighieri,

este totodat una dintre cele mai importante capodopere ale literaturii
universale. Divina Comedie descrie coborrea lui Dante n Infern,
trecerea prin Purgatoriu i, n !ne, ascensiunea n Paradis, pentru a
termina cu apoteo"a unirii lui cu Divinitatea.
PARADISUL
Intrarea in Paradis se face o data cu invocatia lui Apollo, "eul
artei, caruia poetul ii cere spri#inul pentru a putea reda in versuri toata
stralucirea fascinanta a sferelor ceresti.
A#unsi in Paradisul terestru, $irgiliu il paraseste si se intoarce in
Infern. Din acest moment, Dante va ! calau"it de %eatrice,
instrumentul vointei divine.Paradisul, in opo"itie cu Infernul, este
construit din noua cercuri orientate spre inaltime. Aici este salasul
celor fara de pacate, al s!ntilor. &iecare cerc corespunde unuia din
corpurile ceresti cunoscute in acea vreme' (una, )ercur, $enus,
*oarele, )arte, +upiter, *aturn, dominate de cerul stelelor !,e. Alaturi
de %eatrice, poetul urca in cercul (unii, in cercul lui )ercur, unde
imparatul Iustinian ii pre"inta in termeni alegorici istoria Imperiului
-oman, calatoreste apoi in cercul $enerei, spre su.etele care au trait
iubirea profunda, spre cercul *oarelui, unde il intalneste pe /oma
d0A1uino, si spre cercul lui )arte, alaturi de luptatorii pentru credinta in
Cristos. Intalnirea cu stramosul sau, Cacciaguida, ii prile#uieste lui
Dante o evocare a trecutului .orentin, dar ii con!rma si viitorul sau
stralucit, semn al constiintei propriei valori.
In cercul lui +upiter, el are prile#ul sa2i intalneasca pe marii
suverani, in cercul lui *aturn vede duhurile contemplative, apoi, in
cerul instelat, are revelatia triumfului lui Cristos si primeste
binecuvantarea sfantului Petru.In discutiile !loso!ce cu *fantul Iacob si
*fantul Ioan, Dante abordea"a problemele dragostei si sperantei.
(a s!rsitul calatoriei %eatrice il paraseste si Dante, ghidat de
*fantul %ernardo, adresea"a o rugaciune *!ntei &ecioare. Artistul se
contopeste cu Dumne"eu, simbolul 3Iubirii care pune in miscare cerul si
stelele3.
Descrierea Paradisului este un adevarat poem al lumii si al
frumusetii, caci, asa cum observa istoricul literaturii italiene, &rancesco
de *anctis, din toate formele aici nu ramane decat lumina, din toate
efectele, nimic altceva decat iubirea, din toate sentimentele, nimic
altceva decat beatitudinea, din toate actele, nimic altceva decat
contemplatia.
Daca in descrierea Infernului si Purgatoriului Dante a avut unele
puncte de spri#in, in Paradis el este unicul creator. /raditia Paradisului
nu e,ista in literatura si fante"ia dantesca a creat2o din propriile
resurse, reali"and un vers .uid si de in!nita gama mu"icala,
corespun"ator iradierii oceanului de lumina a Paradisului.
4ltima treapta a Paradisului este 5mpireul, unde, la rugaciunea
*fantului %ernard, &ecioara ii prile#uieste lui Dante contemplarea
/reimii. 4n ultim fulger de lumina strapunge insa mintea acestuia si il
aduce in real, pentru a rosti cuvintele prin care se incheie poemul,
respectand simetria cu !nalurile cantecelor anterioare.
Calatoria este una simbolica, de puri!care, mai intai prin ratiune,
intruchipata de $ergilius, apoi prin iubire, a carei e,ponenta este
%eatrice.
Ivita intr2un timp in care omul era schemati"at si supus dogmelor,
Divina Comedie pre!gurea"a cuceririle -enasterii, propunand un om
stapanit de pasiuni, de dureri, de aspiratii care il a#uta sa depaseasca
amenintarea mortii.
Cu toate ca a fost poetul lumii de umbre, Dante a!rma triumful
vietii in eternitate, prin ratiune si iubire, trimful adevarului si al
dreptatii, nu numai asupra cetatii medievale, ci asupra intregului cer
instelat, spre care cititorii lui Dante isi ridica, invariabile, privirile.
*/5&A6 7eorgeta
Cls.
a
8I
a
D