Notiunea de admn publica este definita in 2 acceptiuni:
a)o prima acceptiune este in sens formal organic-termenul evoca un ansamblu de autoritati,institutii,structuri administrative in acceptiunea lato sensu a termenului care desfasoara activitati de natura administrativa b)in sens material functional termenul evoca modalitatile concrete prin care se realizeaza activitatea administrativa ,respectiv acte juridice ,fapte si operatiuni materiale administrative sau prestatoare de servicii publice Reunind cele 2 sensuri definim administratia publica astfel : ea reprezinta o activitate desfasurata de presedintele Romaniei,Guvernul ,ministerele si alte organe ale administratiei centrale de specialitate,prefectul si organele administratiei publice locale prin care in regim de putere publica se duc la indeplinire legile sau in limitele legii se presteaza servicii publice. Trasaturile : -este o activitate desfasurata de un ansamblu de autoritati si institutii denumite generic autoritati sau organe ale administratiei publice dupa cum urmeaza: I. La nivel central 1.Presedintele + Guvernul = care sunt cei 2 sefi ai executivului care este bicefal sau dualist In Romania,ca si in Franta, intalnim un bicefalism al executivului adica acesta are 2 capete ,2 sefi,unul este presedintele (un organ unipersonal) si celalalt este Guvernul (care este un organ colegial sau pluripersonal).In Franta care are un regim politic semiprezidential tipic bicefalismul executivului este reprezentat de presedinte si primul ministru. Regimul politic din Romania este un regim semiprezidential atenuat sau parlamentarizat in sensul ca atributiile care revin presedintelui intr-un semiprezidentialism tipic sunt exercitate cu aprobarea Parlamentului,la propunerea Guvernului,Parlamentul fiind declarat organ reprezentativ suprem al poporului roman. 2.Organele administratiei centrale de specialitate care sunt reprezentate de : -ministere care se organizeaza si functioneaza numai in subordinea Guvernului -alte organe centrale de specialitate care se pot organiza in subordinea Guvernului( altele decat ministerele) -in subordinea unui minister -ca autoritati centrale autonome II.La nivel judetean -nivelul judetean reprezinta singurul nivel intermediar existent intre nivelul central si nivelul de baza reprezentat de comune si orase (municipii). Romania este organizata astfel sub aspect administrativ ca avand un nivel de baza si unul intermediar,existand discutii privind infiintarea celui de al 2 lea nivel intermediar : regiunea.Acest lucru presupune insa revizuirea Constitutiei pentru ca organizarea administrativ-teritoriala a tarii este reglementata prin art.3(3) al acesteia. La nivel judetean avem atat o administratie de stat (statala sau etatica)precum si o administratie publica autonoma exercitata de autoritati publice alese de colectivitatile locale prin vot universal ,egal ,direct ,secret si liber exprimat. La nivel judetean gasim administratia de stat care este reprezentata de prefect si de serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si celorlalte organe ale administratiei centrale de specialitate.(inspectorate,agentii etc) In al doilea rand ,avem o administratie publica autonoma reprezentata de consiliile judetene care sunt organe cu caracter deliberativ ,presedintii consiliilor judetene care sunt organe cu caracter executiv,si sunt regii autonome,societati comerciale,institutii publice aflate in subordonarea /coordonarea consiliilor judetene. III.La nivel local(nivelul de baza) -consiliile locale care sunt organe deliberative -primarii care ca si presedintii consiliilor judetene sunt organe executive -regii autonome,societati comerciale,institutii publice care se afla sub coordonarea/subordonarea autoritatilor deliberative,autoritatilor autonome locale Precizam ca administratia publica realizeaza nu numai autoritatile publice ci si diferite structuri private/agenti privati care au fost autorizati prin lege sa presteze anumite servicii catre cetateni ,care desfasoara o activitate de interes sau utilitate publica. Rezulta ca administratia publica din punct de vedere al naturii sau statutului juridic al organelor care o presteaza este realizata de 2 categorii de organe sau autoritati : a)organe sau autoritati publice care apartin statului sau unitatilor administrativ-teritoriale care in limbajul de drept public sunt evocate prin sintagma sau denumirea de persoane juridice sau morale de drept public.Unitatile administrativ-teritoriale ca si statul de altfel si autoritatile acestora sunt calificate de lege ca fiind persoane juridice de drept public.(legea nr 215/2001) b)structuri private sau agenti privati autorizati potrivit legii sa presteze anumite servicii publice ,sa desfasoare o activitate de interes public;ele sunt denumite in doctrina interbelica drept stabilimente de utilitate publica ,in vreme ce prima categorie era evocata prin forma stabilimente publice. - are 2 forme de concretizare a activitatii sale ,respectiv : a)executarea legii b)prestarea de servicii publice in limitele legii Notiunea de executare a legii presupune atat forme /mijloace /proceduri prin care legea este pusa efectiv in executare ,cat si adoptarea de acte juridice cu forta inferioara legii care au aceeasi finalitate de a executa in concret legea/de a pune in executare legea. ex:hotararile Guvernului potrivit art 108(2) din Constitutie se adopta pentru organizarea executarii legilor.Acelasi rol au si celelalte categorii de acte juridice emise sau adoptate de alte autoritati administrative cum ar fi hotararile consiliilor judetene,locale ,ordinele ministrilor etc prin care se pune in concret/in executare legea. Cele 2 componente ale actiunii adminstratiei au determinat doctrina sa se exprime in sensul ca administratia publica are un dublu caracter prestator si prescriptiv.Aceasta inseamna ca ea presteaza /executa anumite activitati pentru cetateni sau prescrie ,adica reglementeaza modul in care legile trebuie puse in executare.Mai mult chiar,Guvernul care este clasicul executiv dispune potrivit articolului 114 din Constitutie de o delegare legislativa,adica de atributul de a adopta acte normative cu forta legii numite ordonante,care pot fi simple sau de urgenta. Serviciul public reprezinta modalitatea traditionala de concretizare a activitatii administratiei ,dreptul administrativ insusi fiind definit/caracterizat multa vreme ca fiind un drept al serviciilor publice. Serviciul public reprezinta o activitate desfasurata de un organ public sau de un agent privat autorizat de un organ public prin care se satisfac nevoi sociale de interes public. Atunci cand statul,prin autoritatile sale,transfera unui particular dreptul de a presta diferite servicii publice el isi conserva un drept de a supraveghea modul in care particularul realizeaza acest lucru respectand legea si realizand scopul/finalitatea actiunii pe care a transmis-o spre executare unui agent privat.Atunci cand considera ca activitatea acestuia excede legii/nu corespunde legii sau nu isi realizeaza scopul poate sa aplice anumite sanctiuni care pot merge chiar pana la suspendarea sau suprimarea dreptului de a isi desfasura in continuare activitatea. Insasi Constitutia recunoaste existenta celor 2 forme de prestare a diferitelor publice/a unor servicii publice.ex:art 31(4) vorbeste despre mijloacele de informare in masa ,publice si private;art 32(5) prevede ca invatamantul de toate gradele se desfasoara in unitati de stat ,particulare si confesionale in limitele legii. Atributia statului de a supraveghea/controla modul in care agentii privati autorizati isi desfasoara activitatea poarta denumirea de politie administrativa,care se deosebeste ca semnificatie de acceptiunea curenta a termenului politie prin care se urmareste asigurarea ordinii publice si in acelasi timp se aseamana cu aceasta avand rolul de a contribui la apararea starii de drept si respectarea legii. -administratia publica se realizeaza intr-un regim de putere publica acesta presupunand acele prerogative speciale exorbitante de la dreptul comun cu care sunt investite autoritatile publice si prin intermediul carora fac sa prevaleze interesul public sau general atunci cand intra in contradictie cu interesul particular;de altfel preemptiunea interesului public asupra celui privat este de esenta dreptului administrativ in general si a activitatii administratiei in particular Organele care reglementeaza autoritatea publica sunt reglementate in capitolul 5 al titlului 3 din Constitutie care poarta denumirea de "administratia publica" si este structurat in 2 sectiuni ,respectiv : administratia publica centrala de specialitate si administratia publica locala.Existenta unui capitol cu aceasta denumire nu trebuie interpretata in sensul ca acestea sunt singurele autoritati care desfasoara activitate de natura administrativa.Nu pot fi negate activitatile administrative ale presedintelui,Guvernului reglementate in alte parti ale Constitutiei ,insa autoritatile reglementate in capitolul 5 presteaza exclusiv activitate administrativa sustrasa jocului politic. Din punct de vedere al competentei teritoriale, autoritatile administratiei publice sunt de 2 categorii ,unele care isi desfasoara activitatea la nivelul tarii ,iar altele la nivelul unitatii administrativ teritoriale.Sub aspectul competentei lor materiale ,adica al continutului atributiilor cu care sunt investite prin lege ,organele administratiei publice sunt de 2 categorii : a)organe care exercita o competenta materiala generala care acopera toate domeniile ,situatie in care se afla presedintele,Guvernul ,administratia publica locala deliberativa si executiva ,prefectul b)organe care exercita o competenta materiala de specialitate in anumite ramuri sau domenii ,categorie in care intra ministerele,celelalte autoritati centrale de specialitate sau serviciile publice deconcentrate ale acestora. De altfel,aceasta particularitate a statului lor rezulta chiar din denumirea primei sectiuni a capitolului 5 al titlului 3 ,respectiv" administratia centrala de specialitate". Administratia publica reprezinta o componenta a puterii executive fara a fi singura pe care aceasta o are.In doctrina clasica de drept public se sustine ca puterea executiva isi concretizeaza activitatea prin 2 componente : administrarea care semnifica realizarea nevoilor cotidiene ale cetatenilor si guvernarea care semnifica adoptarea deciziilor strategice pentru prezentul si viitorul unui stat ,relatiile acestuia cu alte state si structuri internationale ,evolutia statului si deciziile preponderent politice care o sustin.