Sunteți pe pagina 1din 4

Definitia si trasaturile administratiei publice

Notiunea de admn publica este definita in 2 acceptiuni:


a)o prima acceptiune este in sens formal organic-termenul evoca un ansamblu de
autoritati,institutii,structuri administrative in acceptiunea lato sensu a termenului care
desfasoara activitati de natura administrativa
b)in sens material functional termenul evoca modalitatile concrete prin care se realizeaza
activitatea administrativa ,respectiv acte juridice ,fapte si operatiuni materiale
administrative sau prestatoare de servicii publice
Reunind cele 2 sensuri definim administratia publica astfel : ea reprezinta o activitate
desfasurata de presedintele Romaniei,Guvernul ,ministerele si alte organe ale administratiei
centrale de specialitate,prefectul si organele administratiei publice locale prin care in regim
de putere publica se duc la indeplinire legile sau in limitele legii se presteaza servicii publice.
Trasaturile :
-este o activitate desfasurata de un ansamblu de autoritati si institutii denumite generic
autoritati sau organe ale administratiei publice dupa cum urmeaza:
I. La nivel central
1.Presedintele + Guvernul = care sunt cei 2 sefi ai executivului care este bicefal sau dualist
In Romania,ca si in Franta, intalnim un bicefalism al executivului adica acesta are 2 capete ,2
sefi,unul este presedintele (un organ unipersonal) si celalalt este Guvernul (care este un
organ colegial sau pluripersonal).In Franta care are un regim politic semiprezidential tipic
bicefalismul executivului este reprezentat de presedinte si primul ministru.
Regimul politic din Romania este un regim semiprezidential atenuat sau parlamentarizat in
sensul ca atributiile care revin presedintelui intr-un semiprezidentialism tipic sunt exercitate
cu aprobarea Parlamentului,la propunerea Guvernului,Parlamentul fiind declarat organ
reprezentativ suprem al poporului roman.
2.Organele administratiei centrale de specialitate care sunt reprezentate de :
-ministere care se organizeaza si functioneaza numai in subordinea Guvernului
-alte organe centrale de specialitate care se pot organiza in subordinea Guvernului( altele
decat ministerele)
-in subordinea unui minister
-ca autoritati centrale autonome
II.La nivel judetean -nivelul judetean reprezinta singurul nivel intermediar existent intre
nivelul central si nivelul de baza reprezentat de comune si orase (municipii).
Romania este organizata astfel sub aspect administrativ ca avand un nivel de baza si unul
intermediar,existand discutii privind infiintarea celui de al 2 lea nivel intermediar :
regiunea.Acest lucru presupune insa revizuirea Constitutiei pentru ca organizarea
administrativ-teritoriala a tarii este reglementata prin art.3(3) al acesteia.
La nivel judetean avem atat o administratie de stat (statala sau etatica)precum si o
administratie publica autonoma exercitata de autoritati publice alese de colectivitatile
locale prin vot universal ,egal ,direct ,secret si liber exprimat.
La nivel judetean gasim administratia de stat care este reprezentata de prefect si de
serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si celorlalte organe ale administratiei
centrale de specialitate.(inspectorate,agentii etc)
In al doilea rand ,avem o administratie publica autonoma reprezentata de consiliile judetene
care sunt organe cu caracter deliberativ ,presedintii consiliilor judetene care sunt organe cu
caracter executiv,si sunt regii autonome,societati comerciale,institutii publice aflate in
subordonarea /coordonarea consiliilor judetene.
III.La nivel local(nivelul de baza)
-consiliile locale care sunt organe deliberative
-primarii care ca si presedintii consiliilor judetene sunt organe executive
-regii autonome,societati comerciale,institutii publice care se afla sub
coordonarea/subordonarea autoritatilor deliberative,autoritatilor autonome locale
Precizam ca administratia publica realizeaza nu numai autoritatile publice ci si diferite
structuri private/agenti privati care au fost autorizati prin lege sa presteze anumite servicii
catre cetateni ,care desfasoara o activitate de interes sau utilitate publica.
Rezulta ca administratia publica din punct de vedere al naturii sau statutului juridic al
organelor care o presteaza este realizata de 2 categorii de organe sau autoritati :
a)organe sau autoritati publice care apartin statului sau unitatilor administrativ-teritoriale
care in limbajul de drept public sunt evocate prin sintagma sau denumirea de persoane
juridice sau morale de drept public.Unitatile administrativ-teritoriale ca si statul de altfel si
autoritatile acestora sunt calificate de lege ca fiind persoane juridice de drept public.(legea
nr 215/2001)
b)structuri private sau agenti privati autorizati potrivit legii sa presteze anumite servicii
publice ,sa desfasoare o activitate de interes public;ele sunt denumite in doctrina interbelica
drept stabilimente de utilitate publica ,in vreme ce prima categorie era evocata prin forma
stabilimente publice.
- are 2 forme de concretizare a activitatii sale ,respectiv :
a)executarea legii
b)prestarea de servicii publice in limitele legii
Notiunea de executare a legii presupune atat forme /mijloace /proceduri prin care legea
este pusa efectiv in executare ,cat si adoptarea de acte juridice cu forta inferioara legii care
au aceeasi finalitate de a executa in concret legea/de a pune in executare legea.
ex:hotararile Guvernului potrivit art 108(2) din Constitutie se adopta pentru organizarea
executarii legilor.Acelasi rol au si celelalte categorii de acte juridice emise sau adoptate de
alte autoritati administrative cum ar fi hotararile consiliilor judetene,locale ,ordinele
ministrilor etc prin care se pune in concret/in executare legea.
Cele 2 componente ale actiunii adminstratiei au determinat doctrina sa se exprime in sensul
ca administratia publica are un dublu caracter prestator si prescriptiv.Aceasta inseamna ca
ea presteaza /executa anumite activitati pentru cetateni sau prescrie ,adica reglementeaza
modul in care legile trebuie puse in executare.Mai mult chiar,Guvernul care este clasicul
executiv dispune potrivit articolului 114 din Constitutie de o delegare legislativa,adica de
atributul de a adopta acte normative cu forta legii numite ordonante,care pot fi simple sau
de urgenta.
Serviciul public reprezinta modalitatea traditionala de concretizare a activitatii
administratiei ,dreptul administrativ insusi fiind definit/caracterizat multa vreme ca fiind un
drept al serviciilor publice.
Serviciul public reprezinta o activitate desfasurata de un organ public sau de un agent privat
autorizat de un organ public prin care se satisfac nevoi sociale de interes public.
Atunci cand statul,prin autoritatile sale,transfera unui particular dreptul de a presta diferite
servicii publice el isi conserva un drept de a supraveghea modul in care particularul
realizeaza acest lucru respectand legea si realizand scopul/finalitatea actiunii pe care a
transmis-o spre executare unui agent privat.Atunci cand considera ca activitatea acestuia
excede legii/nu corespunde legii sau nu isi realizeaza scopul poate sa aplice anumite
sanctiuni care pot merge chiar pana la suspendarea sau suprimarea dreptului de a isi
desfasura in continuare activitatea.
Insasi Constitutia recunoaste existenta celor 2 forme de prestare a diferitelor publice/a unor
servicii publice.ex:art 31(4) vorbeste despre mijloacele de informare in masa ,publice si
private;art 32(5) prevede ca invatamantul de toate gradele se desfasoara in unitati de stat
,particulare si confesionale in limitele legii.
Atributia statului de a supraveghea/controla modul in care agentii privati autorizati isi
desfasoara activitatea poarta denumirea de politie administrativa,care se deosebeste ca
semnificatie de acceptiunea curenta a termenului politie prin care se urmareste asigurarea
ordinii publice si in acelasi timp se aseamana cu aceasta avand rolul de a contribui la
apararea starii de drept si respectarea legii.
-administratia publica se realizeaza intr-un regim de putere publica acesta presupunand
acele prerogative speciale exorbitante de la dreptul comun cu care sunt investite
autoritatile publice si prin intermediul carora fac sa prevaleze interesul public sau general
atunci cand intra in contradictie cu interesul particular;de altfel preemptiunea interesului
public asupra celui privat este de esenta dreptului administrativ in general si a activitatii
administratiei in particular
Organele care reglementeaza autoritatea publica sunt reglementate in capitolul 5 al titlului 3 din
Constitutie care poarta denumirea de "administratia publica" si este structurat in 2 sectiuni
,respectiv : administratia publica centrala de specialitate si administratia publica locala.Existenta
unui capitol cu aceasta denumire nu trebuie interpretata in sensul ca acestea sunt singurele
autoritati care desfasoara activitate de natura administrativa.Nu pot fi negate activitatile
administrative ale presedintelui,Guvernului reglementate in alte parti ale Constitutiei ,insa
autoritatile reglementate in capitolul 5 presteaza exclusiv activitate administrativa sustrasa jocului
politic.
Din punct de vedere al competentei teritoriale, autoritatile administratiei publice sunt de 2 categorii
,unele care isi desfasoara activitatea la nivelul tarii ,iar altele la nivelul unitatii administrativ
teritoriale.Sub aspectul competentei lor materiale ,adica al continutului atributiilor cu care sunt
investite prin lege ,organele administratiei publice sunt de 2 categorii :
a)organe care exercita o competenta materiala generala care acopera toate domeniile ,situatie in
care se afla presedintele,Guvernul ,administratia publica locala deliberativa si executiva ,prefectul
b)organe care exercita o competenta materiala de specialitate in anumite ramuri sau domenii
,categorie in care intra ministerele,celelalte autoritati centrale de specialitate sau serviciile publice
deconcentrate ale acestora.
De altfel,aceasta particularitate a statului lor rezulta chiar din denumirea primei sectiuni a capitolului
5 al titlului 3 ,respectiv" administratia centrala de specialitate".
Administratia publica reprezinta o componenta a puterii executive fara a fi singura pe care aceasta o
are.In doctrina clasica de drept public se sustine ca puterea executiva isi concretizeaza activitatea
prin 2 componente : administrarea care semnifica realizarea nevoilor cotidiene ale cetatenilor si
guvernarea care semnifica adoptarea deciziilor strategice pentru prezentul si viitorul unui stat
,relatiile acestuia cu alte state si structuri internationale ,evolutia statului si deciziile preponderent
politice care o sustin.

S-ar putea să vă placă și