Izvoarele dreptului administrativ

Notiunea de izvor de drept in teoria generala a dreptului are 2 acceptiuni:

a) in sens material ea evoca acele conditii obiective care determina nasterea unei norme
juridice
b) in sens formal notiunea evoca modalitatile concrete pe care le imbraca dreptul existand
izvoare formale scrise si nescrise
Izvoarele formale scrise ale dreptului:
1. Constitutia
Este lege fundamentala cu caracter suprem ,asezata in varful ierarhiei normelor juridice.
Art.1(5) prevede ca in Romania respectarea Constitutiei,a suprematiei sale si a legilor este
obligatorie.Aceasta norma cu un continut identic pana la revizuirea din 2003 era situata in
titlul 2 al Constitutiei,capitolul privind indatoririle fundamentale.Urmare a revizuirii ea a fost
clasata in primul articol al legii fundamentale care se numeste : "Statul roman" unde
regasim elementele definitorii pentru existenta acestuia(statului).
Unele din prevederile constitutionale reprezinta izvoare exprese ale dreptului administrativ
,ele reglementand institutii,principii care apartin acestuia (ex: capitolul 5 al titlului 3 ) pe
cand altele reprezinta izvoare implicite(fundamente constitutionale implicite si exprese)ale
acestei ramuri.
2.Legea ca act juridic al Parlamentului
Cuvantul "lege" are 2 acceptiuni :
a)lato sensu(in sens larg) el evoca orice act juridic obligatoriu pentru un subiect de drept
,indiferent de denumirea si de organul de la care emana
b)stricto sensu(in sens restrans) el evoca actul Parlamentului care poarta aceasta
denumire(Parlamentul mai adopta si alte acte juridice : hotarari ,inclusiv cele prin care se
aproba regulamentele)
Prin art.72 sunt consacrate 3 categorii de legi:
a)constitutionale
b)organice
c)ordinare
a) legile constitutionale sunt cele prin care se revizuieste sau se modifica legea
fundamentala dupa procedura reglementata de titlul 7 al ei
In principiu,orice prevedere constitutionala poate fi modificata cu exceptia celor care
potrivit art.152 reprezinta limite ale revizuirii,existand 3 categorii de astfel de limitari:
1.interdictia de a fi revizuite prevederile constitutionale privind:
-caracterele statului roman de stat national,independent,unitar si indivizibil
-forma republicana de guvernamant
-integritatea teritoriului
-independenta justitiei
-pluralismul politic
-limba oficiala
2.interdictia de a se realiza revizuiri care au ca rezultat suprimarea drepturilor si a
libertatilor fundamentale ori a garantiilor acestora
3.interdictia de a se revizui Constitutia pe perioada starii de asediu ,de urgenta sau de razboi
b) legile organice si ordinare
Intre ele exista atat asemanari ,cat si deosebiri de regim juridic.
Deosebiri de regim juridic:
-domeniul de reglementare :
legea organica reglementeaza acele materii prevazute expres si limitativ in Constitutie ,in
art.73(3) sau in alte norme constitutionale la care trimite litera "t" a textului;
legea ordinara reglementeaza celelalte materii pentru care Constitutia nu prevede
adoptarea unei legi organice
-modalitatea de adoptare:
legea organica adoptandu-se cu majoritatea membrilor fiecarei camere(majoritatea
absoluta) la fel ca si regulamentele camerelor
legile ordinare si celelalte hotarari se adopta cu majoritatea simpla (majoritatea membrilor
prezenti din fiecare camera)
In sistemul constitutional romanesc legea ordinara este regula si legea organica exceptia.

Asemanari:
-promulgarea legii de catre presedinte(un atribut al fiecarui sef de stat,indiferent de forma
de guvernamant- art.77 din const.) -> termenul de promulgarea este de 20 de zile de la
primire,iar in cazul in care s-a cerut examinarea legii de catre Presedinte sau sesizarea Curtii
Constitutionale termenul este de 10 zile de la data primirii legii revizuite sau a deciziei Curtii
Constitutionale care ii confirma constitutionalitatea
-publicarea in Monitorul Oficial care trebuie raportata la principiul "nemo censsetur
ignorare legem"(nimeni nu se poata apara invocand necunoasterea legii); obligatiei de a
cunoaste legea ii corespunde dreptul cetateanului de a i se face legea cunoscuta prin
publicare
-intrarea in vigoare la 3 zile de la publicare daca in continutul legii nu se prevede o alta data
ulterioara
-neretroactivitatea legii conform careia legea produce efecte juridice numai pentru viitor cu
exceptia legii penale si a legii contraventionale mai favorabile
Legile organice sau ordinare sunt izvoare ale dreptului administrativ in masura in care
reglementeaza institutii specifice acestei ramuri de drept.
Tema pentru seminar: Identificati in Constitutie prevederile care impun adoptarea unei legi
organice.
3.Actele guvernului
Potrivit art.108 din Const. Guvernul adopta hotarari si ordonante.
a) Ordonantele Guvernului - sunt rezultatul procedurii delegarii legislative reglementate de
art.115 din Const. care inseamna un transfer de competenta din partea Parlamentului ca
unica autoritate legiuitoare de a adopta acte juridice cu forta legii numite "ordonante" de 2
tipuri: simple si de urgenta.
ordonantele simple(obisnuite)-presupun o lege speciala de abilitare prin care Parlamentul
imputerniceste Guvernul sa le adopte,in materii care nu fac obiectul unei legi organice;
rezulta ca ordonantele simple pot reglementa numai materii ale legilor ordinare;
in legea de abilitare se prevede obligatoriu domeniul si data pana la care Guvernul poate
adopta ordonante,regula este ca acestea nu se supun aprobarii Parlamentului decat daca
legea de abilitare prevede expres acest lucru insa in practica ele se aproba de Parlament intr-
un termen prevazut in continutul legii de abilitare
ordonantele de urgenta-se adopta in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi
amanata cu obligatia pentru guvern de a motiva urgenta in continutul ordonantei;
ele se supun intotdeauna aprobarii Parlamentului,neputand intra in vigoare decat dupa ce
au fost depuse spre aprobare in procedura de urgenta la camera care trebuie mai intai
sesizata;
daca Parlamentul nu se afla in sesiune el se convoaca de urgenta in termen de 5 zile de la
depunere;spre deosebire de ordonanta simpla cea de urgenta poate reglementa si materii
ale legilor organice,caz in care aprobarea ei de catre Parlament se va face cu majoritatea
absoluta specifica adoptarii unei legi organice;
Constitutia prevede anumite limite pentru ordonantele de urgenta: a) nu pot fi adoptate in
domeniul legilor constitutionale ; b)nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale
statului,drepturile,libertatile si indatoririle fundamentale; c)nu pot viza masuri de trecere
silita a unor bunuri in proprietatea publica
Ambele tipuri de ordonante se semneaza de primul-ministru, se contrasemneaza de
ministrii care au sarcina punerii lor in executare si se publica in Monitorul Oficial sub
sanctiunea inexistentei in caz contrar.
b)Hotararile Guvernului
Au misiunea sa puna in executare legea ,ele fiind acte administrative prin care se exercita
atributia specifica Guvernului de a pune legea in executare.
Ele se supun ca si ordonantele regulilor semnarii,contrasemnarii si publicarii cu exceptia
hotararilor cu caracter militar care se comunica numai institutiilor interesate.
4.Actele administratiei centrale de specialitate
Poarta denumirea de ordine,instructiuni,precizari unele avand caracter normativ=produc
efecte general obligatorii si sunt opozabile erga omnes,iar altele caracter individual=produc
efecte fata de un subiect determinat de drept.
Ele sunt acte administrative fiind ca si hotararile si ordonantele Guvernului izvoare pentru
dreptul administrativ,dar si pentru alte ramuri ale dreptului in functie de obiectul lor de
reglementare.
5.Actele autoritatilor constituite la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale
-ordinele prefectilor
-hotararile consiliilor locale si judetene
-dispozitiile primarilor si ale presedintilor de consilii judetene
Sunt acte administrative,normative sau individuale obligatorii pentru subiectele de drept din
unitatile administrativ-teritoriale unde functioneaza autoritatile de la care emana.