Izvoarele formale nescrise ale dreptului administrativ

1.Obiceiul(cutuma)
Exista state in care obiceiului i se recunoaste valoarea de izvor de drept existand inclusiv
constitutii cutumiare (nescrise) ,cum au spre pilda Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de
Nord si Israelul.
In Romania obiceiul nu a fost considerat traditional a reprezenta un izvor de drept.Actuala
Constitutie obliga la regandirea acestei viziuni avand in vedere existenta unor norme
constitutionale care ii consacra o forta juridica cum ar fi art.44 (7) potrivit caruia dreptul de
proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei
vecinatati precum si la respectarea tuturor celorlalte sarcini care potrivit legii sau obiceiului
revin proprietarului.
Observam ca obiceul este asezat pe acelasi plan cu legea in ceea ce priveste obligatiile sau
sarcinile care deriva din continutul lor.Concluzia rezulta din interpretarea literara si
gramaticala a textului,conjunctia "sau" care leaga cele 2 concepte (lege sau obiceiul)
conferindu-le aceeasi forta juridica.
Art.120 reglementeaza principiile care guverneaza organizarea si functionarea administratiei
publice in unitatile administrativ-teritoriale,respectiv autonomia
locala,descentralizarea,deconcentrarea serviciilor publice si dreptul minoritatilor nationale
de a isi utiliza limba natala in scris si vorbit in relatiile cu administratia publica locala si cu
serviciile deconcentrate ale ministerelor si celorlalte organe ale administratiei centrale de
specialitate.
Legea administratiei publice locale nr.215 din 2001 prevede ca autonomia locala are exclusiv
caracter administrativ si financiar iar prevederile care reglementeaza principiile de
organizare si functionare a administratiei publice in unitatile administrativ-teritoriale trebuie
raportate la caracterele statului roman de stat national,unitar,independent,indivizibil si
suveran.
Autonomia locala nu poate genera sau justifica o autonomie politico-teritoriala ,dimpotriva
o interzice potrivit art.1 si 152 ale legii fundamentale.Autonomia locala poate genera
anumite cutume care trebuiesc respectate de autoritatile autonome ca si cand ar reprezenta
veritabile norme juridice cu consecinta sanctionarii autoritatilor autonome care le incalca
cum ar fi : organizarea unor evenimente in zilele in care oficial sunt declarate libere
(nunti,targuri)care obliga autoritatile administrative sa-si desfasoare activitatea pentru buna
organizare a evenimentelor respective.
Pentru ca o norma cutumiara sa reprezinte un izvor de drept ea trebuie sa intruneasca mai
multe conditii si anume :
a)practica indelungata(repetabilitatea)
b)convingerea caracterului obligatoriu
c)sa reglementeze relatii din sfera administratiei publice
2.Jurisprudenta(practica instantelor judecatoresti)
Ca regula,nu este izvor de drept,desi hotararile judecatoresti influenteaza procesul de
laborare,aplicare si interpretare a dreptului.
In Franta,exista o jurisdictie administrativa distincta sau separata de jurisdictia judiciara de
drept comun exercitate de tribunale administrative in fruntea carora se afla o autoritate
suprema numita consiliul de stat.
Jurisprudenta (totalitatea hotararilor pronuntate)reprezinta in Franta o sursa de inspiratie
pentru dreptul administrativ francez despre care se spune ca este facut mai mult de
judecator decat de legiuitor.Influenta si rolul jurisdictiei administrative in crearea dreptului
francez este evocata prin sintagma "jurislator".
Si in Romania exista hotarari judecatoresti care reprezinta izvoare de
drept.Astfel,Constitutia prevede in art.126(3) ca ICCJ asigura interpretarea si aplicarea
unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti potrivit competentei sale.Atunci cand
pe aceeasi problema juridica practica este neunitara procurorul general poate promova un
recurs in interesul legii care se solutioneaza de Inalta Curte sectiile unite ,iar decizia
pronuntata este obligatorie pentru toate instantele judecatoresti de la data pronuntarii ei.
Legea contenciosului administrativ contine si ea dispozitii prin care transforma jurisprudenta
in izvor de drept.Este vorba de prevederea conform careia hotararile judecatoresti definitive
si irevocabile prin care se anuleaza in tot sau in parte acte administrative cu caracter
normativ sunt general obligatorii si au putere pt viitor,ele se publica in Monitorul Oficial al
Romaniei atunci cand vizeaza acte ale autoritatilor centrale si in Monitoarele Oficiale ale
judetelor si municipiului Bucuresti atunci cand vizeaza acte ale autoritatilor autonome
locale.
Un act administrativ are caracter normativ cand produce efecte juridice general-obligatorii si
este opozabil erga omnes si caracter individual atunci cand efectele vizeaza subiecte
determinate de drept.Rezulta ca aceste hotarari judecatoresti sunt izvoare pentru dreptul
administrativ.
Aceasta solutie juridica a fost influentata de regimul constitutional si legal al deciziilor Curtii
Constitutionale,astfel art.147 din Const. si legea nr.47 din 1992 privind organizarea si
functionarea Curtii Constitutionale prevad ca deciziile Curtii Constitutionale se publica in
Monitorul Oficial ,iar de la data publicarii sunt general obligatorii si au putere pentru viitor.
3.Doctrina(literatura de specialitate)
Nu reprezinta un veritabil izvor de drept ,insa ea este invocata si utilizata in procesul de
aplicare ,dar si de elaborare a dreptului.

Norma de drept administrativ
Ca orice norma juridica si ea reprezinta o regula de conduita generala,abstracta,cu caracter
obligatoriu a carei respectare si executare se asigura de buna voie ,iar in caz de nevoie prin
interventia fortei de constrangere a statului.Ca orice norma juridica si ea are o structura
dihotomica formata din :
a)ipoteza - in care regasim imprejurarile in care se aplica norma,definitii,intelesul unor
termeni,ea putand fi :
-absolut determinata ->atunci cand legiuitorul(norma) descrie riguros conduita partii
,subiectul de drept trebuind sa o aplice intocmai,ceea ce genereaza competenta legata
-relativ determinata -> cand conduita este prescrisa generic urmand ca subiectul care o
pune in executare sa decida modalitatile in care o va face
b)dispozitia - cuprinde miezul normei juridice adica prescriptiile privind conduita
partilor,actiunile si inactiunile pe care acestea trebuie sa le intreprinda
Exista 3 categorii de dispozitii respectiv:
-onerative->care impun o conduita
-permisive->care nici nu obliga,nici nu interzic
-prohibitive->care interzic
Intr-o viziune dihotomica dispozitiile pot fi :
-supletive->in sensul ca interzic sau obliga la o conduita
-permisive
c)sanctiunea - cuprinde consecintele/urmarile in cazul incalcarii normei, putand exista
sanctiuni cu privire la persoane,la bunuri,la acte juridice sau mixte
Din punct de vedere al formei de raspundere administrativa in care sunt dispuse/instituite
exista: sanctiuni specifice raspunderii administrativ-patrimoniale,raspunderii
contraventionale si raspunderii administrativ-disciplinare.
Raportul de drept administrativ este o relatie sociala reglementata in mod direct sau in
mod indirect urmare a aparitiei unui pact juridic printr-o norma de drept.Potrivit
Const.actuale pot fi indentificate mai multe categorii de raporturi:
a)raporturi de subordonare - care exista intre o autoritate publica aflata pe o pozitie de
superioritate juridica ,si un alt subiect de drept care ii este subordonat;subiectul
supraordonat are mai multe prerogative asupra celui subordonat,respectiv :
-dreptul de a ii organiza activitatea
-de a ii numi si revoca din functie conducatorii
-de a ii controla activitatea
-de a ii da instructiuni cu caracter obligatoriu
-de a aplica sanctiuni cu privire la acte si personal(ex: raporturile dintre Guvern si ministere)
b)raporturile de colaborare - care exista intre autoritati publice aflate pe aceeasi pozitie
juridica,care functioneaza autonom ,cum ar fi raporturile dintre 2 autoritati centrale
autonome sau dintre primar si consiliul local
c)raporturile de coordonare - prevazute si de art.122 conform caruia consiliul judetean
coordoneaza activitatea consiliilor comunale si orasenesti in vederea realizarii serviciilor de
interes judetean
d)raporturile de tutela administrativa -prevazute si de art.123(5) conform caruia prefectul
ca reprezentat al Guvernului in teritoriu poate ataca la instantele de contencios
administrativ actele autoritatilor autonome locale ,ceea ce atrage suspendarea acestora
Trasaturile raporturilor:
a)unul din subiecte /partile raportului este calificat fiind vorba de o autoritate publica sau de
un subiect de drept privat autorizat sa desfasoare o activitate cu caracter public
b)relatiile sociale reglementate au ca obiect executarea legii sau prestarea de servicii in
limitele legii