1. Explicai necesitatea evalurii economice si financiare
Procesul de evaluare economica are drept obiectiv - stabilirea valorii de piaa, - a valorii de circulaie a bunurilor, activelor si ntreprinderilor, - el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spaiul economic al tarii. Necesitatea evalurii unei ntreprinderi apare cnd in viata ntreprinderii au loc unele schimbri semnificative cum sunt: - modificri in mrimea si structura capitalului social, - modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor, - actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje), - in caul tranaciilor comerciale, - cu ocaia privatirii cnd elementele preentate in bilanul contabil nu reflecta valori de piaa ci mai de!rab valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste 2. Explicai rolul bilanului contabil in evaluarea unui active sau unei intreprinderi "rice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilanul contabil, deoarece in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piaa, strate!iile aplicate de firma, el reflecta situaia patrimoniului, a averii acumulate de firma de la nfiinare si reultatele financiare obinute in ultima perioada pentru care s#a incheiat. 3. Explicai diferenele dintre pre si valoare Preul este suma de bani ce se poate obine din vnarea unui bun de bunvoie, intre pari aflate in cuno$tina de caua, in cadrul unei tranacii in care preul este determinat obiectiv. %tabilirea preului presupune ne!ocierea, evaluatorul nu#si propune sa determine preului ci !ama de valori, respective ona in care ar putea ncepe ne!ocierea si care ar putea probabil sa se situee preul. Valoarea unui bun se fondea pe noiune de schimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala constituie punctul de echilibru in care vntorul accepta sa vanda si comparatorul sa cumpere. &aloarea depinde de unele criterii sau factori care influenea dorina de a cumpra sau vinde' aceste criterii pot fi subiective, de natura psiholo!ica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordea att separate cat si mpreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau ntreprinderii in ansamblul sau. ( 4. Clasificati diferitele tipuri de evaluari )in punct de vedere al utiliatorului evaluarii # evaluari contabile # evaluari administrative (cele solicitate de administrator) # evaluari baate pe e*pertia si dia!nostic )in punct de vedere al obiectului evaluarii: # evaluari de intreprinderi # evaluari de bunuri # evaluari de !rupe de bunuri )in punctul de vedere al scopului evaluarii: # evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare # evaluari contractuale # evaluari !enerate de initiative antreprenoriale (fuiuni, suplimentari de fonduri, , transferal activelor nete, oferte publice initiale, rascumparari mana!eriale) evalurari in scopuri comerciale, fiscale . Care este rolul dia!nosticului in evaluarea intreprinderii. )ia!nosticul are drept scop # nele!erea factorilor economici care influenea sectorul de activitate al ntreprinderii' # cunoa$terea re!ulilor concureniale ale sectorului din care face parte ntreprinderea' # determinarea oportunitilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in preent si in viitor' # facultatea de inte!rare a reultatelor in repreentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe care utiliatorii raportului de evaluare il cuta in acea ntreprindere pentru a deduce rapid consecinele la nivelul reultatelor sale. +olul dia!nosticului in evaluarea ntreprinderii : # este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu#isa respectiv in stabilirea ipoteelor de evaluare, # ale!erea metodelor, # ajuta la anticiparea viitorului firmei, # la depistarea factorilor de risc si # la stabilirea ipoteelor de evaluare scara valorilor determinate preentate in raportul final. ". #efinii valoarea de piaa Valoarea de piaa repreint suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la data evalurii, intre un cumparator si un vanator, hotrai si aviai, care actioneaa in cuno$tina de caua, prudent si fara constrn!eri, intr#o tranacie echilibrata dup un mar,etin! adecvat. $. #efinii valoarea %usta Valoarea %usta repreint suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de buna voie intre doua pari aflate in cuno$tina de caua, in cadrul unei tranacii cu preul determinat obiectiv. - &. #efinii valoarea actuala a unui bun Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualiata a viitoarelor intrri nete de numerar, care urmea a fi !enerate de derularea normala a activitii ntreprinderii. Valoarea actuala ' valoare de utilitate (. Valoarea de ori!ine Valoarea de ori!ine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de achiiie repreint totalitatea costurilor necesare pentru achiiionarea si punerea bunului sau activului in stare de utiliare sau de folosire. 10. Valoarea de utili)are ' valoare de inlocuire Valoarea de utili)are repreinta totalitatea costurilor necesare pentru dobndirea unui bun susceptibil a fi folosit in acela$i scop, in acelea$i condiii de utiliare, avand aceea$i durata preumata de folosinta si posedand aceleasi performante ca si bunul supus reevalurii. 11.Pre)entati 3 momente din viata *ntreprinderii in care este obli!atorie reevaluarea # modificri in mrimea si structura capitalului social # modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor # actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje) 12. #e ce este obli!atorie evaluarea in ca)ul privati)rii+ # din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanurile societatilor cu capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevaluarea fiind necesara pentru stabilirea valorii de piata a bunurilor # din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul ntreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil' nu toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi e*trapolate in perioada post privatiare # cumparatorul nu investe$te pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine le, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ra!andita' # valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de !radul de utilitate a tuturor elementelor patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penaliat pentru politica de investitii a fostului proprietar, stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. .u ocaia evaluarii pentru privatiare, trebuie observata si analiata necesitatea unei eventuale restructurari. 13. ,biectivul si mi%loacele de reali)are a dia!nosticului %uridic ,biectivul il constituie aprecierea situatie juridice a societatii in raport cu proprietarii, cu tertii sau cu salariatii. Constatari - /innd seama de prevederile le!ale in vi!oare e*pertul evaluator va stabili daca: - %ocietatea este constituita le!al' - 0*ista acte si contracte privind drepturile de proprietate' - 0*ista contracte incheiate cu partenerii e*terni' - 0*ista actiuni juridice in curs' - 0*ista contracte individule de munca' - .are este re!imul fiscal al intreprinderii1 2 Conclu)ia. )up trecerea in revista a mijloacelor de realiare si a procedurilor de lucru se stabilesc: "portunitile e*istente in mediul e*terior ntreprinderii, adic evoluii cu un caracter previibil poitiv pt ntreprinderea evaluata cum ar fi le!islaie si re!lementari specifice favorabile. +iscurile e*istente in mediul e*tern ntreprinderii, adic evoluii cu un efect previibil ne!ativ (invers oportunitilor) ' Punctele forte, adic atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi: - o buna or!aniare si funcionare a ntreprinderii' - contract si statut corespuntoare' - relaii contractuale corecte' - finanare asi!urata' - absenta liti!iilor' - re!lementari fiscale aplicate corecte' - obli!aii fiscale ndeplinite la timp' puncte slabe, adic deficiente constatate in or!aniarea si funcionarea ntreprinderii: - statutul si contractul necorespuntoare situaiei de fapt' - e*istenta unor liti!ii contractuale cu terii si cu proprii salariai' - conflicte de munca' - obli!aii fiscale nerespectate.
14. ,biectivul si mi%loacele de reali)are a dia!nosticului comercial ,biectivul l repreint determinarea locului ocupat pe piaa de ntreprindere in preent si in viitor. Constatri a) Pornim de la nomenclatorul de produse sau la principalele activitati ale ntreprinderii se va calcula ponderea lor in volumul total al activitii' b) %e va efectua o analia a clienilor cu pondere importanta sau mare si pentru ace$tia durata de recuperare a creanelor 'se vor analia clientii incerti' c) %e vor analia furniorii' d) %e va identifica concurenta actuala si potentiala' e) %e va analia reteaua de distributie a intreprinderii' f) %e va analia !radul de permeabilitate a pietei' !) %e va analia tipurile de actiuni promotionale facute de ntreprindere, cuantumul cheltuielilor publicitare, evolutia politicii de promovare a produselor si a ima!inii firmei' Conclu)ia "portunitile +iscurile Punctele forte ca de e*: retea de vanare puternica, clienti statornici,calitate f buna a produselor si serviciilor puncte slabe ca de e*: produse si servicii scumpe si de o calitate indoielnica, cunosterea insuficienta a pietii.
3 1. ,biectivul si mi%loacele de reali)are ale dia!nosticului te/nic0 te/nolo!ic si de exploatare ,biectivul consta in stabilirea msurii in care mijloacele de producie materiale rspund nevoilor actuale sau viitoare ale ntreprinderii sau ale potenialului cumparator. Constatri - se impune cunoa$terea potenialului de producie la un moment dat si evoluia sa in timp' - stabilirea dinamicii imobilirilor' - stabilirea nivelului de amortiare' - stabilirea nivelului de productivitate' - analia potenialului de cercetare#devoltare pentru a putea determina strate!ia de viitor previibil a ntreprinderii' Conclu)iile se pre)int sub forma. "portunitilor +iscurilor Punctele forte ca de e*: o buna utiliare a capitalului de producie'utilaje moderne, produse si servicii competitive puncte slabe ca de e*: o planificare defectuasa a produciei, o conducere defectuasa a aproviionrii si transporturilor, probleme de calitate a produselor si serviciilor. 1". ,bv. si mi%loacele de reali)are ale dia!nosticului de or!ani)are0 mana!ement si resurse umane ,biectivul l repreint analia structurii umane si a capacitaii personalului de a contribui la realiarea activitii ntreprinderii. Constatri se fac urmtoarele demersuri: a) 4nalia structurii umane si anume: - "r!aniarea ierarhica si funcionala a ntreprinderii' - )ate cu privire la personal: pre!tirea ,!radul de ocupare' vechimea in ntreprindere' fluctuaiile, absenteism. b) )ate cu privire la conducerea ntreprinderii: varsta, pre!atire,e*perienta,stil de conducere,sistem de remunerare,le!atura cu actionariatul c) )ate sociale: climatul social,protectia muncii,or!aniare sindicala. Conclu)ia 4naliand datele de mai sus se poate stabili: "portunitile +iscurile Punctele forte : personal tanar, fle*ibil, bine pre!atir, e*ista o buna or!aniare, e*ista motivarea muncii. puncte slabe : proasta functionare a conducerii'salariare nestimulata'relatii de rudenie intre conducere si salariati. 5 1$. ,biectivele si mi%loacele de reali)are ale dia!nosticului financiar contabil
,biective. a) %tabilirea e*istentei ima!inii fidele, clare si complete a patrimoniului, a reultatului financiar si a strii de sntate a societarii' b) 0valuarea diferenelor intre ratele de rentabilitate economice pe cel puin trei e*erciii financiare' c) 6tiliarea relaiilor efectului de levier pentru afaceri, dia!nosticului ratei de rentabilitate a capitalurilor proprii. Constatri 7n urma analiei efectuate, avnd ca mijloace de efectuare datele si informaiile coninute in situaiile financiare, pe ultimii 2#5 ani, preluate potrivit metodolo!iei specifice evalurii lor prin metode patrimoniale. Conclu)ile se e*prima sub forma: "portunitile +iscurile Punctele forte puncte slabe 1&. 1olul bilanului in dia!nosticul de evaluare 8ilanul contabil este documentul contabil de sintea prin care se preint activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si reultatele perioadei pentru care se ntocme$te, potrivit le!ii. 8ilanul contabil este sursa de date ce se prelucrea pentru realiarea dia!nosticului contabil si financiar. 1(. 1olul bilantului functional in dia!nosticarea intreprinderii 8ilanul este instrumentul de analia, pe baa posturilor din bilant, a principalelor functii ale ntreprinderii: - funciile de investiii, - de e*ploatare si - de treorerie 9 in active si - funcia de finanare in pasiv. 20. Care sunt pa2ii in determinarea 34C + (.%epararea tuturor elementelor de active in elemente necesare e*ploatrii si elemente in afara e*ploatrii (necesare ntreprinderii) -. +eevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare e*ploatrii' 2. .alculul matematic al activului net corectat. : 21. Componentele fundamentale ale oricrei evaluri sunt: # activul net corectat si - capacitatea beneficiara 22. 5etodele de calcul al 34C sunt: - metoda substractiva si - met. aditiva 23. 5et. substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica) a tuturor datoriilor actualiate. 24. 5et aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilanul contabil cu influentele din reevaluarea elementelor patrimoniale. 2. Cum se calculea)a valoarea substantiala bruta+Explicati semnificatia acesteia. Val. substaniala bruta este e!ala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, de$i sunt nre!istrate in patrimonial ntreprinderii, nu sunt folosite din diverse caue. 0a semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utilia ntreprinderea la un moment dat, preentnd valoarea activului pe baa principiului prevalentei economicului asupra juridicului. 2". 5et aditiva .apitaluri Proprii ((;.;;; .ap social (;;.;;; +eerve (;.;;; Profit 55.;;; .h infiintare (5.;;; 4N. (5;.;;; 5et substractiva .ladiri -;;.;;; 0chipamente -5;.;;; %tocuri 2;;.;;; .asa (;.;;; 8anca (5;.;;; <otal active =(;.;;; >urniori 3;;.;;; .reditori ?;.;;; 7mprum -;;.;;; &en anticip ?;.;;; "bli! @:;.;;; 4N. (5;.;;; @ 2$. Ce este rata de actuali)are+ 1ata de actuali)are este rata de rentabilitate utiliata pentru determinarea valorii actualiate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de vrsminte de ncasat sau de pltit ulterior. 2&. 6e/nicile de actuali)are +ata de actualiare este un element al pieei financiare introdus in calculul parametrilor economici si al indicatorilor financiari. 4ctualiarea si capitaliarea sunt - tehnici le!ate dar diferite' sunt le!ate prin factorul timp. 0conomia de piata are 2 piete diferite: (. piata de bunuri si servicii' -. piata financiara' 2. piata muncii. 7n piaa de bunuri si servicii o marfa sau un produs cu cat sta mai mult cu att aduce pa!ube. 7n piaa financiara , banul cu cat sta mai mult cu atat aduce pa!ube. 7n aceasta piaa banii sunt neechivalenti si pentru a#i putea face comparabili trebuie sa folosim tehnicile de actualiare. 4ctualiarea se realiea si se e*prima prin - tehnici speciale , dup cum este luat in considerare factorul timp, astfel: (. )aca factorul timp se ia in calcul din direcia trecut 9 preent # viitor , se aplica re!ula capitalirii sau tehnica de capitaliare numita si de fructificare' # suma cheltuita ai ABC are ca echivalent in viitor, peste AnC ani, o suma ADC daca suma B o amplificam cu factorul de capitaliare ((Ei) n . -. daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor 9preent # trecut se aplica tehnica de actualiare numita si re!ula de actualiare - suma ADC prevauta a fi chetuita in viitor peste AnC ani are in preent valoarea A*C daca suma D o aplificam cu factorul de actualiare (F((Ei) n 2(. Pre)entati trei metode de determinare a ratei de actuali)are #1entabilitatea specifica a$teptata pentru investitii alternative, #rata de actuali)are G dob obli!atiiunilor de stat E prima de risc,. - rata neutra de plasament pe piata financiara # rata doban)ii ceruta pentru plata datoriei planificate' +ata dobanii care este baata pe o estimare subiectiva a componentelor sale (rata dobanii de baa fara risc) 30. Ce este actuali)area+ 3ctuali)area este estimarea valorii preente, la data evaluarii, a unui flu* banesc viitor. %copul utiliarii acestei tehnici este acela de a transforma un flu* monetar viitor in capacitatea de a !enera venituri anuale. %e refera in !eneral la sumele anuale viitoare de marimi ine!ale (de ? e*emplu cash#floH#ul disponibil pentru proprietari). 31. 5odul de determinare a costului capitalului unei *ntreprinderi +ata de actualiare poate reflecta costul mediu ponderat al capitalului ntreprinderii. )esi!ur, se nele!e ca, atunci cnd firma nu utiliea credite, rata de actualiare va fi e!ala cu costul capitalurilor proprii. >ormula de calcul a costului capitalului mediu ponderat al capitalului este: .IP. G .JprKJprFvE.)K ((#.i) , unde: .IP. G costul mediu ponderat al capitalului .Jpr G costul capitalului propriu Jpr G capitalul propriu & G valoarea de piata a intreprinderii (capital la dispoitia furniorilor de capital) .) G credite .i G cota de impoit pe profit 32. Costul capitalurilor proprii a unei *ntreprinderi .ostul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata de actualiare folosita de intreprindere. #.ost cap propriu e*pr prin act commune G dividend ultimul anFval justa medie a actiuniiEcrestere preconiata a dividendului # cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realieaa prin dividende distrbuite si prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi : J.P+ G )7& E ((#d)KL % .P+ )7& G dividendul pe actiune distribuit % G cursul bursier al actiunii firmei analiate d G rata de distribuire a dividendelor L G profitul net al firemie .P+ G valoarea contabila a cap proprii ale firmei 33. 1elatia dintre riscuri si rata de actuali)are = Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot pro!anoa cu certitudine din caua faptului ca viitorul este nesi!ur. 4cceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii de pe piata prin intermediul unor prime de risc. Ma analia unei astfel de abordari a riscului, incertitudinile le!ate de profiturile viitoare ale intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin doua metode: (. ca o deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii (metoda echivalarii si!urantei sau metoda deducerii profitului) sau -. ca o crestere a ratei de actualiare (metoda cresterii dobanii, metoda primei de risc). +ata de actualiare trebuie sa fie o rata nainte de impoitare ce reflecta evalurile pieei curente ale valorilor#timp a banilor si riscurile specifice activului. +ata de actualiare trebuie sa reflecte riscurile pentru care estimrile viitorului flu* de numerar au fost ajustate. " rata care reflecta evalurile pieei curente asupra valorii 9timp a banilor si riscurile specifice activului este rentabilitatea pe care investitorii ar solicita#o daca au ales o investitie care ar !enera flu*uri de numerar, cu valori, durata si profil al riscului echivalente cu acelea pe care intreprinderea le asteapta sa fie !enerate din active. %unt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de proiect si riscul flu*ului de numerar. 34. Explicati relatia dintre riscuri si valoarea intreprinderii +iscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualiare este o imbinare intre riscul pietei si riscul determinat de punctele slabe reultate din sintea dia!nosticelor. Prin urmare o intreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata de actualiare mai mare. 3. Explicati relatia dintre rata de actuali)are si valoarea intreprinderii 7ntre rata de actualiare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica. 3". Ce este valoarea patrimoniala a unei intreprinderi+ Pre)entati cateva metode de determinare Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant. &aloarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat 4ctivul net corijat se calculea prin doua metode: 1. metoda aditiva 4N.G .4P P+"P+77 #FE )7> )0 +00&4M64+0 2. metoda substractiva 4N. G 4.<7&0 +00&4M6<0 9 )4<"+77
Ietodele de determinare sunt: 4ctivul net corectat poate fi determinat prin doua metode: Ietoda aditiva Ietoda substractiva Ietoda valorii substaniale 4lte metode patrimoniale (Ietoda capitalului permanent necesar e*ploatarii ) (; 3$. Ce este capacitatea beneficiara a intreprinderii si ce semnificatie are in evaluarea intreprinderii+ Capacitatea beneficiara nseamn aptitudinea unei ntreprinderi de a !enera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in condiii de motivare si de !estiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici#o schimbare semnificativa nu a avut loc G randamentul totalitarii capitalurilor care finanea ntreprinderea Capacitatea beneficiara se poate exprima prin urmtorii indicatori. - profit brut 7dia!nosticul financiar#contabil)8 - profitul net se foloseste in evaluari prin metode baate pe capitaliarea veniturilor' - dividend folosit in evaluari baate pe randamentul capitalului8 - prin flux de tre)orerie sau cas/-flo9 folosit in evaluarile baate pe actualiarea flu*urilor de!ajate de ntreprindere. 3&. Etapele determinrii capacitaii beneficiare sunt: # studiul reultatelor trecute (2 ani) # e*amenul previiunilor # mi*ajul elementelor reultate din primele doua etape in scopul desprinderii capacitaii beneficiare :. ;tudiul re)ultatelor trecute are drept scop determinarea pe trei ani in urma a profitului din bilant care indeplineste cumulativ 3 conditii: (. este un profit stabil' -. este un profit real' 2. este un profit cert' 3. profitul poate fi considerat ca neproductibil in viitor. %e porneste de la profitul din bilant caruia i se aduc corectii: 4. corectii pe oriontala intre e*ercitii care scot in evidenta modificarile din le!islatie. )eci trebuie sa facem comparabile bilanturile si sa le aducem la nivelul ultimului an. 8. .orectii pe verticala adica pentru fiecare e*etcitiu in parte de la .4 pana la profitul net sunt ajustate, corectate, toate marjele intreprinderii pe baa constatarilor din dia!nosticul de evaluare.: #marja bruta' #valoarea adau!ata #e*cedent brutFnet din e*ploatare' #profit net 4. prima cate!orie de corecii se refera la corectarea profitului obinut din diferene de curs valutar' 8. a doua cate!orie de corecii sunt le!ate de amortismente 9 se nltura orice e*ces de amortiare si se adu!a orice insuficienta de amortiare, referina constituind#o fie le!ea fiscala fie standardele profesionale emise de e*perii tehnici' .. a treia cate!orie se refera la salarii si asimilate salariilor # insuficientele sau e*a!errile (( trebuie adu!ate sau eliminate, referina constituind#o standardele si studiile efectuate de e*peri in munca si protecia sociala' ). a patra cate!orie se refera la stocuri 9 se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe ntrea!a perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfr$it de perioada, anomaliile trebuind reinte!rate sau deduse din reultatul contabil' 0. a cincia cate!orie se refera la profituri si pierderi e*cepionale 9 se rein numai acele profituri care provin din operaiuni obi$nuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor >. corecii le!ate de siner!ii N. alte corecii care pot reulta din dia!nostic 7n concluie, pe baa constatrilor din dia!nostic, se poate creste sau se poate scdea valoarea ntreprinderii. ::. Examenul previ)iunilor 0valuatorul face discuii cu conducerea asupra viitorului ntreprinderii din care trebuie sa reulte ca ntreprinderea va avea continuitate in viitor, altfel evaluatorul va folosi metode lichidative. :::.Calculul matematic prin 4 variante de lucru din acre evaluatorul va folosi una: a) capacitatea beneficiara la nivelul mediei profiturilor nete anuale previionate' se recomanda in evaluarea pentru privatiare unde trecutul este neproductibil. b) .apacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale corectate, se foloseste in evaluari pt fuiuni, diviari, majorari de capital. c) .apacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din intrea!a periaoda trecuta si viitoare' se utilieaa in evaluarea pt vanari intre proprietari privati. d) .apacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute si viitoare, de e*: 2 ani din trecut si ( an viitorsau ( an trecut si 2 ani viitor. 3(. Pre)entati si explicati 4 corectii ce pot fi aduse re)ultatelor din bilant pentru determinarea capacitatii beneficiare: 4. prima cate!orie de corecii se refera la corectarea profitului obinut din diferene de curs valutar' 8. a doua cate!orie de corecii sunt le!ate de amortismente 9 se nltura orice e*ces de amortiare si se adu!a orice insuficienta de amortiare, referina constituind#o fie le!ea fiscala fie standardele profesionale emise de e*perii tehnici' .. a treia cate!orie se refera la salarii si asimilate salariilor # insuficientele sau e*a!errile trebuie adu!ate sau eliminate, referina constituind#o standardele si studiile efectuate de e*peri in munca si protecia sociala' ). a patra cate!orie se refera la stocuri 9 se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe ntrea!a perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfr$it de perioada, anomaliile trebuind reinte!rate sau deduse din reultatul contabil' 0. a cincia cate!orie se refera la profituri si pierderi e*cepionale 9 se rein numai acele profituri care provin din operaiuni obi$nuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor >. corecii le!ate de siner!ii (- N. alte corecii care pot reulta din dia!nostic 7n concluie, pe baa constatrilor din dia!nostic, se poate creste sau se poate scdea valoarea ntreprinderii. 40. Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacitatii beneficiare a unei intreprinderi+ .apacitatea beneficiara se poate calcula in una din urmatoarele variante: # ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale previionate' # ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute' # ca medie a profiturilor anuale previionate' # ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare. 41. Ce intele!eti prin perioada de referinta a unei intreprinderi in evaluarea acesteia pe ba)a performantelor financiare+ Perioada de referinta corespunde perioadei de pro!noa a intreprinderii, respective perioada la sfarsitul careia proprietarii ar trebui sa#si modifice atitudinea fata de afacerea sa, adica sa provoace asemenea schimbari in viata intreprinderii incat sa#7 permita sa#si reia ciclul vietii. 4stfel de schimbari constau in masuri de restructurare cum ar fi: diviarea, asocierea, formarea de noi societati comerciale, injectii de capital pentru moderniarea echipamentelor si tehnolo!iilor, pentru reinnoirea produselor, etc. )in punctul de vedere al investitorului perioada de pro!noa corespunde cu termenul de recuperare al investitiei. 42. #efinii capacitatea beneficiara a unei *ntreprinderi si pre)entai formele de exprimare a acesteia. Capacitatea beneficiara inseamna atitudinea unei intreprinderi de a !enera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de !estiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici#o schimbare semnificativa nu a avut loc G randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaa intreprinderea 43. Cum se determina si ce semnificatie au fluxurile de tre)orerie in evaluarea unei intreprinderi+ <luxurile de tre)orerie sunt acele profituroi ale intrepr. .are sunt disponibile tuturor furniorilor de capital catre intreprindere dupa analiarea restrictiilor de distributie conform le!ii societarilor. <luxul de tre)orerie repreint profiturile ntreprinderii dup scderea cheltuielilor si impoitelor pe imobiliri, dar naintea dobnii. (2 >M6B6M )0 <+0O"+0+70 %0 P"4<0 %<487M7 7N)7+0.<: Profit (pierdere) pe an E dobnda pe datoria la teri # economia la impoitul aferent ntreprinderii datorata deductibilitii dobnii pentru datoria la terti Eimpoitul pe venit care poate fi compensate E deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar # venituri care nu aduc numerar # cheltuieli de capital EF# deducereaFcre$terea fondului de rulment, inclusiv a lichiditilorFdatoriilor >lu* de treorerie 44. :n ce consta metoda fluxurilor de disponibilitati actuali)ate+ 5etoda #C< consta in nsumarea flu*urilor de disponibilitati care raman in fiecare an in unitate, pana in anul ,,nC, cnd se aprecia ca proprietarul ar trebui sa#si reconsidere modul de abordare a afacerii sale' in acest an ,,nC se stabile$te valoarea reiduala a activului sau a ntreprinderii 4. Care sunt cele patru etape in evaluarea *ntreprinderii prin metoda fluxurilor de disponibilitati actuali)ate+
3plicare metodei se face in patru etape: (. .alculul fluxului de lic/iditati nete istorice pe minim trei ani folosind sintea dia!nosticelor -. Proiectarea fluxului de lic/iditati nete pe o perioada mai lun!a, dar compatibila cu oriontul de pro!noa stabilit ntreprinderii' deci o buna viiune, o nele!ere a flu*urilor trecute: vnri, preturi, structura cheltuielilor, riscuri, etc. 2. #eterminarea valorii re)iduale ce urmea a fi adu!ata la cash#floH#ul din ultimul an proiectat' oriontul pro!noat este in !eneral, estimate tinand seama de constatarile dia!nosticelor, marcand momentul cand prorpietarul va decide viitorul intreprinderii in anul ultimo pro!noat' valoarea reiduala, de re!ula se calculeaa prin aplicarea unui multiplicator la cash floH#ul ultimului an pro!noat (&rGO*.>) sau aplicand modelul Nordon PPP(PPP, unde J este coeficientul de ajustare pentru risc, iar ! este cre$terea pe J#! termen lun! a flu*ului de numerar 3. #eterminarea ratei de actuali)are, cu ajutorul careia este posibila readucerea flu*urilor nete viitoare se a valorii reiduale in valori de ai' numita si rata neutra 0a poate fi detreminata pornind de la dobanda obli!atiilro sau titlurilor de stat. 4". Ce sunt elementele intan!ibile ale unei intreprinderi si care sunt acestea+ 0lementele intan!ibile sunt imobiliarile necorporale, respective, cheltuieli de constituire, de (3 cercetare devoltare, licente,marci, brevete, softuri, fondul commercial, etc. 4$. Ce sunt metodele combinate de evaluare si in cate !rupe se clasifica+ 5etodele combinate de evaluare presupun o abordare financiara, intrucat se baeaa pe flu*urile antrenate de activitatea intreprinderii intr#o perioada trecuta sau viitoare. Ietodele de eval combinate pot fi !rupate in doua cate!orii, in functie de tehnicile aplicate: # tehnici baate pe ponderea intre o valoare patrimoniala si una prin rentabilitate' # tehnici baate pe asocierea valorii patrimoniale cu unul sau mai multe elemente intan!ibile 4&. Cum se evaluea)a actiunile detinute de *ntreprindere la capitalul altor intreprinderi+ 4ctiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evalueaa astfel: # atunci cand pachetul este minoritar, prin capitaliarea dividendelor procurate de acestea' # canda pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaa la evaluarea !lobala a societatii in care s#a investit si pe aceasta baa se determina valoarea unui titlu respective a pachetului' 4(. Cum se evaluea)a stocurile din cadrul unei intreprinderi pentru determinarea valorii acesteia+ %tocurile se evalueaa dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, la preturile ilei sau la media preturilor de aproviionare din cea mai recenta perioada. %tocurile de productie in curs se evalueaa la nivelul costurilor efective, corectate cu !radul de inaintare in realiarea fiica a produsului, determinat de e*pertia tehnica. %tocurile de produse finite se evalueaa la nivelul preturilor de vanare, mai putin beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea. 0. Cum se evaluaea)a creantele din bilantul unei intreprinderi pentru a determina valoarea acesteia+ .reantele se evalueaa dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoarea scriptica, cele in valuta se actualieaa la raportul de schimb al monedei nationale din iua respectiva 1. Cum se evaluaea)a disponibilitatile din bilantul unei intreprinderi pentru a determina valoarea acesteia+ )isponibilitile din bilan se evaluea la val scriptica, cele in valuta se actualieaa la raportul de schimb al monedei nationale din iua respectiva. 2. Cum se evaluea)a imobili)arile necorporale din bilantul unei intreprinderi pentru a determina valoarea acesteia+ (5 :mobili)arile necorporale nu se iau in caculul valorii 34C cu e*ceptia chelt de cercetare dev. care privesc produse noi sau devoltari de activitati, care sunt luate in calcul cu val. scriptica 3. Cum se evaluaea)a obli!atiile din bilantul unei intreprinderi pentru a determina valoarea acesteia+ "bil!atiile in valuta se actualieaa la raportul de schimb al monedei nationale din iua evaluarii, diferentele fiind re!ulariate pe seama capitalurilor proprii, in caul evaluarii in scopul unei tranactii, sau pe seama reultatelor financiare, in caul evaluarilor in alte scopuri. 4. Care este structura standard a unui raport de evaluare a intreprinderii+ ;tructura standard a unui raport de evaluare +aportul trebuie sa ofere o ima!ine clara asupra opiniilor e*primate de evaluator, asupra baelor de evaluare folosite, a metodelor si informatiilro care stau la baa raportului. 1. 1e)umatul principalelor conclu)ii si recomandri privind. (.(. %copul evaluarii (.-. %cara valorilor satbilite si valoarea medie (.2. recomandarile privind perspectivele intreprinderii 2.Pre)entarea intreprinderii # numele , forma juridica, adresa, codul %7+60%, # %curt istoric,crearea, faele cronolo!ice principale de devoltare, transformare etc. # stabilirea coordonatelor principale prin: preentarea capitalul social, a modalitatilor de formare si a eventualelor modificari intervenite, structura capitalului si componenta actionariatului, obiectul de activitate, poitia ocupata in cadrul ramurii respective,in vederea e*plicarii metodei de evaluare folosite cuantum, evaluare, etc. 3. Pre)entarea evaluatorilor si a mandatului primit 7n caul in care evaluarea este facuta de catre o societate comerciala abilitata in domeniu, se vor mentiona datele de inmatriculare ale acesteia de la +e!istrul .omertului. )aca echipa de evaluatori este formata din personae individuale, este necesara preentarea unor cv 4. #ia!nosticul de evaluare 4.1. #ia!nosticul %uridic 4.1.1 obiectiv: aprecierea situaiei juridice a ntreprinderii in raport cu proprietarii, terii si cu salariaii. 4.12. Constatri: innd seama de prevederile le!ale in vi!oare, evaluatorii vor stabili daca intreprinederea este constituita le!al, daca e*ista acte si contracte privind drepturile de proprietate, daca e*ista contracte ncheiate cu partenerii de afaceri, daca sunt actiuni juridice in curs, cu personae fiice sau juridice, daca e*ista contracte de munca individuale si colective, si vor analia re!imul fiscal al intreprinderii. 4.1.3. Conclu)ii: dupa trecrea inrevista a mijloacelor de realiare si aprocedeelor de lucru utiliate se stabilesc: #oportunitatile exeistente in mediul e*terior intreprinderii, adica evolutii cu un character previibil poitiv pentru entitatea evaluata ca: le!islatie si re!lementari favorabile, conditii economico financiare optime' #riscurile existente in mediul e*tern intreprinderii, adica evolutii cu un efect previibil ne!ative, respective condintionarii inverse oportunitatilor' #punctele forte' adica atuurile, ca urmare a unor factori cum sunt: o buna or!aniare si functionare a entitatii evaluate, contract, statut corespunatoare, relatii contractuale corecte, (: finantare bancara asi!urata, absenta liti!iilro, re!elementari fiscale corecte si obli!atii fiscale indeplinite la timp' #punctele slabe, deficientele consatate in or!aniarea si functionarea entitatii: contarct si satatut necorespunatoare situatiei de fapt, e*istenta unor liti!ii contarctulae cu tertii si cu proprii salariati, conflicate de munac, obli!atii fiscale nerespectate,etc. 4.2. #ia!nosticul commercial 4.2.1. ,biectiv determinarea locului ocupat pe piata de intreprindere0 in pre)ent si in viitor 42.2. Constatari a) pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati se va calcula ponderea lor in volumul toatal al activitatii intrepr b) se va efectua o analia a clientilor intreprinderii Q importanta, durata de recuperare acreantelor, clienti restanti c) se analiea furniorii d) se identifica concurenta intreprinderii 9 actuala si potentiala e)se analiea reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furnia date asupra ponderii contractelor interne sau e*terne in cifra de afceri f) pentru a anlia posibilitatile de devolatre seva studia !radul de permeabilitate a pietei !) vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere, cunatumul cheltuielilor publicitare, evolutia polticii de promovare a produselor si ima!inii firmei' 4.2.3. Conclu)ii 9 dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai importante: # oprtunitati # riscuri # puncte forte: retea de vanare puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a produselor, etc. # puncte slabe# produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei etc. 4.3. #ia!nosticul te/nolo!ic operativ sau de exploatare 4.3.1. ,biectiv: stabilirea mRsurii in care mijloacele de productie materiale raspund nevoilor actuale sau viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului comparator. 4.3.2. Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii, apotentialului de productie la un moment dat si evolutia in timp, stabilirea dinamicii imobiliarilor corporale, a nivelului de automatiare si aproductivitatii, dar si analia functiei de cercetare 9 devoltare, pentru a determina strate!ia de viitor a intreprinderii 4.3.3. Conclu)ii pre)entate sub forma: #oportunitatilor' #riscurilor' # punctelor forte: o buna utiliare a capacitatii de productie, utilaje moderne, preturi competitive, servicii competente, #punctelor slabe# o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a aproviionarilor si transporturilor, stocuri de materii rpime, probleme de calitate a produselor si serviciilor. 4.4.#ia!nosticul resurselor umane 4.4.1. ,biective : analia structurii umane si a capcitatii personalului de a contribui la realiarea activitatilor intreprinderii 4.4.2. Constatari. a) analia structurii umane: or!ani!rama ierarhica si functionala a intreprinderii' date cu privire la personal# varsat, pre!atire, !rad de ocupare, vechime in intreprindere, etc. b) )ate cu privire la conducatorii intreprinderii# varsta, pre!atire, formare si e*perienta, stil de conducere, sistem de remunerare c) date sociale# climatul social, protectia muncii, ora!niarea sindicala din intreprindere, nr. de ile de !reva., 4.4.3. Conclu)ii 9 analianda datele de mai sus se pot stabili: #oportunitati' #riscuri' (@ # puncte forte: personalul este tanar, dinamic, fle*ibil si bine format, or!aniare buna, e*ista motivarea muncii. # puncte slabe: proasta functionare a conducerii, repreentare sindicala slaba, salariare nestimulativa,etc. 4.. #ia!nosticul financiar contabil 4.1. ,biective # stabilirea e*istentei ima!inii fidele, clare si complete a patrimoniului, a reultatelor si asituatiei financiare ale entitatii evaluate, percum si astarii de sanatate financaira a acesteia' #utiliarea relatiei efecului de levier pentru aface dia!nosticul ratei de rentabiliate a capitalurilor proprii' #evaluarea diferentelor intre efectul de levier financiar masurat plecand de la valorile de contabile si efectul levier masurat pelcand de la valorile de piata' #dia!nosticul ratei de rentabilitate economica placand de l rata marjei economice si rata de rotatie a capitalurilor investite' #utiliarea totalurilor soldurilor intermediare de !estiune pentru analia formarii marjei economice' #analia diefrentelor intre optica de rentabilitate si optica productivista prin realiarea unui audit asupra situatiilor financiare 4..2. Constatari: acestea reulta in urma realiarii obiectivului, avnd ca mijloace de efectuare datele is informatiile continute in conturile anuale, reultatele financiare e*aminate pe ultimii 2#5 ani perluate potrivit metodolo!iilor specifice evaluarilor patrimoniale, 4..3. Conclu)ii: se impun in baa constatarilor e*primate sub forma: # oportunitatilor' #riscurilor' #punctelor forte' # punctelor slabe' 4.".;inte)a dia!nosticelor evaluarii %e preinta sub forma tabelara in cadrul raportului sau ca o ane*a a acestuia, cuprinand concluiile stabilite pentru fiecare dia!nostic in parte, respective datorate mediului e*terior intreprinderii (cu doua subcoloane afernte oportunitatilor si riscurilor) si cele datorate mediului intern al intreprinderii (cu doua subcoloane afernte punctelor foret si punctelro slabe) Prin luarea in considerare a tuturor constatarilor din dia!nosticele sectoriale preentate se el'aboreaa bilantul economic al intreprinderii. . =a)ele lucrarii de evaluare %e vor mentiona datele si inforamtiile puse la ispoitie de client, conform caietului de sarcini si prevederilro din contractul incheiat. .1. Experti)e si studii0 proprii sau insusite: se fac trimiteri la surse, inscrisuri, publicatii utiliate la elaborarea raportului de evaluare. .2. =iblio!rafie .3. <actori de risc. .3.1. <actori de risc extern8 .3.2. <actori de risc intern. .4. :pote)e de evaluare. .4.1. :pote)e macroeconomice8 .4.2. :pote)e microeconomice. ".5etode de evaluare aplicate %e vor inscrie cauele ipoteele si scenariile care au determinat ale!erea metodelor de evaluare pentru fiecare in parte, cf !rupelor de mai jos: ".1. 5etode patrimoniale8 ".2.5etode prin rentabiliatte8 ".3. 5etode combinate8 (? ".4. 5etode combinate8 ".4. 5etode bursiere8 "..3lte metode. $.>ama de valori0 valoarea actiunilor. %e vor enumera opiniile obtinute prin aplicarea metodelor de evaluare mentionate la pct.:, in mod corespunator se detremina valorile minime si ma*ime ale actiunilor. &.Coclu)iile si opiniile evaluatorului %e vor e*prima opiniile asupra reultatelor obtinute, atat din punct de vedere economic cat si financiar. %e va e*prima parerea evaluatorilor asupra reultatelor obtinute din operatiunea de evaluare. . Cum influentea)a raportul de sc/imb al monedei nationale valoarea unei intreprinderi+ +aportul de schimb al monedei nationale, influenteaa valoarea ntreprinderii astfel: # influenea rata de actualiare prin riscul deprecierii menedei naionale # 7nfluenea bilanul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de schimb de la data efecturii evalurii ". Cum influenea) modificarea preturilor valoarea *ntreprinderii+ Iodificarea preturilor influenea valoarea inteprinderii astfel: # rata de actualiare este influenata cu riscul de proiecie' # bilanul economic este influenat prin evaluarea activelor la valori juste, de piaa care in seama de preturile pieei $. =ilanul economic ofer masa de date necesara aplicrii metodelor de evaluare. =ilanul economic este instrumentul de lucru pe baa cruia se evaluea o ntreprindere. 0l preint patrimonial rentabilitatea ntreprinderii actualiate $i corectate n funcie de e*i!enele pieei, pe baa constatrilor din dia!nosticul de evaluare. 0*pertul evaluator innd cont de faptul c: # bilanul contabil nu permite nele!erea corect a realitii economice $i financiare a ntreprinderii. # valoarea net contabil # ca diferen ntre ceea ce ea posed $i ceea ce ea datorea# nu reflect dect imperfect valoarea economic real va aduce o serie de corecii elementelor patrimoniale (e*tracontabil), elabornd un bilan economic, care va oferi datele necesare, aplicrii metodelor de evaluare. 4ceste corecii trebuie realiate n raport cu: # valoarea patrimonial de moment a fiecrui element # de capacitatea potenial de a produce profit. &. Explicati influenta politicilor de amorti)are asupra valorii inteprinderii Politica de amortiare influenea valoarea ntreprinderii astfel: # stabilirea unor durate de viata mai lun!i decat cele normale, influenee in sensul unei valori mai mari a activelor si a ntreprinderii # stabilirea unor durate de viata mai scurte dect cele normale influenea in sensul mic$orrii (= valorii ntreprinderii # metodele de amortiare de asemenea influenea, de e*emplu daca in anul in care se face evaluarea mijloacele fi*e achiiionate in acest an sunt amortiate accelerat influenea ntreprinderea, valoare acesteia fiind mai mica dect daca ar fi utiliat metoda liniara. (. Cum explicati relatia dintre politicile contabile si valoarea inteprinderii+ 0ste evident ca politicile contabile influenea valoarea ntreprinderii ntruct acesta poate opta pentru o metoda sau alta, o baa de evaluare sau alta a elementelor din situaiile financiare, astfel metoda lifo in caul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai mare in bilant si un reultat mai mic pe cnd metoda fifo va avea un efect invers, asemenea si politicile de amortiare, respective duratele de viata stabilite sau metodele de amortiare. )e e*emplu capitaliarea costurilor ndatorrii la un moment dat determina active mai mari dect daca dobnda va fi trecuta direct in cheltuiala perioadei. "0. Ce intele!eti prin valoare patrimoniala a *ntreprinderii+ Valoarea patrimoniala sau valoarea propriu isa, este activul net corijat obinut ca diferena intre activul bilanului economic si datoriile nscrise in acest bilan. "1. Cum influenea) riscul de tara valoarea *ntreprinderii+ 1iscul de tara influenea valoarea ntreprinderii in sens invers proporional, cu cat riscul este mai mare cu att val ntreprinderii este mai mica. "2. 4ncorectat G (;.;;;E2.;;;E5.;;;# -.;;;#:.;;;#(.;;;G=.;;; "3. Care este valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii+ &al. care se stabileste pentru activele considerate in afara e*ploatarii, este valoarea venala, adica suma treoreriei ce se va de!aja la cesiunea lor. "4. >ood9ill 9 este e*cedentul de valoare !lobala a ntreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor active care il compun. Partea din valoarea !lobala a unei ntreprinderi care are ca sursa buna !estionare si e*ploatarea elementelor intan!ibile de care dispune acea ntreprindere' se obine prin capitaliarea profitului obinut de ntreprindere peste pra!ul de rentabilitate. +elaia cu valoarea ntreprinderii este direct proporionala. ". #ai exemple privind corelaiile care pot fi aplicate activelor curente in vederea determinrii 34C+ 3ciunile deinute de *ntreprindere in capitalul altor societatea se evaluea) astfel: -;
# atunci cnd pachetul este minoritar, prin capitaliarea dividendelor procurate de acestea' # cnd pachetul este majoritar se poate aplica aceea$i metoda sau se procedea la evaluarea !lobala a societarii in care s#a investit si pe aceasta baa se determina valoarea unui titlu respective a pachetului' ;tocurile se evaluea dup separarea celor fara mi$care sau cu mi$care lenta, la preturile ilei sau la media preturilor de aproviionare din cea mai recenta perioada. ;tocurile de producie in curs se evaluea la nivelul costurilor efective, corectate cu !radul de naintare in realiarea fiica a produsului, determinat de e*pertia tehnica. ;tocurile de produse finite se evaluea la nivelul preturilor de vnare, mai puin beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea. Creanele se evaluea dup nlturarea din calcul a creanelor incerte, la valoarea scriptica, cele in valuta se actualiea la raportul de schimb al monedei naionale din iua respectiva. #isponibilitile din bilan se evaluea la valoare scriptica, cele in valuta se actualiea la raportul de schimb al monedei naionale din iua respectiva. "". Mimitele valorilor patrimoniale &ei carte <oma pa!ina (;(, (;-, (;2. -(