Sunteți pe pagina 1din 13

Definitie: iesirea sangelui din sistemul cardiovascular

Clasificare:
- exogena sau endogena
- de natura traumatica, chimica sau biologica.
Cauze in functie de intinderea hemoragiei, deosebim doua categorii mari de cauze:
1) cauze care produc hemoragie prin leziuni limitate
2) cauze cu rasunet general, care produc hemoragie prin tulburari generalizate
Hemoragie renala prin traumatism
Tamponada cardiaca
Ruptura peretelui vascular sau cardiac
in urma actiunii directe (ex: traumatisme)
prin scaderea rezistentei peretelui vascular sau cardiac datorita afectarii lor de unele
procese patologice:
anevrisme cauza frecventa a hemoragiilor spontane!
alterari ale stratului elastic al arterelor mari!
ateromatoza arteriala!
infarctul miocardic
!"ipertensiunea arteriala favorizeaza producerea de hemoragii vasculare, in cazurile de scadere a
rezistentei peretelui arterial.
Erodarea chimica a peretelui vascular ex: ulcerul gastric si duodenal, in care erodarea vaselor
din zona ulcerului este datorita actiunii pepsinei si acidului clorhidric din sucul gastric.
Erodarea neoplazica apare consecutiv invaziei peretelui vascular de catre tumorile maligne
Necroza peretelui vascular prin extinderea unui proces patologic de vecinatate (ex.caverna
tuberculoasa)
1. #ulburari ale factorilor de coagulare plasmatici
2. #ulburari plachetare cantitative si calitative
$. %odificarile vaselor mici cu caracter extins sau generalizat
&ceste tulburari pot fi:
ereditare
dobandite de natura:
#oxica
#oxiinfectioasa
'munitara
(arentiala
hipoxica
&ceste cazuri se insotesc de tendinta la hemoragie si de tulburarea mecanismelor de hemostaza- starea
patologica care rezulta este denumita diateza hemoragica sau sindrom hemoragipar
Dupa tipul vasului:
- capilara: eritrodiapeteza (extravazarea hematiilor prin peretele capilar)
- venoasa
- arteriala
2 Dupa patogeneza!
- spontana- apare in absenta oricarui traumatism
- provocata
" Dupa sediu si accesibilitatea la e#amenul clinic:
- externa - vizibila la examenul direct
- interna sediul este inaccesibil la examenul direct (sangele extravazat se acumuleaza si ramane
in interiorul corpului)
Hemoragii cu originea la nivelul unor mucoase sau organe$ iar sangele este eliminat pe cai
naturale:
Epista#isul hemoragie de origine nazala
Hemoptizia hemoragii de origine bronho-pulmonara, cu eliminarea sangelui pe cale respiratorie!
sangele este aerat, de culoare rosie.
Hematemeza hemoragie de origine gastrica sau esofagiana, cu eliminarea sangelui pe caile digestive
superioare! sangele este de culoare rosie daca provine din esofag sau este eliminat dupa extravazare!
daca a stagnat in stomac, sangele este de culoare negricioasa, in zat de cafea, datorita clorhidratului de
hematina, care se produce in acest caz.
%elena hemoragie digestivacu eliminarea sangelui prin scaun! sangele este de culoare negricioasa,
fiind mai mult sau mai putin digerat iar hemoglobina transformata in clorhidrat de hematina,
methemoglobina.
Hematuria hemoragie a tractului urinar cu eliminarea sangelui prin urina
%enoragia hemoragia genitala feminina sub forma de menstre mai abundente si prelungite.
%etroragia hemoragie genitala intermenstruala
)unt denumite dupa cavitatea in care se acumuleaza sangele.
Hemopericardul hemoragie cu acumalare de sange in cavitatea pericardica.
Hemotora#ul hemoragie cu acumulare de sange in cavitatea pleurala.
Hemoperitoneul acumularea de sange in cavitatea peritoneala
Hematocelul acumularea de sange in cavitatea vaginalei testiculare
Hemartoza acumularea de sange intr-o cavitate articulara.
* 'n aceste cazuri sangele acumulat este coagulat sau lichid, in functie de cauza si vechimea
hemoragiei.
* 'n hemoragiile vechi se produc procese de organizare con+unctiva cu formare de aderente sau
simfize ale seroaselor.
, )unt urmate de acumularea de sange in lumenul organelor cavitare
, )unt denumite dupa organul in care se produc.
Hematosalpin# colectie sanguina in lumenul trompelor.
Hematometra colectie sanguina in cavitate uterina.
Hemocolecist colectie sanguina in cavitatea veziculei biliare.
-ot fi localizate in partile moi, viscere, mucoase, seroase, oase.
Clasificare in functie de cantitatea de sange extravazat:
&etesia hemoragie redusa, punctiforma, de origine capilara, intalnita indeosebi la nivelul pielii,
mucoaselor, seroaselor, meninge.
Echimoza hemoragie mai mare, aparand ca o arie infiltrata de sangele extravazat, fara a proemina la
suprafata pielii sau mucoaselor! originea este capilara sau la nivelul vaselor mici.
Hematomul hemoragie mai importanta, sub forma unei colectii de sange, localizata, de dimensiuni
variabile, care produce tumefiere locala si compresie a tesuturilor incon+uratoare. )angele este de obicei
coagulat.
&urpura hemoragie care se produce spontan in cursul diatezelor hemoragice (sindroamelor
hemoragipare). .ariaza ca marime intre petesie si echimoza. -oate apare in diferite tesuturi si organe ca
pielea, mucoase, seroase, articulatii, sistem nervos central.
Hemoragiile oculte hemoragii foarte reduse cantitativ, astfel incat exmenul macroscopic poate sa nu
le deceleze (/x. hemoragii oculte digestive sau ale tractului urinar)
'pople#ia forma particulara de hemoragie in focare multiple, eventual confluente. #ermenul se
intrebuinteaza, in special, pentru hemoragiile cerebrale.
%ucoasa gastrica- &etesie
&urpura -#esticul
-etesie - pericard
-urpura
"enoch )choenlein
%etroragia
Echimoza
-rezinta o serie de particularitati si de forme imprimate de caracterul general al tulburarilor care
le genereaza si de factorul principal afectat
'n general sunt multiple si adesea simultane.
Clasificare!
1. )pontane
2. -rovocate
accidental
de acte medicale, uneori minore.
* 'n functie de tulburarea predominanta:
'. -rin tulburari ale factorilor de coagulare plasmatica
''. -rin deficiente numerice si calitative ale plachetelor sanguine
'''. -rin alterari ale vaselor mici
Consecinte locale
- constau in fenomene de compresiune ce apar in hemoragiile mai importante
- se resfrang asupra tesuturilor incon+uratoare, provocand eventual leziuni distrofice sau atrofice
ale acestora.
/xemple:
- "emoragiile cerebrale produc pe langa fenomene de compresiune si leziuni degenerative in
substanta nervoasa. &par tulburari functionale care a+ung pana la suprimarea unora din functii.
- "emoragiile din cavitatile seroase produc compresiuni asupra organelor invecinate precum si
tulburari functionale, uneori deosebit de grave, de natura neurorefloxa (/x: hemopericard)
Consecintele generale
- depind in cea mai mare parte de cantitatea de sange pierdut, de viteza sangerarii si durata
acesteia.
Hemoragiile mari si acute
- se insotesc de stare de soc cu colaps!
- tegumentele, mucoasele si viscerele sunt palide si mai uscate decat in mod normal
- hemoragiile ce intereseaza 01-213 din masa sanguina sau mai mult pot produce moartea
bolnavului
%ecanisme compensatorii( refacerea initiala a volumului sanguina pe seama lichidelor tisulare
este insotita de hemodilutie! apoi, prin regenerarea de hematii intr-un ritm care depaseste pe acela al
formarii de hemoglobina este urmat de aparitia unei anemii hipocrome, care este corectata progresiv. 'n
conditiile unei maduve normale, volumul eritrocitar poate fi facut in aproximativ $$ de zile.
Hemoragiile mici$ repetate, inclusiv anemiile oculte sunt adesea urmate de anemie feripriva,
hipocroma, datorita pierderilor de fier din
-rezinta numeroase analogii cu cele ale circulatiei sanguine, dar caracterele anatomice si
functionale proprii acestei circulatii imprima o serie de particularitati tulburarilor sale patologice.
&stfel circulatia limfatica se deosebeste de cea sanguina prin aceea ca nu se desfasoara intr-un sistem
circulator inchis, ci ea incepe cu capilarele limfatice la nivelul tesuturilor si organelor, continua cu
venele limfatice, pe traiectul carora se gasesc ganglionii limfatici, si se termina cu marile trunchiuri
limfatice colectoare, care se varsa in sistemul venos cav superior. (irculatia limfatica poate fi, de aceea,
influentata de circulatia venoasa.
4imfa se formeaza prin patrunderea lichidului interstitial in capilarele limfatice, cea mai mare parte a
limfei fiind produsa insa in ficat.
)olumul de limfa prezinta variatii fiziologice si patologice.
*iziologic, volumul limfei creste in starile de activitate a organelor si tesuturilor, un exemplu tipic fiind
acela al dilatatiei capilarelor limfatice in cursul absorbtiei intestinale.
&atologic, cresterea volumului de limfa apare ca urmare a cresterii cantitatii de lichid interstitial sau prin
permeabilizarea capilarelor limfatice.
%odificarea de volum nu produce, insa, edem atita timp cit drena+ul limfei este asigurat.
(resterea presiunii venoase se repercuteaza asupra circulatiei limfatice, incetinind
drena+ul acesteia in sistemul venos .
Clasificare
in functie de conditiile de producere - edem limfatic:
+, obstructiv$
2, inflamator$
", idiopatic
-, congenital
+ Edemul limfatic obstructiv
apare in urma stazei limfatice, prin obstructie sau intrerupere de cai limfatice.
conditiile de aparitie sunt aceleasi ca si pentru staza limfatica.
(el mai frecvent este edemul dezvoltat in tesuturile moi, asa cum se observa la nivelul
extremitatilor si, indeosebi, la memmbrul superior dupa mastectomia largita. 'n asemenea cazuri,
membrul superior este tumefiat, pastos, de culoare albicioasa. /demul foarte acccentuat produce
+ena functionala si durere.
/demul limfatic obstructiv se poate prezenta si ca ascita chiloasa, in tumorile retroperitoneale,
sau ca pleurezie chiloasa (chilotora#) in neoplaziile masive mediastinale.
Edemul limfatic inflamator
apare ca infectie primara sau secundara a cailor limfatice
se asociaza, de obicei, cu celulita si limfangita recidivanta.
.nfectiile primare apar in infectii'e cu streptococ si stafilococ.
.nfectii secundare - apar in tromboflebite, ulcere variicoase, filarioza etc. #raumatismele
constituie un factor favorizant
* este produs prin asocierea permeabilizarii capilarelor si vaselor limfatice cu staza limfatica
datorita trombozelor obstructive.
* 4ocalizarea cea mai frecventa este la membre. 5egiunea afectata este tumefiata, ca'da, sensibila,
iar ganglionii limfatici mariti de volum. 4imfangiografic, s-a constatat, inconstant, dilatarea
vaselor limfatice si, incetinirea circulatiei 'imfatice.
/ %icroscopic
.n forme.e acute
vasele limfatice prezinta
tromboze,
discrete infiltrate inflamatorii
tumefierea endoteliului.
tesuturile incon+uratoare sint edematiate si adesea inflamate.
ganglionii limfatici regionali, mariti de volum, sint edematiati si cu infilltrat inflamator
acut.
.n formele recidivate se gasesc obstructii vasculare si infiltrate limfo-plasmocitare de-a
lungul vaselor limfatice, precum si scleroza tesutului con+unctivo-adipos incon+urator.
" Edemul limfatic idiopatic 0limfedemul precoce
se intilneste mai ales la femei in a doua sau a treia decada a vietii.
apare dupa sarcini, traumatisme minore sau infectii trecatoare (mai ales genitale).
mecanismul de producere consta in insuficienta drena+ului limfatic, care are ca urmare retentia
de proteine in tesuturi si apoi de apa
%acroscopic
afecteaza unul sau ambele membre inferioaare
se instaleaza, de obicei, progresiv
intereseaza membrul afectat in intregime sau, mai ales, portiunea sa superioara.
membrul afectat este tumef'at, a'bicios, pastos, iar prin cronicizare tesuturile devin
indurate.
%icroscopic
vasele limfatice superficiale sint rare, iar cele profunde, dilatate.
adesea apar discrete infiltrate limfo-plasmocitare perivasculare.
tesuturile con+unctivo-adipoase superficiale si profunde sunt fibrozate, cu fibrele elastice
fragmentate si cu edem difuz, care disociaza structurile con+unctive.
%acroscopic ( edemul limfatic congenital!
apare ca o tulburare progresiva si permanenta, localizata, indeosebi, la extremitatile inferioare
(elefantiazis)!
poate fi uni sau bilateral
cuprinde membrul inferior in intregime sau numai partial.
membrul afectat este mult tumefiat, deformat, de culoare a'bicioasa, indurat.
intre fascia musculara profunda si grasimea subcutanata se gaseste un strat gros de tesut moale,
buretos, in 6fagure6.
-ielea este aspra si hiperpigmentata.
1imfangiografic si microscopic
malformatia vaselor limfatice subcutanate si profunde,
prezenta de vase hipoplazice dar cu predominanta vaselor dilatate, varicoase, asa incit realizeaza
aspecte de limfangiomatoza, )e vorbeste chiar de un hamartom limfatic.
tesutul con+unctivo-adipos este mult redus fiind inlocuit de vasele limfatice ectaziate.
fibrele elastice sunt fragmentate, reduse! se gasesc si zone de fibroza.
epiteliul cutanat prezinta zone de atrofie si zone de hipertrofie
Definitie - revarsarea de limfa in:
1. cavitatea peritoneala (ascita chiloasa sau chiloperitoneu) sau
2. cavitatea toracica (chilotora#).
)e produce prin lezarea vaselor limfatice in neoplaziile cu invazie limfatica sau prin
traumatisme.
Diagnosticul diferential - e#travazarea de limfa, produsa prin staza limfatica si cu care se
poate confunda cu usurinta.
)e mai descrie chilotoraxul spontan congenital si ascita chiloasa idiopatica cu etiologie inca
neelucidata
%acroscopic
4ichidul revarsat prin limforagie si acumulat in, cavitatile seroase are un aspect caracteristic alb-
laptos. &+unge, de obicei, la cantitati importante si se reface rapid dupa evacuare.
E#amenul microscopic, pe frotiuri, arata numeroase picaturi si rare leucocite, cu predominanta
elementelor mononucleare
&ceste functii sint realizate datorita:
schimburilor permanente dintre lichidul interstitial si plasma, pe de o parte,
dintre lichidul interstitial si cel intracelular, pe de alta parte.
)chimburile cu plasma sanguina sint efectuate prin peretele capilar, care se comporta ca o
membrana semipermeabila. 7e aceea, constitutia ionica a lichidului interstitial este sensibil
asemanatoare cu aceea a plasmei, cu mici diferente datorita prezentei unei cantitati mai mari de proteine
in plasma, unele dintre ele nedifuzabile, in mod normal, prin peretele capilar.
)chimburile cu lichidul intracelular sint realizate prin intermediul membranei celulare, dotata cu
permeabilitate selectiva! concentratia electrolitica a lichidului intracelular prezinta, de aceea, diferente
importante, printre care o concentratie mai mare de ioni de potasiu (89) fata de lichidul interstitial si
fata de plasma.
/chilibrul dinamic dintre volumul si constitutia lichidului interstitial, in raport cu celelalte
sectoare si compartimente ale mediului lichid din organism, este realizat de urmatorii factori!
permeabilitatea capilara,
presiunea hidrostatica sanguina si tisulara,
presiunea coloid-osmotica sanguina si tisulara,
factori renali
permeabilitatea glomerulara si
functia de reabsorbtie de la nivelul tubilor renali,
factori hormonali - in special hormonul antidiuretic si aldosteronul,
drena+ul limfatic.
/liminarile hidrice pe cale transcutanata (secretie sudorala), pulmonara si digestiva pot influenta
volumul si constitutia lichidului interstitial.
7ereglarea mecanismelor dependente de acesti factori se va repercuta asupra circulatiei
interstitiale, asupra cantitatii si compozitiei lichidului interstitial.