INFARCTUL

Este o zona de necroza ischemica

Cauzele cele mai frecvente sunt tromboza si embolia cu obliterarea acuta
si completa a unei artere
Mai rar poate fi produs de alte leziuni obstructive ale arterelor cum ar fi:
Ateroscleroza, panarterita nodoasa
Modificarile morfologice care determina necroza ischemica sunt
determinate de anoxie si acumularea de cataboliti locali.
Procesele degenerativ necrotice sunt comune pentru toate tipurile de
infarct
Localizarile infarctului
Cele mai frecvente: cord, splina, rinichi, creier, plaman, imtestin
Mult mai rare: ficat, retina etc.
ipuri de infarct
!nfarct alb Cauzele lor sunt asemanatoare, iar mecanismele de
!nfarct rosu producere cu particularitati
!nfarct recent "upa varsta
!nfarct vechi "upa varsta
!nfarct septic "upa continutul microbian
!nfarct aseptic "upa continutul microbian
!nfarctul alb #anemic$
%e produce in organele cu circulatie terminala
Mecanism de formare:
"upa cateva minute de anoxie celulele afectate prezinta tumefiere
mitocondriala, cu permeabilizarea si ruperea membranelor
celulare, pierderea compartimentarii intercelulare si difuziunea
enzimelor mitocondriale si lizozomale
!ntre &'()* ore necroza devine completa, apare distensie vasculara
si permeabilizarea peretilor vasculari cu extravazare de plasma si
hematii
!nfarctul rosu #hemoragic$
Apare in organele cu circulatie dubla
Mecanism de formare:
%caderea brusca a presiunii sangvine locale, dupa obstructia
arteriala, duce la patrunderea brutala de sange in teritoriul
ischemiat din circulatia dubla sau din cea colaterala fara
restabilirea unei circulatii locale
%angele patruns in vasele destinse inunda in final zona de infarct
determinand caracterul hemoragic
INFARCTUL MIOCARDIC ACUT
DEFINIIE. Infarctul miocardic reprezint necroza i!c"emic a unui teritoriu al
miocardului# determinat de !cderea $ru!c a flu%ului !an&'in (n artera coronar
care de!er'e)te teritoriul re!pecti'. *n ma+oritatea cazurilor# afec,iunea de fond e!te
reprezentat de atero!cleroza coronarian.
"iagnosticul !MA se bazeaza pe+
Manifestarile clinice
Modificarile E,-
este paraclinice
Confirmarea diagnosticului, in caz de deces, este anatomo(patologica.
!nciden.a infarctului miocardic este /n continu0 cre1tere, mai ales /n .0rile
puternic industrializate dar 1i /n cele /n curs de industrializare.
Conform statisticilor A2A #American 2eart Association, '33)$, /n %4A infarctul
miocardic ocup0 locul doi dup0 accidentele cerebro(vasculare, iar /n fiecare an
sunt diagnosticate aproximativ 533.333 cazuri noi de cardiopatie ischemic0
dureroas0, din care mai mult de 6um0tate prezint0 !MA.
La noi /n .ar0, nivelul mortalit0.ii prin infarct miocardic este de )57&33.333, cu o
rat0 de cre1tere anual0 de 3,&.
Aspecte anatomo(patologice
Localizarea fa'orita a IMA e!te la ni'elul 'entriculului !tan& !i mai putin
frec'ent la ni'elul 'entriculului drept. Localizarile atriale !unt e%ceptionale.
Cauzele cele mai frec'ente !unt- trom$oza arterelor coronare# "emora&ii la
ni'elul placilor de aterom# !pa!me per!i!tente ale coronarelor.
Morfolo&ic# IMA e!te un infarct al$ .anemic/ reprezentat de o zona de
coa&ulare con!ecuti'a ano%iei# dar poate fi !i un infarct ro!u ."emora&ic/
prin patrunderea $ru!ca a !an&elui din circulatia colaterala in teritoriul de
necroza# ca urmare a !caderii pre!iunii !an&'ine locale prin o$!tructia
arteriala.
Complicatii- ruptura de perete li$er# trom$oza parietala# ane'ri!m parietal#
ruptura de !ept inter'entricular# em$olii# infarcte in circulatia !i!temica.
Cauze IMA
A!pect
macro!copic al
atero!clerozei
coronariene0 !e
o$!er'a
reducerea
marcat a
lumenului
arterial )i
(n&ro!area
peretelui.
1lac de
aterom
con!tituit0 !e
o$!er'
intere!area
intimei )i mediei
cu prezen,a
!pa,iilor aciculare
de cole!terol )i
zonele de
calcificare (n
plac .2E345/.
Artere
coronare
o$!truate de
prezen,a de
trom$i ro)ii# cu
!uprafa,
ru&oa!# puternic
aderen,i la
!uprafa,a intern
a 'a!ului.
A!pectul
micro!copic al
trom$ozei
coronariene0
re,eaua coraliform
face corp comun cu
endoteliul 'a!cular0
(n oc"iurile ei )i la
!uprafa, e%i!ta
re,ea fin de fi$rin
ocupat de
elementele fi&urate
ale !6n&elui# dintre
care predomin
"ematiile 7 trom$
recent .2E345/.
Trom$
coronarian
or&anizat
con+uncti'# cu
depozite aciculare
de cole!terol
.2E%45/.
Trom$ coronarian
or&anizat con+uncti'#
recanalizat
.'an 8ie!on345/.
Aspecte macroscopice
Infarctul recent prezinta pe !uprafata 'i!cerala pericardica o zona mata#
al$icioa!a# con!tituita din depozite de fi$rina .placa laptoa!a/.
9ona de necroza apare pe !ectiune ca o leziune palida# cenu!ie:$runa# de
contur !i forma nere&ulate# relati' $ine delimitata# proeminenta pe
!uprafata datorita edemului fi$relor miocardice# de con!i!tenta ferma.
Aria de necroza e!te incon+urata de un c"enar al$:cenu!iu reprezentat de
lizereul leucocitar# la periferia caruia !e &a!e!te o zona de "iperemie:
"emora&ie.
Infarctul !ec"elar apare ca o zona cicatriceala# deprimata# al$:!idefie# de
con!i!tenta cre!cuta# $ine delimitata de te!utul din +ur.
Leziune
i!c"emic
tran!mural cu
localizare antero:
lateral la ni'elul
'entriculului
!t6n&.
Leziune
!u$endocardic
circumferen,ial
care (m$in
a!pectul de
infarct 'ec"i
cicatriceal cu
infarctul recent0
e!te 'or$a practic
de!pre o e%tindere
a proce!ului de
necroz.
Infarct miocardic
recent 7 mai pu,in de 4
ore de la in!talare0
,e!utul miocardic
necrozat nu !e coloreaz
la tratarea cu al$a!tru de
nitro:tetrazolin0 e!te o
metod util (n
identificarea ace!tei
leziuni.
Aspecte microscopice
Infarctul al$ !e con!tituie micro!copic din urmatoarele zone-
9ona de necroza de coa&ulare .fi$rele miocardice !unt $alonizate#
inten! acidofile# !triatiile tran!'er!ale de'in indi!tincte# cu
omo&enizarea citopla!mei !i di!paritia nucleilor/
9ona de infiltrat inflamator cu polimorfonucleare neutrofile ce
incon+oara aria de necroza .core!punde lizereului leucocitar/
9ona de "iperemie:"emora&ie
In timp "iperemia !cade# polimorfonuclearele neutrofile !unt inlocuite de
macrofa&e# lic"idul de edem !e re!oar$e# iar !uprafata infarctului !e
deprima. In +urul infarctului apare un te!ut de &ranulatie cu proliferare de
fi$ro$la!ti# capilare de neoformatie !i infiltrat inflamator cu limfocite#
pla!mocite !i macrofa&e. Te!utul de &ranulatie trimite prelun&iri in
interiorul zonei de necroza# pe care o inlocuie!te cu te!ut con+uncti'.
Infarct
miocardic recent. ;e
o$!er' a!pectul 'lurit
al fi$relor miocardice
necrozate0 pe alocuri
e%i!t nuclei .2E345/.
Infarct miocardic
recent cu necroza
$enzilor de contrac,ie#
di!pari,ia pe alocuri a
nucleului )i zone de
omo&enizare a
citopla!mei .2E3<55/.
Necroz de
coa&ulare e'ident la =<
ore de la in!talarea
accidentului coronarian
.2E345/.
A!pectul cla!ic al
IMA la >< ore0 !e
e'iden,iaz necroza de
coa&ulare delimitat de
infiltrat cu 1MN )i zona
de "iperemie:"emora&ie
.2E345/.
A!pect
micro!copic tipic de IMA
(n inter'alul ?:=< zile# cu
necroz acidofil#
prezen,a unui ame!tec de
1MN )i
macrofa&e (ncarcate cu
"emo!iderin0 !e o$!er'
foarte $ine di!pari,ia
edemului precum )i a
nucleilor .2E3<55/.
A!pectul
micro!copic al
infarctului miocardic la
=4 zile0 !e o$!er' 'a!ele
de neoforma,ie )i
fi$ro$la)tii .2E3=55/.
E'identierea
,e!utului con+uncti'
fi$ro! al$a!tru cu
a+utorul colora,iei
Ma!!on : .345/.
Dia&no!tic diferential
Infarctul ro!u de miocard
E%i!tenta unui mare numar de "ematii printre fi$rele miocardice pe
care le di!ociaza# fi$rele mu!culare !ufera in timp modificarile
caracteri!tice necrozei
La periferie !unt prezente macrofa&e incarcate cu "emo!iderina
pro'enita din de&radarea "ematiilor
Infarctul miocardic 'ec"i
9ona deprimata# al$:!idefie# de con!i!tenta cre!cuta# reprezentata
micro!copic de e%i!tenta unei cicatrici din fi$re de cola&en
Complicatiile IMA
;olu,ii de continuitate la ni'elul mu)c"ilor papilari
Ruptura !eptului inter'entricular# interatrial !au atrio'entricular
Tamponada cardiaca
Ruptura de cord
Trom$em$oli!m pulmonar
Edem pulmonar acut
A!pect
macro!copic ce prezint
!olu,ie de continuitate la
ni'elul mu)c"iului
papilar anterior (ntr:un
infarct antero:lateral.
A!pect macro!copic de ruptur de !ept inter'entricular 7 !olu,ie de continuitate la
ni'elul =@A medii )i inferioare a !eptului# cu !ta$ilirea )untului (ntre cei doi
'entriculi.
A!pect
macro!copic de
tamponad
cardiac0 !e
o$!e' prezen,a
!6n&elui la
ni'elul !acului
pericardic.
;e o$!er'
!olu,ie de
continuitate la
ni'elul =@A
inferioare a
peretelui anterior
al 'entriculului
!t6n&.
A!pect
micro!opic de
necroz
"emora&ic (ntr:
un infarct
miocardic
!upraacut
complicat cu
ruptura de perete
li$er.2E3<55/.
A!pect
macro!copic de
trom$em$oli!m
pulmonar0 la
!ec,ionarea
plm6nului !e
o$!er' 'a!e
o$!truate de
trom$i ro)ii#
aderenti la pere,ii
'a!culari.
A!pectul
micro!copic al
edemului
pulmonar acut0 !e
o$!er'
"iperemie
'a!cular precum
)i prezen,a unui
material eozinofil
care ocup (n
totalitate !pa,iile
al'eolare .lic"id
de edem/
.2E345/.
Dia&no!ticul de infarct miocardic !e $azeaz (n primul rand pe date clinice )i
paraclinice.
Rolul anatomo:patolo&ului e!te de a certifica prezen,a leziunii# a complica,iilor )i
de a corela rezultatele o$,inute (n urma e%amenului morfolo&ic cu datele clinice )i
paraclinice.
INFARCTUL 1ULMONAR
Reprezinta o zona de necroza a parenc"imului pulmonar datorata
o$!tructiei unui ram arterial ce iri&a zona re!pecti'a# prin em$olie !au
trom$oza0
Localizarea predomina in lo$ii inferiori pulmonari0
Infarctul pulmonar e!te de tip ro!u ."emora&ic/# datorita du$lei circulatii
.pulmonare !i $ron!ice/# caracteri!tica ace!tui or&an0
O$!tructia unui ram arterial pulmonar conduce la !caderea pre!iunii
!an&'ine in teritoriul core!punzator# urmata de patrunderea $ru!ca de
!an&e din du$la circulatie# inundand zona necrozata.
MACRO;CO1IC
In infarctul recent zona afectata proemina la suprafata plamanului; pleura
este acoperita de un exudat fibrinos
Culoarea este rosie-negricioasa; consistenta este crescuta; leziunea este bine
delimitata
Pe sectiune are forma triunghiulara cu baza spre pleura si varful spre hil,
indicand artera obstruata
Crepitatiile alveolare sunt absente
La sectionare se elimina o cantitate redusa de sange; la proba docimaziei
fragmentele pulmonare cad pe fundul vasului
Dupa 1- zile, datorita deshidratarii, infarctul se deprima, devine mat, fin
granular, cu limite nete
In faza de vindecare, infarctul apare ca o cicatrice stelata, deprimata, dura si
pigmentata!
MICRO;CO1IC
In primele "# ore, in zona de infarct, septurile alveolare sunt dilatate si pline
cu hematii, iar in alveole se constata un numar mare de hematii si lichid de
edem
$lterior hematiile din alveole se alipesc si isi pierd colorabilitatea, apare
necroza de coagulare a septurilor alveolare, iar in %urul necrozei se observa
un infiltrat inflamator initial de tip P&' neutrofile, apoi macrofagic
La periferie se gasesc macrofage incarcate cu hemosiderina rezultata din
degradarea hemoglobinei!
Alveole
pline cu hematii,
incon6urate de
zone de necroza
de coagulare
!nfarct pulmonar ( arii de necroza de coagulare si zone cu hemoragie
INFARCTUL RENAL
(eprezinta necroza tesutului renal prin intreruperea irigatiei sangvine
datorita obliterarii, de obicei embolice, a arterei renale sau a uneia dintre
ramurile acesteia!
Datorita circulatiei terminale la acest nivel, este un infarct alb sau anemic!
Macro!copic
In infarctul recent# zona afectata proemina la !uprafata !i are initial
culoare ro!cata incon+urata de un lizereu cenu!iu
La periferie apare o zona de "iperemie:"emora&ie
9ona de necroza are con!i!tenta ferma# $ine delimitata# de forma
piramidala# cu $aza !pre cap!ula !i 'arful !pre "il
Ulterior de'ine deprimat# palid# al$:rozat# datorita i!c"emiei !i "emolizei
Infarctul 'ec"i !e e'identiaza ca o cicatrice deprimata# neteda# o'ala# al$:
!idefie# dura
9ona de necroza e!te $ine delimitata# de forma piramidala# cu $aza !pre cap!ula !i
'arful !pre "il
Micro!copic
9ona de infarct are a!pect de necroza de coa&ulare in care !e mai di!tin&
contururile &lomerulilor !i tu$ilor# citopla!ma omo&en acidofila# nucleii
!unt di!paruti !au picnotici
In +urul zonei de necroza !e afla un infiltrat inflamator cu 1MN neutrofile#
iar la periferie# zone de "iperemie:"emora&ie
Vase hiperemiate,
dilatate
PMN
neutrofle
Necroza
de
coagulare
INFARCTUL CEREBRAL
.RAMOLI;MENTUL CEREBRAL/
8eneralitati
Reprezinta cea mai comuna leziune 'a!culara a ;NC# con!tatata la <?C din
necrop!iile curente dupa ?5 ani
Cauze
;caderea de$itului cardiac din cardiopatii
Trom$oza arterelor cu modificari atero!clerotice
Leziuni de endarterita o$literanta# luetica !au t$c
Macro!copie
Dupa o etapa initiala e%trem de !curta de necroza de coa&ulare cu
intume!centa !i marirea con!i!tentei locale.
;e con!tata !ucce!i' etapele de ramoli!ment al$# ro!u ."emora&ic/# &al$en !i
cu tran!formare p!eudoc"i!tica.
8amolisment galben 9 coloratia galbuie a substantei cerebrale si extinderea
pigmentului in 6ur si in meninge
8amolisment rosu 9 datorat invaziei cu sange
8amolisment cerebral sechelar 9 transformare pseudochistica 9 organizarea unei
cicatrici la perifeia zonei ramolite, acumulare de lichid cefalorahidian
intracavitar si resorbtia lui
Micro!copie
Apar modificari celulare cu ti&roliza .di!tru&erea corpilor ti&roizi/#
tumefactia periDarionului# lic"efierea tecilor de mielina !i "iperemie
periferica.
Dupa cate'a ore !e in!taleaza edem perineuronal.
Tumefactia
perikarionul
ui
Edem
perineurona
l
!nfarctul intestinal
- Este produs prin obstructia arterelor mezenterice (cel mai frecvent a arterei
mezenterice superioare)
- Localizarea cea mai frecventa: jejun si ileon
- )tiologia infarctului intestinal:
Embolie arteriala prin tromb intracardiac ( in infarctul miocardic) sau
parietal aortic.
Tomboza venoasa descendenta (in ciroza hepaticacu tromboza
spontana) sau ascendenta (in inflamatii de colon)
Mecanism de volvulus cu pensarea vaselor.
ernie stran!ulata si inva!inare de anse intestinale
Macroscopic

segmentul intestinal afectat segmentul intestinal afectat

este de culoare rosie inchisa- este de culoare rosie inchisa-
negricioasa si are limite bine negricioasa si are limite bine
conturate. conturate.

peretele intestinal este peretele intestinal este

acoperit de exsudat fibrinos, acoperit de exsudat fibrinos,
este ingrosat, negricios, este ingrosat, negricios,
friabil; pe transa de sectiune friabil; pe transa de sectiune
apare de culoare rosie- apare de culoare rosie-
violacee uniforma. violacee uniforma.

continutul intestinal este continutul intestinal este

hemoragic. hemoragic.

in cavitatea peritoneala se in cavitatea peritoneala se

gaseste lichid hemoragic. gaseste lichid hemoragic.
M!C8:%C:P!C
Evolutia infarctului intestinal
este foarte grava 9 de la inceput se instaleaza fenomene toxice+
( !nitial 9 apare o peritonita toxica #datorita trecerii toxinelor microbiene prin
peretele lezat$+ apoi peritonita septica si daca nu se intervine medical, apare
gangrena cu rupturi de intestin subtire sau peritonita fecala si exitus
Consecintele infarctului
;ecroza tesuturilor vitale 9 cord, creier 9 ce poate duce la moarte
<enomene reactionale generale: leucocitoza, febra
2emoragii in funtie de teritoriul afectat: hematurie, hemotorax,
hemoperitoneu
INFARCTI9AREA
Este un proces patologic asemanator infarctului, dar produs prin
obliterarea venoasa cu staza brutala in teritoriul retrograd, insotita de
hemoragie
Este favorizata de staza sanguina
Localizari frecvente: splina, intestin, plaman
=ona de infarctizare are o delimitare mai putin neta, si, de, de obicei, o
intindere mai mare decat infarctul
!ntotdeauna prezinta caracter hemoragic
Consecintele sunt asemanatoare cu cele ale infarctului.

Se observa necroza Se observa necroza

hemoragica: hemoragica:
-
- hematiile invadeaza hematiile invadeaza
structurile necrozate care structurile necrozate care
nu mai sunt vizibile nu mai sunt vizibile
-
- In aproximativ 1- 1! ore In aproximativ 1- 1! ore
apare lizereul leucocitar apare lizereul leucocitar
neutrofil, care invadeaza neutrofil, care invadeaza
rapid zona de necroza rapid zona de necroza