Cauzele cele mai frecvente sunt tromboza si embolia cu obliterarea acuta si completa a unei artere Mai rar poate fi produs de alte leziuni obstructive ale arterelor cum ar fi: Ateroscleroza, panarterita nodoasa Modificarile morfologice care determina necroza ischemica sunt determinate de anoxie si acumularea de cataboliti locali. Procesele degenerativ necrotice sunt comune pentru toate tipurile de infarct Localizarile infarctului Cele mai frecvente: cord, splina, rinichi, creier, plaman, imtestin Mult mai rare: ficat, retina etc. ipuri de infarct !nfarct alb Cauzele lor sunt asemanatoare, iar mecanismele de !nfarct rosu producere cu particularitati !nfarct recent "upa varsta !nfarct vechi "upa varsta !nfarct septic "upa continutul microbian !nfarct aseptic "upa continutul microbian !nfarctul alb #anemic$ %e produce in organele cu circulatie terminala Mecanism de formare: "upa cateva minute de anoxie celulele afectate prezinta tumefiere mitocondriala, cu permeabilizarea si ruperea membranelor celulare, pierderea compartimentarii intercelulare si difuziunea enzimelor mitocondriale si lizozomale !ntre &'()* ore necroza devine completa, apare distensie vasculara si permeabilizarea peretilor vasculari cu extravazare de plasma si hematii !nfarctul rosu #hemoragic$ Apare in organele cu circulatie dubla Mecanism de formare: %caderea brusca a presiunii sangvine locale, dupa obstructia arteriala, duce la patrunderea brutala de sange in teritoriul ischemiat din circulatia dubla sau din cea colaterala fara restabilirea unei circulatii locale %angele patruns in vasele destinse inunda in final zona de infarct determinand caracterul hemoragic INFARCTUL MIOCARDIC ACUT DEFINIIE. Infarctul miocardic reprezint necroza i!c"emic a unui teritoriu al miocardului# determinat de !cderea $ru!c a flu%ului !an&'in (n artera coronar care de!er'e)te teritoriul re!pecti'. *n ma+oritatea cazurilor# afec,iunea de fond e!te reprezentat de atero!cleroza coronarian. "iagnosticul !MA se bazeaza pe+ Manifestarile clinice Modificarile E,- este paraclinice Confirmarea diagnosticului, in caz de deces, este anatomo(patologica. !nciden.a infarctului miocardic este /n continu0 cre1tere, mai ales /n .0rile puternic industrializate dar 1i /n cele /n curs de industrializare. Conform statisticilor A2A #American 2eart Association, '33)$, /n %4A infarctul miocardic ocup0 locul doi dup0 accidentele cerebro(vasculare, iar /n fiecare an sunt diagnosticate aproximativ 533.333 cazuri noi de cardiopatie ischemic0 dureroas0, din care mai mult de 6um0tate prezint0 !MA. La noi /n .ar0, nivelul mortalit0.ii prin infarct miocardic este de )57&33.333, cu o rat0 de cre1tere anual0 de 3,&. Aspecte anatomo(patologice Localizarea fa'orita a IMA e!te la ni'elul 'entriculului !tan& !i mai putin frec'ent la ni'elul 'entriculului drept. Localizarile atriale !unt e%ceptionale. Cauzele cele mai frec'ente !unt- trom$oza arterelor coronare# "emora&ii la ni'elul placilor de aterom# !pa!me per!i!tente ale coronarelor. Morfolo&ic# IMA e!te un infarct al$ .anemic/ reprezentat de o zona de coa&ulare con!ecuti'a ano%iei# dar poate fi !i un infarct ro!u ."emora&ic/ prin patrunderea $ru!ca a !an&elui din circulatia colaterala in teritoriul de necroza# ca urmare a !caderii pre!iunii !an&'ine locale prin o$!tructia arteriala. Complicatii- ruptura de perete li$er# trom$oza parietala# ane'ri!m parietal# ruptura de !ept inter'entricular# em$olii# infarcte in circulatia !i!temica. Cauze IMA A!pect macro!copic al atero!clerozei coronariene0 !e o$!er'a reducerea marcat a lumenului arterial )i (n&ro!area peretelui. 1lac de aterom con!tituit0 !e o$!er' intere!area intimei )i mediei cu prezen,a !pa,iilor aciculare de cole!terol )i zonele de calcificare (n plac .2E345/. Artere coronare o$!truate de prezen,a de trom$i ro)ii# cu !uprafa, ru&oa!# puternic aderen,i la !uprafa,a intern a 'a!ului. A!pectul micro!copic al trom$ozei coronariene0 re,eaua coraliform face corp comun cu endoteliul 'a!cular0 (n oc"iurile ei )i la !uprafa, e%i!ta re,ea fin de fi$rin ocupat de elementele fi&urate ale !6n&elui# dintre care predomin "ematiile 7 trom$ recent .2E345/. Trom$ coronarian or&anizat con+uncti'# cu depozite aciculare de cole!terol .2E%45/. Trom$ coronarian or&anizat con+uncti'# recanalizat .'an 8ie!on345/. Aspecte macroscopice Infarctul recent prezinta pe !uprafata 'i!cerala pericardica o zona mata# al$icioa!a# con!tituita din depozite de fi$rina .placa laptoa!a/. 9ona de necroza apare pe !ectiune ca o leziune palida# cenu!ie:$runa# de contur !i forma nere&ulate# relati' $ine delimitata# proeminenta pe !uprafata datorita edemului fi$relor miocardice# de con!i!tenta ferma. Aria de necroza e!te incon+urata de un c"enar al$:cenu!iu reprezentat de lizereul leucocitar# la periferia caruia !e &a!e!te o zona de "iperemie: "emora&ie. Infarctul !ec"elar apare ca o zona cicatriceala# deprimata# al$:!idefie# de con!i!tenta cre!cuta# $ine delimitata de te!utul din +ur. Leziune i!c"emic tran!mural cu localizare antero: lateral la ni'elul 'entriculului !t6n&. Leziune !u$endocardic circumferen,ial care (m$in a!pectul de infarct 'ec"i cicatriceal cu infarctul recent0 e!te 'or$a practic de!pre o e%tindere a proce!ului de necroz. Infarct miocardic recent 7 mai pu,in de 4 ore de la in!talare0 ,e!utul miocardic necrozat nu !e coloreaz la tratarea cu al$a!tru de nitro:tetrazolin0 e!te o metod util (n identificarea ace!tei leziuni. Aspecte microscopice Infarctul al$ !e con!tituie micro!copic din urmatoarele zone- 9ona de necroza de coa&ulare .fi$rele miocardice !unt $alonizate# inten! acidofile# !triatiile tran!'er!ale de'in indi!tincte# cu omo&enizarea citopla!mei !i di!paritia nucleilor/ 9ona de infiltrat inflamator cu polimorfonucleare neutrofile ce incon+oara aria de necroza .core!punde lizereului leucocitar/ 9ona de "iperemie:"emora&ie In timp "iperemia !cade# polimorfonuclearele neutrofile !unt inlocuite de macrofa&e# lic"idul de edem !e re!oar$e# iar !uprafata infarctului !e deprima. In +urul infarctului apare un te!ut de &ranulatie cu proliferare de fi$ro$la!ti# capilare de neoformatie !i infiltrat inflamator cu limfocite# pla!mocite !i macrofa&e. Te!utul de &ranulatie trimite prelun&iri in interiorul zonei de necroza# pe care o inlocuie!te cu te!ut con+uncti'. Infarct miocardic recent. ;e o$!er' a!pectul 'lurit al fi$relor miocardice necrozate0 pe alocuri e%i!t nuclei .2E345/. Infarct miocardic recent cu necroza $enzilor de contrac,ie# di!pari,ia pe alocuri a nucleului )i zone de omo&enizare a citopla!mei .2E3<55/. Necroz de coa&ulare e'ident la =< ore de la in!talarea accidentului coronarian .2E345/. A!pectul cla!ic al IMA la >< ore0 !e e'iden,iaz necroza de coa&ulare delimitat de infiltrat cu 1MN )i zona de "iperemie:"emora&ie .2E345/. A!pect micro!copic tipic de IMA (n inter'alul ?:=< zile# cu necroz acidofil# prezen,a unui ame!tec de 1MN )i macrofa&e (ncarcate cu "emo!iderin0 !e o$!er' foarte $ine di!pari,ia edemului precum )i a nucleilor .2E3<55/. A!pectul micro!copic al infarctului miocardic la =4 zile0 !e o$!er' 'a!ele de neoforma,ie )i fi$ro$la)tii .2E3=55/. E'identierea ,e!utului con+uncti' fi$ro! al$a!tru cu a+utorul colora,iei Ma!!on : .345/. Dia&no!tic diferential Infarctul ro!u de miocard E%i!tenta unui mare numar de "ematii printre fi$rele miocardice pe care le di!ociaza# fi$rele mu!culare !ufera in timp modificarile caracteri!tice necrozei La periferie !unt prezente macrofa&e incarcate cu "emo!iderina pro'enita din de&radarea "ematiilor Infarctul miocardic 'ec"i 9ona deprimata# al$:!idefie# de con!i!tenta cre!cuta# reprezentata micro!copic de e%i!tenta unei cicatrici din fi$re de cola&en Complicatiile IMA ;olu,ii de continuitate la ni'elul mu)c"ilor papilari Ruptura !eptului inter'entricular# interatrial !au atrio'entricular Tamponada cardiaca Ruptura de cord Trom$em$oli!m pulmonar Edem pulmonar acut A!pect macro!copic ce prezint !olu,ie de continuitate la ni'elul mu)c"iului papilar anterior (ntr:un infarct antero:lateral. A!pect macro!copic de ruptur de !ept inter'entricular 7 !olu,ie de continuitate la ni'elul =@A medii )i inferioare a !eptului# cu !ta$ilirea )untului (ntre cei doi 'entriculi. A!pect macro!copic de tamponad cardiac0 !e o$!e' prezen,a !6n&elui la ni'elul !acului pericardic. ;e o$!er' !olu,ie de continuitate la ni'elul =@A inferioare a peretelui anterior al 'entriculului !t6n&. A!pect micro!opic de necroz "emora&ic (ntr: un infarct miocardic !upraacut complicat cu ruptura de perete li$er.2E3<55/. A!pect macro!copic de trom$em$oli!m pulmonar0 la !ec,ionarea plm6nului !e o$!er' 'a!e o$!truate de trom$i ro)ii# aderenti la pere,ii 'a!culari. A!pectul micro!copic al edemului pulmonar acut0 !e o$!er' "iperemie 'a!cular precum )i prezen,a unui material eozinofil care ocup (n totalitate !pa,iile al'eolare .lic"id de edem/ .2E345/. Dia&no!ticul de infarct miocardic !e $azeaz (n primul rand pe date clinice )i paraclinice. Rolul anatomo:patolo&ului e!te de a certifica prezen,a leziunii# a complica,iilor )i de a corela rezultatele o$,inute (n urma e%amenului morfolo&ic cu datele clinice )i paraclinice. INFARCTUL 1ULMONAR Reprezinta o zona de necroza a parenc"imului pulmonar datorata o$!tructiei unui ram arterial ce iri&a zona re!pecti'a# prin em$olie !au trom$oza0 Localizarea predomina in lo$ii inferiori pulmonari0 Infarctul pulmonar e!te de tip ro!u ."emora&ic/# datorita du$lei circulatii .pulmonare !i $ron!ice/# caracteri!tica ace!tui or&an0 O$!tructia unui ram arterial pulmonar conduce la !caderea pre!iunii !an&'ine in teritoriul core!punzator# urmata de patrunderea $ru!ca de !an&e din du$la circulatie# inundand zona necrozata. MACRO;CO1IC In infarctul recent zona afectata proemina la suprafata plamanului; pleura este acoperita de un exudat fibrinos Culoarea este rosie-negricioasa; consistenta este crescuta; leziunea este bine delimitata Pe sectiune are forma triunghiulara cu baza spre pleura si varful spre hil, indicand artera obstruata Crepitatiile alveolare sunt absente La sectionare se elimina o cantitate redusa de sange; la proba docimaziei fragmentele pulmonare cad pe fundul vasului Dupa 1- zile, datorita deshidratarii, infarctul se deprima, devine mat, fin granular, cu limite nete In faza de vindecare, infarctul apare ca o cicatrice stelata, deprimata, dura si pigmentata! MICRO;CO1IC In primele "# ore, in zona de infarct, septurile alveolare sunt dilatate si pline cu hematii, iar in alveole se constata un numar mare de hematii si lichid de edem $lterior hematiile din alveole se alipesc si isi pierd colorabilitatea, apare necroza de coagulare a septurilor alveolare, iar in %urul necrozei se observa un infiltrat inflamator initial de tip P&' neutrofile, apoi macrofagic La periferie se gasesc macrofage incarcate cu hemosiderina rezultata din degradarea hemoglobinei! Alveole pline cu hematii, incon6urate de zone de necroza de coagulare !nfarct pulmonar ( arii de necroza de coagulare si zone cu hemoragie INFARCTUL RENAL (eprezinta necroza tesutului renal prin intreruperea irigatiei sangvine datorita obliterarii, de obicei embolice, a arterei renale sau a uneia dintre ramurile acesteia! Datorita circulatiei terminale la acest nivel, este un infarct alb sau anemic! Macro!copic In infarctul recent# zona afectata proemina la !uprafata !i are initial culoare ro!cata incon+urata de un lizereu cenu!iu La periferie apare o zona de "iperemie:"emora&ie 9ona de necroza are con!i!tenta ferma# $ine delimitata# de forma piramidala# cu $aza !pre cap!ula !i 'arful !pre "il Ulterior de'ine deprimat# palid# al$:rozat# datorita i!c"emiei !i "emolizei Infarctul 'ec"i !e e'identiaza ca o cicatrice deprimata# neteda# o'ala# al$: !idefie# dura 9ona de necroza e!te $ine delimitata# de forma piramidala# cu $aza !pre cap!ula !i 'arful !pre "il Micro!copic 9ona de infarct are a!pect de necroza de coa&ulare in care !e mai di!tin& contururile &lomerulilor !i tu$ilor# citopla!ma omo&en acidofila# nucleii !unt di!paruti !au picnotici In +urul zonei de necroza !e afla un infiltrat inflamator cu 1MN neutrofile# iar la periferie# zone de "iperemie:"emora&ie Vase hiperemiate, dilatate PMN neutrofle Necroza de coagulare INFARCTUL CEREBRAL .RAMOLI;MENTUL CEREBRAL/ 8eneralitati Reprezinta cea mai comuna leziune 'a!culara a ;NC# con!tatata la <?C din necrop!iile curente dupa ?5 ani Cauze ;caderea de$itului cardiac din cardiopatii Trom$oza arterelor cu modificari atero!clerotice Leziuni de endarterita o$literanta# luetica !au t$c Macro!copie Dupa o etapa initiala e%trem de !curta de necroza de coa&ulare cu intume!centa !i marirea con!i!tentei locale. ;e con!tata !ucce!i' etapele de ramoli!ment al$# ro!u ."emora&ic/# &al$en !i cu tran!formare p!eudoc"i!tica. 8amolisment galben 9 coloratia galbuie a substantei cerebrale si extinderea pigmentului in 6ur si in meninge 8amolisment rosu 9 datorat invaziei cu sange 8amolisment cerebral sechelar 9 transformare pseudochistica 9 organizarea unei cicatrici la perifeia zonei ramolite, acumulare de lichid cefalorahidian intracavitar si resorbtia lui Micro!copie Apar modificari celulare cu ti&roliza .di!tru&erea corpilor ti&roizi/# tumefactia periDarionului# lic"efierea tecilor de mielina !i "iperemie periferica. Dupa cate'a ore !e in!taleaza edem perineuronal. Tumefactia perikarionul ui Edem perineurona l !nfarctul intestinal - Este produs prin obstructia arterelor mezenterice (cel mai frecvent a arterei mezenterice superioare) - Localizarea cea mai frecventa: jejun si ileon - )tiologia infarctului intestinal: Embolie arteriala prin tromb intracardiac ( in infarctul miocardic) sau parietal aortic. Tomboza venoasa descendenta (in ciroza hepaticacu tromboza spontana) sau ascendenta (in inflamatii de colon) Mecanism de volvulus cu pensarea vaselor. ernie stran!ulata si inva!inare de anse intestinale Macroscopic
este de culoare rosie inchisa- este de culoare rosie inchisa- negricioasa si are limite bine negricioasa si are limite bine conturate. conturate.
peretele intestinal este peretele intestinal este
acoperit de exsudat fibrinos, acoperit de exsudat fibrinos, este ingrosat, negricios, este ingrosat, negricios, friabil; pe transa de sectiune friabil; pe transa de sectiune apare de culoare rosie- apare de culoare rosie- violacee uniforma. violacee uniforma.
continutul intestinal este continutul intestinal este
hemoragic. hemoragic.
in cavitatea peritoneala se in cavitatea peritoneala se
gaseste lichid hemoragic. gaseste lichid hemoragic. M!C8:%C:P!C Evolutia infarctului intestinal este foarte grava 9 de la inceput se instaleaza fenomene toxice+ ( !nitial 9 apare o peritonita toxica #datorita trecerii toxinelor microbiene prin peretele lezat$+ apoi peritonita septica si daca nu se intervine medical, apare gangrena cu rupturi de intestin subtire sau peritonita fecala si exitus Consecintele infarctului ;ecroza tesuturilor vitale 9 cord, creier 9 ce poate duce la moarte <enomene reactionale generale: leucocitoza, febra 2emoragii in funtie de teritoriul afectat: hematurie, hemotorax, hemoperitoneu INFARCTI9AREA Este un proces patologic asemanator infarctului, dar produs prin obliterarea venoasa cu staza brutala in teritoriul retrograd, insotita de hemoragie Este favorizata de staza sanguina Localizari frecvente: splina, intestin, plaman =ona de infarctizare are o delimitare mai putin neta, si, de, de obicei, o intindere mai mare decat infarctul !ntotdeauna prezinta caracter hemoragic Consecintele sunt asemanatoare cu cele ale infarctului.
Se observa necroza Se observa necroza
hemoragica: hemoragica: - - hematiile invadeaza hematiile invadeaza structurile necrozate care structurile necrozate care nu mai sunt vizibile nu mai sunt vizibile - - In aproximativ 1- 1! ore In aproximativ 1- 1! ore apare lizereul leucocitar apare lizereul leucocitar neutrofil, care invadeaza neutrofil, care invadeaza rapid zona de necroza rapid zona de necroza