Sunteți pe pagina 1din 19

FAC.

DE INGINERIE MECANICA
Cat. de Autovehicule i Motoare
PROIECT
la
Construcia i calculul automobilelor II
Tema: Mecanism de ghidare MacPherson
Suspensie pentru autoturism 4x4
Nume: Bobocea Alexandru
Secia: AR 1101
Anul: IV
ndrumtor: prof.dr.in. Ovidiu CMPIAN
Anul uni!er"itar #01$%#01&
Seme"trul I
1
1.CUPRINS PAG
1.Cuprins.............................................................................................................................2
2.Studiul de nivel privind mecanismele de ghidare a rotii..................................................3
2.1.Functile suspensie......................................................................................................3
2.2.Functiunile mecanismului de ghidare........................................................................5
2.3.Geometria directiei si posibilitati de reglare..............................................................6
2.3.1.Unghiurile rotilor.....................................................................................................6
2.4.ipuri de mecanisme de ghidare studiate...................................................................!
3."nali#a cinematica a mecanismului de ghidare..............................................................1$
3.1.Comportamentului la saltare.....................................................................................1$
3.2.Comprtamentul la ruliu.............................................................................................1$
4.Studiul de nivel privind calculul %i construc&ia suspensiei unui autoturism 4'4............11
4.1 (olul si destina&ia suspensiei...................................................................................11
4.2 Cerin&e %i condi&ii impuse suspensiei.......................................................................11
4.3 Clasi)icare. ipuri constructive . *escriere . +,r&i componente..............................12
4.4 Caracteristica elastic, a suspensiei. -ateriale.........................................................13
4.5 "legerea variantei constructive. .usti)icarea alegerii..............................................13
4.6 +rincipalele cau#e de scoatere din u# a suspensiei..................................................15
5. Calculul suspensiei.........................................................................................................15
5.1 Calculul arcului elicoidal.........................................................................................15
6. /ibliogra)ie................................................................................................................... 10
1. "ne'e
2
. STU!IU !E NI"E# PRI"IN! $ECANIS$E#E !E
G%I!ARE A RO&I#OR
.1 'UNC&IUNI#E SUSPENSIEI
ermenul 2suspensie3 este utili#at pentru a descrie totalitatea pieselor elastice
careconectea#, ro&ile la %asiu sau la caroseria autoportant,. Sistemele de suspensie au
urm,toarele
)unc&ii4
5 "bsorb %ocurile de pe carosabilele neregulate6 asigur7nd 8ntr5o anumit, m,sur, deplasarea lin,
a pasagerilor sau obiectelor transportate %i evitarea supunerii pieselor mecanice la u#ur,
e'cesiv,.
5 "sigur, contactul permanent al pneurilor cu solul %i con)er, o aderen&, corespun#,toare cu
carosabilul6 )unc&ionarea corect, a direc&iei %i siguran&a c,l,toriei.
Suspensia autovehiculului cuprinde trei elemente principale4
elementul elastic9
elementul de amorti#are9
elementul de ghidare.

:n unele ca#uri6 suspensia automobilului mai con&ine elemente suplimentare


stabili#atoare6 care au rolul de a reduce inclin,rile laterale ale autovehiculelor in vira;e.
Elementul elastic serve%te pentru mic%orarea sarcinilor dinamice6 re#ultate 8n urma
ac&iunii componentelor verticale ale )or&ei de interac&iune dintre ro&i %i drum6 asigur7nd prin
aceasta con)ortabilitatea necesar,. <n suspensia automobilului se introduc uneori elemente
elastice suplimentare6 cum sunt stabili#atoarele6 care au rolul de a mic%ora sau anihila 8nclin,rile
laterale pe timpul vira;elor.
Elementul (e amorti)are6 8mpreun, cu )recarea din suspensie6 creea#, )or&ele de
re#isten&, care amorti#ea#, vibra&iile caroseriei %i ale ro&ilor.
Elementul (e *+i(are asigur, posibilitatea unor de)orma&ii elastice corespun#,toare
sarcinilor6 determin7nd caracterul mi%c,rii =cinematica> ro&ilor )a&, de sa%iul autovehiculului.
Func&iile celor trei elemente principale ale suspensiei pot )i 8ndeplinite de unul %i acela%i
element sau de elemente di)erite. "st)el6 la multe autovehicule echipate cu arcuri lamelare
longitudinale6 acestea servesc nu numai ca element elastic6 ci determin, %i cinematica ro&ilor6
transmit toate tipurile de )or&e %i contribuie la amorti#area vibra&iilor6 datorit, )rec,rii dintre
lamele %i din articula&ii.
Sistemul $cP+erson =numit ast)el dupa proiectantul sau6 ?arle S. -c+herson> cu
suspensie articulata in )ata si cu suspensie dubla articulata in spate contribuie la siguranta dvs.
"cest model de @suspensie independenta@ o)era o stabilitate si asigura controlul
vehiculului in toate situatiile de pilotare.
3
Suspensie -acpherson
?'emple vederii in ansamblu suspensie -acpherson
Aedere ansamblu suspensie -acpherson
4
. Suspensie -acpherson Ford Focus (s
. 'UNC&IUNI#E $ECANIS$U#UI !E G%I!ARE
Ba un autovehicul mecanismul de ghidare trebuie sa indeplineasca urmatoarele )unctii4
5 sa mentina o po#itie optima si controlata a rotii )ata de caroserie9
5 sa mentina o po#itie optima a rotilor )ata de sol pentru a obtine per)ormante
dinamice ma'ime si o aderenta cat mai buna9
5nu trebuie sa permita variatii ale ecartamentului si ampatamentului
autoturismului9
5
., GEO$ETRIA !IREC&IEI -I POSI.I#IT/&I !E REG#ARE
.,.1 Un*+iurile roii
)ig. 5 schematica a suspensiei6 denumire tehnice ale pieselor care alc,tuiesc sistemul.
Unghiuri )ata de a'a )rontala sau a'a direc&ional, a vehiculului sunt dup, cum urmea#,4
Un*+iurile rotilor0
a> Unghiul de c,dere a ro&ilor9
b> Convergen&a ro&ilor9
c> Convergen&a negativ, a ro&ilor la vira;e.
Unghiuri ale pivotului de directie4
d> <nclina&ie transversal, a pivotului de direc&ie6 sau pe scurt 28nclina&ia pivotului de
direc&ie39
e> Unghi longitudinal de )ug, a ro&ilor6 sau pe scurt 2Unghi de )ug, a ro&ilor3.
-odi)icarea unghiurilor de cadere a rotii
Unghiul de cadere este unghiul de inclinarea a roti va#ut din )ata sau din spate. +entru
unghiul de cadere avem trei posibilitati4
6
5 unghi negativ =partea superioara a rotii inclinata spre interior>
5 unghi neutru =roata este perpendiculara pe drum>
5 unghi po#itiv =partea superioara a rotii inclinata spre e'terior>
Con)orm primei parti a proiectului avem trei ca#uri4
5 roata pe drum ori#ontal
5 roata in groapa
5 roata trecand peste un obstacol

Unghiul de inclinare a pivotului
<nclina&ia pivotului este unghiul6 m,surat 8n grade6 )ormat intre linia median, a pivotului %i
perpendicular, pe sol6 privind vehiculul din )ata =)ig. 26>.

Unghiul de c,dere a )ost inventat pentru a reduce devia&ia pivotului6 respre#entata de distanta
C/3 dintre proiec&ia a'ei pivotului pe sol %i punctul de contact al rotii =cap. 3 pag DD>6 dar s5a
observat c, o m,rire a acestui unghi crea#, e)ecte negativ,6 8n special c7nd se )olosesc rotile cu
cauciucuri ),r, cameraEtubeless.
"st)el6 s5a sim&it nevoia reducerii unghiului de c,dere )oarte mult6 aproape de valoarea #ero9
lucru necesar %i pentru a ob&ine o u#ur, uni)orm, a cauciucurilor. +roblema a )ost re#olvat, prin
inclinarea pivotului c,tre partea de ;os a rotii =)ig. 21>.
1

<n ca#ul suspensiilor cu punte rigid,6 8nclina&ia pivotului nu varia#, sub e)ectul greut,&ii %i
deplas,rii pe vertical, a ro&ii6 cu condi&ia ca a'ul s, nu se de)orme#e9 8n ca#ul suspensiei
independente6 greutatea %i mi%carea pe vertical, a vehiculului )ace c, at7t unghiul de c,dere
c7t %i 8nclinarea pivotului s, varie#e 8n aceia%i m,sur,6 din moment ce pivotul se mi%c, o dat, cu
butucul rotii =)ig. 2!>.

.1 TIPURI !E $ECANIS$E !E G%I!ARE STU!IATE
-ecanismele de ghidare studiate sunt4
mecanism de ghidare cu brate inegale9
mecanism de ghidare de tip -ac +herson9
mecanism de ghidare cu trei brate9
mecanism de ghidare cu patru brate9
ANA#I2A CO$PARATI"/ A"ANTA3E !E2A"ANTA3E
Punte Ri*i(a0
"vanta;e4
cost sca#ut9
durata de viata ridicata9
mentinerea cat mai constanta a ecartamentului9
*e#avanta;e4
directie imprecise9
contact imper)ect mai mare intre roata si drum9
!
Sus4ensie in(e4en(enta0
"vanta;e4
contact imbunatatit intre roata si drum9
com)ort ridicat9
*e#avanta;e4
constructie mai comple'a9
cost mai mare9
0
, ANA#I2A CINE$ATICA A $ECANIS$U#UI !E G%I!ARE
,.1CO$PORTA$ENTU# #A S/#TARE
,.CO$PORTA$ENTU# #A RU#IU
-iscarea de ruliu a caroseriei 8n ;urul unei a'e apro'imativ longitudinale este o
componenta imortanta a dinamicii si con)ortului automobilului. "ceasta miscare
este de)inita 8n mare parte de caracteristicile geometrice si elastice ale suspensiei.
1$
1 CA#CU#U# -I CONSTRUC&IA SUSPENSIEI UNUI
AUTOTURIS$ 151
1.1 RO#U# SI !ESTINA&IA SUSPENSIEI
Suspensia automobilului este destinat, s, atenue#e sarcinile dinamice ce se transmit de la
drum %i s, transmit, )or&ele care ac&ionea#, asupra ro&ilor %i cadrului.
Fscila&iile ce apar la trecerea automobilului peste neregularit,&ile drumului in)luen&ea#,
calit,&ile tehnice de e'ploatare ale acestuia6 8n primul r7nd caracterul de mers lin al acestuia6
calit,&ile de trac&iune6 stabilitatea 6maniabilitatea %i durabilitatea.
Suspensia automobilelor este compus, din elementele elastice 6 dispo#itivele de ghidare6 %i
elementele de amorti#are.
?lementele elastice contribuie la mic%orarea sarcinilor6 dinamice verticale6 provoc7nd
oscila&iile caroseriei de amplitudine %i )recven&e c7t mai suportabile pentru pasageri %i care s, nu
d,une#e 8nc,rc,turii care se transport,.
*ispo#itivele de ghidare transmit componentele ori#ontale ale )or&elor dintre ro&i %i drum6 %i
momentele acestor )or&e la caroserie 6determin7nd %i caracterul deplas,rii ro&ilor 8n raport cu
caroseria automobilului %i 8n raport cu drumul.

1. CERIN&E -I CON!I&II I$PUSE SUSPENSIEI
Condi&iile principale pe care trebuie s, le 8ndeplineasc, suspensia unui automobil sunt
urm,toarele 4
S, aib, o caracteristic, care asigur, un con)ort corespun#,tor 6 cu 8nclin,ri transversale
reduse ),r, lovituri 8n tampoanele limitatoare %i cu o stabilitate bun, .
Caracteristica amorti#orului s, corespund, cu cea cerut, de con)ortabilitate.
S, asigure transmiterea )or&elor ori#ontale %i a momentelor reactive de la roat, la caroserie .
S, aib, o durabilitate indelungat, elementele elastice 6 care )ac parte din elementele cele mai
solicitate ale automobilului.
S, aib, o greutate minim, .
+entru asigurarea unui com)ort corespun#,tor6 parametrii suspensiei trebuie s, )ie ale%i
&in,ndu5se seama de anumite condi&ii %i anume4
Frecven&a oscila&iilor proprii pentru autoturisme s, )ie de 5$51$ oscila&ii pe minut.Frecven&a
oscila&iilor proprii depinde de s,geata static, a suspensiilor %i a pneurilor %i poate )i
determinat, cu rela&ia 4
11
G H3$$EI) Joscila&iiEminutK
8n care )H)sL)p JcmK este s,geata static, datorit, suspensiei =)s> %i pneurilor =)p>.
(igiditatea elementelor elastice a suspensiei s, )ie pe c7t posibil mai reduse pentru a re#ulta
)recven&e proprii mici.
"morti#area oscila&iilor trebuie s, )ie su)icient, ast)el 8nc7t dup, o perioad, amplitudinile s,
se mic%ore#e de 3 p7n, la ! ori.
:ndicele de ba#, al mersului lin al unui automobil este valoarea medie p,tratic, a
accelera&iilor verticale m,surate 8n locuri caracteristice.=S"S 6026E13514>.
1., C#ASI'ICARE. TIPURI CONSTRUCTI"E . !ESCRIERE . P/R&I
CO$PONENTE.
Sus4ensiile automobilelor se clasi6ic7 (u47 ti4ul (is4o)iti8ului (e *+i(are 9 (u47
ti4ul elementului elastic i (u47 ti4ul caracteristicii sus4ensiei .
!u47 ti4ul (is4o)iti8ului (e *+i(are sus4ensiile 4ot 6i (e4en(ente i in(e4en(ente


a.>Suspensie dependent, b.> Suspensie independent,
Suspensia dependent, este caracteri#at, printr5o leg,tur, rigid, intre ro&ile din dreapta %i din
st7nga 6 iar ridicarea sau cobor7rea unei ro&i 6 produs, de denivel,rile c,ii 6 provoac, schimbarea
po#i&iei %i pentru cealalt, roat,.
Ba suspensia independent, lipse%te leg,tura directa dintre ro&ile automobilului iar
schimbarea po#i&iei unei ro&i nu in)luen&ea#, %i cealalt, roat, .
Suspensia independent, pre#int, )a&, de suspensia dependent, avanta;ele 4 imbun,t,&irea
con)ortului prin reducerea masei nesuspendate9 &inuta de drum mai bun, deoarece deplas,rile
ro&ilor nu se in)luen&ea#, reciproc9 mic%orarea oscila&iilor de ruliu ale caroseriei %i m,rirea
stabilit,&ii automobilului
12
*up, tipul elementului elastic 6 suspensiile se clasi)ic, 8n suspensii cu elemente 4 metalice 6
pneumatice 6 hidropneumatice %i
mi'te .
*up, tipul caracteristicii
elastice suspensiile pot )i 4 suspensii cu
caracteristic, liniar, =a.> %i
suspensii cu caracteristic, 8n
trepte =b.> sau progresiv, =c.>

a. b. c.

1.1 CARACTERISTICA E#ASTIC/ A SUSPENSIEI. $ATERIA#E.
Caracteristica elastic, a suspensiei repre#int, dependen&a dintre )or&a vertical, care ac&ionea#,
asupra ro&ii %i de)orma&ia elementului elastic al suspensiei.
-aterialele utili#ate pentru con)ec&ionarea arcurilor sunt o&elurile carbon de calitate %i
otelurile aliate.
Oelurile carbon (e calitate au minim $64M C %i se )olosesc ca semi)abricate laminate la
cald sau trase la rece.
Oelurile aliate 4entru arcuri con&in $6355$60M C6 iar principalele elemente de aliere sunt4
Cr6 -n6 S6 A. ?lementele de aliere 8mbun,t,&esc re#isten&a la tenacitate6 c,libilitatea %i re#isten&a
la rulare6 re#isten&a la oboseal,. F&elurile "rc 16262"6364656!60 sunt aliate6 iar o&elurile "rc
666"6161$ sunt o&eluri carbon de calitate. *imensiunile barelor laminate %i trase pentru o&elurile
de arc sunt standardi#ate.
1.: A#EGEREA "ARIANTEI CONSTRUCTI"E. 3USTI'ICAREA
A#EGERII.

-odelul de autovehicul ales drept reper este "udi N1. +rincipalele caracteristici ale
suspensiei acestui autovehicul sunt4
"tenuarea sarcinile dinamice ce se transmit de la drum.
S, imprime oscila&iilor caracterul dorit =asigur7nd prin aceasta com)ortabilitatea necesar,>.
S, transmit, )or&ele care ac&ionea#, asupra ro&ilor %i asupra cadrului =caroseriei>.
Suspensia automobilelor este compus, din elemente elastice 6 dispo#itivele de ghidare %i
elementele de amorti#are.
?lementele elastice contribuie la mic%orarea sarcinilor dinamice verticale. Ca solu&ie
13
constructiv, s5a adoptat cea cu arcuri elicoidale 6acesta pre#ent7nd unele avanta;e )a&, de cea cu
arcuri lamelare =simplitatea construc&iei 6 elasticitate mai mare etc.>.
?lementele de amorti#are au rolul de amorti#a oscila&iile care iau na%tere 6 evit7nd apari&ia
)enomenului de re#onan&,. *in punct de vedere constructiv6 amorti#oarele hidraulice telescopice
pot )i monotubulare sau bitubulare.
*up, modul de lucru6 amorti#oarele pot )i reglabile %i nereglabile. "morti#oarele reglabile
pot )i cu reglare mecanica sau autoreglare.
+entru a corespunde un amorti#or trebuie s, 8ndeplineasc, urm,toarele condi&ii4
5 S, asigure o amorti#are corespun#,toare oscila&iilor caroseriei %i ro&ilor
automobilului 8n di)erite condi&ii de e'ploatare.
5 S, aib, o durata mare de )unc&ionare
5 Greutatea %i dimensiunile de gabarit sa )ie c7t mai mici
5 Construc&ia s, )ie simpl,
5 S, se monte#e u%or 8n suspensia autovehiculului
S5a ales amorti#or hidraulic monotubular cu perna de ga# pentru c, are o r,cire mai bun, %i
sunt mai u%oare dec7t cele bitubulare dar sunt mult mai sensibile la %ocuri.
+erna de ga# este separat, de lichid pri intermediul unui piston )lotant. Conpensarea necesar,
a volumumlui se ob&ine pri comprimarea volumului de ga# %i deplasarea pistonului )lotant. Ba
cursa de destindere6 volumul care se eliberea#a este ocupat de ga#.
Sistemul de ghidare )iind cu 2 brate inegale suspensia este independent, deci pre#int, )a&, de
suspensia dependent, o serie de avanta;e4
<mbun,t,&irea con)ortului prin reducerea masei nesuspendate.
Oinut, de drum mai bun, .
-ic%orarea oscila&iilor de ruliu.
-,rirea stabilit,&ii automobilului.
14
1.; PRINCIPA#E#E CAU2E !E SCOATERE !IN U2 A SUSPENSIEI
Cele mai des 8nt7lnite de)ec&iuni care pot s, apar, 8n e'ploatarea suspensiei sunt
5 +ierderea etan%eit,&ii amorti#orului %i pierderea lichidului
5 U#area e'cesiva a buc%elor de ghidare %i sus&inere
5 (upere spirelor arcurilor
: Calculul sus4ensiei
:.1 Calculul arcului elicoi(al
Ale*erea materialului
Se alege o&el carbon de calitate FBC !5 "
0!$
$2
=
-+a
113$ =
r

-+a
Ale*erea arcului
Se alege arc elicoidal cilindric de compresiune cu )orma sec&iunii spirei rotund,
d P diametrul spirei
*i P diametrul interior de 8n),%urare
*m P diametrul mediu de 8n),%urare
* P diametrul e'terior de 8n),%urare
Qo P lungimea arcului 8n stare liber,
t P pasul spirei
Ro P unghiul de 8nclinare al spirei 8n stare liber,
15
Calculul arcului
Calculul )or&ei active ce ac&ionea#, asupra arcului
1$ =
d
k
55!$
2
1$ 2 . 1 03$
2
2
=

=

=
d
k m G
F
S
03$
2
= G
Tg
2 . 1 = m
G2 P greutatea ce revine pun&ii spate
!imensionarea arcului
1!$ =
r
D
mm
164 =
m
D
mm
65$ =
at

-pa pentru FBC !5 " %i d U ! mm


14 . 1 = k
25 . 1$
16
164
= = =
d
Dm
i
21 . 16
65$ 14 . 3
164 55!$ ! !
3
3 =


=
ad
Dm F k
d

mm
Se alege din S"S !026 d H 16 mm
Calculul la torsiune
21 . 560
16 14 . 3
25 . 1$ 55!$ ! !
2 2
=


=
d
i F
t

-+a 9
0 . 64!
16 14 . 3
25 . 1$ 55!$ !
14 . 1
!
2 2 ma'
=


=
d
i F
k
t

-+a
at t

ma' 9
65$ =
at

-+a
Calculul la (e6ormaii
16
S,geata ma'im, a arcului
4
1$ 5 . ! = G 9 G P modul de elasticitate tranversal, a materialului arcului
Se adopta 5 spire active ale arcului
!! . 2$3
16
5 112 55!$ ! !
4
3
4
3
ma'
=


=
G d G
n Dm F
mm
(igiditate arcului
36 . 21
!! . 2$3
55!$
ma'
= = =

F
c
SEm
Elementele *eometrice ale arcului
Sum,rul total de spite
5 . 6 5 . 1 5 = + = + =
r t
n n n
spire
nt P num,rul total de spire
n P num,rul de spire active
nr P numarul de spire de spri;in
Bungimea arcului blocat
1$4 16 5 . 6
$
= = = d n H
t
mm
+asul arcului 8n stare liber,
d 1 . $
6 . 1 = mm
31 . 5!
5
!! . 2$3
6 . 1 16
ma'
= + + = + + =
n
d t

mm
Bungimea arcului 8n stare liber,
( ) ( ) !5 . 315 16 31 . 5! 5 1$4
$
= + = + = d t n H H
b
mm
Bungimea arcului la sarcina ma'im,
11
01 . 111 !! . 2$3 !5 . 315
ma' $
= = = H H
m
mm 9 se adopta 112 mm
Unghiul de 8nclinare a spirei 8n stare liber,

5 =
Bungimea s7rmei pentru arc
$2 . 336$
5 cos
5 . 6 164 14 . 3
cos
=

=

=

t
s
n Dm
l mm
S,geata de blocare
!! . 211 6 . 1 5 !! . 2$3
ma'
= + = + = n
b

mm
For&a de blocare
05 . 510!
!! . 2$3
!! . 211
55!$
ma'
= = =

b
b
F F
S
S,geata arcului
13 . 116
16
164 55!$
5 ! !
4
3
4
3
=

=
G d G
Dm F
n f
1!
; .iblio*ra6ie
1.Untaru6-.%.a. Calculul %i construc&ia automobilelor. ?ditura*idactic, %i +edagogic,6
/ucure%ti610!2.
2. Untaru6-. +o&incu6Gh. Stoicescu6". +ere%6Gh. abacu6:. *inamica autovehiculelor pe ro&i.
?ditura *idactic, %i +edagogic,6 /ucure%ti6 10!1
3. C7mpian6A. Aulpe6A. Ciolan6Gh. ?nache6A. +reda6:. C7mpian6F. "utomobile Universitatea
din /ra%ov6 10!0.
10