UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

Principii
Monografia
municipiului brasov

STUDENT: TUDORACHE GEORGE

GRUPA: 106
AN UNIVERSITAR: 2009 2010
SEMESTRUL AL II-LEA

MUNICIPIUL BRASOV

1. ASEZARE SI LIMITE
Municipiul Brasov, resedinta judetului, se afla n centrul tarii, n Depresiunea
Brasovului cu coordonatele 45 39 0 N, 25 36 0 E , este situat la o altitudine
medie de 625 m, n curbura interna a Carpatilor, delimitat n partea de S si SE de
masivele Postavaru care patrunde printr-un pinten (Tampa) n oras si Piatra Mare, la
161 km de Bucuresti. Municipiul are o suprafata de 267,32 km. Treptat, n procesul
de dezvoltare, Brasovul a nglobat n structura sa satele Noua, Darste, Honterus
(astazi cartierul Astra) ai Stupini. De asemenea, pe langa Tampa, municipiul a mai
nconjurat si Dealul Sprenghi, Dealul Morii, Dealul Melcilor, Dealul Warthe, Straja
(Dealul Cetatii) i Dealul Pe Romuri, Stejarisul i chiar nglobeaza n structura sa
varful Postavaru. Prin nglobarea in structura sa a varfului Postavaru, Brasovul este
orasul aflat la cea mai mare altitudine din Romania.
Judetul Brasov se invecineaza cu 8 judete: Arges, Dambovita, Prahova, Buzau,
Covasna, Harghita, Mures si Sibiu.

Brasovul, care este cuprins in aria depresionara a Tarii Barsei, s-a afirmat ca
piata centrala si ca un focar de cultura. In acelasi timp, este si un puternic nucleu
industrial alaturi de orasele Sacele, Predeal, Rasnov, Zarnesti si Codlea.
Pozitia geografica constituie unul din factorii insemnati care au influentat
dezvoltarea orasului. Situare sa la interferenta unor regiuni geografice, fiecare cu
resurse naturale specifice, complimentare, Depresiunea Barsei si rama muntoasa care
o incadreaza in partea de sud (Ciucas, Piatra Mare, Postavaru, Bucegi si Piatra
Craiului), a impus un puternic schimb de produse.

Desi foarte impunatori prin masivitatea lor, aparent greu de traversat, muntii
care inconjoara Depresiunea Barsei au oferit atat in trecut, cat si in prezent, prin
pasurile lor (Tusnad, Oituz, Predeal, Bran-Fundata etc) posibilitatea unei puternice si
intense circulatii. Aceste trecatori carpatice au conditionat convergenta unor
importante cai comerciale orientate spre orasul Brasov.

2. CADRUL NATURAL
2.1 RELIEFUL
Teritoriul administrativ al orasului Brasov se ncadreaza in partea sudica a
depresiunii Brasovului, la contact cu rama muntoasa, respectiv cu fluxul intern al
Carpatilor Orientali.
Regiunea se compune din doua unitati distincte : depresiunea Brasovului si
orogenul Carpatilor Orientali, iar la contactul dintre acestea s-au dezvoltat o serie de
piemonturi ca urmare a activitatilor factorilor externi, si anume:
piemontul oraului Brasov
piemontul Sacele
culoarul piemontan Rasnov
Din punct de vedere morfologic se disting trei trepte majore de relief: treapta
muntilor nalti, cu naltimi de peste 1700m, muntii Barsei, respectiv masivele
Postavarul si Piatra Mare, treapta muntilor scunzi cu naltimi intre 800 si 1700m, in
care se ncadreaza muntii ntorsura Buzaului, Darstelor, Tampa, Poiana Brasovului,
Codlei si Persani, treapta depresiunilor, cu naltimi intre 450 si 700 m altitudine.
In general, morfologia se impune prin complexitatea ei, la care au contribuit si
unele fenomene carstice.

2.2 ELEMENTE DE GEOLOGIE

In zona Brasovului, gasim calcare si zacaminte de turba, care se incadreaza in
categoria combustibililor, dar care nefiind in mare cantitate si nesolicitata in circuitul
industrial astazi nu se mai exploateaza.

2.3 CLIMA
Clima municipiului Brasov are un specific temperat-continental,
caracterizandu-se prin nota de tranzitie intre clima temperata de tip oceanic si cea
temperata de tip continental: mai umeda si racoroasa n zonele de munte, cu
precipitatii relativ reduse si temperaturi usor scazute n depresiune. Este
caracterizata prin veri nu prea calde, cu precipitatii frecvente si ierni foarte reci cu
strat de zapada stabil pe o perioada destul de indelungata. Media anuala de
temperatura la Brasov este de 7,6 C.
Vara dureaza aproximativ 50 de zile pe an ca si iarna. Temperatura obisnuita
vara este de 22C - 27C, in timp ce iarna temperatura obisnuita este de -10C - -2C.
Umiditatea in aer este de 75%, iar media cantitativa a precipitatiilor este de 600-700
mm/ m

2.4 APE
Prin municipiul Brasov trec paraul Graft (numit si Pietrele lui Solomon),
paraul Valea Tei, Valea Racadau, Valea Plopilor cu Valea Scurta, Valea Florilor, Valea
Gorganu, Raul Timisul Sec si Canalul Timis.

2.5 VEGETATIE

Vegetatia actuala din zona Brasovului reprezinta in buna parte aspectele

vegetatiei naturale, precum si ecosisteme fragmentare sau integrale-secundare
instalate in urma interventiei omului in decursul timpului. In proportie foarte mare,
padurile din jurul Brasovului sunt de foioase, in special de fag.

2.6 FAUNA
Fauna din imprejurul Brasovului nu difera de cea a judetului, este foarte
variata gratie mlastinilor eutrofe din T. Barsei, unde gasim specii interesante de
animale precum ursul, cerbul, veverita, ras, mistret, iepuri, lupi, capriori si pasari ca:
mierla, fazan si cocosul de munte.

2.7 SOLURI
Aici, la Brasov se gasesc soluri brune acide si podzolite. In general, aceste
soluri se caracterizeaza printr-o fertilitate redusa, exploatarea lor agricola necesitand
importante lucrari ameliorative ( fertilizari cu ingrasaminte chimice si naturale ).

2.8 ARII PROTEJATE

Judet prin excelenta carpatic, Brasov dispune de un adevarat mozaic floristic si
de o bogata zestre faunistica. In cuprinsul judetului s-au individualizat rezervatii
floristice si faunistice cu multiple valente de ordin stiintific, social si estetic, care au
fost puse sub ocrotire. Aici mentionam de complexul de mlastini eutrofe din T.
Barsei, alimentate de numeroase izvoare helocrene.
Muntele Tampa este declarat rezervatie naturala (203,4 ha) care protejeaza
cateva specii de plante rare si endemice. Spre exemplu, pe versantul sudic exista mici
suprafete cu vegetatie de stepa. Municipiul Brasov este singurul oras din lume care
include in teritoriul sau administrativ o rezervatie naturala, muntele Tampa i un varf
muntos vf. Postavaru.

3. CADRUL SOCIOECONOMIC
3.1 scurt istoric/caracteristici
Oras de veche traditie arhitecturala medievala, dotat cu un numar mare de
monumente istorice conservate pana in prezent (zona Bartolomeu Sprenghi,
fortificatiile nucleului central al Cetatii si zona Schei ), Brasovul a evoluat continuu,
fiind si azi in plina dezvoltare urbanistica, imbinand respectarea valorilor trecutului
cu noile aspiratii ale arhitecturii contemporane.
Dezvoltarea industriala, care reprezinta factorul preponderent al activitatii
economice, a atras dupa sine dezvoltarea arterelor de comunicatie si a retelelor
edilitare, aparitia de noi cartiere de locuit de densitati ridicate, inzestrate cu blocuri
de locuinte si toate dotarile civice necesare.
Schita de sistematizare rezolva pentru viitorul noul centru al municipiului,
dotarile social-culturale amplasate pe toata suprafata teritoriului administrativ,
puncteaza si contureaza zonele industriale fata de zonele de locuit, de agrement si
sport, organizeaza reteaua de circulatie majora si de ocolire a orasului, in corelare cu
asigurarea de utilitati pentru buna functionare a acestor dotari.
In cadrul procesului de sistematizare, corelat cu dezvoltarea viitoare, o atentie
considerabila se acorda conservarii si valorificarii centrului istoric, care in Brasov
cuprinde un bogat patrimoniu de monumente de arhitectura.
Sunt de semnalat marile ansambluri de locuinte ale cartierelor Steagul Rosu,
Tractorul, zona Garii si Mihai Viteazul, amplasate si dezvoltate in vecinatatea
platformelor industriale majore, si echipate cu un grad ridicat de confort.

O contributie de seama la ridicarea valorii urbanistice a Brasovului modern o

reprezinta ansamblul Universitatii, care, situat intr-o pozitie dominanta pe Dealul
Morii, reflecta imbinarea traditiei cu noile aspiratii ale arhitecturii contemporane si
confera orasului o functie noua de centru universitar.
O alta dimensiune importanta este functiunea turistica ce are o pondere
considerabila datorita cadrului natural deosebit de atractiv al Brasovului si,
indeosebi, vecinatatii cu statiunea internationala Poiana Brasov, obiectiv de mare
interes turistic.

3.2 POPULATIA
Evolutia numerica a populatiei din cuprinsul judetului Brasov, urmarita pe
baza recensamintelor si a statisticii curente, ingistreaza o linie continuu ascendenta.
Astfel, daca in 1930 populatia era de doar 265.414, in 2000 a ajuns sa fie de 780.000.
Cresterea mai accentuata in ultimul deceniu a avut loc in proportie de 58,6%
pe baza sporului migrator, ca urmare a rapidei dezvoltari industriale a acestui judet, a
cresterii fortei lui de atractie si in proportie de 41,4% pe seama sporului natural.
Repartitia populatiei pe sexe la nivelul tarii vadeste o stabilitate pronuntata, la
majoritatea inregistrarilor barbatii reprezintand circa 49%, iar femeile 51% din
populatia totala a tarii. Insa judetul Brasov face exceptie de la aceasta regula
demografica in sensul ca atat la recensamantul din 1966, cat si la cel din 1977
ponderea populatiei masculine este superioara celei feminine, ca urmare a intrarilor
din alte judete, in special barbati. La recensamantul din 1977, din totalul populatiei
de 582,858, barbatii detineau 51,2% (298.605) iar femeile 48.8% (284.253).
In municipiul Brasov, potrivit recensamintelor din ultimele secole, populatia
in 1972 era de 192 205 locuitori, iar in 1992 cu o crestere aproape dubla de 355 593
locuitori. La 01.01.2009, populatia Brasovului era de 278 048 locuitori.
Dupa datele recensamantului din 2002, structura etnica a orasului este
urmtoarea:
Romani: 258.042 (90,66%)
Maghiari (si secui): 23.204 (8,54%)
Germani (Sasi): 1.717 (0,60%)
Tigani: 762 (0,26%)
Evrei: 138
Alte nationalitati: (rusi, greci, italieni): 871 (0,31%)
Sub aspectul confesional populatia Brasovului era alcatuita din:
17.763 ortodocsi (30,0%)
13.207 romano-catolici (22,3%)
13.050 luterani (22,0%)
8.237 reformati (13,9%)
2.594 mozaici (4,4%)
2.049 greco-catolici (3,5%)
1.905 unitarieni (3,2%)

3.3 ECONOMIA
O prima particularitate o reprezinta ponderea ridicata a industriei in
ansamblul productiei materiale, ceea ce ii confera judetului un caracter preponderent
industrial. O cifra este elocventa in acest sens: aproape patru cincimi din fondurile
fixe productive sunt concentrate in industrie si constructii. Un rol determinant in
asigurarea acestui profil l-a avut politica de investitii a partidului si statului nostru, pe
baza careia s-au alocat in perioada 1950 1980, aproape 80 de miliarde lei fonduri

de investitii, din care circa 50 de miliarde, adica 62,5 % au fost orientate spre
industrie, indeosebi pentru dezvoltarea si modernizarea unitatilor economice
existente. Brasovul a devenit astfel cea de-a doua mare baza industriala a tarii, dupa
municipiului Bucuresti. La sfarsitul cincinalului 1976 1980 ponderea in productia
industriala nationala era de 6,7 %, ceea ce situeaza Brasovul pe locul intai intre
judete si pe locul al doilea, dupa Bucuresti.
O alta caracteristica a constituie structura productiei industriale a Brasovului
in care preponderente sunt doua ramuri de baza ale economiei nationale:
constructiile de masini, cu 65%, si chimia, cu 10%. Brasovul da 12,3% din productia
industriei contructiilor de masini si 7,6% din productia chimica a intregii tari.
Brasovul producea in anul 1980, 66,2% din totalul autocamioanelor,
autobasculantelor si autotractoarelor, 87,8% din tractoare, peste 88% din cantitatea
de coloranti si pigmenti organici, 65,3% din motoarele cu combustie interna si 31,2%
din productia de rulmenti a tarii.
Desi este puternic industrializat, in Brasov agricultura continua sa ocupe un
loc de seama in economia sa, productia acestui sector constituind o sursa importanta
de materii prime industriale si de aprovizionare cu produse alimentare.
O caracteristica a agriculturii brasovene o constituie accentuarea caracterului
sau intensiv, ceea ce creeaza conditii pentru accelerarea ritmului de crestere a
productiei agricole vegetale si animale. In aceste sectoare de productie agricola
mentionam: sfecla de zahar cu peste 8,2 mii de tone in 1980, cartofi, legume, cereale.
In ceea ce priveste industria alimentara, Brasovul are o veche traditie a
fabricilor de bere, ncepand cu cele ale lui Wilhlem Czell, cea de la Darste si
terminand cu Aurora de azi. Este de mentionat si vechea fabrica de ciocolata
Poiana (ulterior Kraft Jacobs Suchard) care continua sa produca dulciuri. Mai
amintim fabrica de panificatie Postavarul si fabrica de produse lactate Prodlacta,
care si ele contribuie la economia orasului.
Locatia centrala in cadrul tarii de care se bucura municipiul Brasov fac din
acesta un important factor al economiei. Punct de plecare pentru turistii din tara si
strainatate, de aici se pot face excursii la Marea Neagra, n Bucovina, cu vestitele sale
manastiri, in Maramures, pe muntii din lantul carpatic, n zona cetatilor dacice din
Tara Hategului etc. In municipiu, autoritatile au demarat un proiect de reabilitare a
monumentelor istorice si transformarea lor in puncte muzeale, in mare parte
finalizate. Insa, ceea mai importanta atractie turistica si deasemenea un factor
principal al economiei este fara indoiala Poiana Brasov, un cartier al municipiului.
Fiind o atractie turistica de renume mondial, aceasta statiune atrage in fiecare iarna
zeci de mii de turisti, unde dispune de 12 partii de schi cu diferite grade de dificultate.
In prezent statiunea se afla intr-o continua transformare. Pe zi ce trece apar tot mai
multe locatii noi, crescand gradul de confort si satisfactie al turistilor ce aleg sa-si
petreaca vacantele in statiune.

BIBLIOGRAFIE
Constantin Catrina, Lupu Ion, Judetele Patriei Brasov, Editura Sport-Turism,
Bucuresti, 1981
www.brasov.ro
http://ro.wikipedia.org/wiki/Brasov