Tema 1:

Contract de Forward Valutar

Un contract forward este un contract la termen care stabileste o
tranzactie avand ca obiect livrarea unui activ, de o calitate si intr-o cantitate
specifcata, la o data viitoare stabilita in momentul incheierii contractului.
Pretul la care se face tranzactia poate f stabilit in avans sau la data livrarii
Contractele forward exista pentru o varietate de marfuri si active
suport, ele nu sunt tranzactionate la bursa si nu au conditii standardizate si
transparente, sunt un simplu acord de a cumpara sau vinde, acord negociat
privat si fara nici o valoare in momentul negocierii.
Contractul de vanzare de valuta forward este de fapt achizitionarea
unui drept de vanzare la un anumit termen a unei cantitati de valuta la un
anumit pret. Cumparatorul acestui drept poate alege sa execute sau nu
ordinul de vanzare. Consideram ca pentru refectarea corecta a operatiunii
dreptul respectiv de vanzare contractele forward! trebuie considerat un
activ fnanciar, pana la scadenta cand se transforma intr-un cost fnanciar
legat de cumpararea valutei respective.
Swap Valutar
"pera#iunile de swap valutar reprezint$ tranzac#ii fnanciare %n care
dou$ p$r#i schimb$ sume exprimate %n dou$ monede diferite, la %nceputul
unei perioade, &i le r$scump$r$ la o dat$ viitoare predeterminat$.
"biectivele determinante ale b$ncii centrale, %n utilizarea
opera#iunilor de swap valutar, sunt acelea de a infuen#a lichiditatea intern$,
de a gestiona rezervele valutare, precum &i de a stimula dezvoltarea pie#ei
fnanciare interne.
'$ncile centrale utilizeaz$ opera#iunile de swap valutar din mai multe
motive, printre care preferin#a b$ncii de a de#ine o varietate de instrumente
de interven#ii tehnice, utilizabile %n mod discre#ionar, opera#iunile de swap
valutar constituind un instrument fexibil, procedurile find informale iar
swap-urile u&or reversibile.
(e asemenea, spre deosebire de opera#iunile de schimb valutar
direct, opera#iunile de swap nu au efecte directe asupra cursului valutar la
vedere.
Cu toate acestea, opera#iunile de swap valutar pot infuen#a nivelul
cursului de schimb dup$ derularea lor, ca urmare a efectului puternic al
anun#$rii opera#iunilor, acestea necesit)nd o perioad$ minim$ de dou$ zile
pentru ca tranzac#ia s$ devin$ efectiv$.
Utilizarea swap-ului, %n vederea procur$rii de rezerve valutare,
prezint$ avanta*ul furniz$rii de capitaluri pe termen scurt. +otodat$, %n #$rile
care se confrunt$ cu crize severe, sunt necesare a*ust$ri ale opera#iunilor de
swap, pentru procurarea de rezerve temporare &i o acoperire
corespunz$toare a opera#iunilor de c$tre b$ncile centrale, %n absen#a
acesteia manifest)ndu-se pierderi valutare semnifcative.
,n pofda faptului c$ opera#iunile de swap au putut f utilizate %n
unele #$ri dezvoltate pentru controlul lichidit$#ii bancare, prote*area
rezervelor valutare &i stimularea sistemului fnanciar bancar, %n ultimii ani
acest instrument nu a mai fost preferat, din cauza riscului de pierdere al
b$ncii centrale &i a gradului redus de atractivitate pe pia#a monetar$.
Analiza riscului de tara a Romaniei, comparative cu celelalte
tari ale UE prin prisma a doua agentii de rating
-valuarea riscului de #ar$ realizat$ de agen#iile de rating are un profund
caracter refexiv. .ivelul ratingului este o expresie a bonit$#ii statului respectiv,
condi#ion)nd astfel accesul acestuia la creditele interna#ionale, precum &i costurile
respectivei fnan#$ri. /ceast$ condi#ionare este %ns$ reciproc$, %ntruc)t %n cele mai
multe cazuri dezvoltarea &i bonitatea statului %n cauz$ sunt esen#ial dependente de
capacitatea de a contracta %mprumuturi externe, indus$ de ratingul acordat. /stfel,
se vizeaz$ o evaluare prezent$ a cursului ulterior al evenimentelor, dar
desf$&urarea ulterioar$ a evenimentelor depinde esen#ial de valorile prezente
atribuite acesteia.
Un alt eveniment de importan#$ este constituit de elaborarea metodologiei de
evaluare a riscului suveran, de ierarhizarea importan#ei indicatorilor 0 valorilor 0
lua#i %n calcul &i de ponderarea lor. +rebuie avut %n vedere c$ aceste valori sunt
categorii failibile, put)ndu-se dovedi inadecvate &i nepotrivite la momente istorice
diferite. /stfel de instrumente au &i ele un caracter refexiv, %n sensul c$ %n condi#ii
diferite prevaleaz$ valori diferite &i exist)nd un mecanism de tip feed-bac1 care le
raporteaz$ la condi#iile efective.
/nul 2334 marcheaz$ ini#iativa 5om)niei de contractare a unor %mprumuturi
de pe pie#ele interna#ionale de capital. ,ntruc)t acest acces era condi#ionat de o
evaluare a riscului de #ar$, '.5 a colaborat %n acest scop cu 6erril 78nch &i .omura
9ecurities. /ceste frme au ac#ionat %n calitate de consultant al '.5 %n vederea
ob#inerii ratingurilor din partea 9:P &i 6ood8;s, respectiv <apan Credit 5ating. "dat$
aceste ratinguri acordate, date find condi#iile relativ favorabile not$ri ''-, '/=,
respectiv ''> pe termen lung %n moned$ str$in$! '.5 a mandatat .omura
9ecurities cu plasarea unei emisiuni de ?samurai bonds? &i 6erill 78nch cu prima
participare pe pia#a euroobliga#iunilor
2
.
7a acordarea ratingurilor a contat faptul c$ %ndatorarea 5om)niei era sc$zut$,
precum &i considerentul c$ 5om)nia este a doua pia#$ poten#ial$ ca m$rime %n estul
-uropei. Un punct %n minus apare %n comentariile ce %nso#esc evalu$rile agen#iilor de
rating &i care denot$ superfcialitatea analizelor f$cute, %ntruc)t existau semne care
s$ ateste un trend negativ chiar la sf)r&itul anului 233@ deprecierea extern$
puternic$, abandonarea 6emorandumului cu A6B!.
5atingurile ''-, '/=, respectiv ''>! %&i men#in tendin#a stabil$ &i %n anul
233C, Aitch-B'C/ men#ion)nd %ntr-un comunicat nivelul redus al datoriei externe %n
PB', ob#inerea asisten#ei A6B, schimbarea democratic$ de regim %n urma alegerilor,
capacitatea de rezolvare a problemelor interetnice. +rebuie eviden#iat$ p$strarea
acestor ratinguri %n condi#iile %n care reputa#ia agen#iilor de evaluare a primit o
lovitur$ grea prin incapacitatea prevederii crizei asiatice, unele #$ri din regiune find
plasate %n clase investi#ionale %n momente anterioare declan&$rii.
9ub aspectul evalu$rii agen#iilor de rating, anul 233D este marcat de criza
fnanciar$ ma*or$ din 5usia. Cu toate c$ rela#iile economice la 5om)niei cu 5usia
sunt nesemnifcative, agen#iile de rating au avut %n vedere un posibil efect de
antrenare a pie#elor emergente din -uropa 5$s$ritean$. /nul 233D a fost unul
catastrofal din punctul de vedere al evalu$rii riscului suveran al 5om)niei, 6ood8;s
1
Monica Duduian, op.cit. p. 131
&i 9:P reduc)nd cu trei pozi#ii ratingul pe termen lung al #$rii %ntr-o perioad$ de &ase
luni de la 'a= la '=, respectiv de la ''- la '-!. ,n aceast$ situa#ie s-au mai afat
doar Bndonezia, +hailanda, Coreea de 9ud, 6alaezia, 5usia &i Eenezuela chiar cu
mai mult de trei declas$ri!, compara#ie care certifc$ percep#ia asupra unei iminente
crize fnanciare %n 5om)nia. F+onulG pesimist exagerat a fost dat de 6ood8;s, care de
altfel a retrogradat &i ratingul privind for#a fnanciar$ a '5(, cu doar c)teva luni
%naintea privatiz$rii b$ncii, cu repercusiuni asupra valorii de pia#$ a acesteia. Printre
elementele care au stat la baza acestor reduceri repetate ale ratingului pe termen
lung, agen#iile men#ioneaz$ %n primul r)nd mediul extern nefavorabil, care face
5om)nia extrem de vulnerabil$ la &ocurile externe. Cauzele interne amintite suntH
sistarea tran&elor A6B &i absen#a fnan#$rii interna#ionale %ns$, pe baz$ refexiv$, &i
ca urmare a declas$rilor succesive, un serviciu al datoriei extrem de mare pentru
2333, disensiunile politice din guvern, a*ust$ri structurale lente &i politica fscal$
lax$. 6ai re#inut$ s-a dovedit a f Aitch-B'C/, care declaseaz$ 5om)nia cu dou$
pozi#ii, de la ''- la '.
,n anul 2333, presta#ia 5om)niei a fost destul de conving$toare,
%nregistr)ndu-se stabilizarea pozi#iei #$rii, excep#ia constituind-o Aitch-B'C/ care s-a
aliniat celorlalte dou$ agen#ii de la ' la '-!, dup$ ce 233D declasase 5om)nia cu
numai I pozi#ii. +otu&i, declasarea Aitch s-a f$cut %n luna martie, c)nd 5om)nia nu
f$cuse dovada capacit$#ii de plat$, iar a*utorul din partea A6B &i 'anca 6ondial$ era
condi#ionat de contractarea unor credite de pe pie#ele fnanciare private. Practic,
pozi#ia A6B fa#$ de 5om)nia a fost extrem de rigid$, find determinat$ de faptul c$ %n
dou$ r)nduri Coreea, decembrie 233C &i 5usia, iulie 233D sume importante
%mprumutate de A6B au fost practic utilizate pentru plata altor datorii, viz)nd
salvarea creditorilor priva#i..
/nul IJJJ debuteaz$ cu %nscrierea 5om)niei de c$tre agen#ia 9tandard :
PoorKs %ntr-o grup$ de #$ri care ar putea intra %n incapacitate de plat$ la sf)r&itul
anului al$turi de Coasta de Ailde&, Limbabwe. 6otiva#ia agen#iei este Finstabilitatea
politic$ &i pericolul politiz$rii unor pozi#ii decizionale cheie %n contextul apropiatelor
alegeriG.
Aitch-B'C/, %n noiembrie IJJJ, %mbun$t$#e&te ratingurile pentru datoria pe
termen lung %n moned$ na#ional$ &i %n valut$, de la '- la '. 5atingul aferent
%ndator$rii pe termen scurt %n valut$ a r$mas neschimbat, la '. Aactorii determinan#i
au fostH ie&irea 5om)niei pe pie#ele interna#ionale de capital, mobilizarea unor
credite %n favoarea unor companii rom)ne&ti, cre&terea exporturilor, achitarea la
timp a datoriei externe, existen#a unei rezerve valutare solide la '.5.
Perspectiva general$ pentru riscul de #ar$ pe termen lung este stabil$. Cu
toate acestea, 5om)nia r$m)ne una dintre #$rile cele mai slab cotate, find %nc$
vulnerabil$ la &ocuri externe &i interne.
/nul IJJ2 aduce %mbun$t$#irea ratingurilor atribuite 5om)niei de c$tre
agen#ia 9tandard : PoorKs cu o treapt$. 5atingul atribuit pentru creditele pe termen
lung %n valut$ a fost ameliorat de la '- la ', califcativul pentru datoria pe termen
scurt %n valut$ de la C la ' , iar ratingurile pentru datoria pe termen lung &i cea pe
termen scurt %n moned$ na#ional$ au fost ma*orate la '>M' de la 'MC. ,n concluzie,
perspectivele ratingurilor r$m)n pozitive.
6ood8Ks a ma*orat califcativele 5om)niei p)n$ la '2 pentru obliga#iunile
denominate %n valut$ , 'I pentru depozitele bancare %n valut$ &i '2 pentru
emisiunile guvernamentale de obliga#iuni %n valut$ &i %n lei.
/gen#ia interna#ional$ de evaluare Aitch-B'C/ a acordat 5om)niei califcativul
pentru datoria pe termen lung %n valut$ de la ' la '> &i pe cel pentru creditele %n
moneda na#ional$ de la '> la ''-, ca urmare a rezultatelor %n procesul de reform$
din ultimul an &i a cre&terii rezervelor interna#ionale. 5atingul pentru datoria pe
termen scurt %n valut$ a fost reconfrmat la ' , iar perspectiva califcativelor pe
termen lung a fost revizuit$ de la pozitiv la stabil.
(e asemenea, <apan Credit 5ating /genc8 a acordat 5om)niei califcativul ''
pentru %mprumuturile pe termen lung %n valut$
/gen#ia de evaluare 6ood8Ks a acordat 5om)niei pentru anul IJJI
califcativul '2 pentru emisiunile de obliga#iuni %n valut$, iar pentru depozitele
bancare %n valut$ de la '= la 'I .(e asemenea agen#ia a acordat ratingul '2 pentru
emisiunea de obliga#iuni %n lei.
/gen#ia <aponez$ de 5ating Ainanciar a ameliorat ratingul oferit 5om)niei cu o
unitate p)n$ la ''. /gen#ia interna#ional$ 9tandard : PoorKs a %mbun$t$#it ratingul
acordat 5om)niei %n anul IJJI. /stfel, %mprumuturile suverane pe termen lung %n
valut$ au acum ratingul de ''- , p)n$ acum find de '>. Pentru %mprumuturile
suverane pe termen lung %n moned$ na#ional$ ratingul #$rii noastre a a*uns la '',
cresc)nd de la ''-. 5atingul acordat %mprumuturilor suverane %n moneda local$ &i %n
valut$ pe termen scurt a fost men#inut la '.
7a =J oct IJJI Aitch 5atings a %mbun$t$#it califcativele acordate 5om)niei
privind onorarea datoriilor %n valut$ &i moneda na#ional$ la ''- si '' de la '> si
respectiv ''.
/gen#iile de rating au continuat s$ %mbun$t$#easc$ &i %n IJJ= califcativele
acordate 5om)niei. 9tandard : PoorKs a ridicat %n dou$ r)nduri la IC februarie &i 2C
septembrie! rating-ul pentru datoria pe termen lungH de la '> la ''- &i apoi la ''
pentru cea %n valut$ &i de la ''- la '' &i apoi la ''> pentru datoria pe termen lung
%n moned$ na#ional$, men#in)nd totodat$ perspectiva pozitiv$ acordat$ #$rii
noastre. Aitch-B'C/ a %mbun$t$#it %n decembrie! califcativele acordate la datoria pe
termen lung %n valut$ de la ''- la '', iar la cea %n moned$ na#ional$, de la '' la
''>. ,n decembrie IJJ=, 6ood8Ks a acordat califcative superioare la datoria pe
termen lung %n valut$ &i %n lei de la '2 la 'a=!. +otodat$, %n decembrie, <apan Credit
5ating /genc8 a anun#at califcativul ''> pentru datoria %n moned$ na#ional$.
,n anul IJJ@ agen#iile de rating au %mbun$t$#it ratingurile acordate 5om)niei.
/stfel pentru primul trimestru Coface a ridicat rating-ul de #ar$ la '>, dup$ ce %n
IJJN &i IJJ= a fost '. 9tandard:PoorKs a acordat 5om)niei pentru primul trimestru
califcativul ''> pentru %mprumuturile pe termen lung &i ' pentru creditele pe
termen scurt %n valut$. Pentru datoria pe termen lung %n lei 9tandard:PoorKs a
acordat califcativul '''- &i /-= pentru %mprumuturile pe termen scurt %n moneda
na#ional$.
6ood8Ks a %mbun$t$#it &i ea califcativul acordat 5om)niei pentru obliga#iunile
%n valut$ cu I trepte de la 'a= la 'a2O plafonul pentru depozitele bancare %n valut$ a
fost ridicat de la '2 la 'I.
Cre&terea califcativelor acordate 5om)niei de agen#iile de rating Coface,
9tandard:PoorKs &i 6ood8Ks sau datorat %n prealabil cre&terii economice peste
medie &i faptului c$ 5om)nia urma s$ semneze pe I4 aprilie +ratatul de /derare la
Uniunea -uropean$. /stfel, 5om)nia este clasat$ pe pia#a interna#ional$ ca find o
#ar$ cu o capacitate de %ndeplinire a obliga#iilor fnanciare bun$, dar cu un anumit
grad de sensibilitate la condi#iile economice nefavorabile, sociale sau politice.
Aigura
Bnstitu#ii din 5om)nia specializate %n analiza riscului de #ar$. 'anca de -xport
0 Bmport a 5om)niei
5iscul de #ar$ este un concept relativ nou %n 5om)nia, cu care b$ncile au
%nceput s$ opereze din 233J. /stfel, pentru mul#i agen#i economici din 5om)nia
evaluarea riscului de #ar$ &i a formelor specifce lui nu a prezentat interes.
/bordarea m$surilor de protec#ie %mpotriva riscurilor ce apar pe pia#a interna#ional$
au fost luate de unele frme abia dup$ octombrie IJJN, c)nd moneda na#ional$ a
%nceput s$ se aprecieze fa#$ de dolar &i euro, acestea pierz)nd sume importante %n
urma tranzac#iilor pe care le desf$&urau. ,n acest caz agen#ii economici au luat
m$suri de prote*are doar %mpotriva riscului valutar.
Bnstitu#iile care %n#eleg cel mai bine necesitatea analizei riscului apar#in
sectorului bancar. /cest lucru pentru ma*oritatea b$ncilor este necesar datorit$
activit$#ii pe care o desf$&oar$ &i anume cea de creditare.
(intre b$ncile din 5om)nia, 'anca de -xport-Bmoprt a 5om)niei pe l)ng$
caracterul de banc$ comercial$ adaug$ &i tr$s$tura de -xport Credit /genc8,
destinat$ spri*inirii exportatorilor rom)ni. /c#ion)nd %n aceast$ calitate, &i find
supervizat$ de Comitetul Bnterministerial de Paran#ii &i Credite de Comer# -xterior,
'-B5 este singura institu#ie fnanciar$ din 5om)nia care include gama produselor
puse la dispozi#ia agen#ilor economici, asigurarea %mpotriva materializ$rii riscului de
#ar$. /stfel, clasamentele elaborate de 'anca de -xport Bmport a 5om)niei au %n
vedere riscul de #ar$ asociat activit$#ilor comerciale &i sunt particularizate pentru
situa#ia exportatorilor rom)ni.
'-B5 -ximban1! evalueaz$ riscul de #ar$ pe termen scurt pe baza a dou$
categorii de factoriH factorii economici &i factorii politici. Ponderea celor dou$
categorii de factori %n scorul fnal este identic$ &i anume de @JQ.