Sunteți pe pagina 1din 89

1

FOCHIST PENTRU CAZANE DE ABUR SI APA FIERBINTE


COD COR 816103
CURS SPECIALIZARE
-suport de curs-

2
CUPRINS
Cap. 1 NOIUNI FUNDAMENTALE
Cap. 2 CAZANE DE ABUR SI APA FIERBINTE
a. Date generale
b. Descriere
c. Clasificarea cazanelor
Cap. 3 PRI COMPONENTE
Cap. 4 COMBUSTIBILII SI ARDEREA LOR
Cap. 5 REGIMUL CHIMIC
Cap. 6 EXPLOATAREA CAZANELOR DE ABUR SI APA
FIERBINTE

Cap. 7
EXPLOATAREA ECONOMICA A CAZANELOR
Cap. 8 AVARII LA INSTALATII.
Cap. 9 CURIRE, REVIZIE, REPARARE SI VERIFICARE
TEHNICA

Cap. 10 TEHNICA SECURITATII MUNCII.
Cap.11 LEGISLAIE, REGLEMENTARI , INSTRUCIUNI

3

INTRODUCERE
Personalul autorizat pentru deservirea si supravegherea cazanelor de abur, de apa
fierbinte, cazane apa calda si cazane de abur de joasa presiune, a supraincalzitoarelor si
economizoarelor independente poarta denumirea de "fochisti" .
Ocupatia de fochist este reglementata sub aspectul formarii profesionale de catre
Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Instalatiilor de Ridicat si Recipientelor sub
Presiune ISCIR, care este organul de specialitate al administratiei central, cu
personalitate juridica, responsabil in numele statului pentru asigurarea masurilor de
functionare in conditii de siguranta a instalatiilor si echipamentelor sub presiune si de
ridicat.
Autorizarea fochistilor de catre ISCIR se face pe clase, de la A la D, in functie de tipul
de cazan deservit.
Fochistul pentru cazane de abur si apa fierbinte deserveste si supravegheaza
operativ in functionare cazane de abur, de apa fierbinte, supraincalzitoare si economizoare
independente si este autorizat ca fochist clasa A.
Se admit la examenul de autorizare ca fochist clasa A, persoanele care au absolvit
un curs de specializare/perfectionare organizat conform programei analitice prevazuta in
prescriptia tehnica PT CR 8/2009, colectia ISCIR.
Persoanele juridice care organizeaza si deruleaza cursuri de
specializare/perfectionare trebuie sa fie autorizate conform legislaiei in vigoare privind
formarea profesionala a adulilor.




4
Cap. 1 NOIUNI FUNDAMENTALE
Caldura-definitie
Cldura este o form a energiei. De fapt, cldura este cea care face s varieze
temperatura atmosferei i a corpurilor ce ne nconjoar i ne d senzaia de cald sau frig.
Alturi de energia electric (ce se obine n cea mai mare parte din energia termic),
energia termica este cea mai rspndit form de energie.
nc de la nceputul evolutiei sale, omul a simit" c un corp este mai rece sau mai cald,
fa de alt corp, sau fa de acelai corp, n alt moment.
Termometrul este instrumentul cu care este apreciat obiectiv gradul de nclzire" sau ,,
rcire" al unui corp.
De-a lungul timpului au fost deteminate metode i aparate cu care s-a putut msura
cantitatea" de cldur pe care o primete sau o cedeaz un corp altui corp.

Obtinerea caldurii

Cldura se poate obine pe mai multe ci:
prin arderea combustibililor (naturali sau artificiali, solizi, lichizi sau gazoi) n foc
deschis, n sobe sau n focarul cazanelor;
prin transformarea energiei electrice n nclzitoare, folosind de regul rezistene
electrice;
prin transformarea energiei solare. Soarele - steaua sistemului nostru planetar-
produce continuu cantiti uriae de cldur - prin fuziune termonuclear - n urma
careia atomii de hidrogen se unesc i se transform n atomi de heliu elibernd
cldura. Temperatura la suprafaa Soarelui atinge cca. 6000 C, iar n interiorul lui
cca. 15.000.000 C.Din cldura produs de Soare, numai a doua miliarda parte
ajunge pe Pmnt prin radiaie, acesta energie fiind suficient pentru a nate i
ntreine viaa pe planeta noastr. O parte din aceast energie poate fi utilizat
pentru nclzire. Este sursa de cldura cea mai mare pentru Pmnt;
prin transformarea energiei nucleare obinute din fisiunea uraniului, n centrale
nucleare. Dintr-un kg de uraniu se produce cldur ct se obine din 2.500 t de
crbune. n laboratoare este n curs de experimentare obinerea energiei prin fisiune
nuclear, prin procese similare cu cele ce se produc n Soare;
prin transformarea energiei geotermice (energia existent n scoara terestr). n
unele regiuni din pmnt ies cu presiune ape termale cu temperaturde 40-80 C (i
chiar mai mult), care pot fi, i sunt, folosite la nclzire. n Pmnt, temperatura
crete cu cca. 1 C la fiecare 33 m , n centrul Pmntului temperatura ajungnd la
cca. 3000-4000 C;

5
prin transformarea energiei mecanice captate din mediul nconjurtor - a vntului
(eolian), a apelor curgtoare ( hidro), a marilor, etc. Uzual, aceast transformare
se face n energia electric.
n capitolele urmtoare vom prezenta producerea cldurii, n diverse grupe de cazane, i
anume:
cazane n focarul crora se ard combustibili fosili: crbune, combustibili lichizi, gaze;
cazane recuperatoare care folosesc cldura rezultat din procesele tehnologice;
cazane cu rezistente electrice.
Toat cldura produs de cazanele de mai sus, inclusiv de reactorul nuclear, este folosit
pentru nclzirea agentului termic - apa i implicit aburul - care se nclzete,
nmagazineaz, transport i cedeaz cldura primit acolo unde este necesar: instalaii
de nclzire central, industriale sau pentru producerea energiei electrice.
Excepie fac cazanele cu fluide diatermice care folosesc ca agent termic n scopuri
industriale alte lichide n afar de ap.
Caldura
Toate corpurile, indiferent de starea lor de agregare, sunt formate din molecule, iar acestea
din atomi. Atomii sunt formai dintr-un nucleu central i unul sau mai muli electroni ( unul la
atomul de hidrogen i 92 Ia atomul de uraniu ), ce se nvrtesc n jurul nucleului.
Aceste particule foarte mici , care alctuiesc orice corp nu sunt fixe, ci sunt ntr-o continu
agitaie.
La corpurile solide particulele sunt legate ntre ele prin puternice fore de coeziune, vibrnd
n jurul unei poziii de echilibru.
La corpurile lichide, particulele au o micare de translaie, de alunecare, a unora n raport
cu altele. De aceea nu au o form proprie, ci numai volum propriu.
La gaze, micarea acestor particule este haotic, dezordonat, n toate direciile, de aceea
gazele ocup tot spaiul pe care l au la dispoziie.
S-a obsevat c la toate corpurile - solide, lichide, gazoase - amplitudinea micrii acestor
particule, agitaia lor, este cu att mai mare cu ct corpul este mai cald i invers. Aceast
micare continua a particulelor corpurilor datorit cldurii poart numele de agitaie
termic.
La temperaturi sczute aceste micri ale particulelor scad n intensitate, devin mai lente,
cu att mai mult cu ct temperatura este mai sczut.
La temperatura de -273,15 C ( zero absolut), micarea , agitaia particulelor, nceteaz
complet.
Dac la nivelul acestui curs nu putem explica mai complet ce este cldura, cunoatem i
folosim efectele ei, ntre care :
nclzirea locuinelor i a apei calde menajere;
producerea de lucru mecanic: motoare i maini termice i frigorifice;

6
producerea de electricitate, cu toate aplicaiile acesteia;
creterea i scderea temperaturii corpurilor;
dilatarea i contractarea corpurilor;
schimbarea strii de agregare a corpurilor.
Caloria

Cldura, fiind o form de energie, se msoar cantitativ n uniti de energie cu aparate
numite calorimetre.
Cantitatea de cldur ( simbol q), se msoar n calorii ( cal).
O calorie este cantitatea de cldur necesar unui gram (g) de ap pentru a-i ridica
temperatura cu 1 C. ( de la 14,5
0
C la 15,5
0
C), la presiunea atmosferic.
n practic se folosesc multipli ai caloriei: kilocaloria ( Kcal) i gigacaloria ( Gcal),
1 Kcal = 1000 cal
1 Gcal = 1.000.000.000 cal= 1.000.000 Kcal
n sistemul de msur internaional (SI ) , unitatea de msur pentru cantitatea de cdur
este
joule (j) i multiplul su kj (1kj = 1000 j).

Temperatura
Temperatura se noteaza cu simbolul t.
Temperatura este o mrime care indic gradul de nclzire al unui corp. Se msoar
n grade celsius ( C), grade Kelvin (
0
K) sau grade Fahrenheit (
0
F).
Scara Celsius are marcat 0 C temperatura la care nghea apa i 100 C temperatura la
care aceasta fierbe, la presiunea atmosferic. Distana dintre 0-100 s-a mprit n 100
pri egale, fiecare diviziune fiind 1C. Se noteaza cu tC. Temperaturile de la 0 n sus sunt
temperaturi pozitive, iar cele de la 0 n jos, negative.
Scara Kelvin are ca 0 temperatura de -273,15C ( temperatura cea mai sczut posibil -
0 absolut). Se mai numete i scara absolut. Se noteaz cu K.
Scara Fahrenheit
0
F are ca puncte fixe 32
0
i 212 corespunztoare temperaturii de
solidificare i fierbere a apei, distana dintre ele mprindu-se n 180 pri egale,
reprezentnd 1 F. Se noteaz cu
0
F.
Scrile termometrice de mai sus au fost propuse de :
Fahrenheit, productor de instrumente n Olanda, n anul 1714
Celsius, profesor de astronomie la Uppsala -Suedia, n 1742;
Kelvin, om de tiin englez, n 1848.

7
Cldura specific
Cldura specific este cantitatea de cldur necesar unui kilogram dintr-un corp pentru
a-i ridica temperatura cu 1 C . Se noteaz cu ,,c" i se msoar cu kcal/kg grad ( pentru
ap c = 1 kcal/kg grad, pentru oel c= 0,115 kcal/kg grad, pentru cupru c= 0,094 kcal/kg
grad)
Cldura specific a corpurilor depinde de natura lor i de temperatura la care se msoar.
Dintre corpurile uzuale, apa are cldura specific cea mai mare. Rezult c, la acelai
volum sau la aceeai greutate, apa poate nmagazina sau ceda cea mai mare cantitate de
cldur, ceea ce o impune ca fluid de lucru pentru cazane.
Apa se nclzete i se rcete de 5 ori mai ncet dect nisipul.
Pentru a calcula cantitatea de cldur (q ) necesar nczirii unui corp, se nmulete masa
acelui corp m ( n ka) cu cldura specific c ( n kcal/kg grad) i cu diferena dintre
temperatura final (t
2
C) i temperatura iniial (t1C):
Q = mx cx ( t 2 - t 1 )
Transmiterea cldurii
Cldura se transmite, de la sine, de corpul mai cald ( sau pri ale acestuia ) la corpul mai
rece ( sau pri ale acestuia), pn cnd temperaturile celor dou corpuri ( sau pri de
corp) devin egale .

Cantitatea de cldur ( energia termic ) transmis (transferat) de corpul 1( mai cald ) la
corpul 2 ( mai rece ) cu T
2
< T1, este :
E
t
= KA(T
1
- T
2
)
K - coeficientul total de transfer termic ;
A - aria suprafeei corpului 2 expus fluxului termic provenit de la corpul 1.
Transmiterea cldurii se poate face n trei moduri:
1. prin radiaie Transferul energiei termice prin radiaie este procesul prin care
cldura este transferat de la un corp cu temperatur ridicat la un corp cu
temperatur sczut, corpurile fiind separate n spaiu. Schimbul de cldur prin
radiaie se realizeaz de la distan, fr contact direct ntre corpuri. Fenomenul are
sens dublu: un corp radiaz energie, dar i absoarbe energia emis sau reflectat de
corpurile nconjurtoare. Radiaia termic are loc sub form de unde
electromagnetice i intervine n mod semnificativ la diferene mari de temperatur
ntre corpurile solide, sau ntre solide i fluide, cum este n cazul elementelor de
nclzire din locuine (radiatoare).

8
- Orice corp emite, prin radiaie, o cantitate de cldur n funcie de tempertura sa
absolut (n K) i de natura sa.
Cantitatea de cldur radiat de un corp aflat la temperatura T (K) este dat de legea lui
tefan - Boltzmann i se calculeaz cu formula:
q = C x (T/100)
4
,
unde C este coeficientul de radiaie, uzual ntre 3,2 i 4,6 Kcal/m
2
x h x (100grd)
4
.
Coeficientul de radiaie pentru corpul negru absolut este de 4,96 kcal/m
2
x h x (100grd)
4
,
fiind maximul posibil teoretic.
Prin corp negru se nelege un corp, desigur de culoare neagr, care, indiferent de
temperatura lui, are proprietatea de a absorbi toate radiaiile electromagnetice, de toate
frecvenele, fr a reflecta nimic. Corpul negru absoarbe n totalitate radiaia termic
inciden i o transform integral n cldur.
Ex: hrtia neagra absoarbe i reine 95% iar cea alb 5% (restul respinge )
Deci orice corp emite cldur prin radiaie proporional cu puterea a patra a temperaturii
sale absolute. Radiaiile - care sunt unde electromagnetice - cuprinse ntre infrarou i
ultraviolet, poart numele de radiaii termice. Prin radiaie, cldura se transmite ca i
lumina, n linie dreapt, cu viteza luminii, inclusiv n vid; se reflect i se refract.
Energia de radiaie transmis la un corp se mparte n trei:
parte ptrunde n corp, trasformndu-se n energie termic;
parte este reflectat;
parte traverseaz corpul.
Corpurile negre au capacitatea de absorbie i de emisie maxim.
Corpurile albe au capacitatea de a reflecta la maximum radiaiile.
Corpurile cenuii absorb parial energia de radiaie.
2. prin conducie ( conductibilitate) , cldura se transmite de la o molecul la alta ,
de la o fa la cealalt a peretelui, fr transport de materie.
Transferul cldurii prin conducie const n transmisia cldurii dintr-o regiune cu
temperatur mai ridicat ctre o regiune cu temperatur mai sczut, n interiorul unui
mediu solid, lichid sau gazos, sau ntre medii diferite n contact fizic direct, sub influena
unei diferene de temperatur, fr existena unei deplasri aparente a particulelor care
alctuiesc mediile respective.
n construcii acest tip de transfer este ntlnit n special la corpurile solide (perei,
planee, acoperiuri, tmplrie etc.) i se desfoar prin vibraia termic a reelei
cristaline i, n cazul elementelor metalice, cu ajutorul electronilor liberi (de valen).
S-a constatat c nu toate corpurile transmit la fel cldura: unele o transmit mai uor, altele
mai greu. Deci unele corpuri sunt bune conductoare de cldur (n special metalele), iar
altele sunt ru conductoare de cldur { sunt izolante).
Conductivitatea termic A (lambda) reprezint cantitatea de cldur care se transmite n
unitatea de timp, printr-o suprafa de 1m
2
de perete cu grosimea de 1m cnd diferena

9
dintre temperaturile suprafeelor opuse ( deci cderea de temperatur) este de 1 i se
msoar n kcal/m h grad.
Suprafeele de nclzire ale cazanelor, adic acele suprafee prin care se transmite
cldura de la foc i gazele arse la ap (tub focar, evi, plci tubulare, etc.) se fac din oel (n
trecut cutiile de foc ale locomotivelor se fceau din cupru, care transmite cel mai bine
cldura).
Prile exterioare ale cazanelor i conductelor termice se izoleaz cu materiale izolante
(crmizi, vat mineral, etc.) ca s mpiedice transmiterea de cldur n exterior (
pierderile de cldur).
3. prin convecie cldura se transmite de la un fluid ( lichid sau gaz) cald, n micare,
la suprafaa unui corp solid sau n masa unui fluid ( acelai sau altul) cu care vine n
contact, prin intermediul particulelor de fluid . Transportul de cldur se face prin
cureni de materie i este specific fluidelor.
Transferul termic prin convecie reprezint procesul de transfer al cldurii prin aciunea
combinat a conduciei termice, a acumulrii de energie i a micrii de amestec.
Convecia este cel mai important mecanism de schimb de cldur ntre o suprafa solid i
un fluid, ntre care exist contact direct i micare relativ. n construcii transferul convectiv
are loc n special la lichide i gaze i se datoreaz transportului de cldura prin micarea
moleculelor fluidelor. Fenomenul intervine la suprafaa de contact a elementelor de
construcii cu aerul interior sau exterior.

Micarea, circulaia fluidelor, se poate face fie pe cale natural ( prin gravitaie sau
termosifn), fie pe cale artificial ( cu pompe, ventilatoare , etc.).
Fora care determin circulaia natural ( prin gravitaie sau termosifn) se datoreaz
diferenei dintre greutatea specific a fluidului cald ( mai mic ) i cea a fluidului rece ( mai
mare ).
Prin nclzire se mrete energia intern a corpurilor, moleculele se ndeprteaz mai
mult unele de altele ( corpul se dilat ), deci, n acelai volum fiind mai puine molecule,
volumul repectiv va cntri mai puin, va fi mai uor.
La fel aerul i orice fluid cald mai uor se ridic, iar cel rece mai greu coboar i-i ia
locul.
Aceast circulaie, aceast micare a apei calde n sus i a apei reci n jos - i a oricrui
alt fluid - se numete circulaie natural, prin gravitaie sau termosifn.
Pentru ap:
1dm
3
la 4C cntrete 1kgf;
1 dm
3
la20C cntrete 0,9982 kgf
1dm
3
Cla95C cntrete 0,9619 kgf
Aceast for este dat de relaia:


10
p =(r c) x h/10, unde: p = presiunea eficace n kgf/cm
2

r i c = greutatea specific a apei reci (de la alimentare sau din
retur) i a celei calde ( din cazan sau din tur) n kgf/dm
3

h= diferena de nivel ntre axa cazanului (sau schimbtorul de
cldur) i axa corpului de nclzire, n metri.
Din formul rezult marea influent pe care o are nlimea h n crearea forei
ascensionale ce determin circulaia apei n sistem. Rezult c, la cazanele de nclzire
central, radiatoarele situate la mic nlime fa de cazan se vor nclzi mai greu. La apa
din boiller se va nclzi cu att mai repede, cu ct acesta este montat la o nlimemai mare
fat de cazan.
n acelai mod se explic circulaia i nclzirea continua a apei n cazanele de abur i de
ap cald: apa de lng pereii cazanului, care sunt n contact direct cu flacra sau gazele
arse se nclzete mai repede i mai puternic, devine mai uoar i se ridic, iar apa mai
rece, deci mai grea vine i i ia locul, ridicndu-i apoi temperatura. Astfel, n timpul
funcionrii cazanelor de orice fel ( cu excepia cazanelor cu circulaie forat) avem o
circulaie continu a apei n cazan, circulaie care asigur nclzirea ntregii mase de ap.
La fel se explic i circulaia gazelor arse n focar, n canale de fum i n co, precum i
nclzirea ncperilor ( aerul cald de lng sob sau calorifer, nclzindu-se mai mult
devine mai uor, se ridic i alt aer rece vine s i ia locul, astfel nclzindu-se prin
convecie total ncperea).
Din focarul unui cazan, cldura dezvoltat prin arderea combustibilului, se transmite apei
din cazan prin toate cele trei moduri de transmitere menionate mai sus:
prin radiaie: radiaiile calorice ( infraroii) emise la arderea combustibilului n focar
ajung pe suprafeele metalice de nclzire care formeaz pereii focarului i care se
numesc suprafee de radiaie;
prin convecie : gazele arse, dup ieirea din focar, n drumul spre co, ntlnesc
suprafeele de convecie (evi de fum la cazanele ignitubulare, sau evide ap la
cazanele acvatubulare) i, fiind caide cedeaz cldura pe care o conin acestor
suprafee de convecie;
prin conducie: cldura ajuns n modul de mai sus pe suprafeele de radiaie i de
convecie se transmite din molecul n molecul de la partea dinspre foc i gaze
arse, la partea dinspre ap prin conducie, nclzind apa din cazan;
Prin convecie, apa de lng suprafeele de radiaie, nclzindu-se mai repede i mai mult
devine mai uoar, se ridic i alt apa mai rece i mai grea i ia locul , astfel nclzindu-se
toat apa.
Cantitatea de cldur pe care apa din cazan o primete de la focul ce arde n focar,
depinde de:
cantitatea i calitatea combustibilului consumat;
mrimea suprafeei de nclzire;
metalul din care este construit aceasta;
natura i grosimea depunerilor de pe suprafaa de nclzire.

11
Modificri ale corpurilor sub aciunea cldurii
Dilatarea i contractarea corpurilor

Prin nclzire, corpurile se dilat, adic i mresc dimensiunile, iar prin rcire se contract,
adic i micoreaz dimensiunile, ns nu toate la fel.
Dintre corpurile solide, metalele se dilat cel mai mult.
nclzit de la 0 la 100 C, 1 metru liniar de oel se dilat cu 1,2mm, 1m de cupru cu 1,7mm
i 1 m de aluminiu cu 2,4 mm.
Coeficientul de dilatare al oelului este de 0,012 mm pe metru i fiecare grad de
temperatur.
Lichidele se dilat n medie de 100 de ori mai mult dect corpurile metalice. Apa are o
comportare diferit: Ia temperatura de +4C are volumul cel mai mic, acesta crescnd sub
i peste aceast temperatur. Apa nclzit de la +4C la 100C i mrete volumul cu
4,35%, nclzit la 200C i mrete volumul cu 15,6% i nclzit la 300 C i mrete
volumul cu 40,3%. Prin ngheare apa i mrete volumul cu 9% ( aa se explic
spargerea evilor cnd apa din ele nghea).
Coeficientul de dilatare volumic a apei este de 0,18 mm
3
/m
3
grad.
Gazele, la presiune constant - indiferent de natura lor - se dilat cu a 273 parte din
volumul pe care l au la t= 0C cnd sunt nclzite cu 1C i invers (de aici rezult, teoretic,
c volumul gazelor la temperatura absolut de -273,15K este zero).
Coeficientul de dilatare volumic a gazelor este de cca. 20 ori mai mare dect al apei, fiind
la toate gazele de 3,17 mm
3
/m grad.


Notiuni aplicative

Cazanele se sprijin pe fundaii n cte 2 puncte, dintre care unul este mobil, pentru a
permite dilatarea i contractarea cazanelor.
La pornire, cazanele sunt umplute cu ap numai pn la nivelul minim, deoarece, prin
nczire, volumul apei ( deci i nivelul e i ) crete, iar la oprire sunt umplute cu ap pn la
nivelul maxim, deoarece prin rcire, nivelul scade.

12
Tot pentru preluarea dilatrii, conductele termice lungi au compensatoare de dilataie.
Buteliile de aragaz, de C0
2
, de oxigen ,etc., trebuie ferite de nclzire, pentru c, prin
dilatarea gazelor, presiunea din interior poate s produc explozia buteliilor.
In fiecare iarn, n special n timpul srbtorilor, n multe centrale termice se produc
avarii i pagube nsemnate, deoarece la oprirea lor, fochitii nu au golit complet
instalaiile de ap, iar efii lor, nu au dispus i nu au controlat dac s-a efectuat
aceast operaie absolut indispensabil.

Modificri de stare
Sub influena cldurii, prin nclzire i rcire, corpurile i schimb starea de agregare,
astfel:
topirea - este transformarea unui corp solid n corp lichid, prin nclzire ( absoarbe
cldur)
solidificarea - este transformarea unui corp lichid n corp solid prin rcire ( cedeaz
cldur).
vaporizarea - este transformarea unui corp lichid n corp gazos, prin nclzire (
absoarbe cldura).
evaporarea - este transformarea unui lichid n vapori, numai la suprafaa lor la orice
temperatur sub temperatura de fierbere ( absoarbe cldur din mediul
nconjurtor).
condensarea - este transformarea unui corp gazos n corp lichid, prin rcire (
cedeaz cldura).
sublimarea - este transformarea unui corp solid n corp gazos direct, fr a mai
trece prin faza lichid, absobind cldura din jur,
desublimarea - este transformarea unui corp gazos n corp solid,direct, fr a mai
trece prin faza lichid, cednd cldur.
calefacia - este vaporizarea intens, la suprafa, a apei, cnd aceasta se afl n
vecintatea unui corp ncins. Datorit vaporizrii, ap nu poate lua contact direct cu
corpul din cauza stratului de abur ce se interpune ntre corp i lichid. Spre exemplu,
apare cnd cazanul a rmas fr ap i fochistul alimenteaz cazanul cu ap, care
ajunge la tubul focar, sau n evile supranclzite.
Legile fierberii
Prin fierbere, se nelege transformarea unui lichid n vapori ( gaze ) n toat masa sa.
Lichidele se transform n gaze dup urmtoarele trei legi:
La aceeai presiune, fiecare lichid fierbe la aceeai temperatur.Temperatura la care
fierbe lichidul la presiunea respectiv se numete temperatura de fierbere sau de saturaie
i se simbolizeaz cu t
s
.


13
n literatura de specialitate se semnaleaz c apa, care nu conine aer, fierbe la
temperaturi superioare (pn la 140C, la presiune normal), iar vaporii se formez brusc,
genernd explozii periculoase.

n continuare pentru a nltura acest eventualitate se introduc n ap bule de aer sau
pietricele de fier" cu muchii ascuite.
Dac presiunea rmne constant, atunci i temperatura rmne constant n tot
timpul fierberii, indiferent de intensitatea focului. Cldur cedat n timpul fierberii
transform apa n abur. Cldura necesar unui kg de lichid nclzit la temperatura de
vaporizare (fierbere) pentru a se transforma integral n vapori la aceeai presiune se
numete cldura latent de vaporizare. Se simbolizeaz cu litera r i se msoar n
kcal/kg.
Cldura latent de vaporizare a apei la presiunea atmosferic este r = 539 kcal/kg ,
fiind foarte mare comparativ cu a altor lichide. Aceasta, cantitatea de cldur pe care o
dm apei ca s se transforme n aburi, este necesar ca s se nving forele
intermoleculare i scade continuu, cu creterea presiunii i temperaturii, devenind zero la
presiunea i temperatura critic.
Cu ct crete presiunea cu att crete temperatura de saturaie ( de fierbere).
Entalpia - cantitatea de cldur coninut ntr-un kg de ap sau abur se numete entalpie i
se msoar n kcal/kg. Se simbolizeaz cu litera i, repectiv cu i' pentru ap i i" pentru abur.
Ap cald, abur de joas presiune i proprietile lor
Caracteristicile principale ale apei si aburului
Fluide incalzitoare - Definiii
Apa, prin nclzire, dupa cantitatea de cldur pe care o primete, se transforma in unul
din urmatoarele fluide incalzitoare;
Apa calda - este apa care are temperatura maxima de 115C (practic 95C) si este
produsa de cazanele de apa calda sau in schimbtoarele de cldur (boilere sau aparate
contracurent,) ca agent secundar, agentul primar fiind apa calda, apa fierbinte sau aburul.
Servete la incalzirea cldirilor, a apei calde menajere in scopuri tehnologice etc.
Apa fierbinte - este apa care are temperatura de peste 115C. Este produsa de cazane de
apa fierbinte (C5D,CAF etc.) si se foloseste la termoficare sau in scopuri tehnologice.
Aburul saturat umed - este aburul care mai este inca in contact cu apa din care a provenit
(aburul din cazan) si care mai conine picaturi de apa.
Titlul aburului este cantitatea de abur uscat in kg continut intr-un kg de abur umed si se
noteaza cu x.
Umiditatea aburului este cantitatea de apa in kg continuta intr-un kg de abur umed si este
egala cu 1-x.


14
Exemplu:
Daca intr-un kg de abur umed se afla 0,195kg abur saturat uscat, titlul acestui abur este x
= 0,195 sau in procente x = 91,5% iar umiditatea 1-0,195 = 0,085 sau in procente 8,5%.
Aburul saturat umed se produce in cazane de joasa presiune sau medie presiune (cu
presiune sub sau peste 0,7 bar) si se foloseste obinuit ca abur tehnologic sau pentru
nclzire. El conine cu atat mai multa umiditate(deci este de calitate inferioara) cu cat
nivelul apei in cazan (la sticle de nivel) este mai ridicat.
Aburul saturat uscat - este aburul care nu mai conine picaturi de apa. Are titlul x = 1 si
umiditate egala cu 0.
Aburul supranclzit - provine din aburul saturat umed care este trecut prin
supraincalzitor (la cazanele care au supraincalzitor) unde i se ridica temperatura, de la
temperatura pe care o are in cazan, la 250 - 600C, presiunea ramanand aceeai. Prezint
urmatoarele avantaje:
poseda, la aceeai presiune, o temperatura mai mare;
un kg de abur supranclzit cantareste mai puin dect un kg de abur saturat la
aceeai presiune;
un m
3
de abur supranclzit cantareste mai puin dect un m
3
de abur saturat la
aceeai presiune;
producerea de lucru mecanic in maini sau turbine cu abur este mai ieftina dect
cu abur saturat;
conine mai multa cldura si se poate transporta la distante mai mari, fara riscul
de a se condensa uor.
Se foloseste ca abur tehnologic, dar mai ales ca abur energetic, la turbinele ce produc
curent electric.
Condensat - este apa provenita prin racirea aburului.


Exemplu:
Apa din cazan, la p = 8 bar si temperatura sub cea de fierbere, daca se incalzeste pana
ajunge la t
s
= 174 C corespunztoare presiunii de 8 bar, se transforma in abur, absorbind
cldur latenta de vaporizare r = 485 kcal/kg, corespunztoare presiunii de 8 bar.
Invers, aburul din cazan la p = 8 bar, i"=662 kcal/kg si t = 174C daca se rcete puin sub
t
s
= 174C, se transforma in apa - condensat - elibernd cldur latenta de vaporizare r =
485 kcal/kg
(
condensatul ramanand cu 662 - 485 = 177 kcal/kg, cat are apa din cazan la p
= 8 bar.
Scazand presiunea, scade si temperatura condensatului si cand presiunea ajunge la
presiunea atmosferica, temperatura apei - condensatul - ajunge la 100C, cand conine
100kcal/kg.

15
Aceasta transformare se poate produce si cand variem presiunea, temperatura ramanand
constanta.
Condensatul trebuie recuperat si folosit integral deoarece este cea mai buna apa pentru
alimentarea cazanului intrucat:
are temperatura ridicata (90 - 95C) care ridica temperatura apei de adaos si
micsoreaza consumul de combustibil (mrete randamentul);
micsoreaza consumul de apa de adaos tratata;
nu conine sruri minerale, deci nu depune piatra.

MATERIALE l TEHNOLOGII N CONSTRUCIA CAZANELOR.
MBINRI. MONTAREA CAZANELOR
Materiale folosite n construcia cazanelor
Materialele metalice folosite n construcia, montarea i repararea cazanelor de abur i ap
fierbinte trebuie s corespund condiiilor tehnice de recepie i marcare i s fie
omologate sau acceptate, conform prevederilor din PT C 9 col. ISCIR.
Tamburii (virolele), fundurile, plcile tubulare, capacele plane, tuburile focare, etc, se
execut din tabl de oel carbon, slab i mediu aliat, K 410, K 460, K 510, avnd compoziia
chimic, calitile, certificatele de calitate i marcajele conform STAS 2883/3, grosimea i
calitatea acestora fiind fixate de proiectant, n funcie de parametrii cazanului (debit,
presiune, temperatur).
Pe fiecare element de cazan dup trasarea conform desenului, se reproduce marcajul
nscris pe materialul respectiv de furnizor.
Tierea tablelor se face prin mijloace mecanice sau termice.
Forma tablelor se d prin vluire sau presate la cald sau la rece.
evile de oel carbon i aliat trebuie s corespund proiectului i s aib marcajele i
certificatele de calitate corespunztoare.
evile pot fi ndoite la cald sau la rece.
uruburile i piuliele se execut din oeluri special.
Pn n anii '40 asamblarea tablelor se fcea numai prin nituire.
In prezent, asamblarea se face prin sudur, conform unor tehnologii de sudare elaborate
pe baza procedurilor de sudare omologate.
Sudura tablelor poate fi cap la cap sau de col.
Sudurile se execut numai de ctre sudori autorizati conform legislatiei aplicabile.
Sudura poate fi manual, semiautomat sau automat.
Materialele de adaos trebuie s fie nsotite de certificate de calitate .


16
Pentru verificarea deplasrii elementelor de cazan datorit dilatrii termice se monteaz
indicatoare (repere) de deplasare.

Tratamentul termic de refacere a structurii initiale
Pentru eliminarea tensiunilor interne care apar n urma formrii la cald sau la rece i a
sudurii, n unele elemente de cazan, acestea se supun unui tratament termic de refacere a
structurii iniiale (normalizare, mbuntire, detensionare, etc.). Aceasta se realizeaz prin
nclzirea ntr-un cuptor i meninerea la o temperatur constant, pentru o perioad de
timp specificat (de regul o or), a ntregului element sau succesiv a prilor componente.
Verificarea sudurilor
Se face vizual i prin :
ncercri nedistructive:
control cu raze X sau y
lichide penetrante
pulberi magnetice
ultrasunete.
ncercri distructive (efectuate pe probe):
ncercarea la traciune (a mbinrilor sudate i a materialului depus) o
ncercri la ndoire;
ncercri la ncovoiere ( prin oc - rezilien)
analize macro i microscopice
n msurarea duritii
ncercarea la presiune hidraulic.
Alte masuri
La terminarea construirii cazanului se face proba de presiune si se elibereaza declaratia
de conformitate.


Cap. 2. CAZANE DE ABUR SI APA FIERBINTE

a. Date generale. Funcionarea cazanului

Cazanul cu apa este un agregat, in care apa sub actiunea caldurii, se transforma in
abur, in general la o presiune superioara presiunii atmosferice, acest abur fiind intrebuintat
fie in scopuri energetice sau tehnologice, fie pentru incalzirea constructiilor civile si
industriale.
Din punct de vedere energetic, cazanul de abur este un transformator de energie,
energia latenta, legata chimic, a combustibililor se transforma prin procesul de ardere, in
energie termica.

17
Din punct de vedere functional, cazanul de abur este un schimbator de caldura.
Caldura rezultata din arderea combustibililor si continuta in gazele de ardere se transmite
apei care se vaporizeaza, aburului care se supraincalzeste si aerului necesar arderii, care
se preincalzeste.
Din totalul energiei electrice folosite in prezent pe glob, o buna parte se obtine din
energia mecanica produse de turbinele actionate de aburul produs in cazanele instalate in
centralele termoelectrice.
Un numar insemnat de cazane este folosit pentru producerea aburului necesar
diverselor procese tehnologice (fierbere, distilare, uscare, incalzire, rafinare etc.).
Lucrarea de fata isi propune sa trateze notiunile principale despre aceste agregate si
anume: parti componente principale, parametrii principali, clasificarea acestora in functie
de diverse criterii, principalele tipuri constructive de cazane si instalatiile anexe necesare
pentru functionarea in conditii optime si in deplina siguranta pe toata durata exploatarii.



b. Descriere
Cazane de abur

Instalatia de cazane cuprinde agregatul de cazane si toate utilajele auxiliare, ca:
aspiratoare de fum, ventilatoare de aer, conducte de aer si conducte de abur.
Agregatul de cazane este un ansamblu, care cuprinde ca elemente principale:
cazanul propriu zis cu armaturile respective, focarul cu dispozitivele lui, supraincalzitorul de
abur, economizorul, preincalzitorul de aer si scheletul metalic cu zidaria.



Definitie
Prevederile prezentei prescripii tehnice se aplic cazanelor cu presiunea nominal a aburului mai
mare de 0,05 MPa (0,5 bar) sau temperatura maxim a apei fierbini mai mare de 110
0
C.
Prin cazan de abur se nelege instalaia care produce abur la o presiune mai mare dect
cea atmosferic i care este utilizat n afara acestei instalaii, folosind cldura produs prin arderea
combustibililor, cldura recuperat din gazele fierbini rezultate dintr-un proces tehnologic sau prin
folosirea energiei electrice.

18

RECOMANDARE - Se
recomand utilizarea
cazanelor de abur i de ap
fierbinte cu eficien
energetic cel puin egal cu
89% pentru combustibili lichizi
i gazoi.




Principalele parti
componente ale nui cazan de
abur


Corpul cazanului (sectiune)







Cazan de abur orizontal (schite
constructive)


19







Cazan de abur orizontal echipat complet






c. Clasificarea cazanelor

Dup pericolul pe care-l prezint efectele dinamice pe care le-ar putea produce n caz de
explozie, cazanele se clasific n cinci categorii n funcie de valoarea indicelui de clasificare (i) i
parametrii cazanului, conform tabelului 1.
Indicele de clasificare se calculeaz cu relaia:
i = V (T
s
-100
o
C)
unde:
i = indice de clasificare (fr unitate de msur);
V = volumul de ap din cazanul de abur umplut cu 100 mm peste nivelul minim din
tambur sau volumul total de ap din cazanul de abur cu strbatere forat din cazanul
de ap fierbinte sau economizorul independent, n m
3
;
T
s
= temperatura de saturaie a aburului sau temperatura maxim a apei la cazanele de
ap fierbinte i economizoarele independente, n
o
C.

20
Tabelul 1
Categoria
cazanului
Indice de clasificare (i)
A i > 150
B 75 < i 150
C 25 < i 75
D i 25
E Cazane de abur cu sau fr focar i la care urmtoarele
caracteristici tehnice nu depesc limitele:
- presiune maxim: 10 bar;
- suprafaa de nclzire: 2 m
2
;
- diametrul interior al tamburului: 400 mm;
- capacitatea 100 l (coninutul de ap pn la nivelul
maxim admisibil al apei din cazan; n cazul n care nu se poate
stabili cu exactitate aceasta, se ia n considerare capacitatea
ntregului spaiu sub presiune al cazanului)


Din punct de vedere al supravegherii cazanelor n timpul exploatrii, acestea se clasific n
urmtoarele categorii:
S0-cazane cu supraveghere n regim permanent;
S1-cazane cu supraveghere n regim nepermanent sau cu supraveghere periodic.
Cazanele care pot fi ncadrate n categoria S1 sunt cazanele de abur avnd debitul maxim
10 t/h i presiunea maxim 16 bar i, respectiv, cazanele de ap fierbinte avnd debitul maxim 5
Gcal/h, care:


Date / informatii de identificare obligatorii pentru un cazan de abur:

- denumirea i adresa sau alte date pentru identificarea productorului i unde este cazul, a
reprezentantului autorizat al acestuia, persoan juridic cu sediul n Romnia;
- anul de fabricaie;
- date care s permit identificarea echipamentului sub presiune n funcie de felul acestuia,
cum ar fi tipul, identificarea seriei sau a lotului, seria numrului de fabricaie;
- cele mai importante limite maxim/minim admisibile.
b) n funcie de tipul echipamentului sub presiune trebuie s fie prezentate i alte informaii
care sunt necesare pentru asigurarea securitii la instalare, n funcionare sau utilizare i, dup
caz, pentru ntreinere i cu ocazia inspeciilor periodice. Aceste informaii cuprind:
- volumul echipamentului sub presiune V, n litri;
- diametrul nominal DN pentru conducte;
- presiunea de ncercare PT n bar i data verificrii;
- presiunea de reglare a dispozitivelor de securitate, n bar;

21
- puterea echipamentului, n kW;
- tensiunea reelei, n V ( voli);
- scopul utilizrii;
- raportul de umplere, n kg/litru;
- masa de umplere maxim, n kg;
- masa proprie, n kg;
- grupa produsului.


Cap. 3. PARTI COMPONENTE

Prile componente principale
Prile principale ale unui cazan sunt:
cazanul propriu-zis sau sistemul vaporizator la cazanele de abur sau sistemul de
nclzire la cazanele de apa calda si la cele de apa fierbinte
este partea sub presiune care conine apa, in care are loc incalzirea si transformarea
acesteia in agent termic . Este format din unul sau mai muli tamburi cilindrici,
orizontali sau verticali si din tevi, sau numai din tevi . Prin tambur de intelege partea
mare cilindrica a cazanului orizontal sau vertical in care se gaseste apa care se
nclzete (ia cazanele de apa calda si la cele de apa fierbinte, respectiv apa si
aburul la cazane de abur).
focarul cazanului, in care are loc arderea combustibilului cu degajare de cldur,
cldur care se transmite apei din cazan .
instalatia de ardere a combustibilului
instalatia de tiraj ;
instalatia de alimentare cu apa
statia de tratare a cazanului
armaturile cazanului
instalatia de automatizare (la cazanele automatizate)
suprafeele de nclzire auxiliare: supraincalzitor de abur, economizor, preincalzitor
de aer (cele care au toate sau numai o parte din aceste schimbtoare de cldur)
izolaia si inzidirea cazanului.



CORPUL CAZANULUI
Cazan de otel propriu-zis, testat in concordanta cu standardele internationale; Mantaua si drumurile de fum
sunt realizate din otel conform UNI 5869/75; Racordurile pentru armaturi; Usa de vizitare

PLACA FRONTALA
Din otel, izolata cu beton refractar rezistent la temperaturi ridicate; Racord pentru arzator


22
IZOLATIE
Vata minerala de mare densitate 100 Kg/m3, cu grosimea de 100 mm



SUPORT CAZAN
Din otel pentru cazan

ARMATURI
Vana de iesire abur; Vane pentru sticla de nivel; Verificare flacara; Vana de alimentare apa; Vana de reglaj
alimentare apa; Robinet cu trei cai pentru manometru

ECHIPAMENTE DE CONTROL SI AUTOMATIZARE
Sticla de nivel; Manometre; Presostat de maxim; Presostat de lucru; Regulator electronic de nivel;
Verificare flacara; Presostat de siguranta; Manometru de nivel; Supape de siguranta; Limitator nivel apa

TABLOUL ELECTRIC
Intreruptor general; Intreruptor arzator; Intreruptor pompa; Indicatoare; Contactoare; Relee termice;
Fuzibile; Lampi de semnalizare
Toate tipurile de cazane prezentate mai sus pot functiona cu arzatoare pe combustibili gazosi sau lichizi, fiind
complet automatizate. Arzatoarele pot fi intr-o treapta, in doua trepte sau progresive precum si modulante.
Modularea flacarii se poate face fie in functie de temperatura fie in functie de presiune, raspunzand diverselor
nevoi tehnologice



SETUL DE ARMATURI
- Vana iesire abur PN 16
- Supapa de descarcare PN 16
- Robinet de retinere pe partea de intrare apa
- Robinet de golire
- Termostat abur
- Supapa de siguranta
- Vana cu 3 cai cu flansa pentru manometrul pe partea de abur.

SISTEME DE REGLARE SI CONTROL
- Presostat de maxim a presiune
- Presostat reglare presiune abur
- Regulator si indicator de presiune digital
- Manometru pentru abur complet echipat
- Indicator temperatura abur electronic digital
- Inverter electronic instalat in panoul de comanda care controleza turatia pompei
de alimentare in functie de debitul de abur cerut de consumator

INSTRUMENTE DE SIGURANTA
Flusostat (indicator de curgere) doua pentru modelele mai mari de 200
Switch siguranta presiune (cu resetare manuala)
Termoregulator electronic digital pentru siguranta temperatura abur - doua

23
pentru modelele mai mari de 200
Vana suprapresiune apa alimentare
Supapa de siguranta

PANOU ELECTRIC DE COMANDA
- Butoane generale
- Butoane pentru arzator
- Buton pompa alimentare
- Sistem programabil PLC
- INVERTER electronic care sa conduca turatia pompei de alimentare
- Comutatoare pentru dispozitivele electrice
- Contactoare
- Intreruptoare manuale si automate
- Relee termice fuzibile
- Lampi de semnalizare
- Transformator auxiliar 380 V 24 V pentru circuitele auxiliare
- Buton pentru inchidere automata

GRUP DE ALIMENTARE:
- Electropompa inalta presiune cu trei pistoane cu dubla actionare a pistoanelor
cu cilindrii ceramici
- Motor electric, Cuplaj direct
- Placa de baza, Carter protectie




Verificarea funcionarii cazanului (Obligatii / recomandari conform PT C-1)

Funcionarea cazanului trebuie s fie conform instruciunilor ntocmite de unitatea
constructoare i/sau instruciunilor ntocmite de proiectantul centralei termice.
NOT: n cazul cazanelor autorizate de ISCIR s funcioneze n regim de exploatare fr
supraveghere permenent, instruciunile de exploatare vor detalia prioritar condiionrile speciale
pentru aceast modalitate de funcionare specificate i avizate de ISCIR n procesul-verbal de
autorizare de funcionare n regim de supraveghere periodic S1Sp 24 sau S1-Sp 72.
n timpul funcionrii, personalul de deservire trebuie s supravegheze starea cazanului i a
instalaiilor auxiliare, a sistemului de automatizare, respectnd cu strictee regimul de exploatare
stabilit pentru cazan.
n timpul funcionrii cazanului se va acorda o atenie deosebit:
a) meninerii nivelului normal al apei printr-o alimentare uniform a cazanului; nu se admite
scderea sau creterea nivelului sub nivelul minim, respectiv peste nivelul maxim;
b) meninerii presiunii nominale a aburului;
c) meninerii temperaturii nominale a aburului supranclzit i a apei de alimentare;
d) funcionrii normale a arztoarelor;

24
e) funcionrii normale a aparatelor de msurare i control, a instalaiei de protecie i reglare
automat, a armturilor de siguran etc.;
f) meninerii debitului de ap corespunztor cantitii de combustibil i debitului de abur
livrat (la cazanele cu strbatere forat).
Verificarea bunei funcionri a manometrelor i purjarea tubului sifon se va efectua cel puin
o dat pe schimb.
Verificarea bunei funcionri a indicatoarelor de nivel se efectueaz astfel:
- la cazanele cu presiunea nominal pn la 15 bar inclusiv, se va efectua cel puin o dat pe
schimb;
- la cazanele cu presiunea nominal de la 15 bar pn la 40 bar inclusiv, se va efectua cel
puin o dat la 24 de ore;
- la cazanele cu presiunea nominal peste 40 bar, se va efectua la intervalele stabilite n
instruciunile de exploatare.
Compararea indicaiilor indicatoarelor de nivel cu aciune indirect cu cele ale indicatoarelor cu
aciune direct se va face cel puin o dat pe schimb.
Defectele constatate trebuie s fie nlturate imediat, iar n cazul n care acestea nu se pot nltura se
va anuna responsabilul slii cazanelor pentru luarea msurilor necesare.

Verificarea funcionrii supapelor de siguran prin suflare se va efectua astfel:
- la cazanele cu presiunea nominal pn la 40 bar inclusiv, se va efectua cel puin o dat la
24 ore;
- la cazanele cu presiunea nominal peste 40 bar, se va efectua la intervalele stabilite n
instruciunile de exploatare ale cazanului.

Verificarea funcionrii supapelor de siguran la cazanele cu presiune nominal peste 40 bar
trebuie s fie efectuat n prezena responsabilului slii cazanelor.
Orice defect constatat la supapele de siguran va fi adus la cunotina responsabilului slii cazanelor
i/sau RSVTI.
Funcionarea cazanelor cu supape de siguran defecte sau dereglate este interzis. De asemenea,
este interzis blocarea sau ncrcarea suplimentar a supapelor de siguran.

Verificarea bunei funcionri a dispozitivelor de alimentare cu ap se va face prin pornirea
pe timp scurt a fiecruia dintre ele. La cazanele cu presiunea nominal pn la 40 bar inclusiv,
verificarea se va face cel puin o dat pe schimb, iar la cele cu presiunea nominal peste 40 bar, la
intervalele stabilite n instruciunile de exploatare.

Purjarea periodic a cazanului se va face la intervalele i cu durata stabilite n instruciunile
de exploatare sau conform dispoziiilor compartimentului care rspunde de regimul chimic al apei i
al aburului.
Se va proceda astfel:
- nainte de purjare se va verifica buna funcionare a indicatoarelor de nivel i a dispozitivelor
de alimentare cu ap; nivelul apei n cazan trebuie s fie peste cel normal, iar dup purjare s
nu scad sub cel minim;

25
- n timpul purjrii se va urmri nivelul apei n cazan; la apariia n reeaua de purjare a
vibraiilor puternice sau a ocurilor hidraulice, purjarea trebuie s fie ntrerupt imediat;
- dup purjare se va controla dac robinetul de purjare nchide etan.
Suflarea cenuii i a funinginii de pe suprafeele de nclzire ale cazanului trebuie s se fac
la intervalele stabilite n instruciunile de exploatare. Aceasta se va efectua n sensul de evacuare a
gazelor de ardere, ncepnd de la focar spre canalele de gaze, asigurndu-se n acest timp un tiraj
mrit.
Aparatura de msurare i control, de protecie, de monitorizare i de reglare automat a
parametrilor de funcionare trebuie s fie verificat la intervalele stabilite n instruciunile de
exploatare (la cazanele care functioneaz n regim de supraveghere nepermanent, S1Sp24 sau
S1-Sp72, aceste verificri se suplimenteaz obligatoriu cu autocontrolul elementelor sistemului de
automatizare,cu autodiagnosticare i cu profilaxie automat pentru elementele sistemelor de
protecie automat, cu nregistrare automat a evenimentelor i parametrilor n perioadele de
funcionare cu supraveghere aflat exclusiv n sarcina sistemului de automatizare).

NOT: n cazul centralelor termice echipate cu cazane nesupravegheate permanent, sistemul
de automatizare trebuie s cuprind cel puin un subansamblu de nregistrare automat a tuturor
parametrilor i verificrilor efectuate prin autocontrol periodic, a tuturor evenimentelor i
interveniilor automate efectuate de sistemul de automatizare n perioadele autorizate de funcionare
fr supraveghere cu operator uman pentru restabilirea funcionrii normale sau blocarea n caz de
avarie..

Funcie de particularitile funcionale ale cazanului, n instruciunile de exploatare se vor stabili i
alte cazuri.
Cazurile de mai sus vor fi aduse la cunotina responsabilului slii cazanelor i/sau RSVTI i vor fi
nscrise n registrul-jurnal de supraveghere, iar atunci cnd se soldeaz cu avarii vor fi anunate la
ISCIR, procedndu-se dup cum urmeaz:
- n cazul avariilor care determin oprirea din funciune sau funcionarea n condiii de
nesiguran a cazanelor precum i n cazuri de accidente provocate de acestea,
proprietarul/utilizatorul va anuna, telefonic i prin fax, n cel mult 8 ore, ISCIR n vederea
efecturii cercetrilor tehnice;
- proprietarul/utilizatorul este obligat s ia msurile necesare astfel ca situaia produs la
avarie sau n timpul accidentului s rmn nemodificat pn la sosirea organului de
verificare al ISCIR, cu excepia cazului n care aceasta ar constitui un pericol pentru viaa i
sntatea oamenilor sau ar afecta procesul de producie.
n acest caz, persoana autorizat de ISCIR a proprietarului/utilizatorului respectiv va ntocmi un
raport tehnic cu situaia tehnic a instalaiei imediat dup avarie, care poate include i fotografii ale
zonei avariate, precum i interveniile operate asupra zonei avariate pentru a se evita riscuri
suplimentare pe care avaria respectiv le poate genera.
La apariia curgerilor la mbinrile mandrinate, a diferitelor defecte ale armturii de control
i de securitate i ale instalaiilor auxiliare personalul de deservire va anuna imediat responsabilul
slii cazanului i/sau RSVTI, care va dispune msurile necesare n vederea eliminrii defectelor
respective.
Supranclzitorul cazanului va fi verificat n timpul funcionrii n ceea ce privete:

26
- temperatura de supranclzire, care trebuie s fie meninut i la sarcina redus a cazanului;
- starea general i etaneitatea serpentinelor;
- nchiderea sigur a robinetului de umplere cu ap.
n timpul opririi din funciune se va verifica sistemul de susinere a supranclzitorului.
La funcionarea economizorului se va urmri ca:
- alimentarea cu ap s se fac n mod continuu;
- temperatura apei la ieirea din economizorul de tip nefierbtor s fie mai mic dect
temperatura de fierbere din cazan cu valoarea indicat prin proiect;
- temperatura apei la intrarea n economizor s fie de cel puin 40
0
C;
- purjarea s fie efectuat periodic.
n cazul n care la economizor apare un defect care l face impropriu funcionrii se va proceda la
izolarea lui i la alimentarea cazanului prin conducta de ocolire. In cazul economizoarelor
neizolabile se va opri cazanul din funciune, cutnd s se menin nivelul normal al apei pn la
rcirea suficient a cazanului.
Elementele cazanului (colectoare, distribuitoare, evi de legtur i evi de supranclzitor)
care funcioneaz la o temperatur a pereilor de 450
0
C i mai mare trebuie s fie verificate n ceea ce
privete deformaiile i modificrile structurale.

nainte de oprirea cazanului din funciune se vor executa urmtoarele operaii:
- se va alimenta cazanul cu ap pn la un nivel puin peste nivelul normal;
- se va reduce treptat arderea prin micorarea cantitii de combustibil i de aer de ardere;
- se vor lua msuri pentru evitarea depirii temperaturii maxime admise n economizor (n
cazul economizoarelor izolabile).
Este interzis stingerea focului cu ap, n afar de cazurile speciale prevzute n
instruciunile de exploatare (de exemplu pentru stingerea unui incendiu), urmrindu-se ca jetul de
ap s nu ptrund la perei i la zidria cazanului.
Decuplarea cazanului de la conducta principal de abur se va face conform instruciunilor de
exploatare.
La oprirea cazanului din funciune se va asigura rcirea corespunztoare a
supranclzitorului, conform instruciunilor de exploatare.
Rcirea cazanului nainte de golirea apei se face ncet. Timpul i modul de rcire va fi
precizat prin instruciunile de exploatare, n funcie de specificul instalaiei.












27
Diagrama Temperatura / Putere / randament a unui cazan pe abur






















Accesoriile de securitate:
- s fie proiectate i construite astfel nct s fie adecvate i sigure pentru rolul
funcional i, dup caz, s fie respectate cerinele de ntreinere i ncercare a dispozitivelor;

- s nu ndeplineasc alte funcii, cu excepia cazului n care acestea nu pot afecta
funcia de securitate;

- s corespund unor principii de proiectare adecvate pentru a se obine o protecie
adecvat i sigur ; aceste principii cuprind n special modurile de oprire n condiii de
siguran la avarie, redundan, diversitate i auto-diagnosticare.




Dispozitive pentru limitarea presiunii

Dispozitivele pentru limitarea presiunii trebuie s fie proiectate astfel nct presiunea s nu poat
depi n permanen presiunea maxim admisibil PS.

Dispozitive de supraveghere a temperaturii


28
Dispozitivele de supraveghere a temperaturii trebuie s aib un timp de reacie adecvat n condiii
sigure, corespunztor funciei de msurare.
- termostatul de lucru: fixeaza temperatura limita de lucru in regim nominal a
cazanului. Are valoare reglabila in domeniul 50 85 gr. C,
- termostatul de siguranta: reglaj fix la 100 / 110 gr.C blocheaza functionarea
arzatorului daca temperatura pe cazan depaseste valoarea temperaturii
termostatului. Revenirea in functionare se face dupa resetarea manuala a schemei
electrice.



Exemplificare:
Manual de instructiuni: montare-instalare, punere in functioune, operare,
intretinere, reparare


ACCESORII
Cazanele de abur sunt dotate cu o serie de accesorii care pot fi impartite in:
- Accesorii de siguranta (supape de siguranta, sonda de semnalizare nivel minim si de blocare
la nivel minim-minimorum, presostat de siguranta).
- Accesorii de supraveghere (indicator de nivel, manometru, vizor
flacara).
- Accesorii de reglare = sonda de nivel, presostat/e, regulator de
presiune).
- Accesorii de alimentare (pompa centrifuga).
- Accesorii de manevra (robinet de sectionare, robinet de golire, robinete
de purjare, robinete
pentru colectare probe, etc).
In descrierea care urmeaza, accesoriile sunt impartite in functie de
caracteristica fizica controlata (presiune si nivel).

PRESIUNE

Manometru
Este cu element elastic de tip Bourbon si este alcatuit
dintr-o teava metalica cu sectiune eliptica foarte aplatizata indoita sub
forma de arc. Una dintre extremitati fixa comunica direct cu interiorul
cazanului sau al echipamentului in care se doreste a se masura presiunea,
cealalta extremitate inchisa este libera sa se miste, este legata prin intermediul unui sistem de parghii
si roti dintate la un ac indicator care se misca in fata unui sector gradat.
Pe manometru este indicata cu un semn rosu presiunea de maxima de lucru confor
proiectului.
Intre manometro si cazan este montata o teava in forma de sifon unde aburul se poate condensa. Apoi

29
condensul vine in contact cu organele sensibile ale manometrului (vezi figura B1). Manometrul este
montat pe un robinet cu trei cai care permit efectuarea urmatoarelor manevre:
- comunicarea dintre cazan si manometru (pozitia de functionare normala);
- comunicarea dintre manometru si exterior (pozitia sifonului),
- comunicarea dintre cazan, manometru si manometru etalon (pozitia necesara pentru verificarea
manometrului).

Traductor de presiune
Genereaza un semnal variabil, proportional cu variatia de presiune din cazan (semnal
gestionat de regulatorul de presiune).

Regulator de presiune
Este dispozitivul care controleaza presiunea cazanului si o mentine in limitele valorilor
maxime si minime prestabilite.
Presostat de siguranta
Este echipamentul care la o anumita presiune data, inchide sau descide un contatact electric
si revine la pozitia initeala cand presiunea revine la presiunea setata _p. Este reglat la o presiune
mai mare decat cea maxima a presostatului de reglaj, dar intotdeauna mai mica sau cel mult egala cu
cea a supapelor de siguranta. Presostatul intervine in caz de avarie a presostatului de reglare:
arzatorul porneste numai dupa ce a fost eliminata cauza blocarii cu rearmarea manuala ulterioara ae
tabloul electric.

Supape de siguranta
Au scopul de a evacua aburul, cand este atinsa presiunea maxima stabilita. Supapele de
siguranta pot fi una sau doua, in functie de tipul de cazan si sunt de tip cu contragreutate si parghie,
sau cu arc direct.
Fochistul trebuie sa acorde maxima atentie si intretina riguroasa supapelor de siguranta.
Supapa de siguranta este accesoriul cel mai important si cel mai delicat al cazanului si reprezinta cea
mai sigura garantie ca presiunea in interiorul generatorului nu va depasi presiunea de maxima de
lucru din proiect (nominala).
Pentru ca in timpul functionarii normale a unui cazan, supapele de siguranta sa nu se blocheze
niciodata, se recomanda verificarea acestora la anumite intervale de timp bine stabilite pentru
ca acestea sa fie libere, adica ventilul sa nu fie lipit de scaun sau evacuarea in atmosfera
impiedicata, actionati astfel:
- pentru supapele cu parghie si contragreutate, ridicati parghia pana cand supapa incepe sa
evacueze aburul;
- pentru supapele directe cu arc, este suficient sa actionati parghia pana cand supapa incepe sa
evacueze aburul.
Supapele de siguranta instalate pe cazanele de abur trebuie sa aiba evacuarea deasupra
tavanului cladirii in care se afla cazanul. Trebuie sa tineti cont de anumite aspecte la realizarea
tubulaturii de evacuare; va prezentam in continuare cateva dintre acestea:
- Se recomanda ca tubulatura de evacuare sa fie formata din conducte cu diametru cel putin
egal cu DN-ul flansei de evacuare al supapei de siguranta.
- Coturile tubulaturii de evacuare trebuie sa fie cu raza mare.

30
- Toata tubulatura de evacuare trebuie sa fie realizata astfel incat sa se evite formarea
condensului. Trebuie prin urmare sa aiba o inclinare corespunzatoare
pentru a permite drenarea completa.
- Cand mai multe supape sunt racordate catre un singur circuit de
evacuare, acesta trebuie sa
aiba o sectiune de trecere cel putin egala cu suma sectiunilor conductelor
care converg in ea.
Reglarea supapelor, indiferent de tipul lor, cu arc sau cu contragreutate,
este controlata de catre
specialistul pregatit pentru verificarea cazanului si autorizat in acest sens
de ISCIR.
O grija deosebita trebuie acordata in eventualitatea rectificarii
ventilului si a scaunului, daca aceasta operatiune se va dovedi necesara
din cauza unor pierderi sau scurgeri; in aceasta situatie este bine sa
folositi substante de abrazivi pe baza de carbura de siliciu sau
carborundum si ulei. Se recomanda efectuarea unei prime rectificari cu
substante abrazive cu granulatie fina si apoi o a doua faza cu substante
abrazive cu granulatie foarte fina.

1. Corp supapa 2. Miner
3. Arc 4. Saiba
5. Tija comanda supapa 6. Contrapiulita a tijei
7. Piulita fixare miner 8. Piulita de siguranta
9. Capac 10. Articulatie
11. Ax maneta 12. Surub pentru capac
13. Tija 14. Carcasa
15. Surub pentru imbinare 16. Saiba de ghidare
17. Ventil 18. Saibe asezare
19. Scaun
NIVEL

Indicatori de nivel
Cazanul este livrat cu un indicator de nivel din bronz echipat cu o sticla prismatica. Fiecare indicator
comunica cu generatorul prin intermediul a doi robineti de sectionare; un al treilea robinet, de
purjare, este montat la extremitatea inferioara acestui indicator. Acesti robineti sunt necesari pentru a
putea incerca periodic eficienta indicatorilor de nivel
respectand operatiunile descrise mai jos prezentate:
- Deschideti pentru cateva secunde si apoi inchideti robinetul de purjare.
- Daca apa dispare si apoi reapare revenind rapid la punctul anterior, cu oscilatii ample, se
poate considera ca nivelul functioneaza bine.
- Daca in schimb apa revine lent sau se opreste intr-un alt punct decat cel anterior, inseamna
ca
una dintre caile de comunicare cu cazanul este intrerupta.

31
- Pentru a verifica care dintre cele doua comunicatii este intrerupta si pentru a incerca
purjarea
ei, se inchide robinetul de abur, lasand liber pe cel de apa, apoi se deschide robinetul de
purjare: din acesta trebuie sa iasa apa.
- Apa care iese din robinetul de purjare, din cauza vitezei sale, antreneaza afara si eventualele
depuneri maloase care s-au format pe conducte.
- Dupa ce ati inchis robinetul de apa, se deschide cel de abur, si din cel de purjare ar trebui sa
iasa abur.
- Inchizand robinetul de purjare si lasand deschisi cei doi robineti de pe partea cu apa si de pe
partea cu abur, apa trebuie sa revina la punctul anterior.
- Daca acest lucru nu are loc, trebuie sa curatati conductele de racordare a indicatorului de
nivel al cazanului.

Regulator automat de nivel

Este de element cu conductivitate
electrica, cu relee electronice situate in tabloul
electric.
Functionarea prevede pornirea si oprirea
pompei de apa si protectia pentru nivelul
scazut (figura).




- Sonda A oprire pompa (semnalizare)
- Sonda B pornire pompa
- Sonda C nivel minim cazan (semnalizare)
oprire arzator, alarma
- Sonda D nivel minim minimorum (avarie)
alarma.

Nota: in afara de soneria de alarma montata in incaperea in care se afla cazanul, se
recomanda ca pentru cazanel fara personal permanent de supraveghere adaugarea unui
semnal acustic sau vizual in locul frecventat de obicei de personalul din cladire.


Alimentarea cu apa
Alimentarea cu apa pentru cazanul cu abur este asigurata de:
a) electropompa centrifuga cu debit si inaltime de pompare adecvata pentru cazan;
b) al doilea mijloc de alimentare de urgenta (numai pentru cazane de medie presiune).
Cazanele de joasa presiune pot sa fie racordate direct la reteaua de alimentare cu apa pentru
alimentarea de urgenta printr-un racord corespunzator prevazut pe conducta de refulare a pompei.


32
Electropompa
Pe cazanul de joasa presiune sunt instalate pompe cu un singur rotor, avand in vedere caracteristicile
modeste necesare functionarii.
Pe cazanele de medie presiune se monteaza in schimb pompe de tip multietajat. Este vorba despre
pompe compuse dintr-o serie de rotoare prin care apa trece succesiv crescand din ce in ce mai mult
presiunea.
Pompa trebuie sa fie permanent amorsata, aspiratia pompei sa se afle sub nivelul apei, sau sub
presiunea unei coloane de apa, datorita diferentei de nivel dintre cota apei din rezervorul de
acumulare si pompa.
In vreme ce o pompa poate in mod normal sa aspire apa rece dintr-un rezervor (situat la 5-6 metri),
cand apa este calda nu numai ca pompa nu este capabila sa o aspire, ci trebuie ca apa sa ajunga la ea
cu o anumita presiune. Pozitia inaltimii rezervorului variaza in functie de valoarea temperaturii dupa
cum urmeaza in tabel:

Temperatura apa alimentare [C] Inaltimea coloanei de apa pe aspiratie [metri]
60 0,5
70 1,5
80 2,5
90 4,0
100 5,0

Atentie: utilizarea de apa de alimentare cu temperatura mai mica de 60C trebuie evitata
pentru ca este bogata in oxigen si deci poate provoca coroziuni.

INSTALARE

Centrala termica
Se recomanda ca usile localurilor destinate amplasarii cazanelor de abur sa poata fi deschise
din interior catre exterior. De asemenea, aceste incaperi trebuie sa fie folosite numai in scopul
supravegherii cazanelor; prin urmare trebuie interzis accesul in aceste locuri pentru persoanele care
nu se ocupa cu interventiile inerente functionarii generatoarelor. Trebuie sa se afiseze, la intrarea in
aceste localuri, un afis suficient de vizibil care sa indice aceasta interdictie.
Tubulatura si accesoriile pozitionate deasupra cazanelor trebuie sa fie dispuse astfel incat sa nu
impiedice activitatea sau miscarea fochistului, in cazul manevrelor executate la partea superioara a
cazanului pentru inspectii sau eventuale reparatii. Intre plafon si cel mai inalt plan de acces pentru
manevra si supravegherea supapelor , trebuie sa existe o inaltime minime de 1,80 metri.
Racordurile de evacuare ale cazanului trebuie sa poata fi cu usurinta verificate.
De asemenea, se recomanda respectarea urmatoarelor spatii libere:
- Intre gabaritul maxim lateral si posterior al cazanului si peretii centralei trebuie sa ramana
un
spatiu de cel putin un metru; acesta permite o trecere usoara a personalului insarcinat cu
supravegherea cazanului;
- In spatele cazanului trebuie lasat un spatiu necesar pentru deschiderea unor eventuale usi,
care pot fi prevazute cu balamale.

33
- Intre usa anterioara a cazanului si peretele din fata centralei trebuie sa existe un spatiu egal cu cel
putin lungimea fasciculului de tevi; acesta permite curatarea tevilor si posibilitatea unor eventuale
inlocuiri.
Grilele pentru aerisire a localului cazanului trebuie sa aiba sectiunea minima totala egala cu:

Sectiune deschideri cm2 = Putere [Kw] / 100

La constructia incaperii se recomanda sa fie folosite materiale cu rezistenta la foc de cel putin 120
minute

Pozitionare
Cazanele care sunt furnizate in varianta monobloc, nu necesita lucrari de zidarie de fundatie si este
suficienta suprafata de sprijin neteda si uniforma si eventual inaltata pe picioare sau o suprainaltare
tip postament de 5 10 cm.

Racorduri hidraulice
Cazanele de abur, dupa ce au fost pozitionate, sunt racordate la instalatia de:
- apa: de la rezervorul de colectare a condensului, degazorului (sau de la colectarea apei
dedurizate) la pompa de alimentare; cazanele de joasa presiune pot fi alimentate direct de la reteaua
de alimentare cu apa printr-un racordul corespunzator cu robinet;
- abur viu: la robinetul de pe colectorul de la utilizator;
- abur de la supape: la iesire supapa/e de siguranta deasupra exteriorului localului in care
se afla cazanul;
- golirii: de la golire rezervor, golire cazan si golire injector sau pompa (numai pentru
presiune
inalta) la retea de golire;
- combustibili: de la rezervorul ulei combustibil sau motorina la racordurile flexibile ale
arzatorului sau de la reductorul de gaz metan la vanele rampei de gaz a arzatorului.

MOD DE OPERARE

PUNEREA IN FUNCTIUNE
Actionati dupa cum urmeaza:
- Inainte de toate verificati daca toate racordurile sunt bine stranse pana la capat si daca
eventualele blinduri prevazute pentru proba hidraulica, au fost indepartate.
- Verificati daca conductele de alimentare cu apa sunt bine curatate, inante de umplerea
definitiva a instalatiei, efectuati cicluri repetate de spalare evacuand apoi apa la canalizare;
- Inchideti supapele de descarcare, priza de abur, priza auxiliara, purjarea sticlei de nivel si
cilindrul cu senzorii de nivel.
- Deschideti dezaeratoarele, supapele de interceptare nivel, de alimentare (in amonte si n aval
de pompa de apa), priza manometru.
- Verificati daca usile anterioare si posterioare sunt bine inchise.
Puneti in functiune cazanul respectand operatiile descrise in continuare:
1. Verificati ca arborele motorului electropompei sa se poata roti liber (verificati alinierea

34
rotorului motor-pompa) si sensul de rotatie a acestuia;
2. Verificati deschiderea robinetului general al arzatorului, alimentati cu tensiune tabloul
cazanului.
3. Aduceti selectorul pompei in pozitia AUT si imediat ce porneste pompa, controlati ca la
regletele A-A circuitul sa fie deschis (nivel scazut nici un consens la arzator).
4. Controlati daca pompa se opreste atunci cand ajumge la nivelul maxim, observand
indicatoarele de nivel si pozitia senzorilor acestora;
5. Actionati tastele de rearmare si controlati ca intre regletele A-A sa fie continuitate (nivel
inalt consens arzator).
6. Deschideti golirea cazanului si verificati pe indicatorul de nivel la ce punct intervine sonda
D (nivel avarie);
7. Aduceti selectorul pompei in pozitia 0 lasand liber circuitul de golire si verificati la
regletele
A-A nivelul de interventie al sondelor de siguranta E-B facand referire la valorile indicate pe placuta
de nivel minim;
8. Inchideti circuitul de golire si aduceti selectorul pompei in pozitia AUT;
9. Alimentati cu tensiune arzatorul;
10. Mariti presiunea in cazn deschizand supapa/ele de siguranta;
11. Cu arzatorul oprit in urma interventiei presostatului de siguranta, micsorati presiunea in
cazan (deschizand cu grija robinetul principal de abur) reglati presostatul de lucru, fixand punctul
sau de interventie si diferentialul la care se doreste oprirea arzatorului.
12. Deschideti treptat robinetul principal de abur si alimentati utilizatori.

ATENTIE: La cazanele echipate cu gura de vizitare, in timpul punerii in functiune este foarte
important sa strangeti treptat cele doua suruburi ale gurii de vizitare odata cu cresterea
presiunii. Altfel, se creaza o situatie periculoasa datorata scaparilor de abur care, acestea
distrug garnitura de etansare si pot pune in pericol si personal de exploatare.

FUNCTIONAREA NORMALA
Actionati dupa cum urmeaza:
- Asigurati-va ca s-a efectuat umplerea cazanului pana la nivelul minim; deoarece, in timpul
incalzirii, nivelul tinde sa creasca pana la jumatatea indicatorului si mai sus.
- In cazul in care nivelul apei creste prea mult in urma cresterii volumului, datorat incalzirii,
deschideti golirea cazanului la intervale regulate de timp, pentru a readuce nivelul la aproximnativ
jumatatea indicatorului.
- Pentru a obtine presiunea dorita, aduceti selectorul pompei in pozitia AUT si decschideti
lent, robinetul principal de abur, astfel incat sa se incalzeasca bara de abur si sa se elimine eventualul
condens existent pe conducte.
- Verificati etanseitatea usilor cazanului si eventual reglati tiranti.
- Purjati cilindrulului cu senzorii de nivel si cazanul prin deschideri rapide ale robinetilor de
golire.

OPERATII DE INTRETINERE


35
CURENTE
- Purjati cilindrulul cu senzorii de nivel si indicatoarele de nivel ale cazanului.
- Verificati buna functionare a instrumentelor de reglaj si controlati printr-o examinare atenta
partile electrice (conexiuni incluse) si partile mecanice (presostate si acolo unde este cazul
indicatoarele de nivel cu plutitor).
- Efectuati intretinerea arzatorului (in conformitate cu instructiunile acestuia).
- Verificati gradul de uzura a izolatiei usilor cazanului.
- Verificati gradul de uzura a fasciculului de tevi si integritatea turbulatoarelor din interiorul
tevilor.
- Verificati starea rulmentilor si a garniturilor electropompei (lubrefiati cu ajutorul
gresoarelor); deasemenea, verificati gradul de etansare a supapelor de descarcare si de aerisire
deoarece, acestea se uzeaza mai repede decat celelalte robinete in urma efectului abraziv al
aburului si al namolului.
- Verificati ca suruburile flanselor sa fie bine stranse si verificati etanseitatea garniturilor.

IN CAZURI SPECIALE
Fiecare cazan trebuie oprit periodic pentru efectuarea unor operatii de vizitare si intretinere;
intervalul de timp la care trebuie intrerupta functionarea cazanului pentru efectuarea celor de mai
sus, se stabileste in functie de experienta acumulata in timp, de conditiile de exploatare din ultima
perioada de functionare, de calitatea si caracteristicile apei si in functie de combustibilul utilizat.
Inainte de efectuarea operatiilor de vizitare si curatare, verificati sa nu intre apa sau abur in interiorul
cazanului prin intermediul racordurilor. Fiecare vana trebuie blocata si daca este necesar, se va izola
total prin indepartarea unui tronson de conducta sau prin introducerea unui blind intre flanse. Partile
sub presiune se vor examina cu grija la interior, pentru a depista eventuale depuneri de cruste,
coroziuni si alte potentiale surse de pericol datorate apei de alimentare.
Eventualele depuneri se vor elimina prin metode mecanice sau prin curatare chimica. In zona
supusa coroziuni trebuie indepartata depunerea, in acest scop se va curata cu o perie metalica pana la
atingerea luciului metalic; orice teava de fum care da semne de pierdere de presiune trebuie inlocuita.
In momentul curatarii interne verificati si gradul de uzura a accesoriilor, asigurandu-va ca totul este
in regula. In mod special se vor examina cu atentie toate conductele de alimentare, separatoarele de
abur, supapele de siguranta, drenajul, evacuarile, indicatoarele de nivel, indicatoarele de presiune si
toate celelalte accesorii care fac parte din circuitul apa-abur.







CONSERVAREA CAZANULUI IN PERIOADELE DE OPRIRE A FUNCTIONARII
De regula, in perioada de oprire a functionarii cazanului, au loc fenomene de coroziune din cele mai
grave. Operatiile ce trebuiesc efectuate pentru a garanta conservarea corecta a cazanului, depind in
mod esential de durata opririi functionarii.

36
Se poate conserva cazanul mentinandu-l gol, pentru perioade lungi de nefunctionare si cu apa in el,
pentru perioade scurte de nefunctionare sau atunci cand cazanul are rol de cazan de rezerva si
urmeaza a fi introdus in exploatat in scurt timp. In ambele cazuri operatiile ce se vor efectua, pentru
a sa elimina posibilele cauze care duc la fenomene de coroziune.

Conservarea cazanulului gol:
Cazanul trebuie golit si uscat corespunzator, apoi, se introduce in corpul cilindric o substanta
higroscopica (ex: silicagel, var nestins , etc.).

Conserva cazanulului cu apa in el:
Trebuie eliminat din apa oxigenul, impiedicand apoi aparitia acestuia. Se va adauga o
substanta care sa absoarba oxigenul (ex: hdrat de hidrazina, sulfat de sodiu, etc.) si care sa controleze
totodata pH-ul apei. In final se va umple cazanul pana va da pe aerisiri, cu apa dedurizata.


PROTECTIA MUNCII
Utilizatorul este obligat sa instiinteze ISCIR, cu privire la instalarea cazanului de abur. In
acest sens se va completa un formular specific cerut de autoritatile competente. Chiar si in cazul
in care instalarea cazanului va avea loc la o data viitoare, poate fi obligatorie instiintarea ISCIR
cu privire la detinerea unui astfel de cazan. Trebuie inaint catre ISCIR cererea privind avizul de
instalare. In vederea obtinerii avizului de functionare se vor efectua urmatoarele:
a) inspectarea centralei termice si a documentelor aferente ei;
b) proba hidraulica a tuturor echipamentelor din centrala termica;
c) proba la cald.

DOCUMENTATIE NECESARA
Cazanele de abur se vor instala numai in baza unui proiect de specialitate (pe specialitati de
proiectare: rezistenta, arhitectura, gaze, electrice, termice, etc.) precum si pentru diverse faze de
montaj si proiectare (proiect tehnic, detalii de executie, etc.), daca este cazul.
La instalarea , functionarea si service-ul cazanelor de abur se vor respecta obligatoriu indicatiile din
PT C1-2010.
Se va intocmi, pe langa cele de mai sus si cartea conductei conform prescriptiilor ISCIR.

Se vor respecta cu strictete normele de prevenire si securitatea la incendiii precizate in proiectul
cazanului si al centralei termice.





Functionarea cazanului

Dupa ce cazanul s-a umplut cu apa pana la nivelul minim si s-a facut preventilarea
focarului, se pornete arzatorul de combustibil.

37
Prin arderea combustibilului in focar se dezvolta cldur care prin radiaie ajunge la pereii
focarului (tubul focar) si prin convectie gazele cedeaza cldur celorlalte suprafee de
nclzire (tevi, placi tubulare, partea inferioara a tamburului etc) si din acestea prin
conductie, cldur ajunge la apa din cazan. Astfel apa din cazan se incalzeste de la
cldur degajata prin arderea combustibilului.
Apa din imediata apropiere a tubului focar care are temperatura cea mai mare se
incalzeste mai repede si mai mult si cand ajunge la 100C se transforma in abur care fiind
mai uor se ridica sub forma de bule prin masa de apa in spaiul de abur de deasupra
nivelului de apa din cazan .
Dar apa prin transformare in abur si mrete volumul (la aceeai presiune), de cca 1700
ori. Din aceasta cauza dupa un timp aburul produs ncepe sa nu mai incapa in spaiul de
abur (limitat) de deasupra nivelului de apa si incepe sa se nghesuie sa apese in toate
direciile crend presiune care creste continuu, pe masura ce arderea continua si apa se
transforma in abur. Daca fierberea apei in cazan are loc cu gura de vizitare deschisa aburul
format iese in atmosfera si in cazan nu se mai creeaza presiune .
Este acelai lucru pe care il facem cand ne urcam intr-un vehicul supraaglomerat:
mpingem, presam in toate direciile, pentru a ne face loc.
Dar pe masura ce creste presiunea care este indicata permanent in manometru! cazanului
- creste si temperatura la care apa se transforma in abur.
Presiunea apasa egal si uniform in toate direciile perpendicular pe suprafeele udate de
apa sau abur (tambur, tub focar, tevi, placi tubulare ) atat in spaiul de apa cat si in cel de
abur.
De fapt presiunea in spaiul de apa este mai mare dect cea din spaiul de abur la aceasta
adaugandu-se presiunea datorata greutatii apei de deasupra ( la acest tip de cazan
inaltimea apei fiind mica, diferena este mica)
Circuiatia apei in cazan

Apa din imediata apropiere a suprafeelor de nclzire (tub focar, tevi) se nclzete mai
repede si mai mult devine uoara, se ridica si apa mai rece si mai grea ii ia locul, din care
cauza in cazan se produce continuu o circulaie vie naturala a apei. Se va vedea mai trziu
ca, cu cat circuiatia apei din cazan este mai vie mai rapida cu atat producia de abur pe m
2

si h este mai mare .
Temperatura apei in tambur este apropiata de temperatura aburului care la rndul ei
depinde de presiune. Ea nu este uniforma in interiorul tamburului: este mai mare in
imediata apropiere a suprafeelor nclzite mai puternic (sub focar) si mai mica in rest.
Apa in tambur la toate cazanele este intr-o continua micare : descendenta cea rece si
ascendenta cea calda .
Aceasta circulaie a apei in cazan se datoreaza diferenei de greutate specifica dintre apa
calda mai uoara care se ridica si apa rece mai grea care coboara si se numete circulaie
naturala prin gravitatie sau termosifon .

38
Fochistul trebuie sa conduc focul astfel incat presiunea din cazan sa nu depaseasca
dunga roie a manometrului care la cazanele Manotehnica este la 6 bar.
Daca fochistul nu este atent si presiunea creste peste aceasta valoarea supapelor de
sigurana se deschid automat si elimina in atmosfera surplusul de abur deci reduc
presiunea. Dar aburul eliminat in acest mod se pierde mpreuna cu cldur pe care o
conine, deci fochistul nu trebuie sa ajunga in aceasta situatie .
Cand presiunea a ajuns la presiunea maxim admisa fochistul face legarea cazanului la
reeaua de abur prin deschiderea robinetului principal de abur si din acest moment cazanul
intra in funcionare normala sub supravegherea continua si atenta a fochistului care trebuie
sa urmareasca permanent in principal nivelul apei la sticlele de nivel presiunea la
manometru si felul arderii combustibilului.
Cazanul Manotehnica este un cazan cu deservire manuala. Toate cazanele ce se vor
prezenta in continuare sunt cazane automatizate .
La cazanele cu deservire manuala :
- pentru meninerea nivelului apei in cazan intre nivelul minim si maxim fochistul
trebuie sa apese la timp pe butoanele de pornire si oprire ale pompei de apa ;
- pentru meninerea presiunii in cazan - acul manometrului cat mai aproape de
dunga roie fara a o depasi - fochistul trebuie sa manevreze robinetul de
combustibil lichid sau gazos si registrul la cos, ca sa intre in focar mai mult sau mai
puin combustibil si aer.
Toate cazanele construite sau importate dupa 1970 sunt automatizate . La acestea toate
manevrele de mai sus le face instalatia de automatizare, fochistului neramanandu-i sarcina
de a supraveghea funcionarea cazanului si a instalatiei de automatizare.
Cazanele mari au pe langa suprafeele de nclzire proprii si una doua sau trei din
urmatoarele suprafee de nclzire suplimentare :supraincalzitor de abur, economizor
(preincalzitor de apa ) si preincalzitor de aer.
Acestea sunt ansambluri de tevi-schimbatoare de cldur montate in focar
(supraincalzitorul) sau in canalul de fum (celelalte doua) in drumul gazelor arse din focar
spre cos. Pe acest parcurs gazele arse cedeaza din cldur pe care o au fluidelor (abur,
apa, aer) ce vin in contact cu aceleai suprafee de nclzire si le ridica temperatura fara
consum in plus de combustibil, deci cu mari economii, gazele arse ieind pe cos cu
temperatura si cldur reduse .
Supraincalzitorul de abur se monteaza in primul drum al gazelor arse din focar. In el intra
aburul saturat din cazan care isi ridica temperatura la 250-600 C (dupa tipul cazanului)
presiunea ramanand aceeai (cea din cazan).
Economizorul, sau preincalzitorul de apa se monteaza in canalul de fum dupa
supraincalzitor. in el intra apa de alimentare, isi ridica temperatura pana la o valoare
apropiata celei din cazan dupa care intra in cazan .
Preincalzitorul de aer se monteaza in canalul de fum dupa economizor. In el intra aerul
aspirat si refulat sub presiune de un ventilator, isi ridica temperatura la 100-300 C dupa
care intra in focar ca aer cald imbunatatind mult arderea combustibilului.

39
Fiecare din suprafeele auxiliare de mai sus poate avea una sau mai multe trepte .
Cand cazanul are si astfel de suprafee de nclzire auxiliare fochistul are obligaia de a
urmri funcionarea normala a lor dupa instruciunile interne .
Clasificarea cazanelor
Cazanele de abur se mpart n patru mari categorii:
1. cazane ignitubulare,
2. cazane acvatubuiare (ambele cu circulaie natural),
3. cazane cu circulaie forat
4. cazane speciale.

1.CAZANE IGNITUBULARE
La aceste cazane, focul i gazele arse circul prin evi, iar apa prin exteriorul evilor.
Sunt cazane cu volum mare de ap, construite, obinuit, pentru debite i presiuni mici (
debitul maxim 30t/h, presiunea maxim 20 bar, mai rar peste).
Cele mai multe cazane ignitubulare se compun din unul sau mai muli tamburi cilindrici
orizontali (sunt i cazane cu tamburul aezat vertical, denumite cazane verticale), n care
se gsete ap pn la nivelul indicat de sticlele de nivel, deasupra acesteia fiind spaiul
de abur. La capete au cte o plac tubuIar i cte o camer de fum fa-spate pentru
ntoarcerea gazelor arse. n prezent se construiesc i cazane cu 3 plci tubulare. Intre cele
dou plci tubulare se monteaz 1, 2 sau 3 tuburi de flacr, netede sau ondulate (cu dou
dopuri fuzibile n partea de sus) i, dup caz, o serie de evi de fum.
Suprafaa de nclzire a cazanelor ignitubulare se compune din suprafaa tubului focar, a
evilor de fum, a plcilor tubulare i, la unele, din partea inferioar a tamburului.
Cele mai rspndite sunt:
Cazanul Manotehnica orizontal, care se compune din:
un tambur cilindric, format din virole sudate;
2 plci tubulare, montate aproape de capete;
un tub focar neted, montat ntre peretele din fa al cazanului i placa tubular din
spate;
serie de evi de fum, montate ntre cele 2 plci tubulare, de o parte i alta a tubului
focar;
bolt de crmid refractar.
Cazanul are o dom de abur cu gur de vizitare a cazanului.
n partea din fa are 4 ui demontabile sau rabatabile, prin care dup deschidere, se
poate face curirea de funingine a evilor de fum.
Cazanul are 3 drumuri de foc i gaze arse:
I din fa n spate prin tubul focar;
II din spate n fa prin evile de fum;

40
III din fa n spate, pe sub tambur, prin canalul de fum, la co, n atmosfer.
Cazane Termorom Cluj-Napoca
In anul 1970 si-a inceput activitatea la Cluj-Napoca ntreprinderea de Cazane Mici si
Arzatoare (ICMA). Dupa 1990 functioneaza sub denumirea de Termorom in 2000 fiind in
curs de privatizare .
Pana in 1999 a construit cca 2500 cazane de abur cu debite intre 0,2 -1 t/h, cca 4500
cazane cu debite de 2 si 4 t/h, cca 6000 cazane de incalzire cu debite sub 1Gcal/h, cca
1500 cazane de apa fierbinte cu debite intre 1-10 Gcal /h, cca 175 cazane
recuperatoare.Peste 600 cazane au fost exportate .
Tipuri de cazane fabricate in prezent
Cazane de abur
pe hidrocarburi 0,1 -30 t/h
pe lignit, cu ardere pe gratar 2-10 t/h
pe lignit cu ardere in strat fluidizat 2-10t/h
pe deeuri de lemn 2,5 -6,5 t/h
Generatoare de abur cu circulaie fortata 0,3-0,5 t/h
Centrale termice conteinereizate pentru producerea aburului 4-10 t/h
Generatoare transportabile de abur 1 , 6 - 1 Ot/h
Generatoare transportabile pentru producerea apei calde sau fierbini:
o pe hidrocarburi 0,2-5 Gcal/h
o pe lignit cu ardere pe gratar 1 -10 Gcal/h
o pe lignit cu ardere in strat fluidizat 1,6-10 Gcal/h
Cazane recuperatoare de cldur.
Dintre acestea prezentam :
a.Cazane bloc abur (ABA)
Se numesc agregate bloc abur (ABA) pentru ca intreg cazanul (inclusiv anexele :instalatia
de alimentare cu apa, instalatia de combustibil, instalatia de automatizare) sunt instalate
de fabrica pe un postament cu 2 tlpi ceea ce usureaza transportul si montajul.
La beneficiar cazanul este tras pe fundaia de beton, executata de beneficiar dupa planul
proiectantului de cazan dupa care se fac legaturile la alimentarea cu apa, combustibil,
energie electrica si distributie abur.
Cazanele s-au construit fie pentru combustibil gazos, fie pentru combustibil lichid, fie
pentru ambele tipuri de combustibil.
Cazanele de 0,2 t/h sunt verticale, toate celelalte sunt orizontale .
Cazanele de 0,4, 0,7 si 1 t/h s-au construit cu tub de flacara neted iar cele de 2 si 4 t/h cu
tub de flacara ondulat tip Fox.
Toate tipurile de cazane bloc abur sunt complet automatizate .
Cazanele de 0,2 t/h s-au construit pentru Pmax= 8 sua 18 bar, iar cele de 4 t/h pentru
Pmax = 15 bar

41
Cazanele de 0,2 -1 t/h folosesc gaze sau combustibil lichid uor.
Cazanele de 2 si 4 t/h folosesc gaze sau pacura dar in acest ultim caz pornirea se face pe
combustibil lichid uor pana cand presiunea atinge 6-8 bar, pentru ca aburul sa poata
preincalzi pacura dupa care se trece pe pacura. La oprire se trece pe combustibil lichid
uor un timp pentru a nu ramane pacura congelata pe conducte ceea ce ar ngreuna mult
repornirea (in cazul in care aceste cazane nu utilizeaza combustibil lichid uor pentru
arderea continua).
Preincalzirea pacurii se face la 120-140 C cu abur de la cazanul propriu (la pornire se
poate folosi abur de la alt cazan) in cate 2 agregate de pacura (schimbtoare de cldur)
situate in partea stanga a cazanului, reglarea temperaturii pacurii facandu-se manual prin
acionarea de ctre fochisti a robinetelor de abur. Aerul necesar arderii este furnizat de un
ventilator.
Coul de fum se afla de regula deasupra camerei de fum din spate (se poate monta si la
distanta).
b.Cazane ABA de 0,4, 0,7.1 t/h
Cazanele ABA de 0,4, 0,4 si 1 t/h se compun dintr-un tambur cilindric construit din table de
otel sudate care are in fata o placa tubulara iar in spate o camera inelara consolidata de
fund prin antretoaze avand in partea de sus doua dopuri fuzibile .
Intre acestea se monteaza un tub focar neted .
Deasupra tubului focar se gsesc 3 grupe de tevi de fum : una la mijloc si doua la margini.
Cazanul are 3 drumuri de foc si gaze arse .
I - din fata in spate prin tubul focar
din spate in fata prin grupul de tevi de la mijloc (II)
din fata in spate prin cele 2 grupuri de tevi de la margini (III) si apoi la cos .
In partea din fata a tubului focar se gaseste ambrazura din material refractar care are ca
drept scop sa menin o temperatura ridicata necesara arderii in bune condiii a
combustibilului.
Tamburul are o doma de abur cu gura de vizitare iar in partea inferioara a plcii tubulare
fata 2 guri de curire. Camera de fum din spate are o clapa de explozie. Cazanele au
nivostate si arzatoare Amal sau Amag .

c.Cazane bloc abur de 2 si 4t/h tip vechi construite intre 1970-1990 .
Se compun dintr-un tambur cilindric orizontal care are aproape de capete cate o placa
tubulara.
Tamburul format din virole de otel sudate este izolat la exterior cu vata minerala de 100 mm
grosime protejata cu tabla galvanizata de 0,5 mm.
In partea de sus si jos are cate o gura de vizitare iar in partea de jos lateral 2 guri de
curire.

42
Intre cele doua placi tubulare se monteaza un tub focar ondulat tip Fox iar de o parte si de
alta a tubului focar 4 grupe de tevi de fum doua in jumatatea inferioara si doua in jumatatea
superioara a tubului focar.

d.Agregat bloc abur (ABA) 2 - 10 t/h, abur supraincalzit
Este similar cu cazanele ABA de 2 - 10 t/h abur saturat, cu deosebirea ca are in plus un
supraincalzitor.
Date caracteristice:
debit de abur: 2, 4 sau 10 t/h
presiune nominala: 8, 15, 15 bar;
temperatura abur supraincalzit: 280, 300, 350C;
consum combustibil gazos: 184, 361, 836 Nm
3
;
consum pacura: -, 795 kg/h
e.Cazan de abur supraincalzit CAS 6,5 t/h, 15 bar, 350C.
Este ignitubular cu doua drumuri de gaze arse.
f.Cazan de abur supraincalzit 25 t/h, 19 bar 350C
Este ignitubular cu doua drumuri de gaze arse, cu supraincalzitor si economizor.
g.Cazan de abur supraincalzit 30 t/h, 15 bar, 250C
Are doua tuburi focare ondulate tip Fox, doua arzatoare pe gaze, pe pacura sau mixt,
supraincalzitor (care ridica temperatura aburului de la 202 C la 250C), economizor (care
ridica temperatura apei venite din degazor cu 105C la 155C).
Suprafaa de radiaie este de 63 m
2
, suprafaa de convectie de 142,6m
2
, suprafaa
supraincalzitorului de 58,2 m
2
si suprafaa economizorului de 148,2 m
2
.
Volumul de apa in tambur, la nivelul max/min este de 51/46 m
2
.
Consumul de combustibil gaze sau pacura este de 2300 Nm
3
/h, respectiv 2100 kg/h.
Randamentul de gaze sau pacura este de 91,6%, respectiv 91%.


2. CAZANE ACVATUBULARE
Cazanele acvatubulare sunt cazane la care apa circula prin tevi, iar focul si gazele arse,
prin exteriorul evilor, deci invers dect cazanele ignitubulare.
Cazanele acvatubulare prezint, fata de cele ignitubulare, urmatoarele avantaje:
se pot construi pentru suprafee de incalzire, debite specifice de abur, debite
nominale de abur si presiuni mult mai mari;
sunt cazane cu volum mic de apa, deci se pot pune in funciune in timp mai scurt si
prezint un pericol mai mic in caz de explozie;
au randamente mai mari, se deservesc si se repara mai uor;
pe cand cazanele ignitubulare se construiesc pentru debite de 0,2 - 30 t/h si presiuni
de 2 - 20 bar, cazanele acvatubulare s-au construit pana in 1995 cu debite de la 6,5
t/h in sus. In prezent se construiesc cu debite de peste 30 t/h si mai rar sub aceasta
valoare.

43
Evoluia cazanelor acvatubulare
In Cartea Fochistului - cazanele acvatubulare sunt descrise in ordinea in care au aparut:
cazanele BW (Babcock - Wilcoox) cu camere sectionate, tevi de mica
inclinare si tambur longitudinal;
cazane cu camere sectionate, tevi de mica inclinare si tambur longitudinal;
cazane cu camere sectionate, cu tevi de mica inclinare, cu tambur
transversal sl cu o parte din tevi aezate pe pereii focarului (tevi de
radiaie);
cazane IPROM de 6,5 si 10 t/h
Imbunatatirile ce s-au adus in timp au fost:
- aezarea tamburului transversal a permis marirea suprafeelor de incalzire, deci
marirea debitului de abur;
- aezarea unei parti din tevi pe pereii focarului - tevi de radiaie - a permis marirea
debitului specific de abur al cazanului si deci marirea debitului nominal de abur.
Toate aceste tipuri de cazane se mai caracterizeaza si prin aceea ca au pereii
focarului formai din caramida refractara in cantitate mare, care este foarte
scumpa si necesita multa manopera de specialitate. Aceste tipuri de cazane nu
s-au mai construit dupa 1962, cand au aparut cazanele tip CR, dar se mai gsesc
inca in funciune, trebuind sa fie nlocuite cat mai curnd posibil, deoarece au
randamente inferioare cazanelor tip CR.

Cazane CR - cazane de radiaie sau cazane ecranate
Prin ecran termic se intelege partea din schimbtorul de cldur format din tevi, care
primete cldur de radiaie din focar.
Cazanele CR se caracterizeaza prin:
au ntreaga suprafaa a pereilor focarului, inclusiv plafonul si podeaua,
acoperii cu tevi de apa, numite tevi de radiaie, intrucat primesc cea mai mare
parte din cldur de radiaie dezvoltata de focul din focar. Formeaza drumul I
de foc si gaze arse;
evile au inclinare maxima - verticala - care mrete mult viteza de circulaie a
apei in cazan, ceea ce conduce la marirea debitului de abur al cazanului;
dispare zidaria care formeaza pereii focarului si cazanului (destul de multa si
costisitoare);
izolaia cazanului se reduce la un strat de vata minerala de 100 mm, protejata
de tabla galvanizata de 0,5 - 1 mm;
ncepnd cu cazanul CR 16, evile de radiaie din focar sunt unite cu
platbanda metalica de 5 mm, cazane cu perei membrana, care asigura
etaneitatea focarului si mrete mult debitul specific de abur;
gabarit redus.

44
Celelalte tevi ale acestor tipuri de cazane, aezate in drumul II de gaze, se numesc tevi de
convectie, pentru ca primesc cldur de convectie pe care o conin gazele arse, dupa
ieirea din focar.
Cazanele CR care au numai ventilator de aer au suprapresiune in focar, din care cauza
trebuie verificata si asigurata etaneitatea focarului, spre a nu iesi gaze arse in sala de
cazane.
In aceasta categorie intra cazanele de tip CR 9 i CR 16.
Cele 2 tipuri de cazane s-au construit de ctre uzinele Vulcan n 6 variante i se compun
din:
- 2 tamburi cilindrici;
- evi de radiaie;
- evi de convecie;
- evi de cdere;

Circulaia apei n cazan - Apa de alimentare coboar prin evile de cdere cu diametrul
mai mare, situate n afara drumurilor de gaze, n tamburul inferior. De aici se ridic prin
evile de convecie i de radiaie, n ultimele apa transformndu-se n bule de abur, care se
ridic n partea de sus a tamburului superior.
Circulaia focului i gazelor arse - Cazanul are 3 drumuri de foc i gaze arse:
I - din spate n fa, prin focar, printre evile de radiaie mare, mic i din pereii
frontali;
II - din spate n fa, printre evile de convecie;
III - din fa n spate prin prenclzitorul de aer, la co.

Cele 2 tipuri de cazane se deosebesc prin:
evile de radiaie din focar sunt unite ntre ele cu platbande metalice;
naintea prenclzitorului de aer cu gaze arse se monteaz 4 baterii de prenclzire a
aerului cu abur, care prenclzete aerul;
unul din tipuri are i supranclzitor de abur.
Alimentarea cu ap a cazanului se face prin 2 conducte de alimentare cu intrri directe n
cazan.
Suprafaa de nclzire este format din evile de radiaie, evile de convecie i suprafaa
tamburilor dintre evile de convecie.


45


Cap.4. COMBUSTIBILII l ARDEREA LOR

Prin combustibil se nelege orice corp care poate arde.
Clasificarea combustibililor
Combustibilii se pot clasifica dup starea de agregare (solizi, lichizi, gazoi) i dup
provenien (naturali i artificiali).
Tabelul de mai jos cuprinde principalii combustibili folosii la cazane, clasificai dup
criteriile de mai sus:


Proprietile combustibililor
Puterea calorific

Starea de
agregare/proveni
ena
Solizi Lichizi Gazoi
Naturali lemn
isturi
bituminoase
turb
lignit
crbune brun
huil
antracit
iei (petrol) gaze naturale ( gaz
metan) gaze de
sond
Artificiali cocs
semicocs
deeuri
lemnoase coji
de semine
puzderii de in
i cnep
celolignin
Pcur
combustibil lichid
uor (CLU)
combustibil
tip M motorin
Gaze de :
furnal
cocserie
gazogen
lichefiate

46
Este cantitatea de cldur ce o poate degaja, prin arderea complet, 1 kg de combustibil
solid sau lichid, sau 1 normal m
3
(Nm
3
) de combustibil gazos. Se msoar n kcal/kg sau
kacl/Nm
3
sau kJ/kg, respectiv kJ/Nm
3
)1 kcal = 4,186 kJ; 1kJ = 0,2383 kcal, 1MJ =
1000kJ).
Prin ardere se degaj cldur, lumin i gaze ( care conin i vapori de ap provenii din
umiditatea existent n combustibil i din arderea hidrogenului). Dup starea n care se
gsete apa n produsele arderii, deosebim:


puterea calorific inferioar (Hi), cnd apa se afl n stare de vapori;
puterea calorific superioar (H
s
), cnd apa se afl n stare lichid ( deci a eliberat
cldur de vaporizare, prin condensarea vaporilor).
n cele ce urmeaz se folosete puterea caloric inferioar H.
Combustibil convenional

Deoarece puterea calorific a combustibililor variaz n limite foarte largi, pentru calcule
s-a introdus noiunea de combustibil convenional, care este un combustibil fictiv, care are
puterea calorific de 7000 kcal/kg (29300 kJ/kg).
Nr.
Crt
Combustibil MJ/kg Kcal/kg
1 Lemn umed 6,28-10,40 1500-2400
2 Lemn uscat 12,56-16,75 3000-4000
3 Turb 6,28-14,65 1500-3500
4 Crbune brun 8,37-16,75 2000-4000
5 Huil 20,93-29,30 5000-7000
6 Antracit 29,3-31,40 7000-7500
7 Cocs 25,96-33,50 6200-8000
8 Pcur 37,68-41,67 9000-10000
9 Lignit 5,02-10,47 1200-2400
10 Motorin 41,87-46,05 10000-11000
11 Gaze naturale 33,49-35,59 8000-8500
12 Gaze de sond 37,68-39,71 9000-9500
13 Gaze lichefiate 39,76-48,15 9500-11500
14 Gaz de cocserie 16,75-18,84 4000-5000
15 Gaz de generator 5,02-6,28 1200-1500
16 Gaze de furnal 3,35-4,19 800-1000

47
Transformarea unei cantiti de combustibil oarecare B1 (n kg) n combustibil convenional
Bcc (n kg) se face cu formula:
Bcc= (B1 x Pc)/29.3000
Unde Pc este puterea calorific a combustibilului considerat, n kJ/kg, sau cu formula:
Bcc= (B1xPc)/7000
Unde Pc este puterea calorific a combustibilului considerat, n kcal/kg.
Temperatura de aprindere ( de inflamabilitate)
Este temperatura minim care, la presiune atmosferic, combustibilul trebuie nclzit
pentru ca vaporii degajai, n amestec cu aerul, s se aprind de la o surs incandescent.

Temperatura de ardere
Este temperatura ce se dezvolt n focar, prin ardere complet a combustibilului respectiv.
n funcie de combustibilul folosit temperatura de ardere este:
1000-1200C , pentru rumegu,
1000-1300C, pentru lemn; 900-1100C, pentru lignit;
1200-1400 C, pentru pcur;
1500-1600C, pentru gaze.
Viscozitatea
Viscozitatea este o caracteristic a lichidelor care determin viteza de curgere a acestora
prin conducte. Cu ct viscozitatea unui lichid este mai mare, cu att viteza acestuia este
mai mic i invers. La valori mari ale viscozitii, lichidele nu mai curg.
Viscozitatea se datoreaz forelor de frecare ce iau natere n interiorul masei de lichid n
timpul curgerii sub aciunea gravitaiei, fore care mresc rezistena de curgere a lichidului
i pentru nvingerea crora se mrete consumul de putere.
Viscozitatea scade cu creterea temperaturii i crete cu mrirea densitii lichidului.
Se msoar timpul de curgere a unei cantiti de lichid prin vase calibrate din sticl, numite
viscozimetre.
Normativul ISO 3104/1996 stabilete condiiile de msurare a viscozitii la produsele
petroliere.
Dup STAS 117/1987 se deosebesc:
Combustibil Temperatur de
aprindere
0
C
Lemn uscat 250-300
Turb 225-275
Lignit 300-450
Pcur 90-100
Gaze 580-650

48
viscozitatea convenional (tehnic) care este raportul dintre timpul de curgere a
unui volum cunoscut ( de regul 200 cm
3
) de lichid la o temperatur dat i cel
necesar curgerii aceleiai cantiti de ap distilat la 20C. Se msoar cu
viscozimetrul Engler, gradat n grade Engler (C);
viscozitatea cinematic se determin cu viscozimetrul Vogel- Ossag sau altele.
Se msoar n stockes (St) sau centistockes (cSt):
1 cSt = 1mm
2
/sec
1 St = 100 mm
2
/sec.
viscozitatea dinamic este viscozitatea cinematic nmultit cu densitatea

lichidului. Se msoar n pascal x sec.
n catalogul PECO 93 i n STAS, viscozitatea combustibilului lichid este dat n una din
primele dou uniti de msur de mai sus (mai des n E).
Conversia n uniti de viscozitate cinematic, n uniti de viscozitate convenional este
dat n STAS 1666/1973.
Punctul de congelare
Este temperatura la care meniscul unui combustibil lichid aflat ntr-o eprubet nclinat la
45, timp de 1 min. nu se deplaseaz.

Cap. 5. REGIMUL CHIMIC
Apa de alimentare
Regimul chimic al cazanelor reprezint totalitatea condiiilor impuse funcionrii cazanelor
de abur i ap fierbinte din punct de vedere al calitii apei de alimentare, apei din cazan,
aburului i condensatului, n scopul realizrii unei exploatri sigure.
Pentru o mai bun nelegere este necesar s se defineasc componentele regimului
chimic i anume:
apa brut - apa natural, care st la dispoziia exploatatorului cazanelor;
apa de adaos - apa tratat, care completeaz pierderile din circuitul ap - abur -
condensat;
condensat - rezult din condensarea aburului, dup ce acesta a fost utilizat;
apa de alimentare - apa care intr n cazan i este format din condensatul
recuperat, de calitate corespunztoare i apa de adaos, tratat;
apa din cazan - apa aflat n sistemul vaporizator al cazanului;
abur saturat - aburul generat de cazan, care se afl n contact cu apa din cazan;
aburul supranclzit - aburul din supranclzitor;

49
Apa brut, apa natural, nu poate fi folosit ca atare pentru alimentarea cazanelor
datorit impuritilor pe care le conine i care pot fi clasificate, dup cum urmeaz:
materii n suspensie: ml, nisip, resturi vegetale i animale, uleiuri;
sruri dizolvate: bicarbonai, cloruri i sulfai de calciu, magneziu i sodiu;
gaze dizolvate, n principal: oxigen 0
2
i dioxid de carbon CO2.
Pentru msurarea concentraiei acestor impuriti se folosesc dou uniti de msur i
anume: miligramele pe litru - mg/l - i milival pe litru - mval/l, care reprezint o unitate
echivalent specific fiecrui element sau compus chimic.
Aceste impuriti trebuie eliminate din apa brut printr-o tratare corespunztoare, funcie
de compoziia apei brute i a cerinelor cazanului respectiv.

Materii n suspensie

Materiile n suspensie, funcie de natura lor i de mrimea granulelor, se pot elimina din
ap prin filtrare mecanic sau n cazul unor suspensii fine, de natur coloidal, apa trebuie
supus, nainte de filtrare, unui proces de coagulare, prin decantoare-reactoare, cu
folosirea unui reactivi chimici, dintre cei mai ntrebuinai fiind sulfatul de aluminiu i sulfatul
feros. Prin aceste procedee trebuie s se asigure o eliminare a suspensiilor pn la max. 5
mg/l, adic o ap limpede.
Materiile n suspensie, ajunse n cazan conduc la formarea de depuneri pe suprafeele de
schimb de cldur. Aceste depuneri, avnd un coeficient foarte mic pentru schimbul de
cldur, produc deformarea elementelor sub presiune - tub focar, evi de fum, evi de ap
i , n timp, chiar la spargerea acestora.
Eliminarea uleiului se face mai greu i se recomand s se evite contaminarea apei cu
acesta.

Sruri dizolvate
Din punctul de vedere al regimului chimic la cazane, prezint importan srurile care
confer apei duritatea i alcalinitatea.
Duritatea apei
Duritatea apei este conferit de coninutul apei n sruri de calciu i de magneziu.
Funcie de comportarea srurilor, care compun duritatea apei, n procesul de fierbere
din cazan se disting:
duritatea temporar, format din bicarbonaii de calciu i magneziu. Prin
nclzirea apei, aceste sruri se descompun, indiferent de concentraia lor i n
funcie de condiiile apei din cazan, se depun pe suprafeele de schimb de
cldur, n zona mai puin cald a cazanului aderent sau/i sub form de nmol;
care se poate elimina prin purja intermitent;
duritatea permanenta, formata din restul srurilor de calciu i magneziu, n
principal sulfat i silicat de calciu i magneziu. Aceste sruri sunt stabile din

50
punct de vedere termic, iar ele se depun numai cnd concentraia acestora a
depit pragul de solubilitate. Depunerile acestor sruri se formeaz n zonele
mai calde ale cazanului, unde exist un transfer intens de cldur. Aceste
depuneri sunt foarte aderente i ndeprtarea lor este dificil.
Unitate de msur pentru duritatea apei este mval/l iar pentru aprecieri practice se
folosete gradul de duritate, relaia ntre acestea fiind:
1 mval duritate/1 = 28 mg CaO (oxid de calciu) = 2,8 (grade de duritate).
Depunerile cauzate de duritate, formeaz un strat izolator, mpiedicnd transferul de
cldur.
Existena depunerilor pe suprafeele interioare de schimb de cldur conduce la:
consum suplimentar de combustibil, care n funcie de grosimea depunerii
capt diferite valori, aa cum se poate vedea din tabelul urmtor:

n cazul depunerilor silicoase, consumurile pot fi de cinci ori mai mari, iar n
cazul celor datorate oxizilor de fier, provenii din coroziune, de 10 ori mai mari.
avarierea cazanului, manifestat prin deformarea elementelor sub
presiune (tub focar, evi). Datorit rezistenei opuse de ctre stratul de
depunere la transferul de cldur, metalul se supranclzete , nefiind rcit
de ctre ap. Prin supranclzire, metalul pierde din rezisten mecanic i
intr ntr-un domeniu de plasticitate, se deformeaz datorit presiunii din
cazan i, n final, se fisureaz i se sparge. n mod normal diferena de
temperatur, n cazul unei evi curate, ntre ap i peretele evii este de
40C. Un strat de depunere de 1 mm poate produce o supranclzire local
a peretelui evii pn la 500C. La aceast temperatur oelul obinuit are o
rezisten de numai 10kg/cm
2
i oalungire de peste 85%, ceea ce conduce
la deformarea i spargerea evii. Dac spargerea s-a produs prin
deformare, umfiare, iar muchiile sprturii sunt ascuite, nseamn c
depunerea s-a format n timp scurt sau c eava respectiv a rmas fr
ap. Dac spargerea are loc cu o deformare uoar, iar spargerea are
muchii nesubiate, spargere fragil, denot c depunerea s-a format
progresiv, n timp.
blocarea dispozitivelor de siguran ale cazanului. Depunerile, cauzate de
duritate, nmol i cruste, ajung la nivostate, blocnd plutitorul, la robinetele de
Grosimea depunerilor
(mm)
0,5 1 1,5 2 2,5 3 4 5 6
Consum suplimentar
(%)
1,1 2,1 3 3,8 4,6 5,2 6,4 7,8 9

51
control la indicatoarele (sticlelor) de nivel, ale manometrelor precum t pe
scaunul supapelor de siguran, punnd astfel n pericol funcionarea n condiii
de siguran a cazanelor.
Pentru evitarea acestor neajunsuri se recurge la tratarea corespunztoare a apei de adaos
precum i la condiionarea apei de alimentare i a apei din cazan.


Instalaii pentru tratarea apei
n funcie de compoziia apei brute, de cerinele cazanului i de structura balanei ap-
abur-condensat, metodele de tratare a apei de adaos merg de la dedurizare pn la
demineralizarea total a apei.

Instalatii de dedurizare si dezaicalinizare a apei
Instalaiile pentru dedurizarea apei se bazeaz pe schimbul ionic, respectiv pe nlocuirea
calciului i magneziului din ap cu sodiu. Prin acest schimb, toate srurile din ap sunt
transformate n sruri de sodiu, care sunt foarte solubile i nu mai se produc depuneri.
Procesul are loc prin trecerea apei brute peste o rin sintetic, sub form de granule, pe
care sunt fixate grupele active. Acestea preiau ionii de calciu i magneziu din ap i
cedeaz apei ionii de sodiu, astfel c apa, dup ce a trecut peste stratul de rin, este
lipsit total de duritate.
Rin folosit este cunoscut sub denumirea de rin cationic, avnd denumirea
comercial de PUROLITE C 100, fabricat de societatea VIROLITE din Oraul Victoria,
jud. Braov.
O instalaie de dedurizare a apei se compune din dou filtre, legate n paralel, un rezervor
pentru prepararea saramurii i un filtru de nisip, pentru filtrarea saramurii.
Fiecare filtru are cte o plac perforat, sus i jos, n care sunt nfiletate duze (crepine) din
material plastic, prevzute cu fante de 0,3 mm, pentru a nu permite rinii s ias din filtru.
Rina se prezint sub form de granule cu dimensiunea de la 0,3 pn la 1 mm.
In funcie de duritatea apei i de volumul de rin din filtru, se poate deduriza un anumit
volum de ap brut, dup care, apa la ieire prezint duritate. n acest moment, filtrul se
consider epuizat i necesit a fi regenerat.
Regenerarea se efectueaz cu saramur 10%, care se prepar din sare i ap, n
rezervorul de saramur, i apoi filtrat prin filtrul de nisip.
Datorit caracterului corosiv al saramurii, ntregul echipament precum i conductele de
legtur este recomandabil s fie protejate. Cea mai bun protecie se obine prin
cauciucare.
Lipsa de protecie conduce la corodarea metalului i, drept urmare, n ap apar ioni de fier.
Acetia sunt reinui de rina cationic i nu mai pot fi scoi de saramur, n acest fel o
parte din grupele active ale rinii sunt blocate i capacitatea de schimb ionic a acesteia
este diminuat.

52
Dup ce un filtru a fost epuizat se procedeaz la regenerarea lui.
Regenerarea cuprinde trei faze i anume:
1. Afnarea are drept scop detaarea stratului de rin, care, n timpul funcionrii
s-a comprimat i eventual s-au creat canale prefereniale de scurgere a apei fr a
mai avea contact cu rina i deci exist posibilitatea apariiei apei cu duritate,
nainte ca rina s fie epuizat. Afnarea se execut introducnd ap brut pe la
partea inferioar prin deschiderea robinetului 5 i ieirea pe la partea superioar
prin deschiderea treptat a robinetului 4. Afnarea dureaz cca 20 min i se aplic
un debit astfel ca s se evite scoaterea rinii din filtru, ceea ce se realizeaz prin
urmrirea nivelului rinii prin vizorul superior. Dac este nevoie, durata afnrii se
poate prelungi pn la apariia la ieire, a unei ape limpezi. Se nchide robinetul 4,
iar robinetul 3 se las deschis pentru a se realiza un strat de ap de cca. 20 mm
deasupra rinii, corespunznd devrsrii gtului de lebda. In cazul n care n
timpul funcionrii unui filtru, se observ o diferen de presiune, citit pe
manometrul de intrare i cel de ieire, mai mare de 0,8 bar, se face o afnare chiar
dac filtrul nu este nc epuizat. n timpul ct se face afnarea, se trece pe filtrul de
rezerv. Afnarea se continu pn la ieirea unei ape limpezi.
2. Regenerarea propriu-zis se efectueaz folosind o soluie de sare (clorur de sodiu
NaCI), saramur de 10%, n scopul refacerii grupelor active ale rinii cationice n
forma sodiu i n acest fel, rina s fie capabil pentru o nou producie de ap
dedurizat. Saramura se obine prin introducerea de sare n rezervorul de
saramura. Cantitatea de sare este funcie de volumul de rin din filtru, respectiv
100...200 kg sare pentru un metru cub de rin. Se introduce apa brut, de cca. 10
ori cantitatea de sare. Dup dizolvarea complet a srii, saramura se filtreaz prin
filtrul de nisip. Introducerea saramurii filtrate, se face pe la partea superioar a
filtrului, cu un debit orar, care reprezint de 4 ori volumul rinii din filtru. n acest
scop, se deschid robinetele 2 i 9, saramura intrnd prin robinetul 2 i ieind prin
robinetul 9. Dup trecerea ntregului volum de saramur prin filtru, se trece la
operaia urmtoare, respectiv splare.
3. Splarea se execut prin introducerea apei brute, pe la partea superioar a filtrului,
i se scoate pe la partea inferioar. n acest scop se nchid robinetele 6 i 2 i se
deschide robinetul 1; apa intr prin robinetul 1 i iese prin robinetul 9. Splarea are
drept scop ndeprtarea saramurii rmase n filtru. Volumul necesar de ap de
splare este de cca 5 ori volumul de rin. Jumtate din aceast cantitate se trece
cu o vitez mai mic, ca la regenerare, i cealalt jumtate cu viteza din timpul
funcionrii. Splarea se continu pn cnd apa la ieirea din filtru nu mai prezint
duritate. Din acest moment filtru este n rezerv- ateptare, robinetele 1 i 6 rmn
nchise i stratul de rin sub ap. Pentru repunerea n funciune se deschid

53
robinetele 1 i 6, se face analiza apei la ieire i se las s curg puin, pn cnd
apa nu mai are duritate. n timpul stagnrii pot avea loc procese inverse, care
reintroduc n ap calciu i magneziu, astfel c apa prezint duritate la ieirea din
filtru; n acest caz se las s curg apa la canal pn cnd dispare duritatea. Rina
de rezerv se va pstra n stare umeda i la temperaturi ntre 5 i 40C.
La fiecare trei ani se va verifica protecia anticorosiv ( cauciucarea), pentru a evita
deteriorarea echipamentului i blocarea rinii cu fier, rezultat din procesul de coroziune.
n cazul unei exploatri corecte, pierderea de mas nu poate depi 5% pe an. O
exploatare corect a instalaiei de dedurizare trebuie s in seama de urmtoarele:
temperatura apei la intrare n filtru s fie de minimum 10C;
presiunea apei la intrare n filtru s fie de maximum 2 bar;
s se menin, pe ct posibil, un debit constant, n limitele indicate de
furnizorul instalaiei, n care scop se va prevedea un rezervor tampon. Este
interzis legarea filtrului direct la degazor sau la pompa de alimentare a
cazanului;
sarea folosit la prepararea saramurii pentru regenerare, s fie ct mai curat
i depozitat n locuri uscate i acoperit;
manometrele, montate pe intrarea i ieirea din filtru, s aib scala cuprins
ntre 0...6 bar, marcate cu dung roie la 2 bar. Aa cum s-a menionat,
diferena de presiune ntre intrare i ieire s nu depeasc 0,8 bar.
Atunci cand este depita aceasta valoare, nseamn c filtrul este mbcsit i se va
proceda la o afnare:
nivelul apei n filtru trebuie s fie permanent deasupra stratului de rin;
s se prevad, cel puin la ieirea din instalaie a apei un apometru. Se va
nota volumul de ap tratat ntr-un ciclu al unui filtru. Aceasta ajut ca
analizele de verificare a calitii apei tratate s se fac la nceputul ciclului mai
rar i ctre sfritul ciclului, conform indicaiei apometrului, mai des.
Rina, care a fost blocat de fier, poate fi recondiionat, prin adaos n
saramur a unui agent de curire ( resinclesner, a se vedea fia produsului).
Instalatii de dedurizare automate

In ultima vreme s-au dezvoltat instalatii de dedurizare la care cele patru faze ale unui ciclu
sunt efectuate automat. Sfritul ciclului activ este stabilit prin volumul de apa dedurizata
pe care instalatia il poate asigura. Acest volum este funcie de duritatea apei brute si de
cantitatea de masa cationica aflata in filtru si de capacitatea utila de schimb a rinii.
Pentru reducerea gabaritului instalatiei si implicit al costului investiiei s-a adoptat formula
unui ciclu scurt. Avnd in vedere ca atat compoziia apei brute poate varia si, de asemenea
capacitatea rinii se poate reduce datorita blocrii grupelor active cu fier, este necesara
verificarea periodica a volumului de apa care poate fi dedurizata. Datorita faptului ca rasina
este supusa unui numr mare de regenerri se impune nlocuirea anuala a rinii.

54
La cazanele alimentate cu apa cu continut mare de substante organice, provenite in
special ca aport al condensatelor, contaminate, acestea, prin pirogenere conduc la
depuneri cu aspect spongios, prezentnd pericolul de calefactie. In acest sens un exemplu
clasic il prezint cazanele din industria zaharului.
Toate aceste neajunsuri se pot evita prin tratarea interna a apei din cazan.
Cazul g, de importanta deosebita, este legat de impurificarea aburului datorita antrenarii
de picaturi de apa din cazan. Fenomenul de antrenare este favorizat, pe de o parte de
modul de organizare a tamburului separator, iar pe de alta parte, foarte puternic, de indicii
chimici ai apei din cazan: alcalinitate, salinitate (conductivitate), suspensii, toate acestea
actionand ca ageni tensioactivi.
Trebuie mentionat in mod special fenomenul care se petrece la patrunderea, cu apa de
alimentare, a ionilor duritatii, acetia precipita, particulele in suspensie favorizeaza
fierberea cu spumegare si in consecina antrenarea de picaturi. Un factor de influenta
majora in procesul de contaminare, prin antrenari mecanice a aburului, il constituie
alcalinitate. Cazul cazanelor ignitubulare este semnificativ in acest sens: la oprirea lor sa
se ia masurile adecvate pentru conservarea in stare umeda, in cazul unei opriri de scurta
durata (pana la 30 de zile ) folosind produsele oferite de CHEM - AQUA.
Conservarea cazanelor de aburi in timpul stagnarii
Coroziunea in timpul stagnarii este o consecina a aciunii distructive a oxigenului in mediu
apos asupra suprafeelor metalice in perioada de scoatere din funciune. Avnd in vedere
ca pentru unele categorii de cazane, aceste perioade pot fi mai lungi sau mai scurte (
reparaii, revizii interne, rezerva ) este necesar sa se asigure protectia suprafeelor
metalice ale cazanelor, pe toata perioada de stagnare.
In principiu, coroziunea in timpul stagnarii implica prezenta simultana a oxigenului si a apei
in sistem. Pentru a mpiedica acest fenomen este necesar ca din sistemul considerat sa fie
indepartat cel puin unul din aceti factori:
apa, prin uscarea suprafeelor
oxigenul, prin realizarea unei atmosfere inerte.
Pe baza acestor considerente, pentru conservarea suprafeelor metalice a cazanelor de
apa fierbinte si de abur, se utilizeaza frecvent doua metode :
conservarea uscata, de lunga durata,
conservarea umeda, pentru perioade mai scurte.
Conservarea uscata se poate aplica la cazanele, la care, prin golire, nu este posibila
formarea unei pungi de apa, in special in timp de iama, datorita pericolului de inghet.
Golirea cazanelor se face la cald ( 60 - 70 C ), dupa care se introduc saci cu silicagel. Se
prefera BLAUGEL, care are culoarea albastra in stare uscata si roie in stare umeda.
Silicagelul este regenerabil prin nclzire la cca. 180 C.

55
Conservarea umeda consta in realizarea in apa din cazan a unui pH alcalin (10 - 12 ) si
adaugarea unui agent de legare a oxigenului (scavenger). Dintre agenii de legare a
oxigenului (scavenger) este sulfitul de sodiu si in special sulfitul de sodiu activat.


Reacia care are loc este:
Na
2
SO3+1/2O2=Na
2
SO4
Teoretic pentru un gram oxigen sunt necesare 6, 7 g sulfit, practic 8 g.
Considernd ca apa la conservare are 80C, deci conine cca. 8 g oxigen / mc este
necesara o cantitate de 24g sulfit plus un exces de 26g = 50g sulfit / mc apa din cazan.
Cazanul se umple complet cu apa folosind aerisirea, se aduce la pH 10 - 12 si se introduce
sulfitul in soluie de 5 % (50g/1).
Pentru a evita continuturi diferite de oxigen in sistem, deci pentru a evita formarea unei pile
galvanice, ca urmare a aerarii difereniale, cazanul se umple complet cu apa si totodata se
recomanda ca la intervale de 7 -8 zile sa se faca o recircuiare si sa se determine excesul
de sulfit, adaugandu-se reactiv pentru atingerea excesului.
La repornirea cazanului se aduce apa la nivelul normal, prin golire pariala.
Aburul va avea o conductivitate mai mare la inceput si pentru o perioada de cateva minute
va fi esapat in atmosfera.
Cap. 6. EXPLOATAREA CAZANELOR DE ABUR SI APA FIERBINTE
A. Prevederi generale
Din punct de vedere al supravegherii cazanelor n timpul exploatrii, acestea se clasific n
urmtoarele categorii:
S0 - cazane cu supraveghere n regim permanent;
S1 - cazane cu supraveghere n regim nepermanent sau cu supraveghere periodic.
Cazanele care pot fi ncadrate n categoria S1 sunt cazanele de abur de maxim 10 t/h , 16
bar i respectiv cazanele de ap fierbinte de maxim 5 Gcal/h, care:
sunt dotate cu sisteme speciale de automatizare a c aror structura si component
detaliata trebuie sa fie minimum cea prevazuta in prescriptiile tehnice ISCIR.
sunt instalate n centralele termice ale cror echipamente termomecanice anexe
cazanelor sunt dotate cu sisteme de automatizare integrate ce satisfac conditiile
minime precizate in prescriptiile tehnice ISCIR.
sunt autorizate de ISCIR n mod expres pentru supraveghere n funcionare.
Cazanele autorizate ISCIR s fie exploatate n regim dou nivele de permis de funcionare:
cu supraveghere periodic Sp - 24

56
cu supraveghere periodic Sp - 72
Dup durata dintre intervalele de timp la care este obligatorie efectuarea controalelor i
verificrilor funcionale, care pot fi de 24 de ore, respectiv 72 ore.

Organele proprii de supraveghere tehnic
Toate unitile care dein sau exploateaz cazane sunt obligate s numeasc, prin decizie
intern, cel puin un inginer, tehnician sau maistru, ca organ proriu de supraveghere
tehnic (responsabil ISCIR), instruit i autorizat de ISCIR, i care rspunde mpreun cu
conducerea unitii, de luarea msurilor pentru aplicarea PT col. ISCIR n vigoare.
Sala de cazane
Cazanele se pot instala n aer liber total sau parial numai dac, prin proiect, se prevede
aceast posibilitate l numai n urmtoarele condiii:
partea din fa a cazanului, unde st fochistul, trebuie s fie acoperit, spre a-l feri pe
acesta de intemperii, armturile cazanului, instalaia de alimentare cu ap i
combustibil i instalaia de automatizare;
cazanul va fi mprejmuit pe cele patru laturi.
Sala de cazane trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
nivelul pardoselei s fie deasupra terenului nconjurtor i s aib scurgere la
canalizare;
uile s se deschid spre exterior;
ferestrele s asigure o iluminare natural suficient, iar cel puin una s fie rabatabil
i s rmn permanent deschis n timpul funcionrii (n lipsa acesteia, ua s
rmn permanent deschis), pentru a permite intrarea aerului necesar arderii;
s aib o instalaie de iluminat care s asigure un nivel satisfctor al iluminrii, n
special n zona sticlelor de nivel i a manometrului;
s aib o instalaie de iluminat de siguran i priz de 24 V pentru lampa de control;
n zona de lucru din sala cazanelor temperatura aerului va fi de 15-40C;
drumul de acces spre sala cazanelor i spaiul cazanelor s fie totdeauna liber;
distana ntre 2 cazane alturate i ntre acestea i perei s fie cea precizat n
PT-C1 col. ISCIR;
n sala de cazane trebuie s fie afiate instruciunile interne de exploatare a
cazanelor, instruciunile de protecie a muncii i instruciuni pentru caz de incendiu;
n sala de cazane trebuie s fie afiate instruciunile interne de exloatare a cazanelor,
instruciunile de protecie a muncii i instruciuni pentru caz de incendiu;
n sala de cazane trebuie s fie: truse de scule pentru intervenii, truse de prim ajutor
i aparate de stins incendii;

57
sala de cazane trebuie s fie, alturat, un grup social;
n sala de cazane trebuie s aib, alturat, un grup social;
n sala de cazane trebuie s fie ordine i curenie. Nu se admite utilizarea acesteia
ca atelier, depozit de materiale sau sal de mese;
sala de cazane trebuie s aiba legtur telefonic cu sectoarele pe care le
deservete i conducerea unitii;
centralele termice care folosesc combustibil lichid trebuie s aibe decantoare n
care s fie neutralizate eventuale scurgeri de combustibil lichid, pentru a nu polua
apele reziduale;
pe ua slii de cazane, la exterior, trebuie s fie inscripionat "Intrarea persoanelor
strine este interzis";
conductele din sala cazanelor trebuie s fie vopsite. Pentru micorarea zgomotului
din centrale termice, cel puin ventilatoarele ar trebui s aiba atenuatoare de
zgomot;
cazanele nu se pot instala, nu pot fi puse n funciune i nu pot funciona, dect cu
avizul ISCIR,conform PT-C1.
Personalul slii de cazane
Personalul slii de cazane este stabilit de proiectul slii de cazane, n funciune de
numrul, tipul cazanelor instalate, felul combustibilului i regimul de lucru, fiind compus din:

Responsabilul (eful) slii de cazane
Fiecare central termic, inclusiv cele care au un cazan, indiferent de tip sau mrime,
trebuie s aiba un responsabil al slii cazanelor.
n funcie de mrimea slii de cazane i tipul cazanelor, eful slii de cazane poate fi
inginer, subinginer, tehnician, maistru, sau, la centrale termice, un fochist ef cu vechime
de cel puin cinci ani i cunotine tehnice deosebite sau o persoan corespunztoare,
numit de conducerea firmei.
La centralele mari exist un serviciu sau o direcie mecano-energetic.
Sarcinile responsabilului slii de cazane sunt:
Organizeaz munca n sala de cazane i asigur buna funcionare i
programul de lucru (turele de serviciu, nlocuirea celor n incediu, bolnavi,
abseni etc.);
ncredineaz funcia de fochist sau laborant, numai celor calificai i
'
autorizai pentru tipul respectiv de cazan;
Interzice punerea n funciune a cazanelor neautorizate de ISCIR sau a celor
cu scaden depit;

58
ntocmete i afieaz n sala de cazane instruciunile interne de exlpoatare a
acestora i a instalaiilor aferente, instruciuni de protecia muncii i msuri n
caz de incendiu;
ntiineaz din timp conducerea unitii de oprire pentru reparaii a unui cazan
sau, n caz de avarie, imediat;
Urmrete i ia parte la efectuarea reparaiilor planificate sau accidentale;
Pregtete cazanul i ia parte la verificarea oficial ISCIR;
Urmrete respectarea regimului chimic al apei la cazane;
Particip la examinarea anual a fochitilor i verific dac acetia au efectuat
examinarea la fiecare 2 ani;
Verific zilnic datele nscrise de fochiti n registrul-jurnal i buletinele de
analiz a apei, contrasemnndu-le pentru confirmare;
Noteaz n registrul-jurnal data i ora de pornire a cazanelor;
In caz de avarii, va lua msuri de a se pstra intact starea cazanului din momentul avariei,
pn la sosirea organelor ISCIR pentru anchet;
Face controale nopinante, n special noaptea, pentru a verifica modul n care i
ndeplinesc fochitii i laboranii sarcinile de serviciu i dac la intrarea n tur sau n timpul
serviciului nu au consumat buturi alcolice;
Completeaz n registrul de reparaii datele referitoare la reparaii, probe, revizii etc. i se
ngrijete de pstrarea i reactualizarea documentaiei tehnice referitoare la cazane i
instalaiile din sala cazanelor.
Fochitii
Se recruteaz, se calific i se autorizeaz n conformitate cu prevederile specificate.
nainte de a fi titularizat pe post, orice fochist nou angajat va face practic de cteva zile,
timp n care trebuie s si insuseasca urmatoarele notiuni care, ulterior, vor fi examinate:
rostul, rolul i semnificaia fiecrui robinet, aparat, instalaie din centrala
termic, cnd i cum se pun i se opresc din funciune i manevrele pe care
trebuie s le fac;
ce manevre trebuie s fac n caz de necesitate ca s opreasc imediat
cazanul i/sau unitile (ap, abur, combustibil, energie electric);
ce trebuie s fac n caz de incendiu, de cutremur mare, precum i alte cazuri
specifice situaiei locale;
ce msuri s ia, ce trebuie s fac, ca s nu se accidenteze.
Sarcinile fochitilor angajai sunt:
1. permanente: s cunoasc foarte bine cazanele i toate instalaiile din cazan din sala de
cazane (pornire, exploatare, modul de funcionare, oprire), msurile ce trebuie luate n caz
de avarii sau incendii, msuri de protecia muncii; s cunoasc i s aplice instruciunile
interne de exploatarea cazanelor
2. la predarea-preluarea serviciului: s se prezinte la serviciu cu cel puin 15 min.
nainte de preluarea serviciului, odihnit, sntos, fr s fi consumat buturi alcoolice; cnd
vine la serviciu, nainte de a intra n central termic,va examina cu atenie culoarea

59
fumului la co; dup ce intr n centrala termic, va citi imediat toate procesele verbale
scrise de la ultima sa tur de serviciu, pentru a se informa de cele ce s-au ntmpinat n
acest timp;
Apoi va examina prin toate ochiurile de observare starea pereilor focarului,
dac exist deformri, nroirea, curgeri, inclusiv starea dopurilor fuzibile,
dac sunt; starea ambrazurii i zidriei (s nu fie deteriorate) si culoarea
flcrii n focar:
Dac culoarea flcrii n focar este alb-glbui (la combustibil lichid) sau albstruie
(la combustibilului gazos), iar fumul la co incolor, nseamn ca arderea
combustibilului este bun i va fi meninut aa.
Dac culoarea flcrii n focar, la combustibil lichid, este galben portocaliu (spre
rou) i se lungete cu limbi de fum negru, iar la gaze se lungete cu limbi de fum
galbene, iar fumul la co este colorat spre negru, arderea este incomplet, are aer
insuficient. n acest caz, fie va mri aerul, fie va micora combustibilul.
Dac fumulla co este alburiu, nseamn c n fum este i abur de la o eav spart
n focar, supranclzit sau economizor. n acest caz va cuta s o localizeze, va
urmri cu i mai mare atenie nivelul apei i va raporta imediat superiorilor.
s verifice dac funcioneaz ambele sticle de nivel, ambele pompe de alimentare,
instalaia de ardere, precum i starea tuturor prilor cazanului;
dac totul este n regul, semneaz de primire, dup care shimbul poate pleca.
1. n timpul serviciului:
-s urmareasca permanent nivelul apei n cazan, inclusiv la cazanele automatizate, astfel
nct acesta s nu scad niciodat sub nivelul minim i nici s depeasc nivelul maxim;
-s urmreasc presiunea n cazan, reglnd focul astfel inct acesta s fie ct mai
aproape de presiunea maxim, fr a o depi; s urmreasc depresiunea n focar; s
urmreasc -la cazane cu supranclzitor- temperatura aburului supranclzit, acionnd
pentru meninerea ntre limitele admise, n conformitate cu instruciunile interne;
-s menin temperatura apei degazate ntre 102 i 105C i nivelul apei n dezor la circa
3
A din nlime (la cazane cu degazor);
-s urmreasc ca arderea combustibilului n focar s fie tot timpul o ardere complet,
ghidndu-se dup culoarea flcrii din focar i dup culoarea fumului la co sau a
aparatelor specifice;
-s menin o fereastr sau ua deschis n timpul funcionrii cazanului, pentru a permite
intrarea aerului necesar arderii combustibilului;
-s nregistreze parametrii cazanelor la intervale stabilite prin instruciunile interne;
-s ia msuri de remediere a defeciunilor ivite la cazane, iar cele care nu pot fi remediate
s le anune efilor ierarhici;
-s ia msuri ca s nu existe pierderi de ap, abur sau combustibil, att la cazan, ct i
la instalaiile din centrala termic;

60
-s efectueze la intervale fixate n instruciunile interne, verificarea sticlelor de nivel, a
manometrulului, a supapelor de siguran, a nivostalelor i purjarea cazanului, nscriind n
registrul de tur ora la care s-a fcut;
-s efectueze zilnic, analiza calitativ a apei de alimentare i a condesatului i, cnd este
necesar, regenerarea filtrelor (cnd exist laborant, mpreun cu acesta);
-s nu consume buturi alcoolice, s nu fumeze i s nu doarm n timpul turei de
serviciu;
Exemplu: Un fochist a consumat buturi alcoolice n tura de noapte i a adormit,
trezindu-se dimineaa mucat la gur de obolan, att de grav, nct a necesitat
spitalizare.
-s goleasc complet de ap cazanul i ntreaga instalaie, dup oprirea cazanului, n
cazul n care exist pericol de nghe, mai ales n perioada srbtorilor de iarn;
-s curee de funingine drumurile de gazane sptmnal sau cel puin lunar;
-s spele -trimestrial- interiorul cazanului cu jet de ap puternic, imediat dup oprire;
-s pstreze ordinea i curenia n sala de cazane, care trebuie s fie curat "ca o
farmacie";
-s nu prseasc sala de cazane atta timp ct presiunea nu a sczut la zero i s nu
permit intrarea persoanelor strine (n afara efilor ierarhici i a organelor ISCIR);
-s instruiasc ajutorii de fochiti;
-sa detina asupra sa autorizaia ISCIR;
n timpul funcionrii cazanului, personalul de deservire va ndeplini numai sarcini legate
de exploatarea acestora, conform instruciunilor interne.

Laboranii operatori centrale termice

Laborantul-operator centrale termice are urmatoarele obligatii si responsabilitati:
a) sa cunoasca instalatia de tratare a apei, circuitul apei-abur-condensat al centralei
termice si instructiunile de exploatare;
b) sa asigure supravegherea indicilor de calitate ai fluidelor prin efectuarea analizelor
chimice n conformitate cu standardele aplicabile n vigoare si cu frecventa impusa prin
avizul obligatoriu de instalare;
c) sa cunoasca implicatiile depasirii valorilor indicilor de calitate asupra functionarii n
conditii de siguranta a cazanelor;
d) sa ia masurile necesare pentru ncadrarea indicilor de calitate n valorile impuse de
avizul obligatoriu de instalare;
e) sa consemneze ntr-un registru de analize chimice valorile tuturor indicilor de calitate ai
fluidelor, sa semneze pentru acestea si sa comunice sefului ierarhic superior orice abatere
constatata fata de indicii de calitate admisi;
f) sa predea si sa preia schimbul verificnd functionarea corespunzatoare a instalatiei de
tratare a apei si indicii de calitate ai fluidelor; rezultatul predarii-primirii schimbului se
consemneaza, obligatoriu, n registrul de analize chimice.


61
Personalul auxiliar de intretinere
Automatistii, lctuii, electricienii, etc. vor executa sarcinile date de responsabilul slii de
cazane care asigura inlaturarea defeciunilor semnalate de fochist. Se recomanda ca parte
din acetia sa fie autorizati ca fochisti, pentru nlocuirea acestora in caz de incendiu,
mbolnviri etc.

EVIDENELE DIN SALA DE CAZANE
Registrul de tur (jurnal de supraveghere)
n registrul de tur (de predare-primire sau registrul-jurnal) fochistul
noteaza:
ora de primire i predare a serviciului, precum i constatrile efectuate cu ocazia
prelurii serviciului;
parametrii la care funcioneaz cazanul;
ora la care s-a fcut analiza i regenerarea filtrelor;
ora la care s-a fcut verificarea armturilor;
ora la care au fost semnalate defeciuni sau alte evenimente n timpul serviciului i
msurile luate;
ora la care s-a fcut aprinderea i stingerea focului, de ctre eful slii de cazane:
ora de pornire i oprire a cazanului;
dispoziii privind exploatarea cazanului
nscrierile n registru se vor face cu cerneal (pix), cite, fr tersturi ci numai anulri,
contrasemnate de cel care le-a fcut. Registrul este numerotat i vizat de conducerea
unittii.
n centralele termice mari se completeaz formularul (Raport zilnic de exploatare), n
coloanele cruia se trec, pe ore:
pentru fiecare cazan: parametrii aburului (debit, presiune, temperatur);
gaze: presiune nainte i dup regulator;
pcur:presiune tur, retur i temperatur;
degazor: nivel, presiune, temperatur;
ap: presiune, aspiraie i refulare;
temperatur gaze arse la co;
debit de gaze;
debit pcur.
Pe verso se trece personal de exploatare pe fiecare schimb.


Registrul de reparaii

Se ine de ctre eful slii de cazane i n el se nscriu reparaiile i reviziile efectuate la
cazan (nlocuiri de evi cu schia acestora, splri chimice etc.)

62


Masuri pregtitoare pentru punerea in funciune

Pornirea cazanului este o operaie importanta, care trebuie facuta in prezenta efului slii
de cazane sau a fochistului sef, cu respectarea prevederilor din instruciunile interne, unde
sunt detaliate manevrele ce urmeaza a se face pornire.
- Verificarea registrului jurnal
Se verifica in registrul jurnal ora la care trebuie pornit cazanul.
- Verificarea cazanului
Ca orice instalatie, cazanul trebuie verificat amanuntit, inainte de pornire.
Dupa reparaii, se verifica mai intai interiorul cazanului ( focarul, drumurile de gaze, apatiul
de apa ) spre a vedea daca situatia acestora este normala si nu s-au uitat scule, haine etc.,
dupa care se nchide cazanul.
Se verifica existenta, starea si funcionalitatea tuturor prtilor componente ale cazanului si
instalaiilor anexe (poziia robinetelor sticlelor de nivel etc.), existenta rezervei de apa si
combustibil, starea zidriei.
Se nchide etan spaiul de apa - abur si cel de foc si gaze arse si se scot flansele oarbe ce
au izolat cazanul.
Exemplu: Dupa proba de presiune, la cazan de 30 t/h la care s-au nlocuit toate
evile, organul ISCIR din curiozitate" , ca sa vada si ce rezultat a avut pasivizarea (daca
suprafeele interioare sunt acoperite cu un strat protector de magnetica negru - lucios), a
dispus sa se goleasca tamburul superior. In mijlocul tamburului, deasupra evilor, trona" o
placa de polistiren, pe care au stat sudorii in timpul sudrii evilor. Daca s-ar fi pus in
funciune cazanul, evile de sub placa s-ar fi ars, apa necirculand prin ele, intre cei doi
tamburi. Nici pasivitatea nu era reuita. S-a dispus repetarea operaiei.
- Umplerea cu apa a cazanului se face astfel:
o se deschide robinetul de aerisire sau, in lipsa acestuia, se ridica supapele de
sigurana, inclusiv la supraincalzitorsi economizor;
o manometrele si indicatoarele de nivel se pun in legtur cu atmosfera prin robinetii
respectivi;
o se umple cazanul cu apa tratata cu temperatura maxima 50 - 70C (pentru a evita
dilatarile brute) pana la nivelul minim (prin incalzirea apei nivelul creste), in timpul
umplerii nu se pierde din vedere nivelul apei din celelalte cazane aflate in funciune.
Umplerea se face treptat;
o dupa ce apa a aparut la sticlele de nivel se verifica funcionarea acestora prin
deschiderea robinetelor de purjare
o la cazanele cu supraincalzitor, pentru a se evita arderea in perioade de pornire, se
vor respecta instruciunile interne (manevrarea clapelor de ocolire, umplerea cu apa
sau abur etc.)

63
o se asteapta 30 min spre a vedea daca nivelul apei scade. Se va
urmri etansietatea circuitului de apa pe ntregul traseu.


- Preventilarea
Preventilarea focarului si drumului gazelor arse este o operaie absolut obligatorie,
care se face nainte de aprinderea focului si are de a elimina amestecul de gaze
combustibile si aer, care, la aprinderea focului s-ar aprinde si arde instantaneu, in toata
masa, producnd explozia de gaze in focar. Trebuie sa se elimine 3 volume de schimb, la
arderea combustibilului gazos.
Se face astfel:
o la cazanele cu tiraj natural, se deschide complet registrul la cos si la usa focarului
timp de 10 min;
o la cazanele cu tiraj artificial, se pornete intai exfaustorul apoi ventilatorul (sau
numai ventilatorul, daca nu exista exhaustor) timp de 10 min sau cat prevd
instruciunile interne;
o la cazanele automatizate, preventilarea se face conform instruciunilor interne;
o in timpul preventilarii, registrele de aer si gaze arse vor fi deschise complet.
La cazanele care au supraincalzit si economizator cu clape de ocolire, clapele vor fi astfel
aezate incat preventilarea sa se faca si pe direct si pe ocolire.
Dupa terminarea preventilarii, in perioada de aprindere a focului, clapele se vor aeza pe
ocolitor.
Numai dupa terminarea preventilarii se pot face verificarea tirajului, aprinzand flacara si
tinand-o aprinsa la gura focului. Daca flacara este trasa" in focar, tirajul este bun.
In toate cazurile, cand s-a pornit cazanul fara a se face preventilarea, s-au produs explozii
de gaze, unele foarte periculoase.
- Aprinderea focului se face conform instruciunilor interne numai dupa preventilarea
focarului.
Daca dupa aprinderea focului aceasta s-a stins, se inchide imediat robinetul de
combustibil, se face din nou preventilarea, apoi reaprinderea.
Exemplu:
La un cazan Iprom cu ardere de combustibil gazos, flacara s-a stins dupa aprindere.
Fochistul in loc sa inchida imediat robinetul de combustibil, sa faca din nou preventilarea si
apoi reapriderea, a aprins din nou aprinztorul, si, cand l-a introdus in focar, s-a produs
explozia de gaze puternica, ce a avariat cazanul, iar el a fost ars la fata.
In timpul aprinderii focului se micsoreaza puin tirajul, pentru a nu rupe flacara. La cazanele
cu mai multe arzatoare, acestea se aprind pe rand, nu unul de la altul.
nainte de aprindere, se va verifica temperatura (la combustibil lichid) si presiunea
(la combustibilul lichid si gazos), care trebuie sa fie cele din instruciunile interne.

64
La cazanele cu aprindere manuala, dupa preventilare, se introduce aprinzatoru!
(fetila, facla, o vergea metalica, ce are la un capat asbest legat cu sarma) intr-un vas cu
motorina sau petrol, se aprinde, dupa care cu mana stanga se introduce in focar, sub
arzator, iar cu dreapta, se deschide treptat robinetul de combustibil lichid s-au gazos. Este
interzis sa se deschid robinetul de combustibil daca aprinztorul nu este in focar.
La arzatorul de pacura cu abur, se deschide mai intai, robinetul de abur, apoi cel de
pacura.
Aprinderea se considera reuita daca flacara se stabilizeaza, dupa care scoate
aprinztorul afara din focar.
La cazanele automatizate, aprinderea se face conform instruciunilor interne.
Daca timpul nclzirii nivelului apei creste prea mult, se va elimina surplusul pana la
50 mm deasupra nivelului minim. La cazanele cu economizator, fara canal de ocolire,
pentru a se prentmpina preincalzrea apei, se vor respecta instruciunile interne.
nainte de aprinderea focului la cazan, trebuie sa se verifice :
o lipsa n focar si in canalele de fum a persoanelor sau a unor obiecte si scule uitate;
o starea focarului si a canalului de fum, a dispozitivelor de nchidere, a clapelor de
explozie etc.;
o starea de funcionare a aparatelor de masura, de control si de automatizare, a
armaturii de nchidere, a dispozitivelor de alimentare, a instalatiei de tratare a apei, a
instalaiilor pentru arderea combustibilului, a ventilatoarelor de aer si de gaze de
ardere, precum si a eficacitatii tirajului natural;
o daca exista flanse oarbe nainte si dupa supapele de sigurana, pe conductele de
apa, de abur sau de combustibil, de golire, de purjare etc,;
o poziia contragreutatilor supapelor de sigurana si, respectiv, existenta sigiliilor
conform prevederilor din cartea cazanului.
- Masuri ce trebuie luate dupa aprinderea focului
Dupa aprinderea focului se mrete treptat flacara pentru ca incalzirea cazanului sa se
faca lent, pentru a se evita dilatarile brute ale suprafeelor de nclzire.
Cand temperatura apei in cazan ajunge la 100C, apa incepe sa se transporte in abur si sa
se creeze presiune, prin vaporizarea continua a apei, produsa de cldur degajata prin
arderea combustibilului.
Cand presiunea in cazan ajunge la 0,5 bar, se inchide robinetul de aerisire sau supapa de
sigurana. Aburul ieit pana atunci a antrenat si aerul din cazan aflat deasupra nivelului
apei, pentru ca oxigenul din aer sa nu produc corodarea prtilor metalice umede ale
cazanului.
nainte ca presiunea din cazan sa ajunga la 3 bar, fochistul elimina neetanseitatile din
circuit de apa si abur ale cazanului strngnd cu cheia - fara prelungitor - uruburile la
garniturile de etasare ( aceata pentru ca, in caz de rupere a lor, aburul sa nu-l accidenteze)

65
Cand presiunea a ajuns la 3 bar se face ventilarea sticlelor de nivel, a manometrului, a
supapelor de sigurana, a nivostatelor, precum si purjarea cazanului, pentru a asigura
omogenizarea temperaturii apei in tambur. La cazanele cu p>10 bar, se repeta aceste
operaii cand presiunea a ajuns la 10 bar.

- Legarea cazanului la reeaua de abur
Sunt doua situatii:
legarea cazanului de abur la reeaua de abur, in care nu este abur. Necesita
urmatoarele manevre:
o se anuna beneficiarii ca se trimite abur ctre acetia;
o se deschid robinetii de golire de la distribuitor si conducta de abur
precum si armaturile aparatelor de condensat, pentru a se sufla apa
condensata in urma rcirii aburului. Cand se constata abur uscat, se
inchid, altfel aburul, intalnind dopuri de apa, produce unde de soc
insotite de zgomote, numite lovituri hidraulice, care pot provoca
chiar ruperea conductelor si accidentarea celor din jur. Dupa
aceasta daca presiunea in cazan a ajuns la presiunea normala ( sau
daca procesul tehnologic permite, chiar la o presiune mai mica),se
deschide treptat robinetul principal de abur pentru a incalzi mai intai
conducta, iar dupa aceasta se deschide complet. Daca la
deschiderea capului de abur se aud lovituri hidraulice, se va inchide
imediat capul de abur si se va sufla din nou distribuitorul si conducta
de abur, dupa care se va redeschide treptat capul de abur. Daca
capul de abur - la cazanele mari - are in paralele un robinet mai mic
de by - pass, se va deschide mai intai aceasta cu cca.o ora inainte,
apoi se va inchide by - passul.
daca legarea cazanului se va face la bara comuna de abur, cand presiunea din cazan
a ajuns cu 0,5 bar mai mica dect presiunea din bara, se deschide intai robinetul by -
pass, si dupa ce s-a fcut egalizarea presiunilor din cazan si bara comuna, se deschide
robinetul principal si se inchide robinetul de by - pass, dupa deschiderea capului de
abur.
La cazanele care au supraincalzitor si economizor, manevrele pe care trebuie sa le faca
fochistul, inainte de umplerea cu apa si aprinderea focului, ca si inainte si dupa legarea
cazanului la reeaua de abur (umplerea cu apa sau cu abur a supraincalzitorului sau
lasarea pe poziia deschis" a robinetului de purjare al supraincalzitorului, daca nu se
umple cu apa sau abur, manevrarea clapelor de pe traseul de gaze, etc. ) sunt precizate in
Cartea cazanelor respective si in instruciunile interne, fiind diferite dupa tipul cazanelor.

66
- Durata punerii in funciune a cazanului
Este timpul scurs de la aprinderea focului pana la legarea la reea a cazanului, fiind
cuprinsa intre 10 minute si 6 ore ( in funcie de timpul, marimea si volumul de apa ai
cazanului:cca. 10 minute la cazanele Vuia, 2-3 ore la cazanele bloc abur si CR 16, 4 ore la
cazanele C4 etc.) si este specificat in instruciunile interne.
- Oprirea cazanului
Oprirea cazanului poate f i : oprirea prin protectie, oprire fortata sau oprirea normala.
1.Oprirea prin protectie
Oprirea se face automat - deci nu de ctre fochist - la cazanele automatizate. La acestea,
daca la pornire, oprirea pe avarie se repeta de 2-3 ori, se interzice repetarea repornirii si se
face apel la automatism.
2.Oprirea fortata
Conform PT C1 colecia ISCIR fochistul are dreptul si datoria de a opri imediat cazanul din
propria initiativa fara sa ceara aprobarea nimnui, daca:
o nivelul apei a sczut sub cel minim, fiind totui vizibil in sticla si continua sa scada,
desi cazanul este alimentat intens cu apa;
o nivelul apei nu se mai vede in sticla si nu reapare cand se inchide robinetul de abur
al sticlei. In acest caz alimentarea cu apa este interzisa;
o debitul de apa de alimentare, la cazanele cu strabatere fortata, a sczut sub limita
minima de sigurana, nscrisa in instruciunile de exploatare;
o toate dispozitivele de alimentare cu apa sunt defecte;
o toate indicatoarele de nivel nu functioneaza;
o nivelul apei peste marginea superioara a sticlei si, prin purjarea cazanului, nivelul nu
scade;
o la elementele cazanului ( tambur, colectoare, camere de apa, tevi, placi tubulare,
cutii de foc, etc.) au aparut burdusiri ( cu excepia umflaturilor mici la tevi), fisuri sau
crpturi ( cu excepia fisurilor si crpturilor mici la tevi),
o curgeri ale mbinrilor sudate (cu excepia uoarelor scurgeri la sudurile
evilor) sau nclzire la rou a unei parti din peretele mecanic;
o s-au produs crpturi sau daramaturi la zidirea focarului sau cazanului;
o s-a incalzt la rou o poriune din scheletul metalic de susinere al cazanului;
o combustibilul antrenat arde in cazanele de gaze de ardere si temperatura acestor
gaze creste anormal;
o sunt atinse limitele de declanare prin protectie automata a cazanului, dar instalatia
de automatizare nu realizeaza declanarea;
o s-a produs o explozie de gaze in focarul cazanului;
o a izbucnit un incendiu in sala cazanelor, care progreseaza rapid si nu poate fi stins;
o la stingerea accidentala a focului in camera de ardere.

67
Funcie de particularitati funcionale ale cazanului, prin instruciunile de exploatare, se vor
stabili si alte cazuri.
Cazurile de mai sus vor fi aduse la cunostinta responsabilului slii cazanelor si vor fi
nscrise in registrul jurnal de supraveghere, iar atunci cand se soldeaza cu avarii, vor fi
anuntate la ISCIR.
La apariia unor scurgeri la mbinrile nituite ori mandrinate, a unor defecte la armaturile de
control si de sigurana si la instalaiile auxiliare, personalul de deservire va anuna imediat
pe responsabilul slii cazanelor, care va dispune masurilor necesare in vederea
eliminrilor defectelor respective. In cazul cand se sparge o eava la cazan (igni sau
acvatubular) sau la supraincalzitor (ceea ce se constata prin zgomotul produs - suierat-
prin scaderea rapida a nivelului apei in cazan, prin apariia de apa sau abur in focar sau in
sala cazanelor, prin fumul alburiu la cos), fochistul oprete imediat focul si, daca mai vede
apa in sticlele de nivel, continua alimentarea cu apa pentru a compensa pierderile. Daca
s-a spart o eava de la economizator, se trece alimentarea pe ocolitor, izolandu-se
economizatorul. Daca nu are conducta de ocolire, se oprete cazanul.
3.Oprirea normala a cazanului
Oprirea normala a cazanului se face de fochist in urmatoarele cazuri:
ordinul de scris al efului slii de cazane consemnat in registrul jurnal;
comunicarea de ctre beneficiar ca nu mai este nevoie de abur;
programul zilnic prevede oprirea cazanului.
Oprirea normala se face conform instruciunilor interne, prin micorarea treptata a debitului
de combustibil, aer sl tirajului, pana la debitul minim, apoi oprirea completa. Imediat se
inchide complet registrul de la cos si admiterea aerului in focar. Se face purjarea cazanului
la circa 30 min dupa oprire.
Cand presiunea in cazan a sczut la 0 bar, se deschide robinetul de aerisire ca sa intre aer
in tambur pe masura condesarii aburului (spre a nu se crea vid ).
La cazanele automatizate, oprirea se face conform instruciunilor interne. In cazul
acestora, cazanul se oprete manual cand sarcina ceruta cazanului devine mai mica dect
sarcina minima de reglare a instalatiei de ardere.


- Curatirea cazanului
Curatirea de piatra
Curatirea de piatra a spaiului de apa- abur se face asa cum s-a aratat anterior si continua
pana la metal curat, cu razuire, ciocane uoare, perii de sarma sau alte obiecte metalice
dar care nu fac zgrieturi in pereii metalici ai cazanului.
Recomandam curatirea de piatra sau funingine a interiorului evilor cu ajutorul turbinei cu
ac flexibil.
Iluminarea in interiorul cazanului se face cu lmpi de 24 V cu mner izolat si abajul de
protectie. Fochistul este scutit de munca grea a curirii de piatra daca alimenteaza

68
cazanul numai cu apa tratata si face spalarea interioara imediat dupa oprire, asa cum s-a
aratat mai sus.
Daca grosimea stratului de piatra depete 1 mm, la cazane ignitubulare si acvatubulare
neecranate, sau de 0,5 mm la cazanele acvatubulare ecranate, indepartarea pietrei se
poate face prin spalare chimica cu acid clorhidric, de ctre unitati specializate, cu o
aprobare ISCIR si anchetarea cazului.
Curatirea de funingine
Curatirea de funingine se face cu razuitoare si cu perii de sarma. Depunerile de funingine
si combustibil nears, in special pacura, vor fi minime daca fochistul se ingrijeste sa aiba o
ardere buna. Pacura nearsa, cocsificata pe tevi, se poate ndeprt uor cu jet de apa
fierbinte de la degazor, luandu-se masurile de protectie corespunztoare. Operaia este cu
atat mai uoara cu cat sufltoarele de finingine au fost folosite mai eficient (la cazanele
care au astfel de instalatii). Curatirea trebuie facuta pana la metal curat.
nainte de a intra in focar si canalele de gaze arse, acestea vor fi aerisite, dupa care
se inchide si se blocheaza registrul de fum si clapele de aer.
Dupa curatirea de piatra si de funingine, cazanul va fi examinat foarte atent de
responsabilul ISCIR, spre a se constata daca elementele sub presiune nu prezint
deformri, coroziuni, fisuri.
Automatizarea funcionrii cazaneior
Generaliti

Sarcinile principale ale fochistului, n timpul turei de serviciu sunt:
S urmresc i s menin permanent nivelul apei ntre nivelul minim i cel maxim
al sticlelor de nivel, pornind pompa de alimentare cu ap nainte ca nivelul s ajung
la nivelul minim i oprind-o naintea ca aceasta s ajung la nivelul maxim;
S conduc focul astfel nct:
o presiunea din cazan s fie ct mai aproape de presiunea maxim admis
(acul manometrului s fie ct mai aproape de dunga roie a manometrului
fr s o depeasc);
o arderea combusibilului s fie complet (proporie de combusibil i aer n
focar s fie necesar);
S menin temperatura aburului supranclzit ntre limitele stabilite (la cazanele cu
supranclzitor).
S menin depresiunea n focar ntre limitele admise.
La cazanele mai vechi, toate aceste sarcini se execut de fochist numai manual, prin
manevrarea unor robinete sau butoane.

69
La cazanele noi, toate sau unele din aceste sarcini se realizeaz automat, prin instalaia
de automatizare cu care sunt nzestrate cazanele, fochistului rmnndu-i sarcina de a
urmri funcionarea cazanelor i a instalaiilor de automatizare -n special a nivelului apei
n cazan- i s intervin n caz de avarie.
Avaria provoac oprirea automat a focului i este semnalizat de instalaia de
automatizare acustic, prin hup sau sonerie, i optic, prin lmpi roii pe panoul de
automatizare.
Dup realizarea automatizrii operaiilor de mai sus, producatorul a automatizat si altele
cum ar fi:
automatizarea funcionrii degazonului;
purjarea automat de suprafa, n funcie de concentraia de sruri din cazan;
purjarea n funcie de timp;
purjarea periodic automat a cazanului n funcie de nivelul depunerilor;
purjarea automat programat i contorizat a indicatorilor de nivel;
probarea automat programat a supapelor de siguran;
analiza automat a coninutului apei de alimentare;
regenerarea automat a filtrelor catiotice;
reglarea presiuni i temperaturii combustibilului ce intr n arztor;
deschiderea automat a robinetelor de golire, de avarie;
sistem de control pentru vizualizarea i supravegherea la distan;
indicator de defeciuni cu memorie, pentru 10 sau mai multe defecte, ce permite i
diagnoza telefonic;
control stand-by i secvenial pentru operarea flexibil a sistemelor multicaz, cu
funcionare n cascad;
arztor de combustibil n construcie special, care produce emisii nocive foarte
reduse, sub limitele impuse ecologic.
n ultimul timp se urmrete ca fiecare aparat, dispozitiv sau element din instalaia de
automatizare s aiba siguran intrinsec n funcionarea, fiabilitate sporit, autocontrol i
posibilitate de autodiagnosticare a defeciunilor i chiar posibilitate de autodepanare
(aceste soluii sunt aplicate deja la cele mai moderne cazane i complexe sisteme de
automatizare bazate pe calculatoare de proces).
n perezent s-a ajuns la automatizarea complet a cazanelor care pot funciona fr
supraveghere permanent, fr fochist i fr laborant.
Aceste cazane trebuie s aib subansamble de nregistrare automat numite RISA
Control (Registru interactiv de supraveghere automat i control) a tuturor parametrilor i
verificrilor efectuate prin autocontrol periodic, a tuturor evenimentelor i interveniilor
automate executate de sistemul de automatizare n perioadele autorizate de funcionare
fr supraveghere cu operator uman, pentru restabilirea funcionrii normale sau blocrii
de avarie.
Avnd n vedere complexitatea instalaiilor de automatizare i nivelul cunotinelor pe care
le au n prezent fochitii, acetia nu pot i nu trebuie s intervin la nlturarea defeciunilor

70
ce apar n instalaia de automatizare, sarcina depanrii i ntreinerii acestora revenind n
ntregime automatitilor specialiti ai ntreprinderii deintoare sau ai unitilor de service
specializate.
Alimentarea cu ap i combustibil a cazanului se poate face de ctre instalaia de
automatizare, prin reglare n unul din urmtoarele 3 moduri:
tot-nimic;
tot-puin-nimic;
continuu.
Prile componente ale unei instalaii de automatizare sunt:
1. Partea de comand;
2. Partea de reglare;
3. Partea de semanlizare;
4. Partea de msur;
5. Partea de protecie.
1. Partea de comand este partea care realizeaz schimbri de stare (pornire, oprire
etc.), sau de poziie (nchis, deschis etc.) ale elementelor de execuie din cadrul unui
proces.
Comanda se poate face, fie local, prin manevrare de butoane, manete etc., fie de la
distan. n acest ultim caz, pe pupitru de comand al cazanului este comutator cu
posibiliti de selectare a regimului de exploatare (de ex: automat, comand de la distan
etc.).
Aceasta cuprinde ansamblu! de elemente de execuie (electroventile, servomotoare,
clapete, pompe, ventilatoare de pe circuit de combustibil, aer de ardere, evacuare gaze,
interconectate cu sistemul de protecie al cazanului i comandat de programul secvenial,
realizat fie de programatoare mecanice cu came, fie de programatoare electronice
integrate sau de automate programabile utiliznd tehnica microprocesoarelor.
Secvena se deruleaz automat i comand n principal arztorul cazanului.
Partea de comand asigur pornirea-oprirea focului, a pompelor, a ventilatoarelor,
exhaustoareior etc., numai n cazurile prestabilite, cnd sunt ndeplinite anumite condiii.
Ex: Aprinderea focului este condiionat de:
preventirea focarului;
apa n cazan peste nivelul minim;
cel puin un exhaustor pornit sau clapa de reglare a aerului deschis;
presiunea (iar la combustibilul lichid i temperatura) combustibilului peste valoarea
minim.

2. Partea de reglare a sarcinii asigur funcionarea economic a cazanului n limitele
prestabilite. Se compune din urmtoarele bucle de reglare:
Bucla de reglare a sarcinii (bucla de combustibil i aer) mrete sau micoreaz
automat cantitatea de aer ce intr n focar, astfel nct presiunea aerului n cazan s
rmn constant, n anumite limite, indiferent de consumul de abur.

71
Aceast reglare se realizeaz ntre minim (care este 30-40% din debitul nominal) i debitul
maxim (100%) al cazanului.
n tot acest interval, se asigur procesul optim al amestecului combustibil-aer pentru a se
realiza o ardere complet. Reglarea se poate fece n sistemul tot-nimic, tot-puin- nimic,
sau continuu.
Elementele sistemului de reglare automat sunt:
traductorul care convertete mrimea reglat ntr-o mrime de alt natur (de regul
electric);
regulatorul automat din comparator, care compar marimea reglat, cu mrimea de
referin i amplificator, care amplific mrirea de abatere, furnizat de computer.
elementul de execuie, care transform mrimea primit de la regulatorul automat, ntr- o
alt mrime capabil s acioneze asupra instalaiei de automatizare (de ex. un robinet).
Bucla de reglare a alimentrii cu ap (bucle de nivel)
Asigur meninerea nivelului apei n tambur, ntre nivelul minim reglat i nivelul maxim
reglat, fie prin comanda automat a pornirii i opririi pompei de ap, funcie de nivele de
mai sus, la alimentarea n regim tot-nimic (la cazanele cu nivostate sau electrozi) fie prin
automat de nivel, la alimentarea n regim continuu. Menionm c nivelul minim reglat i
nivelul maxim reglat se gsesc n interiorul domeniului de protecie al cazanului, respectiv
nivelul minim reglat, este mai sus dect nivelul minim indicat de placa de nivel minim, iar
nivelul maxim reglat este mai jos dect nivelul maxim de la sticla de nivel.
La reglarea continu a nivelului apei din cazan se utilizeaz dou sesizoare de semnal,
independente, unul pentru comanda pompei de alimentare i semnalizare preventiv a
nivelului maxim i altul pentru protecie.
n varianta reglajului continuu, pe capul de alimentare cu ap se monteaz un regulator cu
robinet de reglare i semnalizeare prevenit la nivel minim.
Bucla de reglare a supranclzirii aburului (bucla de supranclzire) menine
temperatura aerului supranclzit ntre limitele impuse, lundu-se automat msurile
necesare.
Bucla de reglare a depresiunii n focar menine depresiunea n focar prin variaia
debitului de gaze de ardere evacuat, astfel nct s se asigure arderea complet a
combustibilului (la cazanele cu debite peste 10 t/h).
3. Partea de msur realizeaz msurarea continu a parametrilor de funcionare ai
cazanului:
presiune (abur, aer, combustibil, gaze arse etc.);
temperatura (combustibil lichid, abur supranclzit, gaze arse etc);
debitul (de abur, combustibil etc.).
4. Partea de semnalizare. Funcionarea normal, precum i starea de avarie a
cazanului, sunt semnalizate, att optic, prin aprinderea i stingerea lmpilor de pe
panoul de automatizare, ct i acustic prin sonerie sau hup.
Fiecare lamp are sub ea eticheta cu indicarea semnificaiei acesteia. Lmpile au, de
obicei, trei culorii: roii, verzi i galbene.

72
Aprinderea lmpilor de coloare roie, ca i sunarea hupei, semnalizeaz starea de avarie,
n aceast situaie, cazanul declannd automat (se oprete automat focul). Imediat ce
aude sunetul hupei, fochistul apas pe butonul de anulare pentru ncetarea sunetului
acestuia i pentru a confirma c a luat cunotin la avarie.
Lmpile de culoare verde indic funcionarea normal a elementelor (pompe de ap,
arztoare etc.).
Prin lmpile de culoare galben sunt indicate strile de semnalizare preventiv (scderea
nivelului apei sub nivelul reglat, scderea temperaturii de prenclzire a combustibilului
lichid, deschiderea robinetului de golire de avarie la cazanele cu Q >10 t/h), ndeplinirea
condiiilor de aprindere i alte stri tranzitorii sau anormale.
Este necesar s se respecte culoarea lmpilor de semnalizare montate deasupra
etichetelor de pe panoul de automatizare.
5. Partea de protecie. Cazanele automatizate sunt prevzute cu sisteme de protecie
care asigur funcionarea cazanului, n condiii de siguran i anume:
Nu permit pornirea cazanului (aprinderea focului), dect dup ce:
s-a fcut preventilarea focarului i drumurilor de gaze arse, adunndu-se 3,
respectiv gazos, pentru a preveni exloziile de gaze n focar;
nivelul apei n cazan este peste nivelul minim;
temperatura i presiunea combustibilului sunt ntre limitele fixate. Declanarea
automat cazanul -declanat prin protecia (oprirea focului) cnd:
nivelul apei a ajuns sub nivelul de protecie minim reglat, sau peste nivelul de
protecie maxim reglat;
supraveghetorul de flacr nu mai vede flacra;
a czut ventilatorul (lips aer) exhaustorul sau, la cazanele cu tiraj natural s-a nchis
accidental clapa de reglare a tirajului;
depresiunea n focar a ajuns la valoarea minim (la cazanele cu Q > 10 t/h);
presiunea combustibilului lichid i gazos i temperatura combustibilului lichid au
sczut sub limitele reglate;
se ntrerupe curentul electric (care produce i scoaterea din funciune a
supraveghetorului de flacr);
deschiderea automat a robinetului de golire de avarie, cnd nivelul apei a ajuns la
limita superioar de protecie preventiv.
s-a atins presiunea maxima admis n cazan.
n primele 3 cazuri se produce declanarea prin protecie a cazanului, cu aprinderea lmpii
roii i sunarea hupei, iar n ultimele cazuri, se produce declanarea normal cu
aprinderea lmpilor galbene.
Natura declanrii -normale sau proteciei- se stabilete prin proiectul cazanului. La
cazanele cu strbatere forat, partea de protecie declaneaz:

73
la apariia semnalului ap sau la spargerea evilor;
pornirea automat a pompei, nainte de terminarea temporizrii semnalului "lips
apa" .

n cadrul procesului de evacuare a gazelor arse, cazanul declaneaz la:
oprirea accidental a exhaustorului;
nchiderea accidental a clapetei de reglare (la cele cu tiraj natural);
atingerea depresiunii minime (la cazanele cu Q > 10 t/h).

Automatizarea degazorului
Se recomand pentru a se asigura n degazor temperatura apei la t=102-104C, cu un
regulator de temperatur i nivelul apei n degazor la % din nlimea lui, printr-un regulator
de nivel.
Se monteaz pe degazoare un cap de degazare, unde sunt aduse, mpreun apa de la
staia de tratare, condensatul recuperat i injecia de abur. Acestea condenseaz,
nclzete, i degajeaz apa sosit de la staia de tratare.
Echipamentele instalaiei de automatizare sunt montate n pupitru de comand (denumit i
panoul de comand sau de automatizare, pupitru AMCR etc.), pe cazan i pe arztor.

Echipamentele din pupitru de comand:
apatate de msur, control i reglare (indicatoare, nregistrare, contoare,
regulatoare etc.);
programator de pornire, care deruleaz secvenele de pornire, pn la atingerea
presiunii stabilite;
amplificator supraveghetorului de flacr;
hup (sonerie);
lmpii de semnalizare avnd culorile i semnificaiile de mai sus;
elementele de comand: butoane, ntreruptoare, comotatoare, selectoare, blocuri
de prescriere referin etc;
elementele de comutaie i conectare:contactori, relee, temporizatoare, blocuri
logice, cleme, conectoare etc;
elemente ale instalaiei de alimentare electric: transformarea, filtre, redresoare,
sigurane.
Pupitru de comand este alimentat de la reeaua de curent alternativ de 380/220 V print-un
ntreruptor i este legat electric la pmnt.
La acestea sosesc semnalele electrice de la echipamentele montate pe cazan, pe
arztoare i n restul instalaiilor, iar de la el pleac semnalele de comand pentru reglarea
alimentrii cu ap, reglarea arderii (combustibil i aer), oprirea cazanulului etc;
Cazanul se alimenteaza cu apa pana la nivelul maxim. Dupa consumarea aburului, se
inchide robinetul principal de abur cand nu mai exista pericol ca presiunea sa creasca in
cazan.

74
La cazanele cu supraincalzitor se deschide robinetul de esapare al acestuia, pentru a evita
creterea temperaturii aburului. La economizator, daca exista circuit de ocolire, se trece pe
ocolitor.
Daca cazanul se va reporni in scurt timp sau in zilele urmatoare si nu este pericol de
inghet, el va ramane in aceasta situatie, pentru a pastra tempetatura apei in cazan.
La cazanele cu ventilatoare, daca nu vor fi reduse in funciune in timp scurt, ventilatorul va
fi oprit dupa 30 min.
Daca cazanul s-a oprit pentru verificarea ISCIR sau pentru o perioada lunga de timp
precizat de instruciunile interne (in funcie de tipul cazanului), se ridica complet registrul si
se deschid orificiile de intrare a aerului in focar a grbi racirea apei din cazan.
Fochistul trebuie sa nu paraseasca cazanul pana cand presiunea din cazan nu scade la
zero.
Golirea de apa a cazanului
Golirea de apa a cazanului se face cand presiunea in cazan a sczut la zero.
Pentru aceasta se deschide robinetul de aerisire, sau, in lipsa acestuia, o supapa de
sigurana, apoi se deshide robinetele de purjare si golire.
Dupa golire se desfac toate gurile de vizitare si curire. Cazanul se izoleaza de celelalte
cazane cu flanse oarbe.
Flansele oarbe, dimensionate corespunztor se vor monta pe partea dinspre cazan a
robinetelor de nchidere.
Se pun flanse la conductele de abur, apa, combustibil.
Robinetii de purjare si gurile de curatare se vor demonta.
Se spala imediat cazanul cu jet puternic de apa, prin toate gurile de curire.
Cand temperatura in cazan a cobort sub 35 C, un fochist va sta la gura de vizitare , iar
altul va intra in spaiul de apa s i , cu un jet puternic de apa ( cu furtun de incendiu), va
spala interiorul cazanului spre a indeparta toate depunerile de pe evile si pereii cazanului
, depuneri care in aceasta situatie sunt moi, neaderate si pot indeparta daca operaiunea
se face a doua zi sau mai trziu, depunerile se intaresc pe pereii si evile cazanului si
spalarea numai are efect .Deci operaia de spalare cu jet puternic de apa trebuie facuta
imediat dupa oprirea cazanului . Fochistii se vor schimba intre ei dupa fiecare 20 min. ,
fochistul din interior fiind mai legat cu o frnghie sau cu centura de sigurana de cel din
exterior, pentru a-l putea scoate afara in caz ca i se face rau .

Servomotoarele i microntreruptoarele:
sunt echipamente montate n instalaie pentru comanda i controlul poziiei clapei
de reglare a debitului de aer, concomitent cu variaia debitului de combustibil lichid
sau gazos.

75
Traductoareie:
sunt dispozitive care transfom -traduc- mrimile fizice sau de alt natur n mrimi
electrice, pneumatice etc. i transmit mai departe semnale la celelalte dispozitive de
automatizare.
Supraveghetorul de flacr:
(numit i cap vizare flacr, fotocelul sau celul fotoelectric) urmrete apariia i
existena flcrii n focar. Care nu o mai vede, comand- prin elementele din pupitru
de comand- declaneaz sistemul de protecie i semnalizeaz.Pentru a nu da
semnale false, geamul de protecie trebuie meninut curat, n care scop,
automatismul l terge cu o crp uscat i curat. Poate fi cu raze ultraviolete sau
infraroii;
Presostatele sunt:
aparate care menin presiunea unui fluid ntre limitele reglate
Termostatele sunt:
aparate care menin temperatura unui fluid ntre limitele reglate.
Att presostatele cat si termostatele sunt aparate care se folosesc n instalaii de
automatizare. Acestea au cte un microntreruptor electric, cu contact comutator, care
este acionat cnd presiunea, respectiv temperatura fluidului (abur, aer, combustibil lichid
sau gazos) depesc sau este sub valoarea reglat, transmind semnalul respectiv la
pupitru de comand, care dispune, dup caz, deschiderea sau nchiderea unui
electroventil de aer. Prin acestea se permite, dup caz, aprinderea focului, arderea
combustibilului, n una sau mai multe trepte sau continuu, precum i oprirea focului.
Pentru meninerea presiunii, respectiv a temperaturii, ntre anumite limite, aceste aparate
sunt prevzute cu scale gradate.
Reglarea lor se face de ctre automatism
Ventilele electromagnetice (electroventile) sunt:
ventile care au un orificiu ce este nchis sau deschis de ctre o supap acionat de
un electromagnet.
Se monteaz pe conductele de combustibil lichid sau gazos, precum i pe conducta de
aerisire, dintre cele 2 electroventile, la gaze, i permit sau opresc circulaia combustibilului
spre arztor (sau i atmosfer, la gaze) dup comenzile pe care le primesc de la pupitrul
de comand. Sunt de dou feluri: normal nchis i normal deschis. Se fabric la Siesta SA
Cluj-Napoca.
Transformatorul de aprindere:
Genereaz tensiunea necesar producerii ntre electrozii de aprindere a unei scntei
puternice, pentru apriderea combustibilului (ridic tensiunea de la 220 V la cca. 4500 V, n
cazul arderii combutibilului gazos i la cca. 9500 V, n cazul arderii combustibilului lichid).
Electrozii trebuie curai periodic i reglat distana dintre ei.

76
Cap. 7. EXPLOATAREA ECONOMICA A CAZANELOR

a.Pierderi prin temperatura gazelor arse la co
Pierderile prin gaze evacuate la co reprezint 4-25% din cantitatea de cldur produs de
cazan i se datoreaz faptului c gazele arse ies pe co cu o temperatur cuprins ntre
120-350C, deci conin o mare cantitate de cldur. Temperatura gazelor arse la co nu
trebuie s scad sub 120 - 140C, (temperatura punctului de rou) pentru c sub aceast
temperatur, vaporii de ap din gazele arse condenseaz i, n contact cu dioxidul de sulf
din gazele arse (la arderea crbunelui i pcurii), se transform n acid sulfuric (care este
foarte coroziv), corodnd suprafeele metalice ale cazanului. Se consider normal ca
temperatura gazelor arse la co s fie:
180C (practic 200-220C) la cazanele cu tiraj natural;
110C (practic 120-160C) la cazanele cu tiraj forat;
La gaze, pentru c nu conin sulf, temperatura poate cobor pn la 50C.
Temperatura la co a gazelor arse trebuie s fie cea specificat n Cartea cazanului
respectiv. Dac temperatura este mai mic, nseamn c funcioneaz cu un exces mare
de aer. Dac este mai mare, nseamn c are depuneri mari de piatr i funingine, n
ambele cazuri crescnd consumul de combustibil.
Exemplu: la o grosime de 1,5 mm, stratul de funingine produce un supraconsum de
combustibil de aproape 7% i o cretere a temperaturii gazelor arse cu 80C, aceeai
grosime a stratului de piatr produce un supraconsum de combustibil de 3%.
b.Pierderi prin arderea chimica incomplet a combustibilului
Aceasta se datoreaz arderii incomplete a combustibilului, n gazele arse rmnnd i
gaze care ar fi putut arde (CO, CH
4
i hidrogen). Pentru micorarea acestora este necesar:
s se verifice parametrii aerului i combustibilului la intrarea n arztor;
s se fac analiza gazelor arse la co;
n lips, s se urmreasc culoarea flcrii n focar i a fumului la co.

c.Pierderi de cldur prin arderea incomplet a combustibilului (din punct de vedere
mecanic)
La arderea crbunilor o parte cad prin grtar. Aceste pierderi se estimeaz la circa 0-2%.

d.Pierderi spre mediul exterior prin suprafeele cazanului i conductelor
Aceste pierderi reprezint 0,25-3% din cldura produs de cazan.
Cazanele i conductele termice trebuie s fie bine izolate, astfel nct temperature izolaiei
s fie ct mai sczut. n zonele n care izolaia este deteriorat, aceasta trebuie refcut
ct mai repede.
n caz contrar, n poriunile respective, temperatura suprafeelor fiind ridicat, pierderile
prin radiaie i convecie sunt foarte mari.
Temperatura exterioar a pereilor cazanului i a conductelor termice trebuie s fie de
max.50C.

77

e.Pierderile prin purjare
Pierderile prin purjare se datoreaz cldurii coninute n apa fierbinte ce este evacuat din
cazan prin purjare, n special prin purja continu. Aceste pierderi, care reprezint
cca.0,5-3% din cldura produs de cazan, se pot reduce prin utilizarea cldurii coninute
de apa din purjare n expandoare de purj i la nclzirea apei de alimentare.
f.Pierderi prin excesul mare de aer
Aerul n exces rcete focarul, ceea ce face ca arderea s se nruteasc i, n plus, iese
pe co cu o parte din cldura dezvoltat n focar.
Un randament mare se obine cu un exces minim de aer. Se estimeaz la 0,1-1%.

g.Pierderi datorate ciclurilor de pornire-oprire
La orice oprire i repornire se pierde cldura coninut n apa din cazan. n cazul n care
regimul de funcionare al cazanului necesit porniri-opriri frecvente, aceste pierderi pot
reprezenta o component important a pierderilor totale.
h.Pierderi prin condensatul nerecuperat
Cea mai bun ap pentru alimentarea unui cazan este condensatul recuperat, deoarece
acesta are temperatura ridicat i nu are duritate. Nerecuperarea condensatului sau
recuperarea ntro proporie sczut face necesar nlocuirea lui cu ap de adaos rece care
n plus necesit i tratare chimic.
Cap.8. AVARII LA INSTALATII
Generaliti

Avariile sunt defeciuni ivite la cazane sau la instalaiile anexe, care impun oprirea
cazanului, remedierea fcndu-se prin reparaii accidentale.
Cazanul este o instalaie care funcioneaz n condiii deosebit de grele, fiind supus
aciunilor comulative a:
variaiilor de presiune (inclusiv n timpul ncercrilor la presiune), care provoac
ocuri mecanice;
variaiilor mari de temperatur, provoac ocuri termice, precum i dilatri i
contractri neuniforme, din cauza mrimii diferite a diverselor pri ale cazanului
(tambur, tub focar, evi, colectoare etc.);
temperaturile ridicate, peste 450C, care provoac fluajul.
Toate cele mai de sus provoac fenomenul de obosire a materialului.
La acestea se adaug aciunea agresiv a mediului n care lucreaz cazanul:
pe de o parte, apa, aburul i srurile acestora;

78
pe de alt parte, focul i gazele arse, mai ales dac combustibilul nu arde complet i
conine sulf, vanadiu sau produce cenu zburtoare.
Toate acestea sunt la originea apariiei avariilor ca: fisuri, deformri, coroziuni sub
tensiune.
Acestora li se adaug defeciunile de fabricaie ale materialului, proiectarea, construirea i
repararea necorespunztoare.
n afar de acestea, cale mai multe avarii sunt cauzate de exploatarea necorespunztoare
a cazanului i sunt produse de:
nerespectarea instruciunilor interne de pornire i conservare a cazanului;
nerespectarea parametrilor de funcionare: debit, presiune, temperatur;
neefectuarea, conform graficelor, a reviziilor periodice;
dar cele mai multe avarii, se produc din cauza nerespectrii regimului chimic al apei
de alimentare, al apei i aburului din cazan i a condensatorului.
Din cauza depunerilor de piatr se produc supranclziri i arderi ale pereilor evilor sau
tubul focar, urmate de burduiri ale suprafeelor de nclzire, urmate de burduiri ale
suprafeelor de nclzire, uneori att de grave, nct ne se mai poate repara i trebuie
casat. La cazanele acvatubulare, un strat de piatr mai mic de 1 mm produce arderea i
explozia evilor de radiaie.
Conducerea defectuas a focului, arderea incomplet a combustibilului, duc la depuneri
de funingine sau pcur nears care are ca urmare supranclziri locale i arderea
materialului.
La mai multe cazane CR, din cauza pcurii nearse, s-au nfundat evile prenclzitorului de
aer, acestea au luat foc, iar de la el, acoperiul centralei termice.
Fucionarea cazanului timp ndelungat, cu debit de abur sub debitul minim, reduce viteza
de circulaie a apei n cazan i provoac arderea evilor.
Alimentarea cazanului cu ap rece n cantitate mare, intrarea de aer rece n focar,
provoac curgerea evilor fisuri n puntiele plcilor tubulare, contractri la mbinrile
cazanului.
Alimentarea cazanului cu ap peste nivelul maxim face ca aburul s plece ncrcat cu o
cantitate mare de picturi de ap, care provoac:
lovituri hidraulice n conducerea de abur, ce pot produce ruperea conductelor la
flane;
depuneri de sruri n evile supranclzitorului i arderea lor;
condensarea mai rapid a aburului.
Oxigenul i dioxidul de carbon din apa de alimentare, nealimentare prin degajarea termic
sau chimic, provoac coroziuni care merg pn la perforarea suprafeelor de nclzire.
Exemplu:
Un cazan bloc abur de 4t/h, dup 3 ani de la montare a fost oprit, constatndu-se pn la
perforare la tubul focar, evi i camera ecran spate, toate trebuind s fie nlocuite.

79
Alte avarii la cazane -din vina fochistului- sunt cele produse de rmnerea fr ap i de
exploziile n spaiul de ap i gaze arse.
Din cele de mai sus rezult c, funcionarea ndelungat i fr avarii a cazanului, depinde,
n cea mai mare parte, de felul cum fochistul cunoate i respect exploatarea raional a
cazanului.



Cap. 9. CURIRE, REVIZIE, REPARARE SI VERIFICARE TEHNICA

Reparaiile cazanului sunt de dou feluri: reparaii accidentale (RA) i reparaii periodice
(RP).
Reparaiile periodice sunt de trei feluri: revizii tehnice (RT), reparaii curente (RC) i
reparaii capitale (RK).
RT (revizia tehnic) const n verificarea, curarea, ungerea, nlocuirea unor
piese uzate i eliminarea unor defeciuni de mic amploare. Cu aceast ocazie se
stabilesc lucrrile ce urmeaz a se face la urmtoarea reparaie curent (RC), care
este de amploare mai mare.
RC (reparaia curent) cuprind;
o splarea i curirea de funingine pn la metal curat, aa cum s-a artat anterior;
o reparaii la instalaiile de ardere, inclusiv curirea dozelor i a filtrelor de
combustibil;
o reparaii la instalaiile de alimentare cu ap;
o verificarea instalaiilor de automatizare;

o reparaii la armturi;
o remedierea neetaneitilor circuitelor de ap, abur, combustibil; o nlocuirea
garniturilor neetane;
o mandrinri de tevi;

o revizia motoarelor electrice, splarea lagrelor i nlocuirea uleiului (la pompe,
ventilatoare, exhaustoare);
o verificarea i remedierea pierderilor de pe circuitul condensatorului, inclusiv
verificarea oalelor de condensat;
o nlturarea altor defeciuni ivite la cazan.

Se va urmri ca:

80
o la intervale de max. 3 luni s se curee de funingine evile de fum, evile de ap,
tubul focar etc.;
o la intervale de max 6 luni s se verifice i curai de piatr spaiul de ap.
RC (reparaia capital) se efectueaz n scopul de a aduce cazanul ct mai
aproape de starea iniial.
Conform Normativului MEE (ICEMENERG-ed.1984) durata de serviciu, ciclurile de
reparaii (dupa nr.de funcionare) si timpul de stationare in reparaie sunt prezentate in
tabelul de mai jos.


Cine execut lucrri de reparaii la cazane i la instalaiile din sala de cazane
Reparaiile la cazane i instalaiile din sala de cazane, care sunt sub control ISCIR,
pot fi facute :
Tipul
Cazanului
Durat
a
serv.
ani
Nr. de
schimburi
Ciclul de reparaii (ore
de funcionare)
Timpul de staionare
n reparaie (zile)
RT RC RK RT RC RK
Cazan cu
ap cald,
abur de joas
presiune
30 3 3750 7500 30000 9 25 42
Cazan de
ap
fierbinte
35 3 2000 4000 8000 6 30 50
Cazane
verticale
30 3 3750 7500 22000 3 5 29
Cazane
ignitubabile
35 3 3000 6000 18000 6 14 30
Cazane
acvatubular
e p<20 bar
30 3 3750 7200 30000 6 18 32

81
a. De uniti de specialitate, cu excepia urmtoarelor reparaii, ce se fac
numai de unitti autorizate de ISCIR:
nlocuirea de virle, funduri,plci tubulare, fascicol de evi, perei membran,
economizare, supranclzitoare, distribuitoare, colectoare, camere secionale,
tub focar, elemente de conduct sau alte elemente sub presiune care pot
executa separat i asambla n instalaie;
repararea prin ncrcare cu sudur a elementelor sub presiune care prezint
coroziuni, izolat sau grupat i placarea prin ncrcare cu sudur cu material
inoxidabil, a suprafeelor elementelor recipientelor;
remedierea prin sudare a fisurilor sau crpturilor elementelor sub presiune;
executarea, la elementele sub presiune, a unor suduri noi, refacerea sau
remedierea celor existente;
refacerea unor pri prelevate n vederea verificrii splrii chimice a cazanelor;
nlocuirea prin mandrine a evilor de fum, evilor fierbtoare sau de ecran,
evilor de supranclzitor sau economizor, evile schimbtoare de cldur i a
niturilor de la cazane i recipiente;
nlocuirea armturilor de siguran cu alte tipo-dmensiuni care difer de cele
prevzute n proiectul iniial;
nlocuirea cu metal nou, sub form de petice sub presiune din care s-au prelevat
probe de material n vederea verificrii calitii acestuia sau a mbinrilor sudate;
executarea de lucrri ca urmare a modificrii proiectului iniial de construcie a
instalaiei sau care duc la modificarea parametrilor iniiali maxim admii pentru
funcionarea (debit, presiune maxim, temperatura minim, temperatur maxim,
suprafaa de nclzire etc.);
nlocuirea prin sudare a evilor de fum, a evilor de ap-abur din limitele cazanului i
perei-membran, a serpentinelor de cldur de la cazane i a fascicolelor de
cldur de la cazane;
nlocuirea instalaiilor de ardere, reglare, automatizare i de protecie, cu alte
instalaii, diferite funcional fa de cele prevzute n proiectul iniial sau dotarea
cazanelor cu asemenea instalatii;
nlocuirea mantei exterioare a unui recipient cu perei dubli.
nainte de nceperea lucrrilor, unitatea reparatoare, cu acordul unitii deintoare, va
ntocmi o documentaie de reparaie, din care s rezulte lucrrile ce urmeaz a se executa,
precum i instalaiile tehnice de execuie, verificare i ncercare.
Aceast documentaie tehnic se nainteaz la ISCIR n vederea acceptrii nceperii
lucrrilor de reparaie.
Se interzice nceperea lucrrilor de reparaie fr procesul verbal de acceptare al ISCIR.
Verificarea tehnic a cazanului, dup reparaie, se face de ctre ISCIR, sau cu acordul

82
scris al ISCIR, de ctre responsabilul autorizat ISCIR al unitii deintoare, care va ntocmi
i procesul verbal de autorizare de funcionare.
Documentaia tehnic de reparaie se ataeaz la cartea ISCIR a cazanului.
b. De fochist
nlocuirea sticlelor de nivel, manometrelor, termometrelor defecte;
reparaia robinetului de reinere cu ventil;
nlturarea neetaneitilor de ap, abur i combustibil;
nlocuirea garniturilor defecte;
strngerea uruburilor, piulielor i prezoanelor slbite;
ntreinerea lagrelor la electromotoare, pompe, ventilatoare, exhaustoare,
completarea sau nlocuirea uleiului la acestea;
ungerea lagrelor, clapei de aer de la ventilator;
curirea n fiecare lun a filtrelor de combustibil;
splarea cazanului i curirea de piatr i funingine;
curirea arztorului, inclusiv a duzelor i electrozilor ntre care se va pstra o
distant de 3+5 mm;

curirea duzelor nu se va face cu uneltele mecanice, ci cu diluani; benzin,
motorin, petrol i aer comprimat, pn la ndeprtarea complet a depunerilor,
inclusiv din orificii. La nevoie se vor folosi scule din plastic sau lemn.
urmrirea i reglarea temperaturii i presiunii combustibilului, nainte de intrarea n
arztor, care trebuie s aib valorile din cartea arztorului;
urmrirea i reglarea temperaturii {care trebuie s fie 102-105C) i a nivelului apei
n degazor (care trebuie s fie la 2/3 din nime)
reparaia izolaiilor defecte la cazan i conducte termice din sala de cazane;
curirea cazanelor i a slii de cazane;
analiza calitativ a apei i regenerarea filtrelor ( impreun cu laborantul, dac
exist);
alte lucrri prevzute n instruciunile interne.

Pregtirea pentru raportul de inspectie in
vederea acordarii urmatorului termen pentru
verificarea tehnica in utilizare
Starea tehnic a cazanelor se verific de ctre : Inspectori CNCIR astfel:
dup instalare, nainte de depunerea n funciune, cnd se face autorizarea de
funcionare (AF)
i apoi n luna i anul specificate n procesul verbal de inspectorii CNCIR cu ocazia
ultimului control, i consemnat n Cartea de exploatare a cazanului (eliberat de
ISCIR) cnd se face controlul periodic (CP). Verificarea se face, deasemenea, dup
RK. Ziua n care va avea loc verificarea periodic se face cunoscut unitii de ctre
ISCIR n scris, cu o lun de zile nainte.

83
In scopul verificrii de ctre ISCIR, cazanul se oprete din timp din fucionare, se spal i
se cur de piatr i funingine pn la metal curat. La verificare trebuie s asiste -n afar
de fochist- responsabilul ISCIR al unitii i eful de cazane. Inspectorul ISCIR verific:
spaiul de ap i gaze arse, dac sunt depuneri de piatr i funingine, coroziuni, fisuri,
crpturi, deformri, curgeri. La cazanele ignitubulare, inspectorul ISCIR poate cere
scoaterea unui numr de evi de fum. Aceast operaiune se numete revizie interioar
(Rl). Dac cazanul nu este curat, dispune curirea i poate da amend. Dac prezint
defeciuni, dispune intrarea n reparaie. Dac nu prezint defeciuni, fixeaz data
urmtoarei Rl (revizii interioare) la data la care este scadent la IP (ncercarea de presiune).
La fiecare a doua revizie interioar se face i IP (ncercarea de presiune). La fiecare a doua
revizie interioar se face i IP (ncercarea de presiune) care se fixeaz la un interval dublu
fa de revizia interioar. Cnd este scadent i la ncercarea de presiune hidraulic (IP este
precedent totdeauna de Rl).
Exemplu.
La revizia interioar (CP-RI) la un cazan ABA de 1 t/h, inspectorul ISCIR atenioneaz
telefonic, pe eful unitii s ia msuri de curire a cazanului.
La sosire, acesta I asigur c personal a "controlat" i cazanul este foarte curat.
Introducnd lampa de control pe gura de vizitare de sus inspectorul vede c ntr-adevr
evile sunt curate, fr depuneri de piatr.
Intrnd ins n tambur, constat cu amrciune c fochitii "detepi", lenei i incontieni
curaser de piatr numai zona ce se putea vedea de sus (de unde a "controlat" i eful
unitii).
Nici capacul camerei de fum din fa nu l-am demontat i deci evile nu fuseser
curate de funingine.
AF CP CP CP
RI+IP RI RI+IP R1
I __________ I ____________ I __________ | _______ casare
Graficul verificrilor oficiale a cazanelor (i recipientelor) este urmtorul:
max. 4 ani max. 4 ani max. 4 ani
AF= autorizare de funcionare la montare ca nou
CP= control periodic
Rl= revizie interioar
IP= ncercare de presiune

84


Cap. 10. TEHNICA SECURITATII MUNCII

Masuri pentru evitarea accidentelor
Pentru evitarea accidentelor de munca fochistul trebuie sa ia urmatoarele masuri:
nainte de a incepe orice lucrare ca de altfel orice muncitor se va gndi bine cum sa
o faca pentru ca sa nu se accidenteze .
sa vina la serviciu odihnit, sntos si fara sa fi consumat buturi alcoolice.
va menine ordinea si curatenia in sala de cazane
va asigura luminozitatea si ventilarea corespunztoare in sala de cazane . In timpul
funcionarii cazanelor o fereastra sau o usa va fi permanent deschisa .
Nu va permite intrarea si stationarea persoanelor strine in sala de cazane .
Sculele si dispozitivele vor fi in perfecta stare .
Sticlele de nivel rotunde vor avea in mod obligatoriu o aparatoare de sticla armata.
Pompele si ventilatoarele vor avea aparatori la cuplaje
Lampa de verificare va avea tensiunea de 24 V mner protejat si abajur de
protectie. Transformatorul de tesniune va fi aezat cat mai aproape de priza si nu
se va introduce in cazan .
mainile si instaiatiile electrice ( electromotoare, panouri de automatizare) vor fi
legate la pamant.
Scrile, platformele , podelele vor fi solid construite, vor fi prevzute cu balustrada
de 1 m. Pe ele nu se vor depozita scule, materiale etc .
Nu va intra si nu va permite intrarea cu igara aprinsa in sala de cazane . In timpul
opririlor sau deschiderilor uilor va deschide si ferestre pentru aerisirea slii
cazanelor si eliminarea eventualelor gaze combustibile scapate .
Nu va dormi, nu va fuma si nu va consuma buturi alcoolice .
Nu va cauta sa remedieze defeciunile ivite la instalaiile electrice si de
automatizare. Aceste operaiuni se fac numai de personalul de specialitate .
Inainte de aprinderea focului va face obligatoriu preventilarea focarului timp de 10
minute sau cat prevd instruciunile interne .
La aprinderea manuala a focului cu fetila va introduce fetila aprinsa in focar sub
arzator stand intr-o parte si cu mana dreapta va deschide treptat robinetul de
combustibil lichid sau gazos .Nu se va deschide robinetul de combustibil daca
flacara nu este aprinsa in focar.
Daca au loc rbufniri de gaze va inchide imediat robinetul de combustibil va face din
nou preventilarea apoi aprinderea focului ca mai sus .

85
Ochiurile de observare a flcrii vor fi acoperite cu sticla pentru a nu intra aer fals si
pentru a nu produce accidente mai ales la cazanele cu suprapresiune in focar . In
timpul obsevarii flcrii nu se vor manevra arzatoarele, ventilatoarele sufltoarele
de funingine.
Stationarea nejustificata in fata arzatoarelor si a clapelor de explozie este interzisa .
Este de asemenea interzisa privirea prin ochiurile de observare in timpul aprinderii
focului.
Remedierea neetanseitatilor la cazanele de ap cald i cazane de abur de joas
presiune la conductele cazanului se va face cu chei fara prelungitor si stand intr-o
parte, numai cand presiunea este sub 3 bar.
In timpul serviciului, fochistul va urmri permanent ca nivleui apei sa nu scada sub
nivelul minim. Daca la un moment dat nu mai vede apa in sticlele de nivel, va opri
imediat focul, alimentarea cu apa si furnizarea de apa ; in niciun caz nu va face
alimentarea cu apa, deoarece este posibil ca apa rece introdusa in cazan peste
tubul focar incins sa produc explozia cazanului.
Va controla, conform instruciunilor interne, funcionarea armaturilor de sigurana si
control inclusiv nivostatele , isi va face purjarea cazanului. In timpul verificrii,
fochistul va sta intr-o parte.
Cazanele oprite pentru verificare si reparaii vor fi izolate de celelalte cazane cu
flanse oarbe, iar instalatia electrica scoasa de sub tensine . In timpul verificrilor nu
se vor face niciun fel de lucrri la cazane . Daca izolarea se face prin nchiderea
robinetelor, rotile de manevra ale acestora se vor demonta sau bloca cu lant si
lacat, cheia pastrandu-se la responsabilul slii de cazane . In timpul verificrilor pe
cazane se vor pune placi avertizoare cu textul:
Cazan in verificare - Nu manevrai - Se lucreaza
Intrarea in cazanele spalate chimic se va face numai dupa ce analiza efectuata de
unitatea care a fcut spalarea chimica confirma lipsa pericolului .
Intrarea in canalele de gaze se va face dupa aerisirea acestora , urmata de
nchiderea registrului.
Curatirea de piatra si funingine se va face de 2 persoane dintre care una efectueaza
lucrarea iar cealalta il supravegheaza din exterior. Cel ce efectueaza lucrarea va fi
legat printr-o frnghie sau cu centura de sigurana de cel care il supravegheaza,
pentru a-I trage afara daca i s-a fcut rau . Cei doi se vor schimba intre ei dupa
fiecare 20 de minute . Temperatura in interior nu va depasi 35-40 C.
La probele de presiune nu va participa dect personalul strict necesar.
Responsabilul RSVTI al unitatii si eful slii de cazane va cunoate si va aplica
prevederile privind masuri de protectie a muncii in exploatarea cazanelor.
Conform Legislaiei in vigoare conductorul locului de munca( in cazul de fata
responsabilul slii de cazane) trebuie sa intocmeasca si sa afieze in sala de
cazane masurile speciale de proiecia muncii, tinand de specificul local. Lunar
acesta va face instructajul de protectie a muncii cu toti muncitorii din subordine .

86
In atributiile responsabilului slii de cazane intra si controlul respectrii normelor de
protectie a muncii de ctre fochisti precum si acordarea echipamentului de protectie
si de lucru, conform normativelor in vigoare .
Sa se respecte masurile de securitate si protectie a muncii.
In fiecare sala de cazane se va gasi o trusa de prim ajutor dotata corespunztor conform
normelor in vigoare.
Cap. 11. LEGISLAIE, REGLEMENTARI, INSTRUCIUNI


Inspecia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si a Instalaiilor
de Ridicat-ISCIR este organul de specialitate al administratiei centrale, cu responsabilitate
juridica, responsabil in numele statului pentru asigurarea masurilor de functionare in
conditii de siguranta a instalatiilor si echipamentelor prevazute in anexele 2 si 3 ale legii
nr. 64/2008 privind functionarea in conditii de siguranta a instalatiilor sub presiune,
instalatiilor de ridicat si a aparatelor consumatoare de combustibil.
ISCIR exercita urmatoarele functii:
ISCIR asigurara in numele statului protectia utilizatorilor si a siguranei in funcionare
pentru instalaiile si echipamentele sub presiune in categoria carora se integreaza :
cazanele de apa calda si de abur de joasa presiune clasa C
cazanele de abur si de apa fierbinte, supraincalzitoare si economizoare
independente (clasa A, B, E, D)

Cazanul de apa calda - instalatia care produce apa calda la o temperatura de cel mult 110
C si care este utilizata in afara acestei instalatii in circuit inchis folosind cldur produsa
prin arderea combustibilului.

Cazanul de abur de joasa presiune - instalatia care produce abur la o presiune de cel
mult 0,05 Mpa (0,5 bar) si este utilizat in afara acestei instalatii, folosind cldur produsa
prin arderea combustibilului.

Cazane de abur - instalatia care produce abur la o presiune mai mare dect cea
atmosferica si care este utilizat in afara acestei instalatii folosind cldur produsa prin
arderea combustibililor.
Autorizarea fochistilor
Persoanele care deservesc si supravegheaza operativ in funcionare tipurile de cazane
enumerate mai jos sunt denumite fochisti.

87
Autorizarea fochistului se face pe clase, de la a la D, in functie de tipul de cazan pe care
il deserveste.
Clasa A - fochisti care supravegheaza si deservesc cazane de abur, apa fierbinte ,
supraincalzitoare i economizoare independente.Exist 3 grupe de
autorizare: I, II, III.




Grupa de
autorizare
Tipul cazanului Debitul (t/h sau Gcal/h)
I Toate cazanele care nu se
incadreaza in grupele II si III
< 10 t/h, respectiv
5Gcal/h
II Cazane de abur 10-100 t/h inclusiv
Cazane de apa fierbinte Peste 5 Gcal/h
III Cazane de abur Peste 100 t/h

Clasa B - fochisti ce supravegheaza si deservesc operativ in functionare cazane de abur
din categoria E cu rezistenta electrica, conform prescriptiei tehnice C1.
Fochistii care deserves cazane din categoria E nu necesita autorizare ISCIR.
Clasa C - fochisti ce supravegheaza operativ in functionare cazane de apa calda si
cazane de abur de joas presiune, conform prevederilor prescriptiei tehnice
C9.
Clasa D - fochisti ce supravegheaza si deservesc operativ in functionare cazanele de abur
si cazanele de apa fierbinte a caror functionare este in totalitate comandata de un system
de calcul integrat ( cazane conduse de calculator).

Criterii de autorizare
Se admit la examenul de autorizare ca fochist clasa A persoanele care au absolvit un
curs de perfectionare/specializare organizat conform programelor analitice din
prescriptia tehnica CR 8.
cel puin 18 ani impliniti
detin fisa de aptitudini de medicina muncii cu mentiunea apt pentru prestarea
ocupatiei de fochist pentru cazane de abur si cazane de apa fierbinte
dovada absolvirii unui program de formare profesionala de
specializare/perfectionare;
dovada absolvirii unei forme de invatamant superior tehnic de lunga sau scurta
durata.
Programele de formare profesionala se organizeaza pe baza avizului ISCIR numai de
ctre unitatile autorizate conform legislaiei in vigoare privind formarea profesionala a
adulilor.

88
Examenul in vederea autorizarii are ca scop verificarea insusirii cunostintelor teoretice
si dobandirii deprinderilor practice necesare fochistului pentru deservirea
instalatiei/echipamentului pentru care solicita autorizarea.
ISCIR elibereaza candidatilor care au promovat examenul autorizatia insotita de talonul
pentru vize anuale . Valabilitatea autorizatiei se confirma anual, prin vizarea talonului
pentru vize anuale de catre RSVTI al detinatorului/utilizatorului instalatiei.

Valabilitatea autorizaiei
Valabilitatea talonului pentrui vize anuale este de 4 ani.
In perioada de valabilitate a talonului, fochistul este instruit si examinat anual, pentru
verificarea cunostintelor profesionale.Instruirea se desfasoara sub indrumarea
operatorului RSVTI .
Examinarea se efectueaza de catre o comisie interna a detinatorului/ utilizatorului din
care face parte si operatorul RSVTI. Confirmarea valabilitatii autorizatiei se face prin
semnarea si aplicarea stampilei proprii de ctare opreratorul RSVTI, in rubrica viza
anuala din talonul care insoteste autorizatia..
La expirarea valabilitatii talonului, pentru obtinerea unui nou talon in vederea prelungirii
valabilitatii autorizatiei, fochistul trebuie sa urmeze un stagiu de instruire de 8 ore.
Fochistii sunt obligai sa poarte permanent asupra lor autorizatia insotita de
talonul cu vize anuale.
Masuri administrative

Personalul autorizat poate fi verificat de inspectorii de specialitate in timpul efecturii
activitatilor.
Nerespectarea obligatiilor si responsabilitatilor de catre persoanele fizice sau juridice
autorizate prevazute in prescriptiile tehnice aplicabile conduce la aplicarea urmatoarelor
masuri administrative:
- avertisment
- suspendarea pe o perioada de 6 luni a autorizatiei eliberatede catre ISCIR
- retragerea autorizatiei eliberate de ctare ISCIR.
Aplicarea in termen de 6 luni a doua avertismente atrage suspendarea pe o perioada
de pana la 6 luni a autorizatiei eliberate de catre ISCIR.
Aplicarea in termen de un an a doua suspendari a autorizatiei atrage retragerea
acesteia.




89